Charles Grandet-vaul din Paris al Eugeniei

Domnul des Grassins-bancherul din Saumur

Doamna des Grassins-prietena doamnei Grandet
Notarul Cruchot
Domnul des Bonfons-pretendent la mana Eugeniei

Rezumat

Romanul lui Honore de Balzac debuteaza cu o descriere a orasului Saumur din

Franta,oras in care locuieste Felix Grandet impreuna cu sotia si
fiica,Eugenie.Saumur este o localitate ce se mandreste cu productiile de vin si cu
oamenii harnici,muncitori.Domnul Grandet este un om bogat si influent in
regiune,detinand si functia de primar pentru cativa ani.Cu toate acestea el nu are
radacini nobile,din contra este un simplu dogar ce si-a adunat averea prin
propriile puteri.Se spune ca domnul Grandet este cel mai bogat om din
regiune,singurii care aveau o idee vaga despre averea batranului dogar fiind
notarul orasului,domnul Cruchot si bancherul sau domnul des Grassins si nici
acestia nu puteau sa aproximeze cu exactitate valoarea totala a domnului Grandet.

Pentru locuitorii orasului Felix Grandet era un personaj ambiguu,un om cumpanit si

foarte chibzuit care nu isi arata niciodata castigul,mereu umbla in haine
groase,taranesti,bocanci grei din piele si purta acelasi costum pana se tocea si
devenea de nerecunoscut.Era tot timpul la una din proprietatile sale,verificand
fiecare centime ce ii trecea prin mana,asigurandu-se ca nu pierde niciodata vreo
oportunitate de a-si sporii averea.Pentru batran singura placere erau banii si
fiica acestuia.

Cu ocazia zilei de nastere a Eugeniei,domnul Grandet invita familiile Cruchot si

des Grassins acasa pentru a sarbatorii fericita aniversare.Avar,acesta nu se obosea
sa aprinda focul mai devreme de 1 noiembrie,indiferent cat de frig era,rationaliza
mancarea pentru fiecare membru al familiei si nu le permitea celor doua femei sa
faca nici un"exces" cum ar fi sa foloseasca lumanari pentru iluminarea
camerei.Chiar si casa acestora arata saraca si neingrijita,scarile erau
putrezite,mobila era roasa si veche,peretii erau ingalbeniti si lipsiti de
decoratiuni.Nimic din viata familiei Grandet nu reflecta bogatia lor.

Obisnuiti cu toate acestea,invitatii nu par sa fie deranjati de casa,ei avand ca

scop dobandirea inimii Eugeniei.Datorita interesului comun,des Grassinii si
Crouchotii erau inamici si incercau sa se depaseasca reciproc in cadouri,favoruri
si vorbe dulci.Ceea ce ei nu stiau,insa,este ca domnul Grandet nu avea de gand sa
isi casatoreasca fata cu nici unul dintre pretendenti.Astfel avarul se bucura de
tot ceea ce Eugenie primea,stiind ca acestea vor deveni tot parte din averea sa.

Cum le era obiceiul cele trei familii se asezara la masa si jucara o partida se
loton in timp ce discutau diverse subiecte,printre care si frumusetea cadourilor
primite de fata,un buchet cu flori rare si o trusa de cusut din argint suflat cu
aur.Cum vorbeau,Nanon,slujnica familiei Grandet,anunta ca la usa se afla
cineva.Surprins,domnul Grandet vazu ca vizitatorul este nimeni altul decat Charles
Grandet,nepotul acestuia din Paris,care venise in Saumur la ind
TEMA ROMANULUI

Tema romanului este de factura balzaciana: istoria unei mosteniri (cea a lui
Costache Giurgiuveanu) care favorizeaza o parvenire (cel care o obtine prin furt,
avocatul Stanica Ratiu, reuseste sa urce pe scara sociala), o parte a mostenirii
(cea imobiliara) va ramane Aglaei Tulea, sora avida care a asteptat de multa vreme
moartea fratelui ei batran.
Povestea de dragoste dintre Felix si Otilia, desfasurata in alt plan si un alt
registru (romantic), esueaza din cauza nepotrivirii de caracter si de idealuri. Cat
priveste comportamentul ciudat al fetei, adica enigma", autorul explica astfel:
Nu Otilia are vreo enigma, ci Felix crede ca le are (!). Pentru orice tanar de
douazeci de ani, enigmatica va fi in veci fata care il va respinge, dandu-i totusi
dovezi de afectiune. Irationalitatea Otiliei supara mintea clara, finalista a lui
Felix Separe ca fetele nu iubesc in chip necesar pe tinerii de varsta lor si ca
baratii in etate exercita asupra lor un curios imperiu. Asta pentru Felix este o
enigma. Si apoi, enigma este tot acel amestec de luciditate si strengarie, de
onestitate si usuratate".

