Sunteți pe pagina 1din 17

FACULATATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR GALAI

EVAZIUNEA FISCAL

PROFESOR COORDONATOR STUDENTI: BUTE GEORGIANA


IACOB DOINA CIOCAN FLORINA

MANAGEMENT GRUPA 1
CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................3

EVAZIUNEA FISCALA...................................................................................................................5

CONCEPTE GENERALE................................................................................ 5

FORMELE EVAZIUNII FISCALE...................................................................6

TIPOLOGIA EVAZIUNII FISCALE................................................................................................9

METODE DE EVAZIUNE FISCALA.............................................................................................10

COMBATEREA SI PREVENIREA EVAZIUNII FISCALE...........................................................11

INFRACTIUNI PRIVIND EVAZIUNEA FISCALA...................................................................... 12

CONCLUZII......................................................................................................................................15

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................17

~2~
INTRODUCERE

Fenomenul de fug din calea impozitelor este la fel de vechi precum nsi impozitele
ntruct contribuabilii percep impozitul ca pe un ru necesar pe care ncearc s l evite dac au
posibilitatea economic, social i de cele mai multe ori, cadrul legislativ favorabil. Aa se face
c fenomenele de evaziune i fraud fiscal sunt larg rspndite n lume, att n rile dezvoltate,
dar mai ales n cele n curs de dezvoltare sau chiar srace.Fenomenul de evitare a impozitelor
este practicat de la indivizi pn la marile corporaii multinaionale, practicat mereu cu metode
noi, perfecionate i din ce n ce mai dificil de detectat de ctre aparatul fiscal.
Dintotdeauna fenomenul de evaziune fiscal a fost condamnat fr ca perspectivele lui s
fie schimbate de o ornduire social sau alta. El continu s existe, s fie perceput,resimit, s fie
un subiect de analiz i chiar de propagand electoral n etapele de evoluie a societilor
umane. Cu alte cuvinte evaziunea fiscal este rezultanta logic a defectelor i inadevertenelor
sistemului fiscal ct i a unei legislaii imperfecte, a metodelor i modalitilor defectuase de
aplicare, precum i a lipsei de viziune a legiuitorului asupra inventivitii contribuabilului.
Cu toate c, evaziunea fiscal este unul dintre aspectele cruia doctrina de specialitate i
acord o atenie deosebit n studierea materiei dreptului fiscal,terminologia utilizat pentru a
desemna acest fenomen este imprecis, iar domeniul pe care l exploreaz, n special din
activitile transfrontaliere, este incert.
n aceste condiii, avnd n vedere pe de o parte, problemele pe care le ridic
reglementrile legale referitoare la prevenirea i combaterea evaziunii fiscale, iar pe de alt parte,
condiiile economico-juridice actuale, n care se pune accent pe importana prevenirii
fenomenului evaziunii fiscale, am considerat c se impune o cunoatere mai aprofundat a
acestei materii a infraciunilor de evaziune fiscal transfrontalier.
Un astfel de demers poate servi la gsirea unor soluii eficiente de combatere a acestui
fenomen infracional precum i la clarificarea, n msura n care este posibil, a aspectelor care au
primit o interpretare sau soluionare neuniform n literatura i practica judiciar penal, n
condiiile n care legislaia n materia evaziunii fiscale este supus unei dinamici determinate att
de evoluia general a societii, cu care trebuie s in pasul, ct i de nevoia de armonizare cu
legislaia european n domeniu.

