PROIECT NORMATIV

Privind "Proiectareapodurilor si podetelor tubulare alcatuite din

structuri flexibile din tabla de otel ondulata, inglobate in
umplutura"

CUPRINS

Capitol 1. Generalitati.
Capitol 2. Clasificarea podetelor tubulare.
Capitol 3. Durata de viata, domenii de aplicare
Capitol 4. Sectiuni transversale.
Capitol5. Definitii, terminologie, referinte, alcatuirea constructiva generala.
Capitolul 6. Conditii tehnice. Caracteristici mecanice si rezistenta
materialelor utilizate in sistemul structural.
Capitolul 7.Metodologii de proiectare corelat cu metode moderne de evaluare
a incarcarilor si solicitarilor dezvoltate sub actiunea acestora (impingerea
umpluturilor, actiunea incarcarilor utile, etc).
Capitolul 8.Metode de dimensionare si calcul a structurii podului tubular la
starile limita curenta (capacitate portanta, stabilitate, deformatie).
Capitolul 9.Metode de dimensionare si calcul a buloanelor de imbinare si
asamblare a componentelor structurii podului tubular.
Capitolul 10.Dimensionarea hidraulica.
Capitolul 11.Scheme de montaj si metodologii de executie a podurilor
tubulare, corelat cu executia umpluturilor.

1
 Capitolul 12. Detalii constructive pentru protectia taluzurilor umpluturilor
si albiei din vecinatatea podetelor tubulare.
Capitolul13.Exigente constructive si de protectie a elementelor metalice
componente, ale podurilor si podetelor tubulare.
Capitolul 14.Intretinerea in exploatare.Metode de testare si verificare a
comportarii in situ.
ANEXE

Anexa 1. Caracteristici ale sectiunii transversale pentru diverse tipuri de

tabla ondulata.
Anexa 2. Determinarea parametrilor terenului.
Anexa 3. Calculul sagetii coronamentului in timpul executiei umpluturii.
Anexa 4.Exemplu de calcul al distributiei incarcarilor

Capitol 1. Generalitati.

1.1. Obiect si domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul normativ se refera la proiectarea, executia si intretinerea podetelor,
podurilor si pasajelor ( pietonale, pentru traversarea drumurilor de animale, rutiere,
etc), realizate din tabla ondulata .
1.1.2.Acest normativ poate fi utilizat si pentru alte tipuri de structuri tubulare a
caror capacitate portanta este obtinuta prin conlucrarea cu terenul inconjurator.
1.1.3. Pe parcursul acestui normativ, termenul de podet este folosit pentru a descrie
un pod sau podet realizat dintr-o tub sau un arc din tabla ondulata, care impreuna cu
pamantul compactat ce il inconjoara formeaza o constructie capabila de a suporta
incarcari.
1.1.4.Podetul realizat astfel reprezinta o structura complexa deoarece in majoritatea
cazurilor este realizata prin imbinarea de placi metalice drepte sau curbate si este
amplasat in corpul rambleului, conlucrand cu acesta.

2
1.1.5.O cerinta esentiala a acestei structuri este ca placile metalice sa fie foarte bine
prinse intre ele, asigurand etanseitatea si conlucrarea statica .
1.1.6.Un exemplu de astfel de structura des intalnita este reprezentata in Figura 1.
Figura 1. Sectiune printr-un podet din tabla ondulata.

1.1.7. Compactarea foarte buna a terenului inconjurator este importanta, pentru a se

atinge conlucrarea dorita intre cele doua elemente tub (conducta) si pamant.
1.1.8. Proiectantul va dimensiona sectiunea podetului pe baza calculelor hidraulice.
1.1.9. Proiectantul va stabili tipul de sectiune a podetului si caracteristicile fizico-
mecanice ale elementelor metalice.
1.1.10.Folosirea cea mai obinuit a tuburilor metalice privete lucrrile hidraulice.
In acest domeniu, cu toate c s-au realizat lucrri cu deschideri de cca. 10 m,
aplicarea cea mai frecvent se situeaz n domeniul deschiderilor cuprinse ntre 2 i
6 m.
1.1.11. In cazul in care se adopta podete realizate din tabla ondulata, studiul
hidraulic al lucrrii va tine seama si de mrimea bazinului de alimentare a scurgerii
ce urmeaz a se restabili. In acest sens se disting dou cazuri:
- Suprafaa bazinului de alimentare inferioar valorii de 100 kmp;
- Suprafaa bazinului de alimentare superioar valorii de 100 kmp;
1.1.12.Normativul se refera la cazul in care suprafaa bazinului de alimentare este
inferioar valorii de 100 kmp;
3
 1.2. Domeniu de utilizare recomandat
1.2.1.Produsele de rezistenta din tabla ondulata se utilizeaza in constructia de
poduri, podete si constructii hidrotehnice.
1.2.2.Se utilizeaza pentru:
- pasaje inferioare sau superioare de strazi si cai ferate;
- podete sau pasaje de trecere;
- conducte colectoare, apeducte ;
- tunele;
- subtraversari pietonale;
- locuri de trecere pentru animale;
- protectia conductelor de apa, gaz, cabluri electrice si telefonie.
1.2.3. Domeniul de utilizare poate fi extins, in baza unor analize tehnico-
economice, care sa justifice adoptarea acestui tip de poduri sau podete.
1.3. Alcatuire, prevederi generale

1.3.1. Podetele realizate din tabla ondulata au diverse sectiuni ( cap. 4) cel mai des
intalnita este prezentata in fig. 2.
Cateva din notatiile importante sunt reprezentate in Figura 2 .

4
Figura 2 Sectiunea transversala a tubului poate fi impartita in mai multe parti cu
raze diferite.
- Rt - raza de la partea superioara,
- Rc- raza colturi ,
- Rb - raza de la baza.
- Punctele caracteristice se numesc in general puncte ale cadranelor si ale
coronamentului.
1.3.2. Proiectantul va stabili tipul de sectiune a podetului in functie de
particularitatile terenului si concluziile studiului hidraulic

Tipuri de ondulatii ale peretilor metalici

1.3.3.Caracteristicile mecanice ale pereilor metalici depind de caracteristicile geometrice

ale ondulaiilor i de grosimea oelului.
1.3.4.Tipurile de ondulaii se caracterizeaz prin dimensiunile lor i n special prin
adncimea ondulatiei i corespund fiecare unei anumite game de caracteristici ale
peretelui astfel:
- Ondulaiile mici, a cror adncime de und este de ordinul a 12 -13 mm sunt folosite n
special pentru realizarea lucrrilor de drenaj (fig.3.a).
- Ondulaiile medii, adncimea de und este cuprins ntre 20 i 30 mm, confer peretelui
tubului un moment de inerie mai mare i sunt practic folosite pentru realizarea
majoritii formelor curente, deschideri pot atinge si 4,5 m ( fig. 3.b)

- Ondulaiile mari, cu o adncime de und cuprins ntre 50 i 60 mm. Ele acoper practic
toate formele descrise mai sus i sunt folosite in special pentru tuburile eliptice cu axa
mare orizontal i, n majoritatea cazurilor, pentru realizarea de lucrri a cror deschidere
depete 4,00 m ( fig. 3.c )

5
a) Ondulatii mici

b) Ondulaii medii

c) Ondulaii mari

Fig. 3. Tipuri de ondulatii

Tipuri de imbinari
1.3.5.Asamblarea elementelor prefabricate de tuburi metalice se face prin mbinri
longitudinale i/sau mbinri circumfereniale (sau transversale), care pentru
acelai tub, ar putea n principiu s aib moduri de ansamblare diferite; n practic,
un tip de mbinare longitudinal este asociat cu un tip de mbinare
circumferenial.
6
1.3.6. mbinarile longitudinale cu suprapunere bulonata, sunt realizate prin
suprapunerea parial a marginilor ondulate ale elementelor prefabricate i
asamblarea prin bulonare.

1.3.7.Imbinrile longitudinale cu suprapunere bulonat, se difereniaz prin poziia

butoanelor pe ondulaii acestea sunt dispuse fie n extremitile undei, fie pe latura
undei.

a) Buloane amplasate n extremitile undei (fig.4.)

1.3.8.Imbinarile longitudinale, la care buloanele sunt dispuse fie numai n vrful

undelor, fie n vrf i n concavitatea undei Ele sunt aliniate pe dou generatoare
ale tubului pentru a permite transmiterea momentelor de ncovoiere de la un
element prefabricat la altul.

Imbinare longitudinal

Imbinare circumferentiala

Figura 4. - Imbinare cu suprapunere bulonat n vrf de und

1.3.9. Imbinrile circumfereniale asociate; acest tip de mbinri longitudinale sunt

obinute prin acoperirea ultimei ondulaii i asamblare prin buloane dispuse n
general n concavitatea acestei ondulaii.

7
1.3.10.Pentru a evita acumularea de mai mult de trei table n dreptul ncrucirilor
ntre mbinrile circumfereniale i mbinrile longitudinale, acestea din urm
prezint spaii libere circumfereniale de la un inel la altul.
b) Buloane amplasate pe latura undei.
1.3.11. In acest tip de mbinare longitudinal, buloanele sunt dispuse pe latura
undei, n vecintatea axei neutre a ondulaiilor i sunt aliniate pe dou sau trei
generatoare ale tuburilor.
1.3.12.Imbinrile circumfereniale asociate sunt obinute prin suprapunerea
marginilor ondulaiilor i asamblate prin bulonare. Aceast dispoziie permite
constituirea unui tub din inele complete, identice (virole). preasamblate.

Imbinare longitudinala

Imbinare circumferentiala

Figura 5. - Imbinare cu acoperire bulonat pe latura de und.

1.3.13. Alte tipuri de imbinari longitudinal

a) Imbinri cu crestturi.
Aceste mbinri longitudinale sunt obinute prin realizarea de crestaturi n vrfurile
de und, pe una din marginile ondulate ale unui element de tub i perpendicular pe
acesta, obtinand o mbucarea a marginii ondulate a altui element de tub. Cele dou
elemente astfel asamblate sunt meninute prin agrafe ndoite sau nurubate.

8
Imbinri circumfereniale asociate la acest tip de mbinri longitudinale sunt
obinute prin simpla acoperire a ultimei ondulaii a elementului montat.
b) Imbinri cu margini czute (urechi).
Aceste mbinri longitudinale sunt obinute prin ndoirea n exterior, n
unghi drept a marginilor ondulate ale unui element de tub. Aceste margini, adesea
numite "urechi" sunt prevzute cu guri de asamblare i folosite pentru bulonarea
elementelor unul cu altul, plasnd vrful de und al unei urechi n fundul de und
al celeilalte .
c) Imbinri elicoidale, agrafate prin ndoire.

Acest tip particular de mbinare se refer la tuburile constituite din elemente

complete de 6 - 12 m, lungime, complet prefabricate n uzin dintr-o singur foaie
ondulat, nfurat elicoidal i agrafat prin ndoire i sertizare continu pe maini
speciale. Acest tip de mbinare se refer la tuburi circulare al cror diametru poate
atinge maxim 2,5 m.

Lungimea elementelor prefabricate n uzin nu este limitat dect de probleme de

transport i manipulare.

Capitolul 2. Clasificarea podetelor tubulare

2.1.Criteriile de baz pentru clasificarea podetelor tubulare sunt urmtoarele:

- durata de serviciu dorit;
- condiiile de agresivitate a zonei;
- consecinele economice i logistice ale eventualei degradri a lucrrii;

2.1.1. Clasificarea dupa durata de serviciu

2.1.1.1.Durata de serviciu minim prevzut, poate fi definit ca fiind intervalul de

timp minim in care lucrarea trebuie s prezinte siguran n acord cu reglementarile
legislative n vigoare.

9
 Durata de serviciu a tuburilor metalice va fi considerat in functie de actiunea
mediului ( terasamentul in care este inglobat) cu caracter mai mult sau mai puin
corosiv, terenul de fundaie, apele de scurgere i durabilitatea tablei galvanizate.

2.1.1.2. In functie de durat de serviciu lucrarile se pot clasifica astfel:

- Lucrri provizorii: cu o durata de serviciu de max. 5 ani;

- Lucrri definitive: cu o durata de serviciu de minim 70 ani

In practic, pentru toate tipurile de lucrri, durata de serviciu va depinde de grija

acordat concepiei (ziduri contra afluierii, radiere, colectarea i evacuarea apelor
de dezghe, etc.) i de ntreinerea ulterioar a lucrrii.
2.1.2.Clasificarea in functie de agresivitatea zonei
2.1.2.1.Se disting trei categorii de lucrri:

- lucrri "nehidraulice": lucrri ce nu sunt niciodat imersate;

- lucrri hidraulice", expuse la ape moi : lucrrile ce vor fi n contact cu apa

un inteval de timp destul de lung fa de durata lor de serviciu (de exemplu
superioar la 10%). Apele moi sunt acelea a cror salinitate le face s fie considerate
ca potenial potabile ([CI] 250 mg/l, [S04] <250 mg/l).

- lucrri "speciale", supuse unor condiii de agresivitate, care nu

corespund caracteristicilor precedente (ape de mare , sulfuroase etc).
2.1.3. Clasificare in functie de importanta lucrarii
Se disting categoriile:
- lucrri ordinare;
- lucrri "de importan";
- lucrari speciale

10
 2.1.3.1.Clasificarea in aceste categorii se va face n funcie de importana i de
consecinele unei defeciuni posibile, in conformitate cu Regulamentul privind
stabilirea categoriei de importanta a constructiilor HGR nr. 261/1994.

2.1.3.2. Din prima categorie fac parte lucrrile de dimensiuni obinuite (mici
lucrri hidraulice), sau lucrri de dimensiuni mai mari pentru care o eventual
reparaie poate fi fcut n condiii economice (exemplu: pentru pasaje agricole sau
hidraulice sub rambleuri de drumuri sau autostrzi pentru care a fost prevzut de
la nceput o supradimensionare de gabarit care s permit reparaii ulterioare uor
de fcut).

2.1.3.3.Lucrrile care nu prezint una sau mai multe din caracteristicile de mai
sus, vor fi considerate "lucrri de importan". (cazul lucrrilor supuse unei
circulaii rutiere interioare, precum i a acelora care, prin caracterisitici, se
ndeprteaz de domeniul concepiei curente .

2.1.3.4.Lucrrile speciale care necesit studii specifice i pentru care prezentele

precizari din normativ nu sunt aplicabile, anumite lucrri ies din cadrul concepiei
curente i necesit din aceast cauz un anumit numr de prevederi suplimentare.

Din aceasta categorie fac parte:

- lucrrile circulare sau eliptice cu o deschidere mai mare de 5,50 m;

- tuburile arc i pasajele, arcele i tuburile eliptice cu axa orizontal cu
deschidere mai mare de 8 m;

- lucrrile pentru care modulul Es calculat al rambleelor tehnice depete 40

MPa;
2.1.3.5.Lucrarile de acest tip se recomand n mod special :

- pentru lucrrile care se deosebesc prin dimensiunile lor, s se prevad un

program de urmrire a deformatiilor n timpul fazelor de rambleere;

- pentru lucrrile la care se cer caracteristici superioare pentru materialul din

rambleu, se va defini alegerea acestui material i modalitatea de execuie.
11
Capitolul 3. Durata de via

3.1. Durata de viata a podurilor si podetelor realizate din tabla ondulata este de 40
de ani sau 80 de ani.
a) Podurile si podetele tubulare din tabla ondulata ndeplinesc cerinele pentru o
durat de via de 40 de ani n cazul n care:

- au fost zincate la cald ;

- tolerana la ruginire minim 2,0 mm (nivel mediu al apei < 0,5 m);

- viteza curentului de scurgere a apei prin conducte la un debit mediu

este < 0,5 m/s ;

- caracteristicile apei ndeplinesc cerinele urmatoare:

* duritatea apei pH > 6,5 (duritate total) ;

* conductibilitatea < 100 ms/m.

3.2. Compozitia chimica a apei privind continutul de sulfati, cloruri sau materii
organice, va fi determinata n conformitate cu prevederile STAS 3069-87, STAS
3049-88, STAS 3002- 85.
3.3. n situatia n care caracteristicile apei nu ndeplinesc criteriile de mai sus este
necesar protecia combinat contra coroziunii iar tolerana la ruginire poate fi
redus la 1,0 mm.
3.4. n cazul n care viteza curentului de scurgere a apei prin conducte este 0,5
m/s ( la un debit mediu), este necesar protecia combinat contra coroziunii, iar
tolerana la ruginire poate fi redus la 1,0 mm.
3.5..Pentru acele pri constructive, care sunt prevzute cu o protecie combinat
contra coroziunii, att pe prile interne, ct i cele externe, nu mai este necesar
cerina pentru tolerana la ruginire.
b) Podete tubulare hidraulice ndeplinesc cerinele pentru o durat de via de 80
de ani n cazul n care:
12
 - au fost zincate la cald;
- toleran la ruginire minim 2,0 mm i de pn la 0,5 m peste nivel
mediu al apei i minim 1,0 mm n alte cazuri;
- vor fi protejate suplimentar contra coroziunii.
3.6. .Pentru acele pri ale podetului tubular care sunt prevzute cu o protecie
combinat contra coroziunii, att pe prile interne, ct i cele externe nu mai este
necesar cerina pentru tolerana la ruginire.
3.7. La lucrarile nehidraulice podurile tubulare din oel (care nu sunt
destinate transportului apei) pentru o durat de via de 40 de ani cerinele
sunt ca tabla ondulata sa fie zincata la cald si de 80 de ani n cazul n care s-
a utilizat o protecia combinat contra coroziunii

3.7.1.Utilizrile tuburilor metalice n cadrul lucrrilor nehidraulice se adopta si in

cazul restabilirii de ci secundare.

3.7.2. Pentru ca aceste lucrri s fie bine adaptate destinaiei lor, concepia acestora
cere un studiu precis al condiiilor legate de funcionarea lor si anume:
- un studiu de gabarit n funcie de categoria drumului sau de traficul din pasaj;
- un studiu estetic asupra extremitilor lucrrii i al prii sale curente;
- un drenaj suficient;
- necesitatea unui drum adaptat la fiecare tip de circulaie;
3.7.3. In cazul unor lucrri de mari dimensiuni acestea se vor clasa n categoria
lucrrilor de important ( exemplu: restabilirea drumurilor secundare).

3.7.4. Dimensiunile lucrrii vor ine seama de defomrile previzibile ale

tubului si sa se asigure o nlime de cel puin 4,4 m (fig,. 6), astfel ca, alegerea
profilului transversal i a amprizei se va face in functie de acest gabarit.

13
 Figura. 6.

3.7.5.Realizarea cilor amenajate pentru circulaie se realizeaza

asemntoar cu cile normale, dup realizarea radierului metalic la cota adecvat.
Calea si trotuarele vor fi executate dupa ncrcarea i stabilizarea lucrrii, pentru
a evita producerea deformatiilor nsoite de fisuri longitudinale dup ncrcarea
tubului.

3.7.6. Drenajul trebuie s fie foarte eficace (guri de scurgere, drenuri)

pentru a permite eliminarea apelor ce s-ar putea acumula ntre radierul metalic i
calea de rulare i ar antrena n timp o degradare a acestuia i un risc apreciabil de
coroziune a radierului.

3.7.7. In cazul cnd apele de scurgere risc s fie ncrcate cu sruri de

dezgheare, s se prevad n plus o etanare sub calea de circulaie prin
interpunerea unui geotextil impermeabil, ridicat lateral pn la nivelul trotuarelor
( fig. 7 )

3.7.8. Profilul n lung al tubului va ine seama de deformrile sale i se va

evit formarea de puncte joase care ar putea favoriza stagnarea de ape agresive .

14
 Figura. 7

3.7.9. Trotuarele trebuie s aib o lrgime minim de 0,70 m i un gabarit

suficient.

3.7.10. Iluminarea acestor lucrri trebuie fcut asemntor cu cea a

pasajelor inferioare sau subterane.

3.7.11. Dimensiunile acestor lucrri i necesitile estetice, duc obligatoriu la

adaptarea unei grinzi de coronament i a unui pereu la intrare si iesirea din pod.

3.7.12. Pasajele pentru pietoni trebuie dimensionate n funcie de importana

lor i de traficul pietonal prevzut, eliminand senzatia de strivire pe care o resimt
cei ce le folosesc, mai ales n cazul lucrrilor relativ lungi. In special deschiderea la
nivelul umerilor trebuie s fie suficient, formele circulare sau eliptice cu axa mare
vertical fiind mai bine adaptate n aceast privin dect formele joase.

Capitolul 4.Sectiuni transversale

4.1.Tipurile de sectiuni ale podurilor si podetelor realizate din tabla ondulata sunt
prezentate in Figura 8. Aceste tipuri sunt:
a)Tuburi circulare cu raza (R) constanta ( figura 8 A).
b)Arc cu o singura raza numita raza de la partea superioara (R=Rt). Acest tip este
realizat cu fundatii de beton dupa cum este reprezentat in figura 8B.
c)Elipsa orizontala sau asimetrica . Realtiile dintre raze ar trebui sa fie Rt/Rs4 si
Rb/Rs4

15
d)Elipsa verticala, uzual folosit cu un raport intre raza de la partea superioara sau
raza de la partea inferioara (Rt sau Rb) si raza laterala sau de colt (Rs) de
aproximativ 0,95. Modelul de calcul este aplicabil cand raportul 2H/D1,2.
e)Tub arc (definita de 3 raze: raza superioara (Rt), raza inferioara (Rb) si raza de
colt (Rc)). Acest tip este reprezentat in Figura 10.C. Conditiile sunt ca Rt/Rc5,5 si
Rb/Rc10.
f) Arce realizate din placi metalice curbe cu doua sau trei raze diferite: raza
superioara (Rt), raza laterala (Rs) si raza de colt (Rc). Pentru acest tip de pod, razele
ar trebuii alese astfel incat sa respecte Rt/Rs4 si Rc/Rs4.
Podete cu sectiune casetata, unde relatia intre raze este Rt/Rs12.