CONSTRUCTIA ROMANULUI

Romanul Enigma Otiliei, de G. Calinescu, este structurat in 20 de capitole, iar

actiunea lui se desfasoara in doua planuri narative, care se intersecteaza sau
fuzioneaza: cel social, in care sunt urmarite evenimente din cadrul unei familii
bogate, racilele acesteia, generalizabile la nivelul intregii societati romanesti
de la inceputul secolului al XX-lea, in familia lui Costache Giurgiuveanu se
desfasoara istoria unei mosteniri. Sora sa, Aglae Tulea, si familia acesteia,
locuind in acceasi casa, asteapta cu nerabdare moartea batranului pentru a intra in
posesia bunurilor si a banilor acestuia, fiind intrigati de prezenta Otiliei
Marculescu, fiica celei de-a doua sotii a lui Costache, ramasa orfana, posibila
concurenta la mostenire, cel erotic, in care se desfasoara istoria unei iubiri
adolescentine intre Felix Sima, un tanar student de la Iasi, al carui unchi si
tutore este Costache Giurgiuveanu, si Otilia Marculescu, prietena din copilarie a
lui Felix.In aceasta poveste de dragoste se insinueaza si Leonida Pascalopol, un
mosier in varsta care frecventeaza casa Giurgiuveanu de multa vreme, ale carui
sentimente fata de Otilia oscileaza intre cele paterne si cele erotice. Chiar
iubindu-l pe Felix, Otilia se casatoreste cu Pascalopol, iar dupa cativa ani, va
pleca si de langa acesta, pentru un conte sud-american.
Conflictul romanului este dublu, atat in plan social, cat si in cel erotic, in
planul social, conflictul apare in relatiile dintre cele doua familii: a lui
Costache Giurgiuveanu (care o include si pe Otilia Marculescu, fiica nelegitima) si
a Aglaei Tulea, sora sa (care-i include pe Simion, sotul, si copiii Olimpia, Aurica
si Titi), pe tema mostenirii averii lui Costache. Familia Tulea se teme ca fratele
ei o va infia pe Otilia si-i va da o parte din avere.In casa Giurgiuveanu apar,
insa, si niste intrusi: Felix Sima, care sta la Costache, impreuna cu Otilia,
primind renta de la Costache, pana la majorat; Leonida Pascalopol, un oaspete
aproape nelipsit, dorit de ambele familii, generos si civilizat; Stanica Ratiu, un
avocat fara procese, sotul Olimpiei, aciuat in familia Tulea in scop de parvenire,
asteptand si el evenimentul mortii batranului Costache.In planul erotic, conflictul
este psihologic, in primul rand. Felix se indragosteste de Otilia si incepe sa fie
gelos pe Pascalopol, care este agreat de Otilia si, in cele din urma, preferat ca
sot, deoarece i-a putut oferi fericirea iluzorie a Parisului in anii cei mai
frumosi ai unei femei, ideal pe care Otilia i l-a si marturisit lui Felix.

SUBIECTUL ROMANULUI

Naratorul omniscient il prezinta la inceputul romanului pe Felix Sima, un tanar

de vreo optsprezece am, imbracat in uniforma de licean, intrand pe la orele zece,
intr-o seara de iulie a anului 1909, pe strada Antim din Bucuresti, si cautand casa
unchiului si tutorelui sau Costache Giurgiuveanu. Venea de la Liceul Internat din
Iasi pentru a urma Facultatea de Medicina. Era orfan si Costache Giurgiuveanu avea
sa-i asigure o renta viagera pana la varsta majoratului".

In casa lui Costache Giurgiuveanu, Felix Sima ii cunoaste pe Otilia Marculescu, pe