~3~
Evaziunea fiscal reprezint de mult timp un subiect amplu discutat n literatura de
specialitate n majoritatea rilor dezvoltate (Andreoni, Erard & Feinstein, 1998, Cuccia,1994,
Jackson & Milliron, 1986; Kinsey, 1986, Long & Swingen, 1991; Richardson & Sawyer, 2001).
Totui, factorii care determin evaziunea fiscal au fost puin studiai n literatur. Acest aspect
este dezamgitor, ntruct Andreoni (1998, p.856) i Tan i Sawyer (2003, p. 454) au sesizat
necesitatea de a ntreprinde comparaii internaionale ntre diverse ri pe aceast tem.
Prima trecere major n revist a literaturii cu privire la evaziunea fiscal a fost realizat
de ctre Jackson i Milliron (1986) care au identificat 14 factori determinani cheie ai evaziunii
fiscale. Acetia includ: vrst, gen, educaie i ocupaie (factori demografici),nivelul venitului,
sursa venitului, cota de impozit marginal, sanciuni i probabilitatea deteciei (factori
economici), complexitatea, corectitudinea, controlul exercitat de ctre autoriti, etica fiscal
(factori comportamentali). Bazndu-se pe date din cinci ri,rezultatele analizei regresiei OLS
din acest studiu au artat ca factorii neeconomici au cel mai ridicat impact asupra evaziunii
fiscale. n special, factorii semnificativi sunt reprezentai de gen, vrst, educaie, sursa venitului,
i omaj.
n literatura autohton importante contribuii la studiul evaziunii fiscale i-au adus: Craiu
(2004), Hoan (1995, 1997, 2000, 2010), aguna (2001, 2003), Talpo (1995), Tulai (2003,
2005, 2007), Toader (2007), Vcrel (1992, 2002, 2004) prin clarificarea conceptelor, tipologiei
evaziunii i a fraudei fiscale, ct i prin abordarea reglementrilor n domeniu i a metodelor de
combatere.

~4~
EVAZIUNEA FISCALA

CONCEPTE GENERALE

Evaziunea fiscala este unul din fenomenele economico-sociale de maxima importanta, cu


care toate statele de astazi se confrunta, ntr-o masura mai mare sau mai mica. Eradicarea sa este
practic imposibila, de aceea tot ce se poate face, efectiv, n acest domeniu, este limitarea la
maximul posibil a acestui fenomen,
Literatura de specialitate da multiple interpretari conceptului de evaziune fiscala. Una
dintre acestea defineste "evaziunea fiscala" ca fiind "totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu
ajutorul carora, cei interesati sustrag, n totalitate sau n parte, materia lor impozabila
obligatiilor stabilite prin legile fiscale" . Un alt sens al conceptului de evaziune fiscala a fost dat
de M. Duverger, care aprecia ca acest fenomen "desemneaza ansamblul manifestarilor de fuga
din fata impozitului", n acest sens, existnd evaziune fiscala, n sensul propriu al termenului,
atunci cnd "cel care ar trebui sa plateasca impozitul, nu l plateste, fara ca obligatia acestuia sa
fie transmisa asupra unui tert". O alta definitie a evaziunii ar fi cea data de Carmen Cordunenau,
care precizeaza ca "evaziunea fiscala consta n sustragerea contribuabililor de la plata
obligatiilor fiscale care le revin, n mod partial sau total, utiliznd lacunele legislative sau
recurgnd la manevre ingenioase, n scopul ascunderii materiei impozabile".
Indiferent de modul in care a fost definit acest fenomen, evaziunea fiscal reprezint, de
fapt , nendeplinirea, de ctre contribuabil, a obligatiilor fiscale.
Domeniul de manifestare a evaziunii fiscale este att de intins pe ct este de larg si variat
cmpul de aplicare a impozitelor. Totusi, ea se manifesta pregnant, in special, in domeniul
impozitelor directe, influentnd randamentul acestora.

~5~
FORMELE EVAZIUNII FISCALE
Din punct de vedere al modului cum poate fi savrsita, al raportului care exista ntre
fenomenul n cauza si legislatia n vigoare, evaziunea fiscala cunoaste doua forme de
manifestare:

evaziune fiscala licita (realizata la adapostul legii);


evaziune fiscala ilicita (frauduloasa) sau frauda fiscala.

Din punct de vedere spatial se pot identifica:

evaziunea fiscala la nivel national;


evaziunea fiscala internationala.