Figura 8 A Tub circular cu raza constanta (R).

Figura 8.B Arc cu o singura raza numita raza superioara (R=Rt). Acest tip este
deobicei realizat cu fundatii longitudinale.

16
Figura 8. C Elipsa orizontala. Relatiile dintre raze trebuie sa respecte Rt/Rs4 si
Rb/Rs4

Figura 8. D Elipsa verticala, cu un raport intre raza superioara (Rt) si raza laterala
sau de colt (Rs) de aproximativ 0,95. Aceasi conditie se aplica si la raportul Rb/Rs.
Modelul de calcul este aplicabil cand 2H/D1,2.

17
Figura 8. E Podet arc (definit prin trei raze: raza superioara (Rt), raza inferioara (Rb)
si raza de colt (Rc)). Acest tip este reprezentat si in Figura 10.F

Figura 8 F Arc alcatuit din placi metalice curbate cu trei raze diferite: raza
superioara (Rt), raza laterala (Rs) si raza de colt (Rc).

Figura 8. G Podete casetate.

4.2. Proiectantul poate adopta si alte tipuri de sectiuni, care corespund

particularitatilor de amplasament si se pot realiza cu tabla ondulata.

4.3. In situatia in care o sectiune nu se incadreaza in cele prezentate mai sus, aceasta
va trebuii sa fie analizata, proiectata si incercata.
18
Capitolul 5. Definitii si terminologie,referinte.

a) Terminologie

Litere
a, a1, a2, a3 dimensiuni (m)2
b dimensiune (m)
c dimensiune (m)
dn dimensiunea particulelor reprezinta greutatea cernuta in
procente (n%) reprezentata printr-o curba
ds diametrul boltii
dx, dy dimensiunile amprentei rotii (m)
e porozitate
e1 distanta de la margine pana in centru golului la marginea
placii de hotel (m)
f1, f2, f3, f4 functii folosite pentru simplificare
findex rezistenta otelului si boltilor (MPa). Indicii folositi in
conformitate cu BSK 99 sunt descrisi la fiecare capitol in
parte
h inaltimea podetului in profil
hcorr inaltimea de ondulare, cutare, referitoare la podetele din tabla
ondulata (mm). Pentru definitie a se vedea Anexa 1.
hb grosimea umpluturii de balast (m)
hc adancimea de acoperire (m) (= distanta minima dintre partea
superioara a tubului (tablei ondulate) si suprafata, cum ar fi
suprafata rutiera),
hc,red pentru calcul, valoarea redusa a grosimii de umplutura (m)
luand in considerare faptum ca coronamentul tubului se ridica
in timpul umplerii cu pamant
m modulul
mt lungimea tangentei (m). Pentru definitie a se vedea Anexa 1
n numar
p presiunea dintre tub si pamant3 (kN/m2 )
pa presiunea de referinta (kN/m2)
ptraffic incarcarea echivalenta din trafic (incarcare liniara) (kN/m)
q incarcare distribuita din trafic (kN/m2)
rd factorul de reducere pentru factorul de amplificare dinamic

19
s distanta (m)
t grosimea tablei de metal (mm)
x,y coordonate
Majuscule
A aria sectiunii transversale
A incarcarea concentrata conform Bro 2004 (kN)
As aria boltii, a se vedea paragraful 5.2 (m2)
Cu coeficientul de uniformizare
D diametrul sau dechiderea (m) (dimensiunea se refera la distanta de
la centrul de greutate al sectiunii transversale. Deobicei
deschiderea libera este indicata in documentatia tehnica
H distanta pe vericala intre coronamentul tubului si nivelul in care
podetul are cea mai mare latime (deschidere) ( a se vedea Figura
1.3) (m)
Es tangenta modulului pamantului din umplutura (MPa)
Esd valoarea de proiectare a tangentei modulului pamantului din
umplutura (MPa)
(EI)s rigiditatea la incovoiere a peretelui tubului(conductei) (MNm2/m)
FRvd valoarea de proiectare a capacitatii la forfecare a boltii in caz de
cedare(colaps) al boltii (kN)
FRtd valoarea de proiectare a capacitatii la forfecare a boltii in caz de
cedare(colaps) a tablei metalice (kN)
I momentul de inertie al tubului pe metru liniar de tub (mm4/mm)
Lbest lungimea efectiva folosita pentru a considera factorul de
amplificare dinamic. Pentru un pod simplu rezemat Lbest reprezinta
deschiderea
Mu capacitatea momentului plastic (kNm/m)
Md, Ms, Mt moment de proiectare, moment din incarcarea cu pamant, moment
din trafic, respectiv (kNm/m)
Ncr forta de flambaj a unei tevi (conducte) ingropate (kN/m)
Ncr,el forta de flambaj a unei tevi in conditii elastice ideale (kN/m)
Nd, Ns, Nt efortul normal de proiectare, efortul normat din incarcarea cu
pamant, efortul normal din trafic (kN/m)
Nu capacitate in efort normal a unei sectiuni transversale complet
plastifiate (kN/m)
P incarcare concentrata

Q incarcarea concentrata a unui convoi de cale ferata

R raza unui podet circular
Rb raza de la baza (m), vezi Figura 1.3
Rc raza de colt (m), vezi Figura 1.3
Re raza critica (conform lungimii critive de flambaj a unei coloane
20
 solicitate axial)
Rs raza laterala (m), vezi Figura 1.3
Rt raza de la partea superioara, vezi Figura 1.3
RP gradul de compactare relativa (%) dupa cum a reiesit din
incarcarea standardizata Proctor, in caz ca acesta nu a fost
specificat
Sv parametru de calcul
Sar factorul de reducere pentru pentru incarcarile din suprasolicitare
datorata efectului de arcuire
W modulul geometric al sectiunii (mm3/mm)
Z modulul plastic al sectiunii (mm3/mm)
Litere grecesti
c parametru de calcul conform BSK99
unghiul de definire al sectiunii transversale
exponent
incarcarea dinamica admisibila (%)
crown deplasarea verticala a coronamentului podetului in timpul
umpluturii
unghiul de frecare interna (vezi nota de subsol 3)
1+/100 factorul de amplificare dinamic (adimensional)
factor partial de siguranta (apare cu diferiti indici4)
m factor partial de siguranta pentru material
n factor partial de siguranta pentru clasa de siguranta a constructiei5
m parametrul rigiditatii, culegatura la rigiditatea structurii in timpul
realizarii
j parametru de calcul
Z/W
parametru de calcul
4 Indicele k este utilizat pentru caracteristici, d pentru caracteristicile de proiectare
si cv referitor la acoperire (umplutura)
5Clasa de siguranta recomandata pentru structuri cu deschideri de mai putin de 15 m
este 2, rezultand n=1,1.

coeficiantul lui Poisson pentru pamant

1 densitatea pamantului pana la partea superioara a
coronamentului (umplutura structurala), vezi Figura 1.2 (kN/m3)
2 densitatea medie a pamantului din zona (hc+H/2), vezi Figura
1.2 (kN/m3)
cv densitatea medie a pamantului de deasupra coronamentului din
zona, vezi Figura 1.2 (kN/m3)
ot densitatea optima a pamantului determinata prin incercarea
standardizata Proctor
s densitatea reala a pamantului din umplutura, o valoare des
21
 utilizata pentru pamant cu granulozitate male si este s25-26
(kN/m3)
f parametru de rigiditate ce indica relatia dintre rigiditatea tubului
si cea a pamantului inconjurator (adimensional)
parametru de calcul
parametru de calcul
efort unitar
v efortul unitar in pamant din incarcare unitara
valoare de reducere legata de timp, vezi BKR
efortul de flambaj la plastifiere totala
Exemple de indici folositi
b bolta
cv umplutura (acoperire)
d valoare de proiectare
f oboseala
k valoare caracteristica
s in exploatare
u, uls ultima

Definitii ale unor concepte importante pentru metoda de proiectare

Podet Un pod care, prin conlucrarea unei tevi flexibile si pamantul
inconjurator, ofera o capacitate portanta.
Umplutura Pamantul care dupa realizarea sapaturii si montarea tubului este
dispus in jurul tubului. Este uzual intalnita sub numele de
umplutura
Umplutura Partea din umplutura cu cerinte geotehnice speciale pentru a
structurala obtine o conlucrare intre tub si pamant
Constructie Un podet este realizat din beton armat sau metal si este realizat
modulara din elemente care asamblate formeaza un arc sau o sectiune de
tub
Constructie O constructie modulara realizata din platbenzi metalice
modulara (deobicei ondulate) asamblate cu ajutorul buloanelor.
metalica
Tub (Conducta) Parte a podetlui realizata din beton sau platbenzi metalice
Arcuire Transferul de presiuni sau incarcari intre masivul de pamant de
deasupra tubului care rezulta din flexibilitate tubului
Arc metalic Un arc metalic realizat din elemente de beton sau platbenzi
metalice (deobicei ondulate) care sunt imbinate cu buloane
pentru a forma un arc.
Podet din tabla Un podet unde tub este realizata din platbenzi metalice
ondulata elicoidal ondulate, imbinate la margini prin suprapuneri fixate.

22
b) Referinte
-Abdel-Sayed G.,Bakht B.,Jaeger
L., G., (1994)
-BKR(1998)
-BBK 94 (1994)
-CHBDC (1998)
-Duncan J.,M., (1978)
-Duncan J,,M., (1979)
-Kloppel K.,Glock D.,(1970)
-Pettersson L.,Persson H.,(1984)
-Pettersson L (1998b)
-Samagina Z., (2001)
-Soil Steel Bridges,Design and
Construction , McGraw-
Hill,Inc,New York,1994.
-Boverkets Konstruktionsregler,
BFS 1993:58, Boverket,Karlskrona
1998.
-Boverket handbok om
betongkonstruktioner,
Boverket,1994.
-(Canada Highway and Bridge
Design Code) , Section 7-Code
Buried Structures (final), February
1998.
-Soil Structure Interaction Method
for Deswign 0of Metal
Culverts,Transportation Reserch
Record 678,Transportation Reserch
Board.
-Behavior and Design of Long-Span
Metal Culverts,Journal Of the
Geotechnical Eng. Div. Mars1979.
-Theoretische und experimentelle
Untersuchungen zu den
Tranglastproblemen biegeweicher,in
die Erde eingebetteter Rohre , Hefl
10, Veroffentkichung des Institutes
fur Statik und Stahlbau der
Technischen Hochschule
Darmstadt,Darmstadt,1970.
-Fullskaleforsok pa lagbyggd
trumma, Examensarbete vid
instituonen for
brobyggnad,KTH,1984.
-Full Scale Live Load Tests on
Corrugated Steel Culvert, IABSE
Colloquium Tunnel Structures ,1998.
-Dynamic amplification for moving
vehicle loads on buried
pipes.Evaluation of field-
tests.TRITA-BKN.Master Thesis
23
 161.Structural Design anf Bridges
2001,ISSN 1103-4297.ISRN
KTH/BKB/EX161SE.
-Temporal J., Barratt D., A., -Loading Test on an Armco pipe
Hunnibell B., E., F., (1985) arch culvert,Transport and Road
Reserch Laboratory ,Reserch Report
RR 32,London 1985.
-Vaslestad J., (1990) -Soil Structure Interaction of Burie
Culverts.Institutt for
Geoteknikk,Norges
Teknicke Hogskole Universitettet i
Trondheim,1990.
-Vaslestad J., (1990) -Full Scale Testing of Muti Plate
Corrugated Steel Culverts including
Fatigue Problems,Arhives of civil
Engineering ,XLV,2,Polen.
-White H.,L.,Layer J.,P., (1960) -The Corrugated Metal Conduit as a
compression RINg.Transportation
Research Board ,National Research
Council,Proceedings of the 29th
Annul Meeting ,Washington
D.C,USA,January 1990.
-VAG 94 -Allman teknisk beskrivning for
vankonstructioner,
Vagverket,Borlange 1994.
-Vagverket (136) -Vagverkets metodbekrivning nr 136
,tung instampning Publ. XX,
Borlange 19XX.
-*** -Legea 10/1995 privind calitatea in
constructii si regularitatea de aplicare
a acestuia.
-*** -Legea 82/1998 privind regimul
juridic al drumurilor.
-*** -Ordin al Ministrului Transporturilor
nr 45/1998 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind
proiectarea,construirea si
modernizarea drumurilor.
-*** -Ordin al Ministerului
Transporturilor nr 46/1998 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind
stabilirea clasei tehnice a drumurilor
24
 publice .
-*** -O.G nr 20/1994 privind punerea in
siguranta a fondului construit
existent.
-*** -H.G nr 925/1995 penru aproarea
regimului de verificare si
expermentare tehnica de calitate a
proiectelor ,a executiei lucrarilor si a
constructiilor.
-*** -O.G nr 43/1997 privind regimul
juridic al drumurilor cu modificarile
si completarile ulterioare.
-*** -H.G nr 273/1994 privind aprobarea
Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
-*** -Ordinul MLPAT nt 77/-96.
Indrumator privind aplicarea
prevederilor Regulamentului de
verificare si epertizare a proiectelor
,a executiei si a constructiilor.
-*** -STAS 3221-90.Poduri de
sosea.Convoaie tip si clase de
incarcare.
-*** -STAS 500/1-89. Oteluri de uz
general pentru constructii.Conditii de
calitate.
-*** -STAS 500/2-80 Oteluri de uz
genaral pentru constructii.Marci.
-*** -STAS 500/3-80 Oteluri de uz
general pentru constructii rezistente
la coroziunea atmosferica.Marci.
-*** -STAS 200-75 Incercarea
materialelor.Incercarea la tractiune.
-*** -STAS 6774-79. Incercarea
metalelor .Incercarea la incovoiere
prin soc dupa imbatranirea artificiala.
-*** -SR EN 10045-1:1993; SR
13170:1993. Incercarea
materialelor.Incercarea la incovoiere
prin soc la temperaturi scazute.
-*** -STAS 1242/1-89/ Teren de
25
 fundare.Prescriptii de cercetare
geologico-tehnica si geotehnica a
terenului de fundare.
-*** -STAS 1242/2-83.Teren de fundare .
Cercetari si studii geologico-tehnice si
geotehnice specifice traseelor pentru
cai ferate si drumuri.
-*** -STAS 1242/3-87 Teren de
fundare.Cercetari prin sondaje
deschisee efectuate in pamanturi.
-*** -STAS 2745-90. Urmarirea tasarii
constructiilor prin metode
topografice.

Capitolul 6. Conditii tehnice

6.1. Conditii tehnice pentru materialele granulare de umplutura

6.1.1. Umplutura structurala, terenul din imediata apropriere a tubului, are

proprietati controlabile si cuantificabile, volumele de pamant din zonele 1, 2, 3 si 4
dupa cum sunt reprezentate in Figura 5 sunt volume de pamant dimensionate.

Figura. 9.

1.- fundatie nou executata ; 2.- umplutura de pamant laterala; 3.- fundatia
rutiera; 4.- imbracamintea rutiera; 5.- terasamentul drumului.

6.1.2.Metoda de calcul si proiectare din acest normativ cere ca volumele de pamant

din jurul tubului 1, 2, 3 si 4 sa aiba proprietati cuantificabile si testate. Pentru aceste
26
volume de pamant, cat si pentru volumul de pamant 5, sunt si alte cerinte care nu
sunt direct legate de proiectarea podetului.

6.1.3. Pentru pamantul aflat in afara acestor zone, cum ar fi zona 5, pot fi folosite si
alte materiale de umplutura, care sa respecte conditiile tehnice prevazute de STAS
2914 84 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice de calitate.

6.1.4. Umpluturile de pamant trebuie sa indeplineasca, in principal urmatoarele

conditii :

sa aiba o capacitate portanta corespunzatoare pentru a rezista si incarcarilor

din trafic;

sa nu creasca gradul de risc pentru deteriorarea caii rutiere de deasupra in

urma actiunii inghet - dezghetului.

6.1.5.. Cerintele referitoare la dimensiuni ce trebuiesc respectate sunt:

- Volumul de pamant pentru zona 1:

a1>0,2m, a2 > 0,3m.( Figura. 9).

Proprietatile pamantului sa fie aceleasi si pentru zona 2. Ar putea fi necesara

marirea dimensiunilor a1 si a2 cand este luata in considerare protectia impotriva
inghetului etc.

- Volumul de pamant pentru zona 2:

a3=min(D/2; 3,0m), a4 0,5 m.

Capacitatea portanta si caracteristicile de deformare ale terenului sunt definite si

masurate la distante mai mari de 0,5 m de tub. Pentru acest material densitatea
este 1 kN/m3. Celelalte caracteristici geotehnice pot fi gasite in Anexa 2.

- Volumul de pamant pentru zona 3.

Este necesar sa fie cunoscuta densitatea acestui material si se pot defini cerinte
speciale pentru aceasta zona daca este supratraversata de o cale de comunicatie.

- Volumul de pamant pentru zona 4.

Daca hc 1,00 m, un strat de baza de minim 0,3 m de material este necesar

pentru drum. Pentru calcule, densitatea materialului, cv pe inaltimea hc, este
valoarea medie a densitatii materialelor din zonele 1, 3 si 4.
27
 - Volumul de pamant din zona 5.

Proprietatile materialului si panta de 1: n ce rezulta din caracteristicile terenului,

nu sunt afectate de dimensiunile podetului.

6.1.6.. Materialele pentru umplutura (piatra sparta, material pentru strat de baza
si material substitut pentru strat de baza) sunt descrise in acest normativ conform
normelor romanesti. De asemenea pot fi utilizate si alte materiale care pot fi
comparate cu materialele mentionate folosind metoda prezentata in Anexa 2.

Calitatea materialului de umplutura din apropierea tubului

6.2. Materialul de umplutura trebuie sa asigure un minim de deformare a lucrrii, s

fie puin activ din punct de vedere chimic, s-i pstreze caracteristicile sau s i le
amelioreze pe timpul duratei de serviciu a lucrrii.

6.3. Criteriile de alegere se refer la :

- caracteristici geotehnice, legate de performanele mecanice ale materialului;
- caracteristici chimice i electrochimice, legate de durabilitate.
Caracteristici geotehnice
6.4. Materialul de rambleu trebuie sa aiba caracteristicile geotehnice conform cu
cele luate n calcul, n special n ceea ce privete "modulul de elasticitate".
6.5.Solurile naturale care contin nisip-argiloas i/sau argile chiar n proporie redus
( 5% de elemente mai mici de 80 microni) au caracteristici mecanice, care variaz
considerabil cu coninutul lor n ap cu att mai mult cu ct aceast proporie de
elemente fine se situeaz n jur de 10-15%.
6.6 Actiunea apei este mult diminuata in cazul realizarii unei compactari foarte
bune.
6.7. In cazul utilizarii, unui material sensibil la ap, n rambleul tuburilor, trebuie s
se poat :

- aprecia modulul acestuia n starea (coninut n ap i densitate) n care se

va gasi dupa executia lucrarii;

28
 - n exploatare, evoluia acestui modul va rmne n limite satisfctore
pentru ipotezele de dimensionare.

6.8. Dimensiunile maxime ale granulelor sa fie < 100 mm pentru a nu risca s se
creeze vrfuri (capete de pisic) ce ar putea avaria tubul.

6.9. Clasificarea materialelor de umplutura n functie de caracteristicile

(aptitudinea) necesare pentru a fi folosite n rambleurile de lng tuburi este
urmatoarea :

a) Materiale foarte bune (Tabel nr.1):

Materialele granulare la care modulul prezint valori relativ ridicate, care variaz
puin cu coninutul lor n apa (modulul lor n acest caz nu depete n general
valori de 80-100 Mpa).In cazul in care se adaug, chiar n proporii reduse (cca
25%) elemente concasate, modulul lor poate crete rapid pn la valori de 200-300
Mpa.

Se recomand folosirea acestor materiale n special n cazurile urmtoare :

- rambleuri de fixare i n zona inelar vecin ale tuburilor arc;

- atunci cnd dimensionarea tuburilor presupune un material de rambleu cu
modul mai mare de 40 Mpa;
- pentru toate lucrrile la care se presupune c n practic va fi greu s se
exercite o supraveghere fiabil a construciei.

b) Materiale folosibile in situatia efectuarii unui control strict al calitii

(w%, d) la punerea n lucru (Tabel nr. 2).

Din aceasta categorie fac parte materialele sensibile la ap, a cror folosire
ca rambeu de tub nu poate fi admis dect dac sunt puse n lucrare n condiii
foarte apropiate de cele care s satisfac condiiile privind:
- obinerea unui modul suficient pentru dimensionare;
- conservarea valorii acestui modul pe termen lung.
29
 Se recomanda, verificare in laborator pe corpuri de prob a modulelor .
c) Materiale ce nu vor fi folosite n rambleurile apropiate de tuburi (Tabel nr.3)
In tabelele nr. 1, 2 si 3 sunt prezentate detalii asupra caracteristicilor de
identificare ale acestor materiale .