Leonida Pascalopol, pe Marina, servitoarea, si tot clanul Tulea (Aglae, sora lui
Costache; Simion, sotul ei; Olimpia si Aurica, fiicele Aglaei; Titi, fiul Aglaei,
si Stanica Radu, sotul Olimpiei). Sunt redate apoi tabieturile familiei (cadourile
lui Pascalopol, remarcile rautacioase ale Aglaei, cantatul la pian al Otiliei,
zgarcenia lui Costache, ocupatiile lui Titi etc.). Felix si Otilia fac o vizita la
mosia lui Pascalopol in Baragan. Copilul Olimpiei si al lui Stanica, proaspat
casatoriti, cade din pat si moare. Felix intra la facultate. Familia Tulea se teme
ca averea lui Costache va ajunge pe mana Otiliei si aduce, cu sprijinul lui Stanica
Ratiu, pe medicul Vasiliad sa constate degradarea mintala a batranului. Titi Tulea
se casatoreste cu Ana Sohatchi, sora unui coleg de la scoala de arte, dar, dupa un
timp, divorteaza. Relatiile sentimentale dintre Felix si Otilia devin tot mai
trainice, mai aprinse. Simion se pretinde bolnav incurabil. Otilia pleaca pe
neasteptate la Paris cu Pascalopol, fapt care-l intristeaza mult pe Felix, care se
simte tradat Accepta o aventura amoroasa cu Georgeta, careia i se confeseaza.
Simion este dus la azil de catre Aglae, iar ea isi schimba comportamentul, devenind
o femeie mondena. Stanica Ratiu planuieste sa-l casatoreasca pe Felix cu Lili, o
nepoata a lui. Otilia se intoarce de la Paris cu Pascalopol, iar Felix afla ca
acesta s-a comportat cu ea ca un tata. Mos Costache are un accident vascular, iar
Felix descopera, intamplator, un caiet in care batranul tinea evidenta
cheltuielilor pentru minorul Felix Sima" si-si da seama ca are un venit mare din
care unchiul nu i-a dat mai nimic. Batranul ii spune lui Pascalopol ca-i va da
zestrea Otiliei, dar a doua zi nu se poate hotari sa se desparta de banii pe care-i
tine sub saltea. Dupa majorat, Felix ramane tot in casa lui Costache. Peste cateva
luni, batranul are o noua criza, vrea sa-i dea lui Pascalopol banii pregatiti (trei
sute de mii de lei), dar se razgandeste si-i da doar o suta de mii. Punandu-i sub
saltea, are impresia ca este privit pe geam de catre cineva. Stanica Ratiu ia
banii, iar batranul, incercand sa se opuna, cade din pat si moare. Aglae cauta
banii in toata casa Stanica Ratiu o paraseste pe Olimpia, isi deschide cabinet de
avocatura si se casatoreste cu Georgeta. Felix doreste sa se casatoreasca cu
Otilia, dar ea pleaca la Paris cu Pascalopol. Dupa ani, Felix devine profesor
universitar renumit, cu o casatorie reusita si afla intamplator de la Pascalopol ca
Otilia e casatorita prin America de Sud cu un conte.

TIPURI DE PERSONAJE

Romanul prezinta o intreaga serie de personaje, cele mai multe de sorginte

balzaciana, reprezentand tipuri umane, fiind asadar reprezentative pentru o anumita
categorie morala: avarul (Costache Giurgiuveanu), parvenitul (Stanica Ratiu, Aglae
Tulea) etc. Aceste personaje sunt organizate in doua clanuri antagonice, din punct
de vedere al intereselor: familia lui Costache Giurgiuveanu si familia Aglaei
Tulea. Exista chiar analogii in modul de constructie a celor doua clanuri: a.

In ambele familii exista cate un membru cu situatie incerta (Otilia Marculescu,

fiica celei de-a doua sotii a lui Costache, neinfiata de acesta; Olimpia, fiica
Aglaei, repudiata, insa, de Simion care n-o recunoaste ca fiica a lui); b.

In ambele familii, unul dintre membrii da semne de avaritie exagerata (Costache

Giurgiuveanu si Aglae Tulea), in afara celor doua clanuri, mai exista si grupul
intrusilor: Felix Sima, Leonida Pascalopol si Stanica Ratiu.
A. Familia Costache Giurghiveanu