EVAZIUNEA FISCALA LICITA


Evaziunea fiscal licit reprezint sustragerea unei prti din materia impozabil, fr ca
acest lucru s fie considerat contraventie sau infractiune. Ea presupune exploatarea cadrului
normativ existent, n sensul valorificarii inteligente a inconsecventelor, contradictiilor sau
echivocitatii unor prevederi legale, n scopul evitarii obligatiilor legale catre stat.
Exista cazuri in care evitarea platii obligatiilor fiscale poate conduce la concluzia ca si
aceasta forma a evaziunii fiscale atrage culpa subiectului economic implicat. Cu toate acestea,
acestuia nu i se aplica sistemul de penalitati care nsoteste frauda fiscala, avnd n vedere faptul
ca acesta nu a ncalcat nici o lege, ci practic a profitat de legislatia existenta (sau de lipsa ei),
"recurgnd la o combinatie neprevazuta de legiuitor si, n consecinta, tolerata prin scapare din
vedere". Singurul "vinovat" de producerea evaziunii fiscale legale fiind, deci, legiuitorul.
Evitarea obligatiilor fiscale, n limitele legii, necesita, de obicei, asistenta din partea unor
contabili sau avocati specializati n domeniul fiscal. Aceste costuri de evitare sunt suportate si
justificabile doar pentru contribuabilii cu venituri mari, n timp ce contribuabilii cu venituri
modeste apeleaza, atunci cnd se sustrag impozitului, la frauda fiscala, deoarece nu presupune
costurile unei consultante specializate. Frecventa acesteia este mai accentuata n perioadele cnd
se modifica sau se introduc legi noi, precum si atunci cnd statul utilizeaza, n mod intentionat,

~6~
impozitul n scopul promovarii unor politici stimulatoare fata de anumite categorii socio-
profesionale sau n anumite domenii de activitate.

n practica, faptele de evaziune fiscala licita, bazate pe interpretarea favorabila a legii,


sunt foarte diversificate, n functie de inventivitatea contribuabilului si larghetea legii.
Evaziunea fiscala licita este favorizata de:
acordarea unor facilitati fiscale sub forma unor exonerari, scutiri partiale, reduceri,
deduceri, etc.;
acordarea unor scutiri delimitate temporar, n cazul nfiintarii de noi societati comerciale;
scoaterea de sub incidenta impozitului a veniturilor aferente depozitelor bancare si a celor
provenite din plasamente n obligatiuni emise de stat;
nereglementarea cheltuielilor generale ale societatilor comerciale, aceasta crend tentatia
supra -evaluarii, prin cresterea, nejustificata economic, a acestora;
impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice, pe baza unor
norme medii de venit, creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai
mari dect media, sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva;;
exploatarea unor lacune ale legii, etc.

n Romnia, evaziunea fiscala licita s-a realizat, adesea, pe baza:


facilittilor fiscale acordate de guvern: esalonari, amnari sau scutiri la plataimpozitelor
si taxelor, a majorarilor si penalitatilor aferente acestora. Astfel, aufost avantajati
contribuabilii rau-platnici n defavoarea celor care au nteles sa-sionoreze obligatiile
fiscale n termenele legale.

Un exemplu reprezentativ si bine cunoscut, n Romnia, de utilizare a facilitatilor fiscale


pentru sustragerea de la impozitare l reprezinta procedeul nfiintari de societati n lant de
catre acelasi patron sau grup de asociati, dupa ce o societate a acestora iesea din perioada de
scutire de la plata impozitului pe profit.

omisiuni n reglementarea unor impozite si taxe. De exemplu, persoanele fizice


autorizate n productia de bauturi alcoolice, n perioada 1993-1995, au fost omise din
categoria subiectilor impozabili, combustibilul M si unele derivate alemotorinei nu au

~7~
fost supuse accizarii, etc. O alta sursa importanta de evaziune fiscala licita, la ndemna
persoanelor fizice, a constituit-o neimpozitarea, pna n 2004, a unor venituri realizate de
acestea (veniturile realizate din vnzarile imobiliare, cstigurile de capital, veniturile
ocazionale).

Prin urmare evaziunea fiscala licita va actiona ori de cte ori prin legile fiscale sunlasate
posibilitati de optiune, de exceptie de la regula, de omisiune,de interpretare n mai multe
modalitati a legii, acolo unde exista exprimate facilitati fiscale, n anumite cazuri definite
de lege, evaziunea licita fiindfavorizata de existenta unei legislatii paralele pentru o firma,
care si poate,astfel, reorganiza activitatea n asa fel nct sa profite de pe urma acesteia

EVAZIUNEA FISCALA ILICITA

Evaziunea fiscala frauduloasa (frauda fiscala), constituie o forma deeludare agravanta, fiind studiata,
analizata, legiferata si sanctionata, prin masuripecuniare si privative de libertate, ori de cte ori este depistata.
Aceasta consta,deci, n ascunderea ilegala, totala sau partiala, a materiei impozabile ce catrecontribuabili, n
scopul reducerii sau eliminarii obligatiilor fiscale ce le revin

Evaziunea fiscala frauduloasa se prezinta sub urmatoarele forme:

evaziunea traditional (prin disimulare), care consta n sustragerea, partiala sau totala, de la
plata obligatiilor fiscale, fie prin ntocmirea si depunerea de documente incorecte, fie prin
nentocmirea documentelor cerute de legislatia n vigoare.