Tabelul nr. 1. Materiale apte pentru folosirea ca rambleuri alturate tuburilor

metalice
Clas
de Caracteristici Ordin de mrime
sol de Exemple a modulului de Observatii
R.T.R. considerat (1)
identificare
D: < 50 mm (2) Cu toate c n principiu
% < 80 m: Nisipuri 50-100Mpa sunt insensibile la ap,
5 i 12% aceste pamanturise pot
B1 %> 2mm: < foia la punerea n lucru
ES: >35 (3) dac aceasta se
efecueaz n condiii
hidro. defavorabile
(strat de ap)
D < 50mm Nisipuri Dup aezare i
D1 % < 80 m:< 5% Nisipuri 50 - 100 MPa caracteristici
% > 2mm: < dune* (drenaj)
30%
D: < 50 mm
% < 80 m:
B3 5 i 12% Pietriuri 50 - 100 MPa
% > 2mm: >
30%
ES 25 Pietriuri Valorile de modul cele
D2 D: < 50 mm aluvionare 50-300 MPa ridicate corespund
%<80 m:<5% sau rocilor concasate
concasate
D: cuprins ntre Unele din aceste
50 i 250 mm aluvionare 80-300 MPa necesit o
D3 %<80 m <5% Roci
sau Modulele cele mai
concasate mari corespund
rocilor
sfrmate sau
Granularitatea acestei
cret dens crete dup extracie
CRa d> 1,7 g/cm3 Cret 150-200 Mpa adesea o sfrmare

30
 fragmentare
suplimentar

(1) Module msurate la proba de ncrcare static cu placa de 600 mm, la a

doua ncrcare.
(2) D: dimensiuni maximale ale granulelor.
(3) ES: echivalent de nisip.
(4) d: densitatea uscat n zcmnt

* Fr msuri deosebite, aceste materiale se vor evita pentru lucrrile hidraulice.

Tabel nr. 2. Materiale folosibile sub rezerva unui control strict al strii lor
de punere n lucru
Clasa
de Ordin de mrime
Caracteristici sol a modulului de Observaii
Exemple considerat
de R.T.R.
identificare
D: < 50mm
% < 80 m:> Valorile cele mai mici
35% Nmoluri ale modulelor
A1m Ip:<10 puin 30-80 Mpa corespund valorilor
(1) plastice maxime admise
W%: cuprins Nisipuri pentru coninutul n ap
(2) ntre: WOPN - fine la punerea n lucru.
D: <50mm
% < 80 m: > Nmoluri
35% Nisipuri
A2m p I ntre 10 i argiloase 30-60 Mpa Idem
20
W% ntre: WOPN
D:<50mm Nmoluri Idem
% < 80 m: > argiloas
35% e Cele mai argiloase
Ip ntre 10 i 50 din aceast clas
W% intre: Marne
A3m W0PN-4 15-60 Mpa
i Argile (Ip > 35) se vor
W0PN+4 exclude de la folosirea
n rambleu
D: < 50 mm
% < 80 m Valorile cele mai mici
ntre ale modulelor
5 i 12% Nisipuri corespund valorilor
B2m % > 2 mm: < nmoloas 30-80 Mpa maxime admise pentru
30% ES:<35 e
coninutul n ap la
W%: ntre: punerea n lucru.
W0PN-1
i 31
 D:<50mm
% < 80 m
ntre
5 i 12% Pietriu
%> 2 mm: > ri
B4m 30% argiloas 30-100 Mpa Idem
e
ES<25
W%: intre:
(1) (Ip): indice de plasticitate
(2) W%: coninut n ap natural
(3) WOPN: coninut n ap proctor normal

Ordin de
Clas
marime a
a de
Caracteristici de modulului
sol Exemple Observatii
identificare de
R.T.
considerat
R.
(1)
Valorile cele mai
mici ale
D: < 50 mm
modulelor
%<80 m ntre
corespund cu
12 i 35% Nisipuri si 30-100
B5m valorile maxime
Ip < 10 pietrisuri Mpa
admise pentru
W% ntre:
continutul in apa
W0PN-2 i W0PN+l
la punerea in
functiune
Valorile cele mai
mici ale
modulelor
D: < 50 mm corespund cu
Nisipuri si 30-100
B6m %<80 m ntre valorile maxime
pietrisuri argiloase Mpa
12 i 35% admise pentru
Ip > 10 continutul in apa
W% ntre: la punerea in
W0PN-2 i W0PN+2 functiune
Idem
Argile silicioase W0PN considerat
D: < 50 mm
Argile cu piatra pentru aceasta
%<80 m ntre
poroasa 20 100 clasa de materiale
C1m 10 i 20%
Grohotisuri Mpa este cea
W% ntre:
MarneRoci alterate determinata pe
W0PN-2 i W0PN+4
Aluviuni grosiere fractiunea 0/20
mm
32
 Granulozitatea
acestor materiale
poate necesita o
sfaramare de 100
mm.

Starea de
umiditate a acestei
clase de soluri nu
poate fi apreciata
decat vizual ca
D: < 250 mm urmare a
%<80 m dificultatilor
ntre 5 i 10 - 20% practice de a
W%: 50 - 150 efectua incercari
C2m Idem
Astfel ca Mpa pe soluri atat de
materialul sa fie grosiere
intr-o stare de Granulozitatea
umiditate medie acestor materiale
va necesita
aproape
intotdeauna o
sfaramare la 100
mm.
Granulozitatea
acestor materiale
obtinute dupa o
Materiale extractie poate
evolutive cu necesita o
structura grosiera sfaramare sau o
fragila, fara sau cu fragmentare
Materiale cu gresie
putina argila. suplimentara.
Conglomerate 50 - 200
E2 Evolutia lor Compactarea va
Roci Puzzolanice Mpa
conduce la un trebui ralizata
Sisturi arse
pamant putin sau foarte ingrijit
deloc sensibil la pentru a obtine
apa de tip B1 - B4 siguranta ca
sau D. evolutia va fi
terminata inainte
de punerea in
functiune

33
 Tabelul nr. - 3. Materiale ce nu se vor folosi ca rambleu alturat tuburilor
metalice.

Clasa de Justificarea respingerii folosirii lor la

Exemple rambleuri R.T.R. alturate tuburilor
sol metalice.
Este vorba de soluri sensibile la ap care se
gsesc n
stare de umiditate ridicat. Au deci
A1h; Nmoluri i caracteristici
A2h; argile umede. mecanice slabe (module < 30 MPa) dar n
A3h; Nisipuri i schimb se
B2h; B4h; pietriuri compacteaz uor iar caracteristicile
B5h; B6h; argiloase mecanice rmn
C1h; C2h; umede. cele msurate la punerea n lucrare.
Pentru cele mai puin umede poate fi
ntreprins un studiu specific pentru a
hotr respingerea lor sau folosirea.
Este vorba de soluri sensibile la ap, care
se gsesc n stare de umiditate slab. Au
Nmoluri i caracteristici mecanice ridicate n
A1s; A2s; argile momentul punerii n lucrare, ceea ce face
comportarea lor dificil. Supuse la o
A3s; uscate. Nisipuri
umezire ulterioar, dup punerea n lucrare,
B2s; B4s; i
caracteristicile lor mecanice vor putea s
B5s; B6s; pietriuri
scad n proporii nsemnate,
C1s; C2s; argiloase care sunt dealtfel imposibil de prevzut cu
uscate. precizie. Pentru cele mai puin uscate dintre
ele se poate face un studiu specific pentru a
hotr respingerea sau folosirea lor.
Este vorba de soluri prea argiloase,
Argile plastice
A3 cu riscndu-se s nu i
la
> 35 A4 se poat stpni comportarea lor la
foarte plastice
folosirea n lucrare.
Este vorba de materiale foarte grosiere,
Marne pentru care o sfrmare nu mai este
Aluviuni interesant d.p.d.v.economic. Pentru cel
C3;D4
grosiere mai puin grosiere, poate fi ntreprins un
Roci minate studiu specific pentru a hotr respingerea
sau folosirea lor.

34
 Aceast cret poate nc s-i mreasc
Cret puin
sensibil densitatea dup punerea n lucrare,
dens
dac fragmentarea i compactarea nu au
CRb cu coninut n
fost suficiente. Un studiu specific ntreprins
ap
pentru cele mai dense dintre ele, poate
mediu sau slab.
hotr respingerea sau folosirea lor.
Aceste crete i mai pot mri sensibil
Cret puin densitatea dup
dens,. punere n lucrare, cu att mai mult cu ct
CRc; CRd
cu mare coninut compactarea
de ap lor este dificil, innd cont de coninutul
lor ridicat de ap.
Este vorba de roci argiloase evolutive a
Marne cror comportare este nc prea puin
E3
isturi cunoscut pentru a se lua riscul de a le
folosi n rambleurile alturate tuburilor.
Pmnturi
vegetale Este vorba de materiale putrescibile,
F
Deeuri solubile,combustibile sau poluante.
industriale

6.2. Conditii tehnice pentru metal

6.2.1. Calitatea metalului

6.2.1.1. Tablele sunt din oel-carbon, de construcie pentru uz general. Ele trebuie
s fie conform normelor, si agrementelor tehnice corespunzatoare. Se recomand
folosirea oelurilor zise "apte pentru galvanizare".

6.2.1.2.Tablele metalice pentru executarea podetelor sunt formate la rece pentru

creearea ondulaiilor i a formei lor ndoite.

6.2.1.3. Caracteristicile geometrice ale tablelor precizate de proiectant sunt:

- grosimea nominal a oelului i grosimea total (cuprinznd eventualul strat
de galvanizare);

- amplitudinea i nlimea ondulaiilor;

35
 - raza de curbur;

- diametrul de gurire al orificiilor pentru buloane i poziia acestora.n raport

cu vrful unei unde.

6.2.1.4. Caracteristicile mecanice ale tablelor sunt definite conform normelor si

anume:
- rezistena la traciune Rm;
- limita de elasticitate Re ;
- alungirea la rupere A ;
- Re / Rm = 0,74.
Conditiile tehnice generale si caracteristicile fizico-mecanice ale otelului vor
corespunde caietelor de sarcini elaborate de furnizor si/sau agrementelor tehnice.
6.2.1.5. Caracteristicile mentionate sunt determinate pe epruvete prelevate dn
tabla, conform schemei de mod de operare nr.5 din anexa 3 i supuse unei probe de
traciune, conform SR EN 10002 -1/95 Materiale metalice.Incercarea la
tractiune. Valorile caracteristice de luat n considerare sunt mediile valorilor
msurate pe trei epruvete de tabl. Se impune folosirea unor oeluri cu un coninut
n siliciu mai mic de 0,04 %.
6.3.Distanta minima intre tuburi adiacente se stabileste astfel:

6.3.1. Distanta minima, a, ( Figura 10), dintre doua podete dispuse paralel de tipul
A,C,D sau E, este valoarea maxima dintre 1,0 m si D/3 pentru podete cu o
deschidere mai mica de 9,00 m.

6.3.2.Pentru podetele cu deschidere mai mare sau egala cu 9,00 m, distanta dintre
tuburi trebuie sa fie mai mare sau egala cu 3,00 m sau:

D 3; a 1 m

3 < D 9; a = D/3

9 < D; a 3

36
Figura 10. Distanta dintre podetele dispuse paralel trebuie sa fie suficient de mare
pentru a putea permite compactarea pamantului si astfel terenul dintre
aceastea sa aiba proprietatile necesare.

6.3.3. Pentru podete de tip B, F sau G, vezi Figura 8, o distanta de cel putin 0,6 m
poate fi acceptata, daca fundatiile au capacitatea portanta necesara, de exemplu a
0,6 m, dupa cum se vede in Figura 11.

Figura 11. Pentru podete dispuse paralel de tip B, F sau G, ( Figura 8), zona de
delimitarea a 0,6 m poate fi acceptata, dar distanta trebuie sa fie
suficienta pentru a putea permite compactarea. In aceasta figura distanta a
reprezinta cea mai mica distanta dintre profile.

ELEMENTE DE PROIECTARE

Capitolul 7. METODOLOGII DE PROIECTARE CORELAT CU METODE

MODERNE DE EVALUARE A INCARCARILOR SI SOLICITARILOR
DEZVOLTATE SUB ACTIUNEA ACESTORA ( IMPINGEREA
UMPLUTURILOR, ACTIUNEA INCARCARILOR UTILE,ETC)

a. Principii generale de calcul

7.1. Principiul de calcul din acest normativ are la baza conlucrarea dintre tubul
metalic si materialul structural de umplutura. La proiectarea unui podet, se
presupune ca acesta are o sectiune uniforma in directia longitudinala a tubului.
37
7.2. In modelul de calcul se poate considera o fasie de un metru din toata lungimea
podetului supusa incarcarii cu fortele ce actioneaza perpendicular pe axa tubului.
Daca podetul isi schimba sectiunea, atunci fiecare zona trebuie verificata. Acest
lucru se aplica si daca grosimea materialului de umplutura variaza in lungul
podetului.

7.3. La incarcarile din trafic, partea superioara a sectiunii podetului poate fi

considerata separat. Acest arc superior are suporturi elastice ale caror
caracteristici sunt definite de aportul umpluturii ce inconjoara structura pentru a
prelua incarcarile. Arcul este de asemenea rezemat elastic datorita masei de pamant
ce se afla deasupra acestuia.

7.4. Podetele unde materialul de umplutura nu corespunde cu caracteristicile

prezentate in tabelele nr. 1 si 2 ( exemplu: materiale usoare de umplutura), nu fac
obiectul acestui normativ. Pentru aceste tipuri de podete trebuie stabilite
caracteristicile materialului de umplutura, (modulul tangential si densitatea
acestuia), pentru ca ulterior sa se poata determina parametrul de rigiditate.

b. Grosimea umpluturii la cheia podetului

7.5. In normativ parametru de rigiditate ( f ) este cuprins 100 f 100.000. Se

recomanda ca grosimea materialului ce acopera podetul ( hc ) sa fie cel putin 0,5 m.

7.6. Zona din suprastructura drumului, care este permanenta va fi inclusa (in hc -
zona de umplutura de deasupra podetului) in modelul de calcul ( exemplu: daca
trebuie inlocuita suprastructura drumului trebuie verificat daca grosimea redusa de
umplutura poate prelua incarcarile temporare care ar putea aparea in timpul
lucrarilor).

NOTA: In acest normativ, valorile pentru momente si forte nu tin cont de masurile
speciale ce pot apare in timpul realizarii umpluturii. Daca astfel de masuri sunt
adoptate, trebuie sa ia in considerare conditiile modificate.
38
 c. Incarcari si caracteristicile umpluturii structurale.

7.7. Solicitarile podetului apar din diferite tipuri de incarcari mobile sau incarcari
din trafic ( exemplu: incarcarile din trafic, conform STAS 3221-86 sau echivalentul
acestora).

7.8.Terenul ce inconjoara structura se considera un material compactat cu

caracteristici cunoscute si anume:

In zona 2, densitatea este data de 1. Daca sunt folosite materiale diferite, se

va folosi densitatea medie cantarita si modulul terenului.

In zonele 2, 3 si 4 (umplutura de deasupra), densitatea e data de cv.

In zona cu o grosime egala cu (hc+H/2), densitatea este data de 2. Daca sunt

folosite materiale diferite, se vor considera densitatea medie si modulul
terenului.

7.9. In cazul folosirii altor materiale pentru umplutura, se va realiza o analiza

speciala pentru determinarea caracteristicilor acestuia si a parametrului de rigiditate,
f, , conform principiilor prezentate in Anexa 2.

d. Factorul de amplificare dinamica.

7.10. Daca efectul dinamic este inclus in incarcarile mobile, atunci dimensionarea
incarcarilor mobile din trafic poate fi redusa cum este mentionat in formulele :

7.11. Conform principiilor de baza, efectul dinamic ar trebuie sa scada pe masura

ce cantitatea de pamant implicata creste, ca urmare a pierderilor din frecare si
distributiei incarcarilor in masa de teren.

7.12. Pentru podete cu grosime de pamant la partea superioara de peste 2,00 m, un

factor de reducere rd,este aplicat pentru a reduce incarcarile din trafic.

39
7.13. Pentru grosimi mai mari ale umpluturii de material, influenta incarcarilor din
trafic este mica si astfel factorul de reducere va fi si acesta mic.

Coeficientul de reducere, rd

Figura 12 Reducerea incarcarilor din trafic odata cu cresterea grosimii stratului

superior, ca urmare a reducerii efectului dinamic

e. Caracteristicile sectiunii transversale

In Anexa 1 tabelele B1.2- B1.5 sunt prezentate aria, modulul sectiunii si momentul
de inertie a unor sectiuni din tabla ondulata utilizate frecvent.

Influenta incarcarilor

7.14. Pentru estimarea eforturilor in sectiuni, care apar datorita terenului (atat in
timpul realizarii umpluturii, cat si din incarcarile permanente) si a incarcarilor
mobile din trafic se poate folosi metoda elementelor finite.

Reducerea grosimii efective a stratului de pamant de acoperire

7.15.In timpul montarii podetului, coronamentul se inalta datorita realizarii

umpluturii laterale, datorita presiunii pamantului care duce la o reducere a grosimii
stratului de acoperire.

Astfel grosimea stratului de acoperire folosita in calcul este:

hc,red = hc - crown
40
Cresterea inaltimii tubului in timpul realizarii umpluturii laterale poate fi
aproximata astfel:

crown = 0,015 D unde : D reprezinta deschiderea podetului;

(4.b)

Un calcul riguros este prezentat in Anexa 3.

Determinarea fortelor normale.

Incarcari datorate terenului.

7.16. Forta normala produsa de teren (incarcarea permanenta) este determinata astfel

Unde: 1 si cv sunt definite.

7.17. In cazul unei elipse sau al unui podet casetat, D din primul termen poate fi
inlocuit cu 2 x Rs. Cand este aplicata, aceasta metoda, densitatea deasupra nivelului
apei din panza freatica ar trebui utilizata fara a fi luat in considerare nivelul actual al
apei din panza freatica.

7.18. Ecuatia este reprezentata grafic in Figura 13 cu doua combinatii de parametrii

diferiti pentru cazul in care = 1 = cv si coeficientul Sat = 1,0.

41
Figura 13.Relatia dintre forta normala datorata incarcarii permanente din umplutura
cu pamant din jurul si deasupra tubului, raportul dintre acoperire si
adancime hc/D si cel dintre sageata si deschidere H/D pentru situatia in
care densitatea materialului este aceeasi si deasupra si sub nivelul
coronamentului.

Figura 14. Relatia dintre forta normala datorata incarcarii permanente din umplutura
de pamant din jurul si de deasupra tubului, raportul dintre grosimea
stratului de acoperire si adancime hc/D si raportul dintre sageata si
deschidere H/D pentru cazul in care densitatea pamantului, , este
aceeasi atat deasupra cat si sub coronament.
7.19. Coeficientul Sat include si efectul de boltire al terenului de deasupra podetului
care apare odata cu grosimi mari ale acestui strat. Daca podetul este amplasat intr-o
zona de debleu in teren natural sau stanca, acest efect ar putea fi calculat astfel:

Unde:
cv,d - unghiul de frecare interna al materialului cu care se acopera podetul ultilizat
in proiectare,
tan cv , k
tan cv , d =
n m

42
Valoarea coeficientului de boltire Sat este exemplificata in Figura 15.

Figura 15. Coeficientul de boltire, Sat, in functie de raportul relativ dintre grosimea
stratului de acoperire si adancime pentru diferite unghiuri de frecare
interna ale materialului de deasupra tubului.

Tabelul 4 contine valorile Sv, pentru diferite tipuri de terenuri n = 1,1.

Materialul din cv,k cv,d tancv,d Sv
stratul ce
acopera tubul
Piatra sparta 45 35 0,70 0,24
Stratul de
40 30 0,59 0,23
baza
Sub stratul de
43 33 0,65 0,24
baza

Tabelul 5 Calculul valorii Sv, cand n = 1,2.

Materialul din cv,k cv,d tancv,d Sv
stratul ce
acopera tubul
Piatra sparta 45 33 0,64 0,24
Stratul de 40 28 0,54 0,23
43
baza
Sub stratul de
43 31 0,60 0,23
baza

Incarcari distribuite

7.20. Incarcarile distribuite maresc valorile fortelor normale si a momentelor

incovoietoare.

Incarcari concentrate

7.21.Incarcarile distribuite rezultate din incarcari punctuale cum ar fi rotile

vehicolelor pot fi calculate conform metodei Boussinesq ( Anexa 4).

Calcularea incarcarii liniare echivalenta, ptrafic si a fortei normale datorita

traficului

7.22. Metoda este bazata pe conceptul prin care traficul actual este echivalat, cu
ajutorul distrubutiei eforturilor intr-un solid semi infinit conform lui Boussinesq, cu
o incarcare liniara care va produce acelasi efort vertical la nivelul coronamentului
tubului.

Relatia pentru efortul vertical la o anumita adancime z (sub incarcare) cauzat de

incarcarea liniara p aplicata unui solid semi infinit, Boussinesq a obtinut:

In acelasi fel se poate scrie relatia pentru o incarcare concentrata:

Unde s reprezinta distanta dintre incarcarea concentrata si punctul unde se

calculeaza efortul la adancimea hc. Incarcarea concentrata si cea liniara sunt
echivalate cu ptraffic.

44
7.23. In absenta unei metode mai exacte, ecuatiile mentionate sunt folosite pentru a
determina efortul vertical in punctul respectiv (conform lui Bussinesq ) si incarcarea
liniara echivalenta la punctul unde se banuieste ca se va obtine cel mai mare efort
vertical, se obtine cu relatia:

7.24. In Anexa 4 sunt prezentate exemple de calcul pentru incarcari tipice din trafic .

Fortele din peretii tubului sunt calculate astfel.

Daca: hc,red / D 0,25 ; Nt = ptraffic + (D/2)q

Daca: 0,25 < hc,red / D 0,75 ; Nt = (1,25 hc,red / D)*ptraffic +(D/2)q

Daca: 0,25 < hc,red / D ; Nt = 0,5*ptraffic +(D/2)q

Ecuatiile sunt ilustrate in Figura 15, neglijand efectul de distribuire egala a

incarcarilor din trafic.

Figura 16. Relatia dintre efortul normal si incarcarea liniara echivalenta p din trafic
in functie de raportul dintre grosimea stratului de acoperire si adancime
hcred/D cand q = 0.