Costache Giurgiuveanu
Este personajul principal al romanului, deoarece injurul lui se desfasoara
majoritatea actiunilor, a intereselor, atat ale celor care-l protejeaza (Otilia,
Pascalopol, Felix), cat si ale celor care-l dusmanesc (Aglae si familia ei), iar
actiunea romanului inceteaza odata cu moartea lui. Este un personaj clasic
balzacian, tip al avarului, mai complex decat Hagi Tudose al lui Delavrancea.
Costache Giurgiuveanu este unchiul lui Felix Sima, cumnatul tatalui sau mort de un
an, si devenit tutorele lui pana la varsta majoratului. Folosind tehnica
balzaciana, autorul dezvaluie caracterul personajului prin descrierea interiorului
casei unde traieste, a cladirii, a strazii pe care locuieste si apoi face portretul
fizic, intai este prezentat prin ochii lui Felix care, dupa ce-l aude coborand cu
incetineala scara, vede un omulet subtire si putin incovoiat". Acumuland detalii,
portretul fizic se intregeste: Capul ii era atins de o calvitie totala si fata
parea aproape spana si, din cauza aceasta, patata Buzele ii erau intoarse in afara
si galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinti vizibili, ca niste aschii
de os. Omul, a carui varsta desigur inaintata ramanea totusi incerta, zambea cu cei
doi dinti, clipind rar si moale, intocmai ca bufnitele suparate de o lumina brusca,
dar privind intrebator si vadit contrariat. Era un batran neputincios, cu manii si
automatisme datorate senectutii, balbait si cu glasul ragusit".
Comportamentul batranului Costache este ciudat datorita sentimentului de teama
pentru averea sa. Simuleaza pierderea memoriei si ca instinct de aparare fata de
cei care-i vaneaza banii, iar balbaiala, defect de vorbire, il apara oarecum,
dandu-i ragazul de a-si formula mai bine un raspuns gandit, isi freaca mainile si
rade prosteste uneori, alteori are dragalasenii si accese de afectiune fata de
Otilia, fe-fetita mea", pe care o sorbea umilit din ochi si radea din toata
fiinta lui spana cand fata il prindea in bratele ei lungi".
Costache Giurgiuveanu traieste o drama, cea a neputintei de a se apara in fata
celor care-i doresc si pandesc moartea (sora sa Aglae, nepotii Aurica si Titi,
precum si escrocul Stanica Ratiu,(sotul de circumstanta al Olimpiei). Este un
batran neajutorat, neputincios, dar cu o vointa puternica, atunci cand e vorba de
bani. Vazut prin ochii lui Felix, avaritia sa e o manie, in schimb o iubeste mult
pe Otilia si se gandeste mereu la ea ". La randul ei, Otilia il vede un om bun "
pe papa", insa cu ciudatenii", cam avar", fiindca manca de obicei,, cu lacomie,
varand capul in farfurie", Costache nu protesteaza niciodata cand Otilia il mustra.
Dragostea pentru bani a batranului este observata si de Pascalopol care, la primul
atac cerebral, vede ca acesta tinea strans la subsuoara cutia de tinichea cu bani,
iar in maini inelul cu chei". Pascalopol il considera un om slab, cu ciudateniile
lui, dar bine intentionat". Zgarcenia lui e o forma de aparare contra mediului, dar
si o meteahna de caracter. Amana mereu s-o infieze pe Otilia, sa-i faca o casa ori
sa depuna bani pe numele ei, cum insusi planuieste. iar lui Felix nu-i da banii
cuveniti din renta, se hraneste prost.
In caracterizarea personajului sau G. Calinescu foloseste modalitatile clasice:
prezentarea directa de catre autor sau de catre alte personaje; autocaracterizarea;
prezentarea indirecta prin mediul in care traieste, prin actiuni, gesturi, opinii
etc.

Otilia Marculescu este personajul feminin enigmatic care iese din tiparul
balzacian. Prima prezentare a fetei este facuta, ca in cazul lui Costache, prin
ochii lui Felix, tanarul care soseste in casa Giurgiuveanu. El aude o voce
cristalina, apoi vede un cap prelung si tanar de fata, incarcat cu bucle, cazand
pana pe umeri", apoi remarca imbracamintea: fata, subtiratica, imbracata intr-o
rochie foarte larga pe poale, dar stransa bine la mijloc si cu o mare colereta de
dantela pe umeri". Apar apoi alte detalii ale portretului: Fata parea sa aiba
optsprezece-nouasprezece ani. Fata maslinie, cu nasul mic si ochii foarte albastri,
arata si mai copilaroasa intre multele bucle si gulerul de dantela. Insa in trupul
subtiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil perfect, fara acea slabiciune
sluta si pastrata a Aureliei, era o mare libertate in miscari, o stapanire
desavarsita de femeie". Otilia este o fiinta contradictorie, suava si exuberanta
uneori, trista si nestatornica alteori, un amestec de copilarie si maturitate, de
inteligenta si sensibilitate, uneori rece, alteori capricioasa si inocenta.
Dezinteresata de ceea ce este rational, iubeste muzica si are un ideal de viata
romantic. - Tu nu cunosti viata, Felix - relua Otilia ideea -pentru o fata reusita
in viata nu e o chestiune de studiu si energie. Admit inteligenta si vointa ta de
barbat, astea nu sunt bune si pentru o femeie. Rostul femeii este sa placa, in
afara de asta nu poate fi fericire". De obicei, fetele admira pe oameni ca tine,
dar merg dupa oameni ca Stanica."