Aceasta forma a evaziunii fiscale frauduloase presupune o serie de procedee, printre care:

ntocmirea unor declaratii fiscale false sau nentocmirea acestora;


reducerea intentionata a ncasarilor, n scopul reducerii T.V.A. si a profitului impozabil, prin ncasari n
numerar fara chitante si vnzari fara factura;
cresterea voita a cheltuielilor pentru a diminua profitul impozabil;
producerea si comercializarea de bunuri si servicii n mod clandestin;
desfasurarea unor activitati profesionale recompensate n mod clandestin (la negru);
diminuarea valorii mostenirilor primite si a tranzactiilor cu bunuri imobiliare, etc.

~8~
evaziunea juridic, consta n a ascunde adevarata natura a unui organism sau a unui contract (de
exemplu, cnd un contract de asociere este transformat, n mod ascuns, ntr-un contract de
munca, pentru ca beneficiarul acestuia sa obtina anumite avantaje din calitatea de salariat sau
invers) pentru a scapa de anumite consecinte fiscale.
evaziunea contabil, greu de identificat n practica, consta n a crea impresia unei evidente
contabile corecte, utiliznd documente false, n scopul cresterii cheltuielilor, diminuarii
veniturilor, reducerii profitului impozabil si, n consecinta, a obligatiilor fiscale datorate statului.
evaziunea prin evaluare, consta n diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea
amortismentelor si provizioanelor n scopul deplasarii profitului n viitor. Domeniile cele mai
propice fraudei fiscale sunt comune tuturor tarilor, ele fiind reprezentate, n special, de
activitatile tertiare (comertul si serviciile) si de constructii. Comertul detine, nsa, primul loc n
cadrul activitatilor generatoare de economie subterana. Frauda este extrem de extinsa n cazul
veniturilor declarate de contribuabili, cum este cazul impozitului pe venitul global si a
impozitului pe societate (pe profit). n cazul impozitelor retinute la sursa, precum si n cazul
impozitelor locale, cnd administratia stabileste bazele de impozitare, posibilitatile de frauda
sunt mai reduse.

Actele de evaziune fiscala frauduloasa prezinta numeroase aspecte dintre care, principalele se refera la:

sustragerea de la plata impozitelor printr-o nregistrare incorecta a operatiunilor


economice n actele contabile;
nfiintarea "companiilor fantoma" si conducerea de activitati evazioniste n numele acestora;
distrugerea documentelor importante si a evidentelor contabile
conducerea unor evidente contabile duble;
elaborarea si prezentarea unor date nereale, n balantele contabile;
nedeclararea anumitor activitati comerciale sau a unor surse de impozitare;
subzistenta unor activitati economice fara declararea subsidiarilor, punctelor de lucru si
antrepozitelor

TIPOLOGIA EVAZIUNII FISCALE


Tipologia fraudelor fiscale, este foarte diversificat, iar n funcie de criteriile
declasificare exist tipuri multiple de fraud. Folosind drept criteriu mobilul fraudei avem:

~9~
frauda ocazional, svrit din neglijen i sancionat adesea doar administrativ;
frauda manifest, la care intenia frauduloas este evident, iar sanciunea este penal

Din punct de vedere juridic clasificarea fraudei fiscale se face n funcie de existena saulipsa
mijloacelor frauduloase pentru comiterea fraudei. Putem astfel delimita:

frauda simpl sau reaua credin, frecvent ntlnit, fiind orice aciune sau
omisiune comis cu rea credin pentru sustragerea de la impozitare, fptuitorul
suportnd doar sanciuni fiscale;
frauda complex sau voina frauduloas, ce este sancionat penal.

n frauda complex din Romnia sunt incluse urmtoarele fapte (Hoan, 2000):

nenregistrarea unor activiti aductoare de venituri, pentru care legea prevede


obligaia nregistrrii;
nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile
sau taxabile sau efectuarea altor operaiuni n acest scop
organizarea sau conducerea de evidene contabile duble ori alterarea
memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor n
scopul diminurii veniturilor supuse impozitrii (ca i distrugerea actelor contabile);
declararea fictiv privind sediul unei firme sau schimbarea acestuia n scopul
sustragerii de la controlul fiscal.