45
 Calculul fortelor normale

Forta normala de calcul este data de relatia

Si pentru starea limita ultima de relatia

Si in starea limita la oboseala de relatia

Determinarea momentelor incovoietoare de dimensionare

7.25. Momentul incovoietor din peretele tubului depinde de relatia dintre

rigiditatea terenului si rigiditatea tubului ( f). Aceasta este este data de relatia:

Unde :

Esd - este modulul tangent de proiectare pentru teren ;

(EI)s - este rigiditatea la incovoiere a tubului.

7.26. Modulul tangent al terenului depinde de distributia predominanta a

eforturilor din teren. Metoda de calcul a modului tangent este data de Anexa 2.

7.27.La proiectarea unui podet, folosind diferite materiale pentru umplutura de

intaltimea (hc+H/2), se ia in calcul valorea lui f.

7.28. In modelul simplificat, este necesar doar gradul de compactare. Acesta poate
fi determinat fie prin incercarea standard Proctor, metoda RPstd sau metoda
modificata, metoda RPmod.

7.29. Relatia dintre incercarea Proctor standard si Proctor modificata pentru

frecarea materialului este: RPstd = RPmod + 5%.Conditiile pentru gradul de
compactare sunt prezentate in Anexa 2.

46
 7.30.Momentele rezultate in structura podetului apar in trei faze diferite:

a) In prima faza apare o distributie de momente din presiunea laterala, inainte ca

orice material de umplutura sa fie dispus deasupra tubului ( Figura 17 a)

b) Cand podetul este acoperit, (materialul este dispus deasupra coronamentului),

momentul isi schimba valoarea, cum este aratat in Figura 17. b) si Figura 18

c) Ulterior traficul si alte incarcari vor creste valoarea distributiei momentelor.

Figura 17 O reprezentare schematica a diagramei de momente pentru podet in

timpul realizarii umpluturii. a) diagrama de momente cand umplutura a
ajuns la nivelul coronamentului si cand momentul negativ are valoare
maxima. b) valoarea absoluta a momentului la nivelul coronamentului
scade pe masura ce este realizata umplutura deasupra acestuia.

47
Figura 18. Cand grosimea stratului de umplutura de deasupra podetului este mare,
momentul de la nivelul coronamentului schimba semnul si astfel
valoarea va fi pozitiva.

Incarcari din umplutura de pamant

7.31.Momentul incovoietor rezultat din presiunea exercitata de teren poate fi

exprimat prin ecuatia atat pentru Strarea Limita de Serviciu, cat si pentru Strarea
Limita Ultima.

Nota1: Ecuatia are la baza faptul ca atunci cand umplutura este compactata in
jurul structurii, aceasta este impinsa spre interior din lateral si astfel apare un
moment negativ la nivelul coronamentului. Acest moment negativ este maxim cand
umplutura ajunge la nivelul coronamentului .Cand se va realiza umplutura si
deasupra coronamentului, structura este impinsa in jos si astfel acest moment este
redus. Daca inaltimea umpluturii este mare momentul la nivelul coronamentului
poate devenii pozitiv (figura 18 ).

Nota 2:Pentru constanta adimentsionala f , se vor folosii urmatoarele unitati de

masura :

- pentru modulul tangent - MPa;

- pentru modulul de elasticitate al otelului - Mpo;

- pentru momentul de inertie se va utiliza valoarea caracteristica a modulului de

elasticitate a otelului( m4/m).

7.32. Variatiile momentului de calcul datorat materialului de umplutura din jurul

tubului si celui de deasupra pot fi determinate daca se considera coeficientii pentru
incarcare permanenta (maxim si minim). Acest lucru inseamna ca pentru materialul
folosit pentru realizarea umpluturii pana la nivelul coronamentului se va utiliza un
coeficient cu valoare ridicata, pe cand un coeficient cu valoare mica este adecvat
pentru umplutura de deasupra acestui nivel.

7.33. Materiale diferite trebuie luate in considerare separat cand este determinata
valoarea de proiectare a momentului de incovoiere datorat incarcarii din pamant.

48
Coeficientii raman aceasi pentru orice tip de material daca acesta este folosit sub sau
peste nivelul coronamentului.

Unde: f1 este calculat astfel :

daca:

daca:

daca:

f2 este calculat
conform:

daca

daca

f 3 este calculat conform:

Functiile f1 si f3 sunt reprezentate grafic in Figura 19.

Figura 19. Functiile f1 si f3 fata de raportul dintre inaltimea H si deschiderea D.

Pentru umplutura de deasupra coronamentului podetului, se vor aplica urmatoarele

relatii:
49
daca

daca

Figura 20. Functia f2 reprezentata in raport cu flexibilitatea f.

Incarcari din trafic

7.34. Momentul rezultat din trafic (a se vedea Figura 21), din incarcarea liniara
echivalenta ptraffic si o incarcare uniform distribuita q este dat de ecuatiile:

Suplimentar trebuie indeplinita si conditia f4 x f4<1,0.

50
In cazut in care se folosesc profile pentru care Rt / Rs 1, momentul in placile
laterale este calculat ca fiind 1/3 din momentul calculat conform relatiei mentionate.

Figura 21. O reprezentare a diagramei de momente

a) Cand incarcarea se afla deasupra coronamentului

b) Cand incarcarea este pozitionata astfel incat sa se obtina cea mai mare
valoare a momentului in peretele lateral al tubului.

In cazul unui podet cu sectiune orizontala eliptica sau casetat, diagrama de

momente corespunzatoare situatiei este reprezentata in Figura 22.

Figura 22 Diagrama de momente pentru un podet cu forma eliptica orizontala

sau casetat in momentul in care incarcarea din trafic produce
momentul maxim.

Ecuatiile sunt reprezentate si in Figura 23.

51
Figura 23 Parametrii f4 si f4 folositi in calculul momentului datorat incarcarilor
din trafic

Figura 24 Parametrul f4 folosit pentru calculul momentului datorat incarcarii

din trafic ca functie in raport cu adancimea relativa a stratului ce
acopera tubul.

52
 Figura 25 Parametru f4IV folosit pentru a calcula momentul datorat incarcarii din
trafic functie de raportul Rt /Rs.

Diagrame de momente pentru podetele cu sectiune variabila.

7.35. In cazul in care podetul are o sectiune constanta se calculeaza momentul in

sectiunea coronamentului unde eforturile datorate incovoierii sunt cele mai mari.
In unele situatii este mult mai economic sa se utilizeze placi de rigidizare care sa
creasca capacitatea portanta in zonele cele mai expuse, cum este aratat in Figura 26

7.36. Dimensiunile necesare pentru aceste placi de rigidizare vor fi calculate

conform principiilor indicate in Figura 27 care schematizeaza diagramele de
moment atat pentru incarcarile datorate presiunii pamantului cat si pentru
incarcarile din trafic.

Figura 26 In anumite situatii este adecvat sa se mareasca capacitatea portanta a

sectiunii transversale cu placi de rigidizare.

53
 7.37. Momentul de colt (pentru dimensionare), este momentul rezultat din
combinarea incarcarilor din trafic si a incarcarilor din presiunea terenului conform
principiului:

- evaluarea momentului de colt = 2/3 din momentul din sectiunea coronamentului

pentru teren +1/3 din momentul in sectiunea coronamentului pentru incarcarile din
trafic.

Figura. 27 Principiile pentru evaluarea diagramei de momente pentru podetele

casetate si unde este necesar, pentru podetele cu sectiune eliptica orizontala.

7. 38. In anumite situatii este necesara utilizarea placilor de rigidizare. Aceste placi
sunt tot din tabla ondulata prinse de structura tubului acolo unde este necesar.

7.39. Placile de ranforsare pot fi continuii sau intermitente. In cazul in care aceste
placi sunt continue proiectarea se face folosind parametrii noii sectiuni formate de
cele 2 randuri de placi fixate intre ele.

7.40. In cazul in care placile sunt intermitente, de exemplu cum este schematizat in
Figura 26, calculul fortelor incepe cu cel al podetului neranforsat. Daca se stabileste
ca este necesara aceasta ranforsare se va stabilii o cantitate preliminara de placi prin
adaugarea acestora pana cand capacitatea portanta la incovoiere a sectiunii compuse
este destul de ridicata in comparatie cu momentul incovoietor de calcul. Atat zona
cu variatie de sectiune cat si coronamentul trebuie verificate.

7.41. Lungimea placilor este determinata prin incercari pana in sectiunea unde
peretele podetului neranforsat are capacitatea portanta necesara.

7.42. Daca lungimea placii de ranforsare din zona coronamentului depaseste

dimensiunea placii profilului initial al coronamentului, rigiditatea la incovoiere ar
trebui inlocuita cu una echivalenta pentru noua sectiune rezultata, considerand si

54
 placa de ranforsare. Aceste calcule pot determina daca sunt necesare si ranforsari
viitoare.

Calculul momentelor incovoietoare

7.43. Momentele incovoietoare de calcul datorate terenului si incarcarilor din trafic

au orientari diferite in puncte diferite si verificarile trebuie realizate conform
urmatoarei formule.

Momentul de calcul la Starea Limita de Serviciu este determinata conform:

Pentru coeficientii incarcarilor rezultate din presiunea pamantului. 4.36.Momentul

de calcul pentru incarcarile din trafic la Starea Limita Ultima se va determina
conform:

*
Aceasta sectiune este valabila numai pentru podetele cu doua raze de curbura.

7.44.La Starea Limita Ultima, momentul de calcul este determinat conform:

Si pentru Starea Limita la Oboseala, variatia este calculata conform:

Capitolul 8. METODE DE DIMENSIONARE SI CALCUL A STRUCTURII

PODULUI TUBULAR LA STARILE LIMITA ( CAPACITATE PORTANTA,
STABILITATE SI DEFORMATIE)

8.1.Verificarile necesare pentru capacitatea portanta

8.1.1.Urmatoarele verificari ale capacitatii portante sunt necesare .Punctele a) si c)

trebuie verificate tinand cont de fazele de executie.

55
Calcule de verificare pentru Starea Limita de Serviciu.

a)- Verificarea de siguranta impotriva inceperii fenomenului de curgere, la

peretii tubului.

b)- Calculul tasarilor pentru intregul corp al terenului inconjurator,

(pentru aceste calcule ar trebui sa se tina seama de specificatiile
geotehnice).

Calcule pentru verificarea capacitatii portante ale peretelui tubului la Starea

Limita Ultima.

c)- Verificarea aparitiei articulatiilor plastice sau a mecanismelor de

articulatie plastica in partea superioara a tubului.

d)- Verificarea impotriva aparitiei curgerii la partea inferioara a tubului

e)- Verificarea capacitatii portante a buloanelor

f)- Verificarea la stabilitate (flambaj/ curgere lenta). Acestea se realizeaza

in cazurile in care corectiile sunt necesare.

Alte calcule pentru verificare:

g)- Se va verifica rigiditatea structurii in timpul instalarii, manevrarii, etc.

(asa numita rigiditate de manipulare).

h)- Verificarea presiunii radiale a terenului exercitata pe placile din zonele

de colt la asa numitele tuburi cu profile boltite si in profilele structurilor
pentru subtraversari.

i)- Verificarea capacitatii impotriva cedarii terenului (o suprafata de

lunecare ce porneste de la nivelul drumului si care este tangenta la partea
superioara a podetului). Aceasta verificare se va realiza din perspectiva
specificatiilor geotehnice.

j)- Verificarea capacitatii portante a fundatiilor din beton (se aplica

numai la podetele bolta).

56
 8.1.2. Asigurarea stabilitatii la inceperea fenomenului de curgere in peretii
tubului pentru Starea Limita de Serviciu.

8.1.2.1.Efortul unitar maxim din peretele tubului este calculat folosind ecuatia lui
Navier astfel:

8.1.2.2.Forta normala si momentul incovoietor sunt calculate ca suma a valorilor

absolute ale fortei normale maxime si momentului incovoietor maxim, calculate
separat pentru incarcarea din teren si pentru incarcarea din trafic, folosind
ecuatiile din capitolul 7. Coeficientii partiali folositi sunt cei aplicabili pentru
Starea Limita de Serviciu. Se va asigura ca limita de curgere fyd a otelului nu este
depasita in peretii tubului din zona superioara in conditiile de exploatare. Valorile
A si W se regasesc in Anexa 1 pentru majoritatea sectiunilor din tabla ondulata.

8.1.3. Verificarea aparitiei articulatiei plastice in partea superioara a

tubului.

8.1.3.1. La starea limita ultima, cand sectiunea este incarcata la maxim se face o
verificare conform ecuatiei

8.1.3.2. Pentru calculul Ncr conform Anexei 5, este considerat egal cu 1.

Capacitatea este de asemenea verificata pentru forta normala maxima si cu conditia
ca Md.u=0, unde este calculat conform Anexei 5.

N cr
8.1.3.3.Parametrul = este introdus in ecuatia (5.b), unde Ncr este calculat
Af yd
conform Anexei 5.

8.1.3.4. Pentru tipurile de sectiuni enumerate in Anexa 1, se considera ca 1,35

57
 Iar:

Unde valorile pentru Z si W sunt date in Anexa 1. Toti parametrii se vor introduce
cu valorile lor pozitive.

8.1.3.5. Aria si valorile momentului capabil sunt calculate folosind parametrii

sectiunii transversale pentru partea superioara a tubului pentru podete ce au
capacitate si rigiditate constanta. Cand se verifica zona de colt, se vor folosi
valorile relevante ale parametrilor ce caracterizeaza aceasta sectiune.

8.1.3.6. Pentru tuburile ondulate elicoidal, la rece, care se obtin profile cu sageata
redusa , poate fi folosita in situatia in care Nu si Mu sunt impartite cu 1,15.

8.1.4.Verificarea capacitatii portante in partea inferioara a tubului

8.1.4.1.Capacitatea portanta este verificata tinand seama de lungimea

coronamentului definita pentru un unghi de 90 pentru zona cu raza de curbura
maxima. Pe langa aceasta verificare se mai realizeaza verificari si pentru fiecare
zona a tubului cu raza constanta in functie de fortele normale corespunzatoare. Forta
normala este considerata a fi aceeasi in jurul profilului si sa fie egala cu valoarea de
proiectare .

8.1.4.2.Capacitatea este verificata cu conditia :

Nd Ncr

Unde Ncr este calculat conform Anexei 5 cu urmatoarele modificari:

Si unde Rt in ecuatia este inlocuita cu raza zonei analizate.

8.1.5.Verificarea la stabilitate

Nu este necesar un calcul special daca au fost realizate verificarile de la punctele c)

si d) descrise anterior.

58
8.1.6. Verificarea rigiditatii structurii in timpul instalarii, manevrarii, etc.

Este recomandat ca rigiditatea tubului definita ca:

Sa aiba urmatoarele valori

m /(m / kN) <0,13 pentru sectiuni circulare, si

m /(m / kN) <0,20 pentru sectiuni boltite si sectiuni cu sageata mica.

8.1.7.Verificarea capacitatii impotriva cedarii terenului in partea superioara a

podetului

Incarcarile din trafic pot produce aparitia unei suprafete de cedare a terenului
incepand de la nivelul partii carosabile. Pentru ca frecarea dintre teren si tub nu este
asa de mare ca cea dintre particulele terenului, este posibil ca aceasta suprafata de
cedare sa fie tangenta la conturul podetului. In principiu poate fi utilizata regula
capacitatii portante, dar cu o reducere a ungiului efectiv de frecare interna. Pentru
analiza aparitiei acestei suprafete de cedare se va tine cont de raportul geotehnic
realizat pentru drum.

8.1.8.Verificarea betonului sau a placilor metalice din alcatuirea fundatiilor

(numai pentru podete boltite sau casetate)

Proiectarea si verificarea fundatiilor se realizeaza ca si la celelalte tipuri de poduri.

8.1.9. Adaptarea proiectarii la principiile EuroCode 3

8.1.9.1.Caracteristicile sectiunii si a placilor din care e realizat podetul sunt aproape

intodeauna clasa 1 sau 2.

Verificarea impotriva aparitiei flambajului la partea superioara a tubului.

8.1.9.2.La starea limita ultima, se va realiza o verificare pentru zona cea mai
solicitata folosind ecuatia 6.61 din EN 1993-1-1. Placa nu se deformeaza lateral
(axa z), XLT = 1,0 si XZ = 1,0. iar, Mz,Ed = Mz,Ed = 0 si datorita faptului ca axa
neutra nu isi schimba pozitia in urma flambajului, My,Ed = 0.

Ecuatia 6.61 din EN 1993-1-1 poate fi simplificata

59
NEd, My,Ed valori de calcul ale fortei axiale si momentului incovoietor, Nd,u, Md,u.

In anumite cazuri momentul capabil se reduce conform ecuatiei B1.h.

Notatiile folosite in acest capitol nu se regasesc in acest normativ ele sunt preluate
din Eurocode.

Xy - factor de reducere pentru flambajul din forfecare, vezi 6.3.1 din EN 1993-1-1

Kyy - factorul de interactiune conform Tabelului A.1 si A.2 din Anexa A a

normativului EN 1993-1-1.

NRk = fyA si MRk = fy W rezistentele la intindere si incovoiere.

M1 = n conform metodeloe de proiectare din acest document.

Factorul de interactiune kyy poate fi simplificat considerabil. Pentru sectiunile

transversale clasa 1 si 2 acesta este:

Unde Cmy = Cmy,0 reprezinta factorul de corectie pentru diagrama de momente de-a
lungul boltii conform tabelelor A.1 si A.2 din EN 1993-1-1. Pentru a simplifica Cmy
poate fi considerat a fi 1,0>

Pentru sectiuni transversale clasa 1 si 2 factorul de corectie Cyy este adaugat. Cum
0 = 0 si Z = 0 , expresia pentru Cyy din tabelul A.1 poate fi simplificata astfel:

Iar,

60
 W pl , y
Unde w y = 1,5 - este coeficientul ce face legatura dintre modulul geometric
Wel , y
plastic si elastic.

Factorul de reducere Xy se bazeaza pe curba de flambaj conform EN1993-1-1

paragraful 6.3.1 si zveltetea relativa Y exprimata prin relatia

Unde Nu si N cr sunt date in Anexa 5.

Capitolul 9. METODE DE DIMENSIONARE SI CALCUL AL

BULOANELOR DE IMBINARE SI ASAMBLARE A COMPONENTELOR
STRUCTURII PODETELOR TUBULARE

9.1.Verificarea capacitatii portante a buloanelor

Buloanele de fixare se vor proiecta astfel incat sa poata transfera eforturile

sectionale normale si momentele incovoietoare, conditia de a se folosi cel putin
doua buloane pentru fiecare concavitate/convexitate a tablei ondulate, iar pozitia
acestora sa fie aleasa astfel incat sa poata fi transmis momentul incovoietor.
Verificarea se poate face folosind ecuatia unde forta normala de proiectare
reprezinta suma dintre incarcarea data de teren si incarcarea din trafic multiplicate
cu factorii de siguranta conform specificatiilor.

9.2.Forfecarea

9.2.1.Intr-un rost, numarul de buloane n necesar pentru o latime de un metru de

podet este determinata astfel:

Pentru calcul sunt recomandate urmatoarele doua ecuatii

61
9.2.2. In situatia in care As reprezinta sectiunea transversala a bulonului in planul de
forfecare, iar As reprezinta aria solicitata. d s = 4 As / .

9.2.3. Buloanele utilizate la podete au de obicei dimensiunile M20 in gauri de 25

mm.

In cele mai multe cazuri e1/d este mai mare de 3 si atunci ecuatia este simplificata

9.3.Intindere

Distanta dintre doua randuri de buloane paralele pentru a obtine o capacitate pentru
momentul incovoietor (cand numarul de buloane n, este cunoscut) intr-un rost, se
obtine folosind ecuatia .

Figura 28. Notatiile folosite la determinarea distantei intre buloane

Daca a devine foarte mare atunci, n trebuie marit corespunzator.

9.4. Conditii la verificare

Unde:

62
9.5. Verificarea la oboseala

9.5.1. Valoare de proiectare a fortei normale si a momentului incovoietor pentru

starea limita la oboseala sunt obtinute folosind ecuatiile prezentate. Se va realiza o
verificare a capacitatii portante la intindere pura, rd, la forfecare pura, rd, si a
combinatiei dintre acestea.

9.5.2.Ecuatia presupune ca rosturile sunt situate in zona coronamentului. Cand

grosimea stratului de acoperire depaseste valoarea hc, valoarea momentului Mt din
ecuatia poate fi redusa cu factorul hc/hf.

Pentru definitiile parametrilor vezi Figura 29.

Figura 29 Cand rosturile de imbinare sunt pozitionate la o adancime mai mare decat
cea a coronamentului, momentul de proiectare datorat fenomenului de
oboseala poate fi redus.

9.6.Verificarea capacitatii portante a buloanelor din rosturi

9.6.1. Fixarile prin buloane se proiecteaza astfel incat fortele normale si momentele
incovoietoare sa poata fi transmise prin acestea. Datele de intrare referitoare la
capacitatea acestor buloane sunt alese dupa incercarea unor fixari realizate cu
buloane speciale pentru aceste tipuri de structuri.

9.6.2. Verificarea la forfecare se face in situatia in care pentru fixari sunt prevazuti
cel putin doua buloane pentru fiecare concavitate/convexitatea si ca pozitia acestora
este aleasa pentru a putea transmite momente incovoietoare.

9.6.3. Capacitatea portanta a acestora poate fi calculata folosind Tabelul 3.4 din EN
1993-1-8, dupa introducerea datelor relevante pentru materialul si dimensiunile
buloanelor.
63
9.6.4.Verificarea capacitatii poate fi facuta cu ecuatia unde forta normala de calcul,
NEd reprezinta suma dintre forta rezultata din umplutura de pamant si din trafic,
aplicand limitele de siguranta specificate de proiectant. Intr-un rost numarul de
buloane, n necesar pentru o latime de un metru este determinat conform EN 1993-
1-1.

9.6.5. Distanta dintre randurile paralele de buloane pentru a asigura capacitatea

portanta pentru moment intr-un rost (cand numarul de buloane, n, este cunoscut) se
verifica prin:

Daca a devine foarte mare, n va trebui marit. Ecuatia

presupune acelasi numar de buloane in ambele randuri.

9.6.6. La starea limita ultima, cazul in care exista si intindere si forfecare trebuie
verificat conform formulei

Capitolul 10. DIMENSIONAREA HIDRAULICA A PODETELOR

10.1. La lucrrile hidraulice utilizarea cea mai frecvent se situeaz n domeniul

deschiderilor cuprinse ntre 2 i 6 m.
10.2. In conformitate cu prevederile Normativului privind proiectarea hidraulica a
podurilor si podetelor ind. PD 95-2002 pentru efectuarea calculului hidraulic sunt
necesare:
- studii topografice;
- studii hidrologice;
64
- studii geotehnice;
- date referitoare la comportarea in timp a podurilor existente din zona, morfologia
albiei, etc
10.3. Debitele de calcul vor fi determinate de catre I.N.M.H., iar pe baza
prevederilor Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor
ind. PD 95-2002, se vor stabili sectiunile de scurgere. Studiul hidraulic al lucrrilor,
este in funcie de mrimea bazinului de alimentare a scurgerii ce urmeaz a se
restabili. Se disting dou cazuri:
- Suprafaa bazinului de alimentare inferioar valorii de 100 kmp;
- Suprafaa bazinului de alimentare superioar valorii de 100 kmp;
10.4. Scurgerea apei in podete si in zona podetelor este influentata de forma si
marimea sectiunii transversale a podetelor, de conditiile de intrare in podet, de panta,
de rugozitate si de conditiile de scurgere in aval de podet.
Se disting urmatoarele forme de scurgere:
- podete cu regim de scurgere cu nivel liber ;
- podete inecate amonte ( inaltimea stratului de apa H la intrarea in podet este mai
mare decat inaltimea podetului hp iar in lungul podetului nivelul apei este liber);
- podete sub presiune (inaltimea stratului de apa in amonte si aval este mai mare sau
egal cu inaltimea podetului hp); Podetele tubulare nefiind lucrri etane nu pot
funciona sub presiune, cci exist riscul s apar circulaii de ap n rambleu, de-a
lungul tubului.
- podete cu nivel liber in partea din amonte si inecate in aval.

10.5. Inlimea admisibil a apei n amonte de lucrare va fi stabilit n funcie de

condiiile impuse de teren:

- rambleul n care se afl tubul nu este conceput ca s constituie o ndiguire

deoarece lucrrile de art din apropiere ar putea suferi prejudicii dintr-o prea mare
cretere a nivelului apelor,

65
 - urbanizarea sau natura activitilor (agricole, industriale) din zon ar putea
impune meninerea nivelului apelor sub o anumit cot.
10.6. Proiectantul va stabili tipul de podet si va efectua dimensionarea conform
prevederilor Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor
ind. PD 95-2002
10.7. Viteza medie a apei si debitul scurs se determina cu relatia :
V = C . R . i
Q = v . A = A.C . R . i
Unde:
I panta hidraulica a apei( egala cu panta suprafetei libere);
R raza hidraulica ( in m);
A suprafata sectiunii de scurgere ( in m);
C coeficientul lui Chezy.
10.8. Calculul hidraulic al podetelor din tabla ondulata se va face in situatia
inglobarii acestora in terasament, acestea pot functiona in regim cu nivel liber,
innecate in amonte sau in aval, la debitele de calcul.
10.9. La dimensionarea hidraulica a podetelor in situatia albiei neafuiabile se
stabilesc urmatoarele:
- lumina ( diametrul) podetului necesara scurgerii debitelor de calcul cu respectarea
prevederilor din Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si
podetelor ind. PD 95-2002;
- inaltimea podetului( hp ).
Prin lumina podetului cu o singura deschidere se intelege distanta intre fetele
interioare ale tubului.
10.10. In cazul sectiunilor circulare determinarea valorilor Qc, Vn si hn se face in
functie de QO si Vo, care se iau din tabelul 7.XV din Normativului privind
proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor ind. PD 95-2002;
Qc = Kn . QO. Vn
Unde: Qc este debitul de calcul;
66
Deasemeni, pentru calculul debitului se poate folosi si formula:
V= 1/n x Ri 2/3 x p unde:
V - viteza ( m/sec);
n coeficient de rugozitate; A aria udata ( m2 );
Ri raza hidraulica; P panta %;
H inaltimea apei ( m).
Tolerane de nclinare i de nivel
.10.10.1. Inclinarea se refer la cursul apei, nivelul apei de admisie i de evacuare

precizat nu trebuie s fie depit. Refularea nu este permis.

.Nivelul i nclinarea trebuie s fie cuprinse n toleranele trecute n tabelul urmator:
Tabel nr. 6. Tolerane de nivel i nclinare

nclinare specificat Toleran Neatingerea Neatingerea

() ( ) tolerat a tolerat a
nivelului de nivelului de
admisie evacuare
specificat specificat
( mm) ( mm)
< 10 1,0 40 80
10 2,0 60 90

Scurgerea apei
10.10.2. La alegerea dimensiunii, a deschiderii teoretice i a proteciei la coroziune
se va tine seama si de prezenta ghetii.
Construcia poate fi astfel efectuat nct debitul cursului apei s fie afectat ct mai
puin posibil.
10.10.3.In cazul unui debit normal se va ine cont de viteza apei si de limea
cursului acesteia.

Traseul in plan

10.11. Podetul tubular se va amplasa cu prioritate n zonele apreciate ca stabile.

10.11.1. Amplasarea podetului tubular se va face intr-o zon dreapt a cursului, nu

intr-o curb (unde zona concav se erodeaz iar cea convex se mpotmolete).

67
10.11.2.Modificarea patului, chiar pe o distan limitat, necesit uneori reprofilri
ale cursului n amonte i n aval.
10.12. Meninerea traseului existent al cursului poate conduce la o amplasare
oblic fa de axul drumului. La lungimi importante ale lucrrii, n anumite cazuri,
se va face o amenajare a extremitilor (remodelarea taluzelor).
10.12.1.Se va evita ca scurgerile din amonte s afecteze piciorul taluzului (fig.30).

Scurgerea de origine Solutia ideala

Figura 30

10.13. In ceea ce privete traseul tubului nsui, se va adopta traseul cel mai direct,
fr cotituri.

68
 Stabilirea traseului
10.14.Delimitarea zonei n care va fi instalat tubul se executa n moduri
diferite in functie de urmatoarele aspecte :
a)- Dac tubul metalic este situat sub un taluz rutier ( podet nehidraulic),
el trebuie instalat n asa fel nct axa longitudinal a sa, s formeze cu
axa drumului, un unghi cuprins ntre 70 si 110 (Fig.31).
b)- Dac tubul metalic este utilizat pentru dirijarea apei ( podet
hidraulic), este important s se faciliteze intrarea si iesirea apei si s se
evite orice schimbare brusc de directie, att planimetric, ct si
altimetric. In plus, pentru tuburile deosebit de lungi, trebuie avut n
vedere ca partea inferioar a tubului s nu se gseasc sub nivelul
fundului cursului de ap, pentru evitarea depunerilor pe fundul tubului.

Figura. 31
69
 Profilul in lung

10.15.Profilul n lung al tubului va ine seama de nlimea rambleelor i

de debitul ce urmeaza a fi evacuat.

10.16. In acest caz trebuie s se asigure c acesta nu este susceptibil s

se adnceasc, intrucat tubul nu s-ar putea adapta dect numai dac a
fost ngropat.

10.17. In toate cazurile se recomand s nu se aeze radierul lucrrii

deasupra talvegului, ci mai curnd s se adnceasc uor acesta pentru a
evita fenomenul de subspalare, seciunea folositoare scurgerii nefiind
dect cea care ncepe deasupra cotei talvegului.

10.18. In ceea ce privete alegerea pantei, in situatia in care panta

fundului urmareste panta talvegului sau a terenului natural, sunt de luat n
considerare mai multe cazuri si anume:

a) Panta patului :

Lucrarea va fi amplasata cu panta maxim pe care o poate permite

adncimea fundului prin curire.

b)Panta talvegului este normal (de la 0,5 - 6%);

Va trebui ca panta viitoarei lucrri s fie fixat ct mai aproape de

aceast pant.
10.19. In cazul in care sunt utilizate mai multe tuburi, se vor lua masuri
de evitare a depunerii de sedimente sau corpuri plutitoare, care
favorizeaza astuparea n timp a unei pri din debueu.

70
 Figura 32

10.20. Configuraia extremitilor poate avea consecine importante

asupra eficacitii hidraulice a tubului si a comportrii, att n
momentul construciei, ct i n exploatare.

10.21. In toate cazurile se prevede cel puin o protecie de taluz la

periferia tubului constituit dintr-un pereu etan i din ziduri
antieroziune completat dac este nevoie prin alte dispozitive (pinteni,
etc).

10.22. Dimensionarea tubului se stabileste prin compararea eficienelor

hidraulice respective ale diferitelor forme. Formele joase sunt n general

mai eficiente hidraulic dect foma circular. Energia minim necesara

pentru evacuarea unui debit dat este mai ridicat n cazul unei forme
circulare dect n cazul unei forme joase.

10.23. In cazul n care forma foarte joas este corespunzatoare, iar

condiiile de fundare o permit, se va avea in vedere folosirea unui arc.

71
10.24. Alegerea debueului este fcut n general pe baza debitului
maxim i a nivelului corespunztor prevederilor hidrologice i
ecologice, astfel nct s se asigure ca prezenta podetului s nu
provoace o nlare prea mare n amonte fa de situaia existent sau,
nlimea de scurgere s nu scad n exces, ceea ce ar putea ridica
probleme ecologice (scderea nivelului apei freatice, nivel de ap
insuficient pentru anumite specii de pete,etc).
10.25. Curgerea pe peretele capetelor privete mai ales extremitile amonte.
Folosirea tablei ondulate confer pereilor tubului o flexibilitate important,
favorabil bunei funcionri a lucrrii n partea principala. Extremitile tubului
devin fragile i foarte sensibile la diverse aciuni care se pot exercita asupra lor.
(mpingerea pmnturilor i aciunea apei).

10.26 Extremitile drepte, n relief, sunt de evitat deoarece ele sunt expuse la
un fenomen de plutire i de ridicare, datorat diferenei de presiune ce se manifest
n general de o parte i de alta a peretelui tubului. Aceasta poate fi suficient de
mare pentru a compensa greutatea proprie a tablei ( Fig.32).
10.27. Extremitile tiate care urmeaza panta taluzului, poate provoc o
deformare a extremitii radierului, n aceste cazuri, fie c extremitatea este tiat
sau nu; se recomand lestarea acesteia prin ancorare solid ntr-o lucrare din
beton sau din beton armat.
10.28.Ancorarea va putea fi realizat prin crlige filetate nurubate n tabl i
ncastrate n beton.

10.29. In cazul utilizarii mai multor tuburi, pentru evitarea loviturilor i

acumulrii de corpuri plutitoare la captul amonte i pentru limitarea aciunii
fenomenelor de turbulent, se vor prevedea pinteni naintai ntre tuburi,
constituii de exemplu din beton armat, beton macrocelular sau anrocamente.

72
Capitolul 11. SCHEME DE MONTAJ SI METODOLOGII DE EXECUTIE A
PODURILOR TUBULARE, CORELAT CU EXECUTIA UMPLUTURILOR

11.1.Generalitati
11.1.1.Durata de viata a podetelor construite din tuburi metalice, depinde de
calitatea materialelor folosite si de respectarea prescriptiilor de executie, att n
ceea ce priveste montajul tuburilor, ct si executia rambleelor care le nconjoara.
11.1.2. Flexibilitatea tuburilor metalice este principala caracteristica pentru
functionarea corespunzatoare a podetelor, dar n timpul executiei rambleelor din
jurul tubului se impune respectarea stricta a prevederilor din prezentul normativ
si prevederile caietului de sarcini specific tipului de podet adoptat.
11.1.3. Vor fi prevazute mijloacele necesare pentru efectuarea controalelor n
timpul executie si asigurate masurile de supraveghere a lucrarilor pe santier.
11.2.Organizare de santier
11.2.1.Organizarea de santier are o importanta deosebita pentru buna
desfasurare a lucrarilor, mai ales in situatia in care dimensiunile lucrarii de
realizat sunt mai importante (latime, lungime,..) iar conditiile din zona si
mprejurimi sunt mai dificile.
11.2.2. Accesul utilajelor trebuie asigurat la punctul de lucru n cele mai bune
conditii.
11.3.Aprovizionarea, descarcarea, stocarea si punerea in ordine a elementelor
11.3.1.Pentru a evita deteriorarea elementelor de otel, este necesar ca operatia de
descarcare sa se fac cu ajutorul masinilor de ridicat, iar descarcarea sa se faca
manual, nu prin basculare.
11.3.2. Elementele trebuie sa fie stocate ntr-un mod bine gndit, aproape de
locul de montare, sortate pe tipuri, in stive amplasate in ordinea montarii.

73
11.3.3. Pentru a le deplasa, se recomanda a se evita tragerea lor pentru a nu risca
deteriorarea protectiei anticorozive : a stratului de zinc (eventul de bitum, de
gudron epoxy, sau de material plastic), care protejeaza otelul.
11.4. Elemente prefabricate de tub
11.4.1.Constructorul va receptiona pe santier elementele prefabricate din care se
constituie tubul si va controla vizual, starea galvanizarii, conformitatea
dimensiunilor geometrice ale placilor, numarul placilor si modul de stocarea
pentru o organizare rationala a montajului.
11.4.2. Materialele si prefabricatele livrate vor fi insotite de certificate de
calitate si agremente in conformitate cu prevederile HG nr. 766. /1997.
11.4.3. Constructorul trebuie sa verifice ca elementele care vor fi puse in opera
sa nu prezinte defecte.
11.4.4. Elementele care prezint defecte cum sunt: exfolierea zincului, bule,
ntepturi, ndoiri sau nceputuri de fisuri vor fi rebutate si nlocuite.
11.4.5. In situatia prezentei unor deformri minore ca urmare a manipularii sau
a transportului, se va proceda la repararea acestora degradari prin ndreptare cu
ciocanul de lemn.
11.4.6. Stivuirea plcilor sau a pachetelor de plci, va fi asigurat conform
dispozitiilor furnizorului din notele tehnice ce insotesc structura, tinand seama
de ordinea montarii.
11.4.7. Suprafata de stocare a elementelor va trebui s fie plan, curat si
rezistent. Acelasi lucru se va urmri si pentru suprafata de preasamblare.
11.4.8.Fiecare placa are o inscriptie pe care este trecuta:
- marca fabricantului ;
- identificarea lucrarii;
- pozitia (coama, colt, radier) pe perimetrul tubului.
11.4.9. Cnd lucrarea cuprinde placi de grosimi diferite, acestea vor avea o
marcare vizibil cu vopsea pe interiorul tubului astfel ca, dupa montare sa se
permita o identificare usoar a grosimii.
74
 11.4.10. Instalarea corect a unui tub metalic trece prin urmtoarele etape:
a) - Stabilirea traseului
b) - Realizarea terasamentului si a patului de fundare
c) - Tasarea sub ncrcare
d) - Descrcarea si punerea n ordine a elementelor
e) - Montarea structurii
f) - Protejarea extremittilor
g) - Rambleerea
h) - Compactarea

11.6. Terasamentul si patul de fundare

11.6.1.Tuburile metalice se vor aseza pe un pat uniform, rezistent si lipsit de
asperitti ( ele nu trebuie s fie asezate direct pe beton). Pentru garantarea unei
aderente perfecte, trebuie fcut n asa fel nct, patul de asezare s aib acelasi
profil ca fundul tubului.
11.6.2. Patul de asezare trebuie s fie compus din material granular compact n
grosime de 15/20 cm. Dac terenul nu ofer dect o portant slab, ltimea
patului de asezare trebuie s fie de dou ori mai mare dect diametrul sau
deschiderea tubului.
11.6.3. Adncimea santului va trebui s permit o repartitie corect a presiunilor
pe terenul adiacent.
11.6.4. In cazul asezarii pe un teren stncos, este necesar s se intercaleze un
material granular compact n grosime de 20/40 cm si s se interpun ntre tub si
stratul de fundatie un strat de nisip necompactat, monogranular, ( uscat si curat ),
pe o grosime de aproximativ 10 cm, pentru a garanta o aderent perfect.

11.6.5. Inlimea de acoperire a unui tub este grosimea rambleului deasupra

cheii de bolt a lucrrii, cuprinznd i drumul suportat.

75
11.6.6. Pentru a asigura lucrrii un comportament ct mai conform ipotezelor de
calcul (teoria inelului comprimat) i pentru a permite difuzarea ncrcrilor de
exploatare a drumurilor purtate este imperativ necesar ca tubul s fie acoperit cu
o nlime de rambleu suficient.

11.6.6. Inlimea de acoperire minima de adoptat este de D/10 + 0,5 m, D fiind

deschiderea lucrrii. Se va ine seama ca atunci cnd drumul purtat prezint o
oblicitate sau cnd tubul prezint o pant longitudinal s se ia n considerare.

Fig.33a . Inlimea de acoperire punctul cel mai defavorabil.

11.6.7.Un tub metalic se poate sprijini direct pe terenul virgin pe patul anului
atunci cnd acesta este omogen, puin sensibil la ap i cnd prezint caliti
suficiente.

11.6.8. Decaparea pmnturilor vegetale i eliminarea punctelor tari (blocuri

stncoase, aflorimente,...) i a eventualelor buzunare de pmnt inconsistent
puse n eviden prin recunoatere sau descoperite n cursul execuiei.
Fundaiile astfel create vor fi umplute cu un pmnt bun, compact, eventual
luat din apropiere.

76
14.6.9. Cnd aceste neomogeniti sunt prea numeroase, sau cnd terenul
virgin este prea sensibil la ap, puin consistent sau stncos, este indispensabil
s se prevad punerea n lucru a unui strat de pmnt granular de bun calitate,
constituind o fundaie artificial, ntre patul anului i partea inferioar a
tubului.

11.6.10. In cazul prezentei unor pmnturi moi i puin consistente este posibil
s se prevad tratarea pmntului existent n vederea mbuntirii calitilor
sale geotehnice (compactare dinamic, prencrcare, execuia de coloane
balastate,...),

11.6.11.Fundaia arificial, care nu este dect o substituire de teren pe o

grosime limitat, se ntinde sub toat suprafaa lucrrii. Totui, n sens
longitudinal, ea poate s nu se ntind dect pe o zon anumit, bine delimitat,
n care terenurile virgine nu prezint calitile cerute.

11.6.12.In anumite situatii, se prevade n plus instalarea unui geotextil

anticontaminant ntre fundaia artificial i terenul virgin.

Fig.33b. Limitarea deformrilor longitudinale finale prin profilarea patului

tubului
77
11.6.13.Geometria i dimensiunile minime (lrgime, grosime) ale fundaiei
artificiale n sensul transversal al lucrrii sunt stabilite cel mai des prin reguli
empirice simple care rezult din experiena realizrilor anterioare.

11.6.14.Cnd pmnturile virgine sunt de calitate mediocr, geometria i

dimensiunile fundaiei artificiale trebuie s rezulte printr-un studiu al tasrilor
i al deformrilor sub tub, efectuate pe baza informaiilor geotehnice obinute
prin recunoatere.
14.6.15.In aceste situaii, fundaia artificial trebuie s se ntind cel puin sub
tub i rambleele de susinere, adic pe o lungime de 3 ori mai mare dect
ampriza orizontal a tubului. Grosimea nu poate fi mai mic de 0,50 m.

c) Fundaia pe teren tare sau stncos.

11.6.16.Pe un teren tare sau stncos este absolut necesar s se interpun sub
tub un strat de pmnt granular, mai mult sau mai puin compactat, cu o
grosime minim de 0,20 m, deasupra cotei teoretice (inclusiv tolerana) a
patului anului (fig.31c). Lrgirea acestei fundaii artificiale poate fi limitat la
deschiderea tubului n cazul formelor joase sau la o jumtate de diametru n
cazul tuburilor circulare.

FIG.33c. Fundaie pe teren

dur sau stncos

78
11.7. Tasarea sub incarcare
11.7.1. In cazul in care structur n amonte, are o nclinatie inferioar celei a
prtii din aval, trebuie avut grij s nu se ridice prea mult centrul pentru a se
evita orice stagnare a apei la intrare.
11.7.2. Raportat la planul orizontal, valoarea contrasgetii n partea central a
tubului, trebuie s fie cuprins ntre 0,5% si 1% din lungimea tubului (Fig.33 ).

Figura 33

Aceast msur i asigur tubului o nclinare constant dup tasare si evit

stagnarea apei n interior.