METODE DE EVAZIUNE FISCALA


Este greu a se determina toate metodele de evaziune fiscal, ele fiind practic nelimitate intr-o
schimbare continu. n activitatea fiscal exist ns metode care apar frecvent i de aceleaar
trebui s se in cont n cercetarea contabil:

ntocmirea de documente de pli fictive;


crearea de rezerve latente;
alctuirea de registre contabile nereale;
nejustificarea cu documente legale a nregistrrilor;
trecerea n conturi personale a unor pri din beneficiu;
compensaiuni de conturi;

~ 10 ~
reducerea cifrei de afaceri;
nedeclararea materiei impozabile;
crearea de conturi pasive la care se gsesc alocate diferite rezerve;
declararea de venituri impozabile inferioare celor reale;
falsificarea sau crearea pur i simplu a unor piese i acte justificative;
executarea de registre de evidene duble, unul real i unul fictiv;
contabilizri de cheltuieli i facturi fictive;
vnzrile fcute fr factur, precum i emiterea de facturi fr vnzare efectiv, care
ascund operaiunile reale supuse impozitrii;
falsificarea bilanului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o convenie ntre
patron i contabilul ef, ei fiind inui s rspund solidar pentru fapta comis.
Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale nscria la capitolul infraciuni fapte,
care se svresc prin metodele artate mai sus i se pedepsesc cu nchisoarea sau alternativ cu
nchisoare sau cu amend i interzicerea unor drepturi, fiind vorba despre:
refuzul de a prezenta organelor de control prevzute de lege documentele justificative i
actele de eviden contabil necesare pentru stabilirea obligaiilor fa de stat;
ntocmirea incomplet sau necorespunztoare de documente primare sau de eviden
contabil ori acceptarea unor astfel de documente, cu scopul de a mpiedica verificrile financiar-
contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscal;
fapta de a nu evidenia prin acte contabile sau alte documente legale, n ntregime sau n
parte, veniturile realizate ori de a nregistra cheltuieli care nu au la baz operaiuni reale, dac au
avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei i a contribuiei.

COMBATEREA I PREVENIREA EVAZIUNII FISCALE


Masuri de limitare a evaziunii fiscale:

sistematizarea cadrului legislativ din economie;- eliminarea actelor normative ce pot


favoriza evaziunea fiscala

~ 11 ~
legislatia fiscala trebuie sa determine un comportament economicnormal;-
restructurarea aparatului Ministerului Finantelor pentru a se evitasuprapunerile,
paralelismele activitatii de control fiscal;
existenta unei publicatii a Ministerului Finantelor ce ar putea facilitainterpretarea unitara
a cadrului legislativ;
trecerea pe primul loc a controlului prin exceptie (sondaj) si pe unulsecund a celui
permanent;
stabilirea unui raport aproximativ optim intre salariu si stimulentelepentru cointeresarea
aparatului fiscal;
implementarea unui sistem informatic ce va furniza datele necesareanalizei si combaterii
evaziunii;
pregatire permanenta a personalului aparatului ministerului finantelor;

INFRACTIUNI PRIVIND EVAZIUNEA FISCALA DE LEGEA


NR.241/2005
Evaziunea fiscal a fost definit ca fapt penal de art.1 din Legeanr.87/1994 i const n
sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n parte,de la plata impozitelor, taxelor i a
altor sume datorate bugetului de stat,bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat
i fondurilor specialeextrabugetare, de ctre persoane fizice i persoane juridice romne sau
strine,denumite contribuabili. Astfel, n art.2-3, se prevede c desfurarea de
activitipermanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile va avea loc numaipe
baza unei autoriza ii emise de organul competent sau a unui alt temeiprevzut de lege
dar, i obligaia declarrii organelor de control a bunurilor sauvalorilor impozabile. De
asemenea, potrivit art.4-5, contribuabilii sunt obligais evidenieze veniturile realizate i
cheltuielile efectuate din activitile pe carele-au desfurat prin ntocmirea registrelor sau
a oricror alte documenteprevzute de lege i s le declare cu sinceritate, relundu-se
reglementrilecuprinse n Legea nr.82/1991, privind contabilitatea. 25

Prin Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea si combaterea evaziuniifiscale, publicata in


Monitorul Oficial, Partea I nr. 672 din 27/07/2005 esteabrogata Legea nr.87/1994 si in acest fel

~ 12 ~
se elimin posibilitatea sancionriipenale a celor care, de exemplu, completeaz greit o
declaraie de impunere.Stabilirea vinoviei intenie sau culp o fac organele de urmrire
penal, iarinstana este cea care n final decide aplicarea sanciunii.