11.8.Controlul lucrarii
11.8.1. Proiectantul va intocmi programul de faze determinante ce va fi aprobat
de Inspectoratul de Stat in Constructii.
11.8.2. Fazele determinante stabilite de comun acord ntre beneficiar,
inspectoratul de stat in constructii si antreprenor (eventual si furnizor), asfel ca
modalittile de control si interventie pe santier s fie bine definite.
11.8.3. Controalele ce se efectueaza sunt:
a ) Msurarea sectiuni tubului
- numrul minim de sectiuni de control va fi de 3, din care una la centrul tubului
si una n imediata vecintate a fiecreia din extremittile sale;
- precizia msurrilor va fi de cel putin 0,5cm.
b) Controlul dimensiunilor artate mai sus cel putin la fiecare din etapele
urmtoare:

79
- dup montarea tubului si nainte de orice umplutura,
- cnd rambleele de sprijin sunt la jumtatea nltimii tubului,
- cnd rambleele de sprijin sunt la cheia tubului,
- la o etap de rambleere intermediar (ntre ultimele dou),
- cnd rambleele au atins cota de protectie.
11.8.4. La sfrsitul fiecreia din aceste etape de realizare a lucrrilor si de
msurare, antreprenorul este obligat s prezinte beneficiarului o not complet a
acestor msurri, preciznd amplitudinea nregistrata la nceputul punerii n
lucru a rambleelor de sprijin.

11.9.Receptia patului de fundare

11.9.1.Receptia patului de fundare const n:
- verificarea cotei definit in planurile de executie,
- dimensiunile tubului au fost respectate,
- pe toat suprafata terenul corespunde calitatilor impuse.
Aceste dispozitii privesc att patul de fundare ct si peretii laterali ai sapaturii,
atunci cnd lucrarea se execut partial sau total n debleu.
11.9.2. Constructorul este obligat s ndeprteze toate elementele care ar crea
discontinuitatea patului de fundatie ca: blocuri, caverne, lentile si s astupe
golurile astfel create cu material de buna calitate, compactat pn la obtinerea
continuittii calittilor terenului.
11.9.3. Adncimea pn la care este obligatorie continuitatea patului este o
zecime din latimea tubului, sau minimum 30 cm.
11.9.4. Se va asigura suprafa sapaturii si a peretilor mpotriva degradarilor
intemperiilor si a apelor de suprafat sau de infiltratie n timpul executiei.
11.10. Fundatia
11.10.1. Alcatuirea fundatiei este prevzut n proiect, dar ea poate s fie
stabilita si prin dispozitie de santier luat n cursul lucrrilor, n special dac se

80
constata c: local sau pe ansamblul sapaturii, caracteristicile solului existent nu
sunt conforme cu cele cuprinse in studiul de geotehnic.
11.10.2. In toate cazurile, materialele folosite pentru fundatii trebuie s
corespund cerintelor si sa fie compactate corespunzator.Valoarea minim a
nivelului de compactare este de 95%.
11.10.3. Pentru tuburile ovoidale si cele circulare umplerea corect cu material
ntre umerii tubului si patul de fundare drept este foarte greu de fcut, poate
chiar imposibil. In aceste cazuri se recomand s se profileze transversal patul
de fundare n form concav, dup forma tubului sau dup dou sau trei linii
frnte.
11.10.4. Golurile rmase ntre patul de fundare si tub, trebuie umplute corect, pe
msura montajului, cu acelasi material ca cel folosit pentru constituirea
fundatiei. Inainte de a se permite montarea tubului, se vor controla dimensiunile
geometrice, profilul n lung (pant, eventual contrasgeat,..) si profilul
transversal (form de copaie n special) si conformitatea cu proiectul tehnic
lucrarii.
11.10.5.Fundatia de sub tub va fi profilat transversal n form de bolt
semicilindric (concav) cu aceleasi conditii de compactare a materialelor sub
baza tubului, n asa fel nct sa nu existe nici un gol si nici o zon de calitate
inferioar celei prevzute .

11.11.Montarea structurii

11.11.1.Impreun cu elementele metalice, producatorul livreaz si toate uneltele

si dispozitivele necesare pentru montaj.
11.11.2.Montarea structurii trebuie executat conform instructiunilor si
schemelor de montaj anexate fiecrei structuri si care indic pozitia exact a
fiecrui element din tabl si secventa de montaj (Fig. 34 - 35). Desenele
detaliate arat pozitia pieselor de asamblat n cazul unor tuburi cu extremitti
tiate sau cu forme speciale (coturi, fixarea mbinrilor, etc...).
81
 Figura. 34

Figura. 35

a) Structuri MP100 - MP150 - MP200

11.11.3. Tuburile metalice cu ondulatii T100 - T150 -T200 ( tabelul nr. 7 ) pot fi
livrate cu sectiune circular, eliptic, tesit sau turtit, policentric si n arc de
cerc. Datorit decalajului dat al elementului de tabl, montajul tuburilor cu
sectiune circular este diferit de cel al tuburilor cu sectiune turtit si
policentric. Acest decalaj se sprijin pe unul sau mai multe intervale, n sensul
circumferintei pentru sectiunile circulare si eliptice. Pentru sectiunile turtite si
policentrice, folosind plci de capt corespunztoare unghiurilor, se obtine un
decalaj n sens longitudinal.
11.11.4. Asamblarea elementelor de tabl ce formeaz structura este asigurat
prin buloane de mare rezistent, de clas nu mai mic de 8,8 (vezi tabelul nr 6).
Lungimea buloanelor variaz n funcie de grosimea tablei, cele scurte folosesc
la asamblarea a dou elemente ( fig. 36 ), iar cele mai lungi la asamblarea a trei

82
elemente. Deoarece dimensiunile structurii sunt deosebit de importante,
elementele sunt plasate cu ajutorul mijloacelor de ridicare. Se vor monta cteva
buloane pentru a garanta mentinerea pozitiei corecte a elementelor.
11.11.5. Buloanele rmase se monteaza dup ce au fost amplasate un numr
suficient de inele. Pentru a permite elementelor s preia miscrile de tasare, este
necesar ca buloanele s nu fie prea strnse. Pe msur ce se monteaz structura,
se restrng inelele pentru a usura asamblarea sectiunii; stifturile conice si
mnerele livrate cu materialul permit o pozitionare exact a elementelor de
tabl. Odat terminat montajul, se restrng buloanele pn la atingerea unui
cuplu de strngere corect ( exemplu tabelul nr 7).

b) Structura T70

Tabelul nr. 7
Ondulatie Bulon Clasa Moment de
tip strangereN.m
minim maxim
T70 M12 8.8. 45 75
T100 M14 8.8 70 110
MP150 M20 8.8 220 350
M20 10.9 300 470
MP200 M20 8.8 220 350
M20 10.9 300 470

Fig.36

11.11.6. Elementul ondulat T70 foloseste la realizarea a dou tipuri de tuburi: cu

buloane si imbucate.

83
a) Pentru tuburile de tip cu buloane, montajul trebuie nceput din partea din aval
a tubului. Datorit dispunerii n pmnt a primelor dou elemente inferioare,
elementul din amonte va fi amplasat in elementul din aval ( podete hidraulice).
Dup ce s-au dispus elementele de baz, acoperirea se pune cu un decalaj de
sase ondule pentru a evita suprapunerea elementelor si de a conferi uniformitate
si rezistent structurii.
Aceast operatie trebuie executat pe toat lungimea tubului, terminnd
montajul cu elementele de capt de sase si opt ondule (Fig. 38) si strngnd
buloanele pn la obtinerea unui cuplu de strngere corect .

Figura 37

Figura 38

84
b) Tuburile de tip imbucate sunt constituite din dou elemente, un element de
baz si un element de acoperire. In cazul sectiunii circulare, elementele de baz
si de acoperire sunt identice; n cazul sectiunii tesite (turtite), elementul de baz
are o form turtit. La montaj, este necesar ca decuprile n unghi de pe muchia
longitudinal a fiecrui element s fie totdeauna pozitionate n amonte.
11.11.7. Pentru montajul n aval se dispun cele dou elemente de baz:
a) elementul din amonte este suprapus peste un ondul al elementului din aval;
b) se procedeaz apoi la pozitionarea elementului superior de acoperire, avnd
grij ca gurile de mbinare s coincid si s fie decalate cu sapte ondule n
raport cu elementul de baz;
c) realizarea imbinarii se face prin crlige speciale care variaz n funcie de
diametrul sau de deschiderea tubului, iar structura se termin prin elementele de
capt de 7 ondule (Fig. 38).
Fundatiile sectiunilor n arc de cerc.
11.11.8. Arcele sunt totdeauna asezate pe fundatii din zidrie sau din beton
armat. Arcul se instaleaz n canalul de baz respectnd bine aliniamentul si
panta (Figura. 39 )

Figura 39
Aceast operatie se deruleaz n patru faze si anume:
a) - Pregtirea fundatiilor continue (prima turnare). Partea superioar a
fundatiilor trebuie prevzut cu o cavitate pentru fixarea agrafei de ancorare a
canalului de baz (livrat cu materialul).
85
b) - Montarea canalului de baz.
c) - Inchiderea arcului de tabl cu toate elementele sale si asamblarea semi-
inelelor care compun structura.
d) - Fixarea dintre structura din tabl si fundatii cu ajutorul mortarului de ciment
(a doua turnare).
Instalri multiple in cazul instalrilor n baterie,
11.11.9. Intre un tub si cellalt este necesar a se prevedea un spatiu intre
structuri dupa cum este stabilit de proiectant.
11.12. Protectia extremitatilor
11.12.1. Realizarea unui pereu ( perete) sau coronament la extremitatea tubului,
este cea mai bun finisare a lucrrii, care permite mentinerea sectiunii si
mpiedicarea eventualelor infiltratii de ap.
11.12.2. Peretii pot fi evitati cnd tubul este tiat la extremitti cu o nclinare
egal cu cea a taluzului. Tierile oblice sunt solutia tehnica corespunzatoare
pentru terminatia tubului,( fig. 40 ) dar va fi necesar s se ranforseze
extremitatea printr-un coronament sau un pereu.
11.12.3. In cazul tuburilor instalate pe cursuri de ap, taluzele se protejeaza
pentru a evita infiltrarea apei si ndeprtarea materialului de sprijin.

Figura 40

86
11.12.4. Se vor utiliza peree sau ziduri de capt care se vor adapta foarte bine
oricrui tip de structur.

11.13. Receptia montarii

11.13.1. Constructorul va stabili un plan de montaj, n conformitate cu proiectul,
preciznd n special sensul de montaj, preasamblrile, (dac este cazul ), si
ordinea de montaj a acestora.
11.13.2. Dirigintele de santier trebuie s urmareasca plcile metalice din
componenta tubului, eventual inelele si tronsoanele de tub preasamblate care s
fie manipulate si puse n lucru cu grij si cu ajutorul unui material adecvat astfel
nct s nu se produc degradri.
11.13.3. Dac forma, n plan transversal, concav a patului tubului va fi obtinut
prin dou sau trei linii frnte (caz des ntlnit), este important s se procedeze la
o umplere corect a golurilor dintre aceast form si radierul tubului, cu un
material de adaos, pe msura avansrii montajului.
11.13.4. Cnd montarea tubului este finalizata, (pe amplasamentul definitiv), se
va controla:
- calittea elementelor constituente ale structurii;
- calitatea asamblrii diverselor elemente ale structurii n conformitatea cu
planul de montaj ;
- pozitionarea corect a structurii n plan orizontal si vertical;
- pentru lucrrile care cuprind table de grosimi descresctoare la capete, trebuie
verificat dac plcile sunt dispuse corect si c nu s-au fcut greseli de montaj. Se
recomand o marcare foarte vizibil a tablelor cu grosimi diferite.
11.13.5. Cu o cheie dinamometric etalonat, se va realiza controlul
pretensionri, astfel:
Cuplul de strngere a buloanelor va trebui s fie cuprins n scara de valori dat
de fisa tehnic ce vine odat cu structura.

87
 Dirigintele va desemna buloanele a cror strngere va fi controlat; numrul
lor va fi la 2% din numrul total de buloane ale lucrrii, dar nu mai putin de 50
bucti.
Dac cuplul de strngere a unui bulon din cele controlate iese din scara de
valori definit mai sus, se va proceda la un nou control pe un numr egal de
buloane.
Constructorul va trebui s verifice toate buloanele dac acest din urm control
se dovedeste nesatisfctor sau dac, la primul control, strngerea a dou sau
mai multe buloane este nesatisfctoare.
Capitolul 12. DETALII CONSTRUCTIVE PENTRU PROTECTIA
TALUZURILOR, UMPLUTURILOR SI ALBIEI DIN VECINATATEA
PODETELOR TUBULARE

12.1. In acest capitol se trateaz numai conditiile generale de punere n oper si

de compactare a materialelor de rambleu destinate diverselor prti ale masivului
care nconjoar tubul metalic.
12.2. Problemele specifice de control de calitate a materialelor din rambleu, pe
msura aprovizionrii lor si dup punerea lor n opera sunt tratate in capitolele
anterioare .
12.3. Calitatea materialului cu care se lucreaz, compactarea si respectarea
instructiunilor de montaj vor permite obtinerea unor lucrari de calitate si a unei
durabilitati corespunzatoare.
12.4. Materialul folosit pentru acoperirea structurii este constituit din materiale
din grupele A1 - A3 - A2,4 -A2,5 lipsite de impuritti organice si anorganice
conform prevederilor din tabelele nr 1 si 2 si compactate la 90 - 95%, dispuse
alternativ de o parte si de alta a structurii n straturi orizontale n grosime
maxim de 0,20 - 0,30 m.
12.5. In cursul fazei de rambleere, arcele au tendinta de a se deplasa lateral sau
de a se ridica (bolti). Pentru a evita acest fenomen, este suficient s se acopere

88
arcul cu straturi succesive, fcnd n asa fel, nct fiecare strat s urmreasc
bine curbura arcului.( Figura 41.)

Figura 41

I 1.00 m. pe un teren bun;

hc=20 30 cm. nltimea maxim a stratului;
hi = variabil, bolt de acoperire apt s permit circulatia mijloacelor
de transport;
ht = 0.20 m nisip F35 mm;
( 3) Rambleu lateral de sustinere;
(4) Terasament general.

TIERILE LA EXTREMITI

a) Extremitile drepte.

12.6. Extremitile drepte sunt obinute printr-o tiere in plan perpendicular pe

axul longitudinal al tubului. Ele se termin printr-un inel complet, de obicei n
relief raportat la taluz .

12.7. Extremitile drepte sunt prevzute n cazul tuburilor circulare de mic

diametru sau pentru lucrrile destinate a fi ulterior prelungite. In cazul
lucrrilor hidraulice pot s scad eficiena lucrrilor.

89
 b) Extremitile n tietur oblic (form de fluier).

12.8. Pentru lucrrile hidraulice, partea inferioar a extemitilor tiate oblic

este vulnerabil i o bun msur const n a tia n plan vertical pe o nlime
suficient pentru a obine o oblicitate parial (sau oblicitate trunchiat).

12.9. In cazul tuburilor circulare sau eliptice tierea oblica trebuie s aib o
nlime cel puin egal cu a cincea parte din sgeata tubului. In cazul tuburilor
arc i a pasajelor, este o practic de a ncepe tierea la jonciunea dintre vrful
tubului i plcile de col.

12.10. Cnd nu sunt prevzute ntriri definitive acest tip de tiere poate fi
completat prin realizarea unei tieturi drepte parial, n partea de sus a tubului
Aceast dispunere contribuie la rigidizarea destul de eficient a extremitii
unui tub tiat oblic.

c) Extremitile n tietur oblic i tietur n form de fluier.

12.11.Cnd lucrarea este oblic n raport cu rambleele traversate, se pot

adopta extremiti tiate simplu oblic. O astfel de tietura este definit printr-un
plan vertical neperpendicular pe axul longitudinal al tubului, unghiul de
oblicitate fiind unghiul pe care acest ax l face cu planul de tiere. Calculul
lungimii de taiere ( L) este prezentat in diagrama urmatoare ( fig. 42 )

90
91
 Fig 42. Calculul lungimii de tiere
12.12. Se va considera c o rigidizare nu este necesar dac grosimea tablelor
de extremitate este dimensionat conform indicaiilor din prezentul normativ i
c :

- L = V/D < 3,5 m pentru tuburile cu ondulaii intermediare;

- L = V/D < 5 m pentru tuburile cu ondulaii mici.

12.13. Dac aceast condiie nu se verific, recurgerea la un dispozitiv de

rigidizare va fi n principiu obligatorie.

12.14. In cazul tuburilor cu ondulaii intermediare, se va putea totui avea n

vedere schimbarea tipului de ondulaii.

12.15. Se va ine seama c mpingerile de pmnt asupra extremitilor sunt n

mare parte transmise inelelor complete celor mai apropiate i contribuie astfel
la creterea compresiunii n peretele tubului n vecintatea vrfului. Pentru a
evita o prea mare concentrare a acestor eforturi, este de dorit ca lungimea
inelelor complete s fie cel puin egal cu jumtate din lungimea total a
tubului, msurat paralel cu axul acestuia .

Capitolul 13. EXIGENTE CONSTRUCTIVE DE PROTECTIE A

ELEMENTELOR METALICE COMPONENTE, ALE PODURILOR
TUBULARE

13.1 Tuburile metalice se deterioreaza in exploatare datorita coroziunii sau

abraziunii provocate de ape, a materialului de umplutura din rambleuri sau
actiunii mediului.

Coroziunea datorita apei

13.2 Tuburile metalice se deterioreaza in exploatare datorita coroziunii sau

abraziunii provocate de ape.

92
 13.3. Un material metalic aflat ntr-un mediu apos sufera un proces de
coroziune declansat si intretinut de zonele de disociere zise "anodice" i zone cu
rolul de catod. Un rambleu este asimilabil cu un mediu apos n domeniul
coroziunii.

13.4. Apa este cauza coroziunii metalelor, dar localizarea i viteza acestei
coroziuni depinde de diferii factori si anume :

a) Natura i cantitatea (concentraia) gazelor i srurilor dizolvate.

Eficiena proteciei adus de stratul de pasivare este mrit sau sczut

prin aciunea srurilor dizolvate n ap.

Astfel ca i n coroziunea atmosferic, prezena clorurilor mrete

corozivitatea apelor, iar apa de mare este mult mai coroziv dect apele dulci.

b)Viteza de scurgere.

Cnd apa este n micare n tuburi, acestea se pot deteriora prin aciunea
mecanic de erodare datorit nisipurilor i altor solide, dar i prin variaia
(gradientul) coninutului n gaz dizolvat n ap.

c) Temperatura

In general, viteza reaciilor electrochimice crete cu temperatura. Astfel,

n vecintatea temperaturilor obinuite (peste +10C) coroziunea oelurilor
crete cu cca. 5% (n vitez) pentru fiecare grad.

d)Prezena anumitor microorganisme ce triesc n ap

Atacul microorganismelor duce la un ansamblu de reacii

electrochirnice; el nu este deci dect un caz particular al coroziunii n mediu
apos, la o temperatur compatibil cu viaa fiinelor microscopice.

.Coroziune datorata materialului de umplutura din rambleuri.

93
 13.5. Factorii care influeneaz coroziunea prin rambleuri sunt artai n
tabelul 8, unde se disting:
- stadiul primar de declansare, care corespunde cu apariia fenomenului,
aa cum ar putea fi dat de calculele de termodinamic ;
- stadiul "secundar" care cuprinde dezvoltarea fenomenului.

Tabelul nr. 8

FACTORI DATORAI
STADIUL METALULUI SOLULUI PARAMETRUL
COROZIUNII INFLUENAT

Primar Natura i structura Natura i Fora

(declansare) metalului, starea compoziia electromotrice a
de suprafa, chirnic, pilei de coroziune
cuplare cu un alt eterogenitate,
factor pH,aciune
Natura metalului, Conductivitatea Conductana
distana ntre solului (cu circuitului
zonele anodice i umiditate, electric
catodice porozitate,
salinitate)
Secundar Supratensiune Factori fizici, Polarizarea pilei
(evoluie) electrochimic chimici,
pe metal a biologici.
agenilor
Natura metalului, Disponibilitatea n Aderena
starea de suprafa oxigen, prezena produilor de
de substante (CI, coroziune
etc) care du
produi solubili

Caracteristici chimice si electrochimice

13.6.Un anumit numr de parametri simpli permit caracterizarea gradului de

agresivitate al unui sol faa de metalele care se gsesc n contact cu el, acestea
fiind n special:

94
 - rezistivitatea ;
- pH-ul ;
- coninutul n sruri solubile.

13.7. Coroziunea cu intensitate redusa se obtine, alegnd un material pentru

rambleu la care parametrii mentionati in tabelul 8 si art. 13.6. rmn la valori
care diminueaza procesele de coroziune.

13.8. Valorile minime (i eventual maxime) a acestor parametri sunt in strns

legtur cu rezervele de grosime ( sporurile de grosime neputnd fi n nici un
caz considerate ca suficiente dac materialul nu satisface criteriile chimice i
electrotehnice definite mai jos).

Rezistivitatea

13.9. Rezistivitatea materialului de rambleu, determinat n toate cazurile, se

msoar conform modului de lucru nr. 1 din anexa 3.
Ea trebuie s depeasc :
- 1000 ohm-cm ( cm) pentru lucrrile situate n afara apei.
- 3000 ohm-cm ( cm) pentru lucrrile n ap dulce*

* In acest caz rezistivitatea trebuie msurat i prin saturarea solului cu ap din

zon

Activitatea coroziva exprimata in ioni de hidrogen sau "pH"

13.10. Activitatea n ioni de hidrogen a solului, este msurat conform normelor

n apa extras din amestecul sol-ap n condiiile modului de operare nr. 2 din
anexa 3. Valoarea ei trebuie s fie cuprins ntre 5 i 10.

Continutul in saruri solubile

13.11. Continutul de saruri solubile se determin n principiu numai pentru

materialele de rambleu natural a cror rezistivitate este cuprins ntre 1000 .
cm i 5000 cm, i pentru materialele de rambleu de origine industrial.

95
13.12. Concentraia n clorur [ Cl- ] conform normei NFT 90010 i concentraia
n sulfat [ S04- - ] conform normei NFT 90009 n apa extras dup modul de
operare nr.2. din anexa 3.
13.13.Valorile de concentraie trebuie s respecte condiiile urmtoare:
- Lucrri n afara apei: [Cl- ] < 200 mg / Kg.
[SO4- -] < 1000 mg/Kg.

- Lucrri n ap dulce: [Cl- ] <100 mg / Kg.

[S04- -] <500 mg/Kg

Continutul in sulfuri totale

13.14. Continutul de sulfuri se determin numai atunci cnd originea

materialului de rambleu presupune prezena sulfurilor. Detectarea si dozarea
lor calitativ se efectueaz de ctre un laborator de specialitate.
13.15.Concentratia n sulf trebuie s fie mai mic de 300 mg/ Kg pentru
lucrrile n afara apei i de 100 mg/ Kg pentru lucrrile n ap dulce.

Materii organice

13.16. Materialele de rambleu folosite nu trebuie s conin materii organice.

In caz de dubiu se poate verifica dac mrimea coninutului n materii
organice exprimat n carbon, determinat dup modul de operare nr.4 din
anexa 3 nu depete 100 pri per milion (p.p.m.).

Activitatea biologica

13.17. Se caracterizeaz prezena microorganismelor aerobe prin msurarea

"Cererii biochimice de oxigen" (DBO) urmnd modul de operare definit n
norma NFT 90103.Microorganismele anaerobe sunt determinate printr-o
numrtoare specific a fiecrei specii, efectuat conform procedeelor
recunoscute
Coroziunea atmosferica

96
13.18.Principalii factori ai coroziunii atmosferice sunt: clima, aciditatea aerului
i prafurile.

a) Clima umeda favorizeaz coroziunea atmosferic a metalelor.

Aceast accelerare a coroziunii este i mai mare n cazul ceurilor frecvente

care depun picturi ce conin prafuri i n cazul stropirilor cauzate de valurile
mrii.

b) In zonele industriale, coroziunea atmosferic se datoreaz n cea mai

mare parte polurii sulfuroase cu SO2 provenind din arderea combustibililor
domestici i/sau industriali si clorurile care domin climatul marin (stropiri cu
valuri) si zonele cu interventii pe timpul iernii.

c) Prezena prafurilor i a altor depuneri solide strine, pe suprafaa unui

metal, favorizeaz apariia coroziunii.

Abraziune

13.19. Procesele de coroziune i de abraziune provoac o uzur mai

mult sau mai puin regulat a metalelor i betoanelor. Ele se produc cnd apa
este ncrcat cu nisip, pietri sau pietre.

13.20. Eroziunea poate accelera coroziunea metalelor neacoperite prin

ndeprtarea produilor de coroziune care formeaz un strat protector al
acestor metale.
13.21.Concentratia n sulf trebuie s fie mai mic de 300 mg/ Kg pentru
lucrrile n afara apei i de 100 mg/ Kg pentru lucrrile n ap dulce.

Nota: Apele care circul cu o vitez destul de ridicat pot crea o

turbulen apreciabil care poate provoca o degradare nsemnat a metalelor
prin aciunea combinat mecanic i de coroziune. Astfel, o prim form de
atac este datorat particulelor solide n suspensie i bulelor care lovesc
suprafaa metalic. Acest tip de degradare se produce la intrarea n tub, la

97
schimbrile de direcie, la denivelri ca mbinri sau uruburi i n locurile de
schimbare brusc a regimului de curgere a apelor.In general, sfertul inferior
al tubului este cel supus abraziunilor pentru c forele de eroziune sunt aici cel
mai active i pentru c produsele de coroziune, care ar putea opri aceast
form de alterare a metalelor, sunt antrenate.

PROTECTIA PIESELOR METALICE

Protectia prin acoperiri metalice ( Galvanizare)

13.24. Acoperirea prin galvanizare este obinut prin cufundarea tablei pus n
form definitiv ntr-o baie de zinc topit.

13.25.Calitatea acoperirii prin galvanizare prin cufundare si cea a tablelor

galvanizate n flux continuu este specificat normele in vigoare,

13.26. Masa medie de zinc depus trebuie s fie de cel puin 725 gr/m2 pe
ambele fee, masa n fiecare punct trebuind s depeasc 640 gr/m2 .

13.27.Buloanele sunt protejate printr-o acoperire cu zinc ale crei caracteristici

sunt cel puin egale cu cele ale clasei de calitate 10-20 microni definit prin
norme.

Controlul protectiei realizata prin galvanizare

a) Masa de zinc

13.28. Masa de zinc se controleaza prin dizolvare chimic, prin decuparea din
tablele furnizate a trei epruvete sau mai multe grupe de trei epruvete, cu o
seciune unitar de cel puin 30 cm2 .

13.29. Media msurrilor va trebui s fie, pentru fiecare grup de 3 epruvete,

superioar sau egal cu masa specific de 725 gr/m2 pe ambele fee, msurrile
individuale trebuind s dea valori mai mari de 640 g/m2 .
13.30. In cazul galvanizrii prin cufundare, tablele sunt galvanizate n loturi cu
foarte puine elemente. Un rezultat nefavorabil la control trebuie deci s fie

98
interpretat n funcie de context, nainte de a avea n vedere refuzarea
ntregului lot.

b)Aderena

13.31.Metoda de ncercare a aderenei este dat in anexa 3.

-Protectia prin vopsire

13.32. In cazul obinuit, tuburile au dn atelier o acoperire de galvanizare prin

cufundare care constituie o bun protecie anticoroziv.

13.33. In cazul in care umplutura structurala din rambleu este constituit din
teren agresiv fa de acoperirea cu zinc sau dac mediul interior al tubului este
tot agresiv fa de zinc, se procedeaza la o protecie complementar prin
vopsire a oelului galvanizat.

Conditii de folosire

13.34.Acoperirile de protectie pe tablele metalice sunt fie vopsele, fie produse

negre pe baz de bitum sau asfalt.
13.35.Oricare ar fi produsele folosite, grosimea lor uscat trebuie s fie mai mare
sau egal cu 250 microni, n medie, i n orice punct trebuie s fie egal cu cel
puin 200 microni.

Alegerea produselor de protectie

13.36. Durabilitatea acoperirii prin galvanizare, se obtine prin aplicarea unor

produse de protecie groase, avnd o inerie chimic important i conducnd
prin grosimea lor la formarea unei bariere mecanice.

13.37.Se folosesc n mod curent produse negre aplicate n unul sau dou straturi
si anume:

99
 - Gudroane tradiionale diluate cu solveni, aplicate n straturi mai mult
sau mai puin groase; ele dau o acoperire moale, sensibil la gurire i la
ciclurile termice. Gudroanele (de huil) sunt ntotdeanuna de preferat
bitumurilor (de petrol) din motivul absenei sensibilitii la microorganisme
care pot ntotdeuna s existe n rambleuri.

- Gudroane ameliorate prin adugarea de rini: gudron-epoxi, gudron-

vinilic sau gudron-epoxi-poliuretan.

- Gudroanele-epoxi conduc la acoperiri reticulate i mult mai dure i mai

rezistente ca gudroanele tradiionale. Intr-adevr, rinile epoxidice aduc
gudroanelor tradiionale calitile lor care sunt n principal:
- o foarte bun aderen ,
- performane bune la traciune, ndoire,
- o foarte bun inut fa de ciclurile termice,
- o mult mai bun rezisten anticoroziv i o mai mare durat de via.
13.38. Gudroanele-epoxi prezint dezavantajul produselor din dou
componente de amestecat nainte de ntrebuinare, cu o durat de via limitat
n ambalaj.

13.39. Gudroanele vinilice dau rezultate bune, dar calitatea produsului

depinde de proporia de rin vinilic, proporie foarte variabil n funcie de
produs.

Numar de straturi si grosime

13.40. Pentru gudroanele epoxi, trebuie aplicate dou straturi de produs,

care corespund la 200 microni de grosime uscat.

13.41. Pentru gudroanele tradiionale i acoperirile bituminoase, n

funcie de calitate, 200 microni minimum de grosime uscat se pot obtine ntr-
un singur strat.

13.42. Pentru gudroanele-vinil, grosimea minim de 200 microni va fi

greu de realizat n dou straturi.

100
 Pregatirea suprafetei si aplicare

13.43. La vopsire, calitatea protectiei depinde de calitatea pregtirii

suprafeei, care se obtineprin aplicarea acesteia direct n uzin dup operaia de
galvanizare.

13.44. Aplicarea vopselei pe teren trebuie sa se faca luand anumite

msuri de prevedere si anume:

- eliminarea tuturor petelor i murdriei de pe oelul galvanizat prin

splare i chiar frecare, n special toate srurile de zinc se vor elimina, prin
frecare cu peria.

- repararea degradrilor galvanizrii dac este necesar; aceast reparaie

se face cu o vopsea bogat n zinc (epoxi sau silicat de etil) aplicat dup
eliminarea complet a ruginii prin decapare sau sablare.

- aplicarea gudroanelor (sau gudroanelor epoxi) pe suprafee curate de

orice urme de sruri de zinc ( decroajul este ntotdeauna preferabil cu toate c
o expunere natural confer oelului galvanizat o rugozitate de suprafa prin
atacul de suprafa superficial asupra zincului).

13.45.Condiiile de aplicare a vopselelor sunt foarte importante, n special

respectarea: temperaturii i a umiditatii limit; a numrului de straturi; a
condiiilor de diluare i de preparare a produselor.

13.46. Produsele (n special gudron-epoxi) pot fi alese dintre cele agreate de

Comisia de Agrement a vopselelor pentru protecia lucrrilor metalice.
Produsele definite inclusiv, condiiile de folosire sunt specificate n fia
tehnica de agrement corespunztoare.

Controale, receptie

13.47.In cazul aplicrii de acoperiri groase, cum sunt gudroanele sau

gudroanele-epoxi, se vor face controale, n special pentru:

101
 - controlul grosimii acoperirii uscate (aceast msurare este realizat n
principiu cu un aparat de tip electromagnetic etalonat, care d o citire direct a
grosimii). In caz de dezacord ntre pri, numai o msurare micrometric cu
tiere destructiv poate permite un grad de apreciere acceptat.
- controlul aderenei acoperirii uscate; acest control destructiv trebuie s
fie realizat prin rezistena la smulgere;

- controlul cu peria electric: eficacitatea acoperirii poate fi controlat

cu ajutorul unei perii (pieptene) electrice sub tensiunea de 2500 voli. Acest test
permite detectarea defectelor, porozitilor, subierilor, etc. ale acoperirii.

Vopsire in scop estetic.

13.48. In anumite cazuri, o vopsire a prilor vizibile ale tubului poate fi

realizat n scopuri estetice.
13.49. Aplicarea acestor vopsele fiind n general realizat pe antier, pregtirea
suprafeei oelului galvanizat se face dup o curire i o degresare ngrijite,
este necesar s se fac un tratament de suprafa de tip decroare acid, urmat
de o cltire abundent (se va da o atenie deosebit evacurii apelor de cltire),
apoi se va putea aplica un sistem de protecie cu o vopsea primar reactiv ca
strat de acroare (grund).

13.50. Protectie catodica

13.50.1.In anumite cazuri, se poate adopta protecia catodic, operatiunea se

realizeaza de catre societi specializate.

Se pot folosi:

- un sistem de curent impus, cu condiia existenei unei surse de curent n

apropierea lucrrii.
- un sistem de anozi de sacrificiu, cu condiia alegerii corecte a anozilor
ca tip, n funcie de rambleu.

13 .51. Rezerva de grosime de otel

102
13.51.1.Produsele de coroziune pot ncetini degradarea cnd cantitatea de metal
oxidat atinge o anumit valoare. O suprangroare a oelului poate astfel s
serveasc la protecie.

13.51.2.Rezervele de grosime de luat n considerare sunt date n tabelul 8

(partea spre rambleu) i 9 (partea spre atmosfer). Cnd o galvanizare este
necesar, ea trebuie s fie conform cu indicaiile din normativ. In toate
cazurile buloanele sunt protejate printr-o acoperire metalic dup aceleai
indicaii.

13.51.3.Grosimea sacrificat es de luat n calcul n justificri este suma

grosimilor er i ea
13.51.4. In cazul lucrrilor hidraulice, rezerva de grosime indicat poate fi
suficient.

TABELUL - 9: Rezerv de oel er (mm) partea spre rambleu.

Permanente
Clasificarea Provizorii Lucrri obinuite Lucrri de mare
lucrrilor importan

Afar din ap 0* 0.50 0.75

In ap dulce 0 0.75 1.00

* Singurul caz n care lucrrile (tablele) pot s nu fie galvanizate

TABELUL - 10. Rezerva de grosime de oel ea (mm) partea spre

atmosfer.

Permanente
Coninut n S02n Provizorii Vizitabile Nevizitabile
aer (medie anual)
S02 < 0,1 mg/m3 0* 0.25 0.50
S02 0 ,1 mg/m3 0 0.50 0.75
Singurul caz n care tablele pot s nu fie galvanizate.

103
 Protectii suplimentare

Protectia impotriva agresivitatii materialului din rambleu.

13.52. In toate cazurile, materialele de rambleu folosite trebuie s satisfac
criteriile expuse anterior;

13.53. Cnd tablele au o acoperire nemetalic, capetele de bulon i piuliele

trebuie s fie protejate cu un produs cu aceleai caracteristici.
TABELUL - 11: Acoperire nemetalic pe tablele din partea rambleului pe
oel galvanizat (p < 5000 cm)
Permanente
Coninut n anioni Provizorii Definitive Lucrri
a- = [Cl- ] + [S- + obinuite
[S0- 4-
a < 500 mg/Kg Nu Da dac pH 9 Da
a- 500 mg/Kg Nu Da Da
"Da": protecia suplimentar necesar.

"Nu": protecia suplimentar nu este

necesar.
Protectia impotriva actiunii agresive a apei

13.54.In cazul apelor acide (sau bazice) o protecie a oelului galvanizat este
absolut necesara pentru a mpiedica o degradare a zincului. Aceast protecie
se va aplica pe ambele fee ale tablelor.

13.55. In tabelul 11 arat n detaliu cazurile de folosire a unei asemenea

protecii, cnd apa nu este prea acid (pH > 4,5).

104
TABELUL - 12. Protecia contra coroziunii prin ap al crui pH este cuprins
ntre 4,5 i 12.
Caracteristicile apei Tipul lucrrii
- - -
[a ] = [a ] + [SO4 + [S
Vitez pH Provizorie Permanent
]
V < 2 . 5 m / s 4,5 la 5,5 A B
5,5 la 9 a" < 400 mg /1 A A
a" > 400 mg / 1 A B
9 C C
V > 2 . 5 m / s 4,5 la 5,5 B B
a" < 400 mg /1 A B
5,5 la 9
a' > 400 mg /1 B B
9 C C

A: protecie identic cu cea a prii n contact cu atmosfera.

B: protecie suplimentar prin acoperire nemetalic.
C: de examinat de la caz la caz n legtur cu un serviciu specializat.

Cnd exist un risc de abraziune, va fi necesar n plus s se prevad un

radier din beton sau, dup caz, folosirea unei acoperiri nemetalice dur i
groas, de exemplu trei straturi de gudron uscat .
Protecia impotriva ngheului
13.56. Protecia la nghe trebuie realizat sub toat lungimea conductei i
trebuie prelungit spre capetele conductei.
13.57. Pentru un pod tubular cu o deschidere teoretic mai mic de 5,0 m
,protecia impotriva ngheului va fi format un pat gros de conducte de grosime
ce rezult din dimensiunea d, msurat din suprafaa inferioar a apei. Zonele
climatice i clasa de protecie la nghe sunt definite n normele romanesti.
Suprafaa inferioar a nivelului apei D/2 d d

Tabelul nr. 13. Dimensiunea d (m) pentru determinarea grosimii patului de

conducte sau a izolaiei la montarea ntr-un sol cu risc de nghe

105
 Zon climatic 1 2 3 4 5
Clas de protecie
la nghe 2-3 n 0,9 1,3 1,5 1,6 1,7
substrat
Clas de protecie
la nghe 4- n 1,1 1,5 1,8 1,9 2,0
substrat

13.58. Pentru un pod tubular cu o deschidere teoretic mai mare de 5,0 m va fi

format un pat gros de grosimea ce rezult din dimensiunea d , msurat de la
suprafaa inferioar a apei.

13.58. Fundaia pentru conducte trebuie s fie astfel realizat nct distana
dintre solul cu risc de nghe i aerul din conduct s fie cel puin egal cu
dimensiunea d. Astfel fundaia pentru conducte va fi de grosime total n
interiorul limii conductei.
13.59. n cazul unui podet cu deschidere teoretic mai mic de 5,0 m se va face
o fundaie izolant cu rezisten la pierderile de cldur.
Suprafaa inferioar a nivelului apei D/2 d 0,15 m 0,1 m Fundaie
izolant sub izolarea D Limita solului cu risc de nghe

Tabel nr.14. Rezistena la pierderile de cldur (m2 K/W) corespunztoare

izolrii la montarea ntr-un sol cu risc de nghe

Zon climatic 1 2 3 4 5
Clas de protecie la
- 0,45 0,90 1,35 1,80
nghe 2-3 n substrat

106
 Clas de protecie la
0,45 0,90 1,35 1,80 2,25
nghe 4 n substrat

13.60. ntinderea izolaiei n partea transversal e determinat de dimensiunea

d n conformitate cu regulile pentru grosimea izolaiei prezentate mai sus.

13.61. n cazul unui pod tubular cu deschidere teoretic mai mic de 5,0 m se
accept faptul c grosimea unei fundaii izolante i rezistena la pierderile de
cldur a izolaiei unei fundaii izolante se reduc pn la jumtate din valorile
din tabelul 12 i respectiv 13 atunci cnd nlimea umpluturii depete 2,0 m.

Capitolul 14. INTRETINERE IN EXPLOATARE

a) METODE DE TESTARE SI VERIFICARE A COMPORTARII IN SITU

14.1. Intretinerea in exploatare a podetelor si podurilor se realizeaza respectand

legislatia in vigoare si anume: Legea Drumurilor nr. 82 din 15.04.1998, Ordonanta
Guvernului nr. 43 /1997, CD 99-2001Normativ privind repararea si intretinerea
podurilor si podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie
din piatra, astfel ca, administratorii drumurilor si/sau proprietarii sunt obligati sa le
mentina in stare de viabilitate, in scopul exploatarii rationale si in conditii de
siguranta.
14.2. Testarea si verificarea comportarii in situ se face conform prevederilor
Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor ind. P130 1999.
prin :
- observatii vizuale ;
- masuratori.
14.3. Degradarile podetelor realizate din tuburi metalice, ce apar in perioada de
exploatare, sunt determinate de o execuie defectuoasa, a nerespectri regulilor de
concepie sau de dimensionare a acestor lucrri, sau de o insuficient cunoatere a
regulilor specifice de intretine;

107
 14.4. Cauzele principale a producerii degradarilor sunt:

- tasrile excesive ale lucrrii;

- degradarea materialelor din care este confectionat podetul tubular;

- inadaptarea materialelor din componenta la condiiile deosebite ale zonei;

- conditiile de exploatarea, care pot cauza degradari importante i ale cror
semne premergtoare pot fi percepute n cursul operaiilor de supraveghere efectuate
asupra lucrrii;
- dimensiunile transversale mari, mult diferite de cele intalnite in mod curent.
14.5. Degradarile se identifica prin observatii vizuale si/sau masuratori in conformitate
cu prevederile Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor
ind. P 130-1997 , STAS 2745-90, STAS 2920-83 etc.
14.6. Modalitile de supraveghere a lucrrilor de art sunt definite si n
Instruciunile Tehnice pentru Supravegherea i ntreinerea Lucrrilor de Art " si /sau
in Caietele de sarcini specifice tipului de podet adoptat , realizat din tuburi metalice
(sau de arce) de mrime superioar sau egal cu 2.00 m, din reeaua rutier.
14.7. In cazul podurilor tubulare cu deschidere mai mare de 5,0 m, proiectantul va
stabili necesitatea amplasarii de reperi de nivelment pentru urmarirea eventualelor
deplasari in plan orizontal si/sau vertical.
Defecte si degradari
Defectele si degradarile cele mai importante specifice tuburilor metalice sunt:

a) Deformarea corpului tubului.

14.8. Deformrile n ansamblu a corpului tubului sunt datorate n marea majoritate a
cazurilor greelilor n concepia lucrrilor sau a unei execuii defectuoase.

b) Degradarea imbinarilor
14.9. Aceste deformri prezint uneori un caracter grav. Defectele de
continuitate a formei tubului, datorate unor uoare rotiri a anumitor plci, unele
fa de altele n jurul mbinrii longitudinale comune.
c) Deformarea tubului

108
14.10.O deformare n form de par este o stare grav a deformrii,
dezvoltandu-se inversiuni de curbur de o parte i de alta a tubului. Ea este
provocat de aceleai cauze i nu este, cel mai adesea, decat o stare de tranziie
nainte de prbuirea lucrrii, care se poate produce uneori brusc.
14.11. Deformrile n ogiv i form de par sunt mai des observate la lucrri n
care caracteristicile peretelui au fost dimensionate pentru eforturile suferite de
acesta n curs de rambleere, ceea ce este adesea cazul lucrrilor cu dimensiuni
transversale mari, sau al lucrrilor n exploatare slab ncrcate pe coam.
14.12. Poziia de echilibru sub aciunea greutii pmntului care acoper, un tub
metalic are ntotdeauna tendina s se turteasc. O deformare important a
corpului este caracteristic unei rezistente insuficienta a umpluturii structurale.

d) Prabusirea unor elemente

14.13. In funcie de natura materialului care constituie umplutura structurala i

rezistena acesteia, turtirea partiala a corpului tubului se poate accentua mai
mult sau mai puin, iar cand atinge un prag critic, n special la nivelul
mbinrilor longitudinale, s antreneze, prbuirea lucrrii.