Totodat, prezenta lege sancioneaz nu numai faptele propriu-zise deevaziune, ci i fapte


care, chiar dac nu constituie evaziune prin ele nsele, aducgrave prejudicii bugetului de stat.
Astfel, este sancionat cu nchisoarea punerean circulaie a formularelor tipizate cu regim
special. Fa de actul normativabrogat, i anume Legea 87/1994, noul text se refer exclusiv la
infraciunile ipedepsele aplicabile n cazul nclcrii normelor fiscale.

Accentul se pune pe svrirea cu tiin i cu rea intenie a faptelor ceconstituie


infraciuni, prevzndu-se obligativitatea lurii de msuri asiguratoriin cazul constatrii
acestora. Printre infraciunile prevzute n noua lege, senumr nerefacerea arhivelor distruse
n termenul dispus de organelecompetente, dei contribuabilul avea posibilitatea s o fac
(amend de la 50milioane lei la 300 milioane lei)

Tot infraciune constituie i refuzul nejustificat al unei persoane, dup cea fost somat, n
scris, de trei ori, de a prezenta, conform legii, organelorcompetente, documentele legale i
bunurile din patrimoniu, n scopulmpiedicrii verificrilor financiare, fiscale sau vamale; n
acest caz pedeapsaconst n nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amend. Agenii economici care
vors se sustrag controalelor fiscale, mpiedicnd prin orice mijloace accesul nsedii sau pe
terenuri organelor de control cu scopul efecturii verificrilorfinanciare, fiscale sau vamale,
n condiiile legii pot, conform noilorreglementri legale, s petreac n spatele gratiilor
pn la trei ani.

Infraciunile de evaziune fiscal reglementate n art.3 - 9 sunt urmtoarele:

Art. 3. - Constituie infraciune si se pedepsete cu amenda de la 50.000.000 leila 300.000.000 lei


fapta contribuabilului care, cu intenie, nu reface documentelede evidenta contabila distruse, in
termenul nscris in documentele de control,dei acesta putea sa o fac.

Art. 4. - Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 anisau cu amenda


refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelorcompetente, dupa ce a fost somata de
3 ori, documentele legale si bunurile dinpatrimoniu, in scopul mpiedicrii verificrilor
financiare, fiscale sau vamale.

~ 13 ~
Art. 5. - Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 anisau cu amenda
mpiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra,in condiiile prevzute de
lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopulefecturii verificrilor financiare, fiscale sau
vamale.

Art. 6. - Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda


reinerea si nevrsarea, cu intenie, in cel mult 30 de zile de lascadenta, a sumelor reprezentnd
impozite sau contribuii cu reinere la sursa.

Art. 7. - (1) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 2 ani la 7ani si interzicerea


unor drepturi punerea in circulaie, fr drept, a timbrelor,banderolelor sau formularelor tipizate,
utilizate in domeniul fiscal, cu regimspecial.

(2) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 ani la 12ani si


interzicerea unor drepturi tiprirea sau punerea in circulaie, cu tiina, detimbre, banderole sau
formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regimspecial, falsificate

Art. 8. - (1) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 ani la 10ani si


interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credina de ctre contribuabil aimpozitelor, taxelor sau
contribuiilor, avnd ca rezultat obinerea, fr drept, aunor sume de bani cu titlu de rambursri
sau restituiri de la bugetul generalconsolidat ori compensri datorate bugetului general consolidat

(2) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 5 ani la 15 ani


siinterzicerea unor drepturi asocierea in vederea svririi faptei prevzute la alin.(1).

(3) Tentativa faptelor prevzute la alin. (1) si (2) se pedepsete.

~ 14 ~
CONCLUZII
O problema deosebit de importanta a tuturor statelor este cea a relatiilorcu exteriorul ce
presupune atat posibilitatea existenta de firme in 'oazelefinanciare' cat si in alte state. De
aceea trebuiesc incheiate acorduri foarte clare intre statele in care se afla filiale ale
respectivei societatii pentru a putea prevenii evaziunea si frauda fiscala internationala. Trebuie
sa existe o legislatiecare sa acopere intreaga problematica legata pe de o parte de veniturile
realizatede nerezidenti pe teritoriul tarii, si pe de alta parte, de impunerea veniturilorobtinute de
rezidentidin surse aflate in strainatate. Deci principala atributie aorganelor fiscale devine astfel
calculul corect al materiei impozabile (modul dedetarminare fiind precizat prin lege).
Reglementarile interne pot avea un locimportant in limitarea evaziunii fiscale la scara
internationala; ele sunt eficientedaca tin seama de conditiile concrete din fiecare tara,
de relatiile ei cuexteriorul. Toate acestea pledeaza pentru completarea de urgenta a
legislatieifiscale a Romaniei, indreptate spre combaterea evaziunii fiscale, atat interne catsi
internationale.
Sustragerea in mod legal de la impozit se face in virtutea faptului castatul a forat multiple
'fisuri' sau 'supape' care permit ca sume importante sa fieexonerate de impozit sau impuse cu cote
reduse.
Eficacitatea impozitului depinde de psihologia si cultura juridica simentalitatea
contribuabililor, de perfectiunea sistemului fiscal si de competentaaparatului administrativ.
Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple: prevederi legale ce favorizeazaeludarea fiscului,
modul de aplicare a legilorce permite sustragerea de laimpozitare, contribuabilii care
cu o mentalitate nesanatoasa recurg la feluritemetode de a-si ascunde materialul impozabil,
coruptia organelor fiscale,repartizarea inechitabila a cotelor de impozite pe grupe de venituri si
categoriisociale. Sistemul de impozitare poate duce chiar la scaderea muncii, oamenii numai sunt
impulsionati sa presteze munca suplimentara caci veniturile astfelcastigate le vor fi luate la
impozitare, ceea ce impulsioneaza munca la negru siimplicit sustragerea de la impozite.
Cel mai usor pot sa se eschiveze de la impozitare industriasii,comerciantii,
liber-profesionistii, fermierii care isi declara veniturile printr-odeclatie semnata doar de ei.
Salariatilor le este mult mai greu sa se sustraga dela plata partiala sau integrala a impozitelor,
caci lor li se impun impozitele pebaza unor declaratii semnate de un tert-intreprinzatorul.In sanul

~ 15 ~
profesiunilornecomerciale,contabilii erau in capul listelor persoanelor urmarite cu mai multde
25% din condamnari. Aceste urmariri erau fondate pe fapte de complicitate.
In randul liber profesionistilor, evaziunea fiscala se concentra in randul
avocatilor,medicilor si notarilor care impreuna insemnau 45% din condamnarilepenale din acest
sector. Inflatia reprezinta un fenomen extrem de complex(existent in multe tariale lumi si in
Romania) care se datoreaza relei credinte a contribuabililor,necunoasterii legii de catre acestia
si chiar lacunelor legii.
Efectele ei sunt numeroase, cele mai importante ar fi diminuarea bugetului
statului,nesatiafacerea anumitor serviciipublice, saracia si mai ales economia subterana.
Efectele evaziunii fiscale se repercuteaza direct asupra nivelurilor veniturilor
fiscale, conduce la distorsiuni in mecanismul pietei si poate contribuila inechitati sociale
datorate "accesului"si"inclinatiei" diferite la evaziun
eafiscala din partea contribuabililor

~ 16 ~
BIBLIOGRAFIE

Caraiani,Gh.; Cazacu, C. Evaziunea fiscal n Romnia, EdituraCartea


Romneasc, Bucureti, 1995
Ptroi, D. Evaziunea fiscal, Editura Economic, Bucureti, 2006
Florescu, Dumitru A.P.; Bucur, Dan; Mrejeru, Theodor; Pantea, Marius;Martinescu,
Andreea; Manea, Vasile, Evaziunea fiscal, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2013;
Vrjan, Bogdan, Infraciunile de evaziune fiscal, Editura C. H. Beck,Bucureti, 2011;

WEBOGRAFIE

www.mfinante.ro/;
http://www.scritub.com/stiinta/drept/EVAZIUNEA-FISCALA224714311.php

~ 17 ~