14.14.Rezistena masivelor de sprijin este una din cauzele principale de

distrugere a lucrrilor metalice flexibile n timpul exploatarii, dar aceast
degradare poate surveni uneori naintea terminrii construciei.

Fig. 43. Turtire transversal Fig. 44. Turtire transveral cu

deformarea plcilor de col

e) Inversiune sau pierdere de curbur a radierului

109
14.15.Pentru tuburile-arc n special, turtirea corpului tubului poate proveni din
deformarea plcilor de col si/sau unei insuficiene de rigiditate sau de
rezisten a patului de sub acestea (lucrare aezat direct pe un teren de caliti
mediocre, materiale de rambleu de fixare cu caliti foarte proaste sau
evolutive,etc).

14.16. Deplasarea plcilor de col se asociaz cu o pierdere de curbur a

radierului care poate duce la inversarea curburii acesteia n cazurile extreme
(degradarea lucrrii).

14.17.Deformarea seciunii unui tub sub actiunea rambleului orizontal, este

datorata n general din cauza unei execuii asimetrice a rambleelor laterale de
sprijin sau chiar a rambleelor de acoperire.

14.18. Fortele de mpingere asimetrice, care se exercit de o parte i de alta a

tubului pot produce o turtire a unei prii de tub. In acest caz fortele de
mpingere, produc o inversare de curbur, ducnd la o prbuire locala. Nota:
Insuficienta rezisten a masivelor de sprijin se poate datora naturii materialului
de rambleu, prea argilos, evolutiv sau sensibil la ap, unei insuficiente sau
absenei totale a compactrii, poate chiar combinrii acestor dou cauze. In
cazul lucrrilor realizate n an ngust, poate fi vorba mai curand de calitile
mediocre ale solului nconjurtor, insuficient cercetat, sau de cele ale
materialului de umplere.

f) Deformri ale profilului n lung

14.19. O tasare general a profilului n lung al unui tub este caracteristic unei
tasri a rambleului n care este implantat lucrarea, datorit compresibilitii
solului de fundaie. Din aceast cauz acest tip de deformare este n general mai
accentuat la centrul tubului decat la extremiti.

110
 Fig. 45 Rambleu pe sol foarte compresibil putnd antrena tasri
difereniate importante

14.20 In cele mai multe cazuri, aceste degradari nu prezint o gravitate ridicata
n ceea ce privete stabilitatea lucrrii, dar pot prejudicia exploatarea acesteia
(pasaje rutiere inferioare n special) sau pot antrena alte tipuri de degradari.

14.21.In cazul in care tasarea difereniata dntre centrul i extremitile tubului

este prea accentuat, ea poate s conduc la degradari grave n perete i/sau n
special la nivelul mbinrilor circumfereniale din partea central a lucrrii
(deformarea i ruperea tablelor, fisurarea tablelor n dreptul gurilor de trecere a
buloanelor, gurirea tablei de ctre buloane).

14.22. Degradarile pot fi nsoite de o forfecare a lucrrii n dreptul unei

mbinri circumfereniale i sunt n general datorate caracteristicilor geotehnice
ale solului de fundaie sau unei ruperi a masivului de rambleu n care este
amplasata lucrarea.

Figura. 46.Antrenarea parial a unui tub de ctre un rambleu instabil

g) Deformri ale extremitilor tuburilor

111
14.23. Deformarea extremitilor lucrrii este n general caracteristic unei
rigiditi insuficiente a acesteia, datorit fie absenei fie insuficienei
dispozitivelor de rigidizare.

14.24. Deformarea n ogiv sau n form de par, uneori simetric, este cea mai
des ntlnit la lucrrile drepte sau puin oblice. La lucrrile foarte oblice acesta
deformare nu mai este simetric i adeseori nu se mai observ dect pe partea
tiat oblic a tubului.
14.25. Deformrile care nu afecteaz dact extremitile tuburilor tiate n form
de fluier sau fluier oblic pot apare n timpul construciei rambleelor laterale de
sprijin, sau a rambleelor de acoperire, pot apare si n timpul exploatrii lucrrii.
Ele pot fi agravate sau provocate n cursul construciei prin folosirea utilajelor
grele de compactare n apropierea imediat a extremitilor tubului.
14.26. Gravitatea deformarilor mentionate depinde de amplitudinea lor i de
importana altor tipuri de degradari (degradari la nivelul mbinrilor
longitudinale n special, ca fisurri, ruperi de table,..).ce le insotesc.

h) Deformari in plan vertical

14.27. In cazul lucrrilor hidraulice, ridicarea unei extremiti din amonte a
tubului (atunci cnd este n relief faa de taluz) este caracteristic unei
insuficiente rezistene i a rigiditi acestuia fa de subpresiunile care l solicita
(n special lestare i ancorare insuficiente).

14.28. Extremitile lucrrilor hidraulice sunt n general supuse unor

subpresiuni a cror diferen fa de presiunea hidraulic exercitat pe partea
interioar a peretelui este cu atat mai mare cu ct viteza apei este mai mare.

112
Figura. 47. Ridicarea unei extremitati in relief la o lucrare hidraulica in

sarcina.
14.29. In exploatare, aceste deformri au tendina de a se accentua rapid prin
efectul hidrodinamic al curentului. Degradarile de acest tip pot duce la
scoaterea din serviciu a podetului.
14.30. Extremitile tuburilor tiate n fluier sau n "fluier oblic" urmnd planul
taluzului sunt mai puin sensibile la aceste subpresiuni, dar adesea, n special
pentru formele joase, fenomenul descris mai sus se poate declansa sub partea
central a radierului, cnd acesta prezint o rigiditate insuficient i cnd nu este
ancorat corespunzator.

j) nfundri, guriri i degradri locale ale tuburilor

14.31.Pereii tuburilor metalice pot prezenta degradari locale de tipul:

nfundturi, guriri ale tablei, ruperi sau alte degradri. Gravitatea lor depinde
n mare msur de ntinderea lor, localizarea si de prezenta altor tipuri de
degradari. Dintre cauzele care le pot genera se pot meniona:

- circulaia utiajelor de antier pe un tub neacoperit sau insuficient

acoperit n rambleu, care poate fi cauza unei nfundri mai mult sau mai puin
pronunat i mai mult sau mai puin localizat pe culmea tubului;

- loviturile utilajelor contra peretelui, care se pot produce n timpul

executarii rambleelor laterale (nfundri locale, ndoirea tablelor, ruperi sau
fisurri ale tablelor,..);

- un aport masiv de pmnt lng peretele unui tub n timpul construciei

laterale, care au ca efect o aplatizare sau o nfundarea acestuia;

113
 - prezena lng peretele tubului a unor corpuri dure naturale (blocuri
dure sau stnc n terenul de fundaie) sau aduse (blocuri stncoase n
rambleurile aduse, cale de lemn, prghii sau alte obiecte dure "uitate"...)

- ocurile vehiculelor circulnd n tub n pasajele inferioare rutiere

(deformare sau rupere local a tablei la extremitile lucrrii, smulgerea
buloanelor n relief,..) sau ocuri ale unor corpuri plutitoare pentru lucrrile
hidraulice cu extremitile insuficient protejate;

- deschiderea unei guri sau a unui an ( Fig. 48 )n imediata apropiere

a peretelui unui tub ncrcat pe culme (lucrare n construcie sau n serviciu) i
n mod mai general execuia ru condus a unor lucrri n zona de influen
direct a lucrrii sau reparaii efectuate asupra acesteia.

Figura 48. Deschiderea unui an n apropierea imediat a unui tub.

i) Coroziune.
14.32. Coroziunea este produsa de agresivitatea mediului si/sau
mbtrnirea oelului. Pentru tuburile metalice, ea se manifest n special cnd
galvanizarea i eventualele acoperiri de protecie suplimentar nu mai asigur
eficient rolul lor, prin degradare natural sau accidental.
14.33. Coroziunea este mai accentuat n anumite pri ale lucrrii mai
expuse agenilor agresivi i este agravat din anumite cauze din care cele mai
des intalnite sunt:

- prezena n jurul tubului a unui material agresiv fa de oel, care rezult

cel mai adesea dintr-o greit alegere a materialului de rambleu (sau de
punerea n lucru a unui material neconform cu cel prescris n contract);

114
 - infiltraie de ape agresive (defect de drenaj) provenind n special de pe
platforma rutier suportat de lucrare (ape ncrcate cu sruri de desgheare, de
exemplu) sau de la calea de circulaie care folosete tubul, pentru anumite
pasaje inferioare nehidraulice;

- circulaia de ape agresive n tub (lucrri hidraulice) care poate fi

consecina evoluiei calitii acestor ape (instalri de uzine,..);

- insufuciene de ntreinere a dispozitivelor de protecie (radiere de uzuri

acoperiri,..);

14.34. Coroziunea oelului, care antreneaz o pierdere de rezisten a

peretelui,( adeseori inegal repartizat), poate fi n mod direct la originea
avariilor caracteristice unei scderi locale de rezisten a acestui perete
(deformri accentuate, ndoire a tablelor,..)

k) Abraziune - coroziune si afuiere.

14.35. Degradarile de acest tip se datoresc aciunii directe a apei i a

particulelor de sol pe care aceasta le poate transporta, apar numai la
anumite pri ale lucrrilor hidraulice, n special la taluze, solul de
fundaie i lucrrile de capt, dar i la radierele de uzur i acoperirile de
protecie. Aceste degradari nu sunt specifice tuburilor metalice, dar ele
pot fi la originea celor care afecteaza peretele acestuia cand devin prea
importante (deformri la capete, coroziune i accelerarea coroziunii prin
nlturarea produilor de coroziune care formeaz strat protector, ..) .
LUCRARI DE INTRETINERE

14.36. Repararea unui tub metalic este dificil de realizat. Se va da cea

mai mare atenie la pregtirea, la realizarea i la supravegherea lucrrilor.

14.37.Se va evita sprijinirea provizorie sau definitiv a unui tub, mai

ales atunci cnd deformrile nu sunt stabilizate. Sprijinirea este o construcie
rigid a crei prezen are un efect necorespunzator asupra tubului elastic.

115
 14.38. Lucrarile anexe (pereuri, radiere, drumuri, echipamente) au un
caracter specific si se realizeaza conform reglementarilor in vigoare.

14.39. Lucrarile de intretinere a tuburilor metalice sunt de regula de

tipul:

a) Schimbarea uneia sau a mai multor plci metalice.

14.40. Lucrarea se executa atunci cnd degradarile sunt locale i nu

afecteaz decat cteva plci ale peretelui tubului, nu este totui posibil, n
general, dect pentru plci de capt, uor accesibile, sau pentru plci aflate la
coama tubului, cnd acesta este acoperit cu o mic nlime de rambleu (acces
prin excavare n rambleul de acoperire). Dac n acest caz, degradarile
constatate se datoresc unei nlimi insuficiente a acoperirii.

14.41.Se va urmri ca terasamentele s nu duc la solicitri capabile s

provoace deformri, sau chiar degradari mai importante tubului. Inainte de
demontarea plcilor, plcile adiacente vor fi rigidizate sau bulonate la nevoie,
prin dispozitive provizorii.

14.42. Umplerea excavrii se va face cu material extras, sau cu material adus,

compactat pentru obinerea unor caliti echivalente cu cele ale rambleului
existent, niciodat cu beton.

b) rigidizarea unei extremiti deformate

14.43. Se poate proceda la rigidizarea unei extremiti deformate, fie prin
adugarea unui dispozitiv special prevzut n acest scop sau printr-o lucrare de
capt (n general pereu de rigidizare), fie printr-o modificarea geometriei
acesteia i o reprofilare a taluzului. Aceste operaii necesit n general
nlocuirea plcilor prea deformate.
14.44 Extremitatea tubului trebuie degajat pe o distana suficient pentru a
evita ca demontrile succesive de plci s nu fac s progreseze deformaia
nspre corpul tubului.

116
Cnd se are n vedere construirea unui pereu de rigidizare, se vor lua msuri (n
special de rigidizare provizorie) pentru a evita deformarea noilor plci aezate,
naintea execuiei definitive.

14.45.In aceeai ordine de idei se poate proceda la o ancorare (sau la lestarea)

radierului de capt al unui tub, dac se constat c se amorseaz ridicri.
Aceast operaie necesit n principiu punerea n uscat a lucrrii sau a unei pri
a acesteia, care se va realiza de exemplu printr-un mic tub sau o eava care s
intre n lucrare i mici batardouri de pmnt la capete.

c) Cmuire parial sau total a lucrrii

14.46. In situatia in care peretele tubului prezint o rezisten

insuficienta, sau degradari importante i nu se poate proceda la reconstrucia
lucrrii prin debleere (rambleu la culme prea mare, mari dificulti de
ntrerupere a circulaiei pe cale etc), se procedeaza la cmuirea interioar,
total sau parial a lucrrii cu un alt tub (metalic sau din beton), pstrndu-se
un spaiu inelar suficient ntre cei doi perei pentru a permite umplerea corect
a acestui spaiu.

14.47. Este de notat c o cmuire a lucrrii poate reduce n mod sensibil

debueul su hidraulic i gabaritul. In plus ea poate fi ineficient dac o
remediere nu este adus la cauza principal a avariilor. Astfel de exemplu,
camauirea unui tub metalic cu un alt tub metalic este insuficient dac nu sunt
luate msuri pentru a ndeprta cauza avariilor, atunci cnd acestea se traduc
printr-o coroziune anormal n peretele lucrrii.

14.48. Cmuirea se poate face cu un alt tub metalic, dar este de asemeni
posibil s se folosesac tuburi din beton, n special cnd forma i dimensiunile
lucrrii existente se preteaz la aceasta i cnd nlimea de acoperire nu este
prea mare.

117
14.48.1.Lucrare de camasuire trebuie conceput i dimensionat ca sa reziste
singura (fr a ine seama n special de o reacie lateral a terenului) la
solicitrile induse de rambleul de deasupra ei.

14.48.2. Adoptarea soluiei tehnice cu tub de beton poate prezenta un interes cu

totul deosebit cnd cauzele principale ale avariilor sunt direct legate de calitile
mecanice sau electrochimice ale materialelor ce constituie rambleurile tehnice
la care este n general foarte greu sau chiar imposibil s se remedieze

14.48.3. In anumite cazuri se poate avea n vedere turnarea pe loc a inelului din
beton, peretele tubului metalic existent putand servi de cofraj exterior.

14.49. Amplasarea noului tub, umplerea spaiului inelar ntre cei doi perei i
eventual msurile speciale ce se iau la capete, n special cnd trebuie s se
asigure solidarizarea unui nou tub metalic cu lucrrile de capt existente, sunt
operaii dificile.

14.49.1. Materialul de umplere utilizat trebuie s fie lucrabil i s nu fac

priz.

14.49.2. Se va adopta un mortar fluid cu dozaj slab de ciment, introdus prin

mici perforri practicate la partea superioara a noului tub sau prin "couri"
executate n rambleul de acoperire, (atunci cnd acesta este de grosime redus).

d) Demontare i reconstruire parial sau total a lucrrii .

14.50.Demontarea i reconstruirea parial a lucrrii, obinute prin debleere

apoi prin nlocuirea tubului sau unei pri de tub, printr-un alt tub sau printr-
un alt tip de lucrare, este o operaie care este recomandata atunci cand
nlimea la partea superioara este destul de redus.

14.51. In cazul in care lucrarea de nlocuit este tot un tub metalic, refolosirea de
plci (sau de tronsoane ntregi din tubul existent) nu este posibil dect dac
acestea nu prezint nici o degradare capabil s duneze calitii acestei lucrri.

118
14.52.Se va acorda o atenie deosebit la execuia lucrrilor de terasament i n
special la debleere, care trebuie executat cu grij pentru a evita deteriorarea
acestor plci.

14.53.Lucrarile se vor executa n mod simetric de o parte i de alta a tubului.

e) Tratarea umpluturilor existente prin injecie.

14.54.Cnd cauzele degradarilor (aplatizarea capului tubului ,cu

nfundarea eventual a plcilor de colt) sunt direct legate de o insufucien
rigiditate sau de o rezisten mica a terenurilor din jurul tubului, se va proceda la
o tratare a acestor terenuri prin injecie. Aceast mod de ntrire a lucrrii este
variabila in functie de natura terenului si a produselor de injecie folosite.

Anexa 1 Caracteristici ale sectiuni transversale pentru tipuri des intalnite

de corugare

Materialele utilizatepentru realizarea podetelor au sectiuni transversale precum

cele aratate Figura B1.2 pana la Figura B1.5. Sectiunea transversala poate fi
circulara sau dreapta dupa cum este aratat in figuri, acest lucru inseamna ca
sectiunea transversala poate fi caracterizata de grosimea placii de metal, t,
inaltimea profilului, hcorr, lungimea ondulatiei, c, raza de curbura R, unghiul, ,
si lungimea tangentei (zona dreapta), mt. Intre acesti parametrii exista relatii
geometrice, astfel ca a si mt pot fi calculate pornind de la anumite dimensiuni
conform relatiilor:

Tipul profilului mt

119
 125-26 0,595 + 0,015t 21,0 1,62t, t 5,0

150-50 0,856 + 0,015t 34,2 1,88t, t 7,0

200-55 0,759 + 0,010t 37,5 1,83t, t 7,0

381-140 0,859 + 0,003t 115,1 1,273t, t 7,0

Tabelul B1.1 Caracteristici ale sectiunii transversale a si mt pentru diferite

profile prezentate in Figura B1.1 Figura B1.4.

Datele sectiunii transversale sunt date pentru diferite grosimi ale placilor
metalice1 in Tabelul B1.2 pana Table B1.5, dupa cum urmeaza:

Tabelul B1.2: Tipurile de profile cu corugatie care are lungimea ondulatiei (c)
inaltimea (hcorr) = 125-26, care sunr des folosite pentru tuburi cu corugare
elicaoidala, vezi Figura B1.2

Tabel B1.3: Tipurile de profile cu corugatie ce are lungimea ondulatiei (c)

inaltimea (hcorr) = 150-50, vezi Figura B1.3
1
Grosimea tablei metalice nu include stratul de protectie coroziva.

Tabelul B1.4: Tipurile de profile cu corugatia cu lungimea ondulatiei (c)

inaltimea (hcorr) = 200-55, vezi Figura B1.4.

Tabelul B1.5: Tipurile de profile cu lungimea onfdulatiei (c) inaltimea (hcorr) =

381 140 (asa numitele SuperCor), vezi Figura B1.5.

Daca se cunosc valorile parametrilor c, hcorr, R, mt si , aria, momentul de

inertie si modulul sectional plastic pot fi calculate conform urmatoarelor ecuatii:

120
Modulul sectional W si raza de giratie i sunt date de relatia:

Flambaj local

Profilul corugat ales trebuie sa fie verificat impotriva aparitiei fenomenului de

flambaj local. Aceasta verificare se poate face folosind relatia:

Unde mt este lungimea tangentei profilului corugat. Reducerea a fost propusa de

Cary (1987). Conditia este ca Mucr Mu. Ecuatia (b1.h) este reprezentata in
Figura B1.1, unde raportul Mucr / Mu este reprezentat ca o functie dependenta de
grosimea metalului din care sunt realizate profilele din Figura B1.2 pana la
Figura B1.5.

Corugare trasnversala

Daca este utilizata asa numita corugare transversala, se va putea folosii

urmatorul factor de reducere daca nu se dovedeste corecta o alta metoda
pentru a determina capacitatea profilelor corugate:

Mucr = 0,6 Mu

121
Aceasta reducere este valabila pentru t 5,0 mm. Pentru grosimi mai mici ale
metalului, factorul trebuie determinat.

Figura B1.1 Datele secionale pentru podetele din tabele. Figura arata datele
sectiunii pentru o tabla de tip 200-55 cu grosimea de 2,95 mm.

Datele profilelor

Parametrii sectionali pentru diferite profile sunt dati in mm, mm2/mm, mm3/mm
si mm4/mm pe unitatea de lungime a tubului.

Figura B1.2 Dimensiunile profilelor tip 125-26. Acest profil este de obicei
utilizat pentru tuburi boltite cu corugare elicoidala.

Figura B1.3 Dimensiuni profile tip 150-50.

122
Figura B1.4 Dimensiuni profil tip 200-55

Figura B1.5 Dimensiuni profil tip 381-140 (superCor).

Tabelul B1.2 Profile 125-26: Aria A (mm2/mm), momentul de inertie I

(mm4/mm, modul sectional W (mm3/mm), modul sectional plastic Z
(mm3/mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t
(mm).

Tabelul B1.3 Profile 150-50: Aria A (mm2/mm), momentul de inertie I

(mm4/mm, modul sectional W (mm3/mm), modul sectional plastic Z

123
 (mm3/mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t
(mm).

Tabelul B1.4 Profile 200-55: Aria A (mm2/mm), momentul de inertie I

(mm4/mm, modul sectional W (mm3/mm), modul sectional plastic Z
(mm3/mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t
(mm).

Tabelul B1.5 Profile 381-140: Aria A (mm2/mm), momentul de inertie I

(mm4/mm, modul sectional W (mm3/mm), modul sectional plastic Z
(mm3/mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t
(mm).

124
125
Anexa 2 Determinarea parametrilor terenului

Modulul tangent de calcul pentru umplutura structurala poate fi determinat

conform acestui manual prin doua metode diferite. Metoda A este o metoda
simplificata unde singurul parametrul necesar ca data de intrare este gradul de
compactare relativa (RP). Metoda B este o metoda mult mai exacta unde sunt
necesare a fi introdusi mai multi parametrii geotehnici. Valoarea modulului va fi
mai mare in cazul metodei B, dar pentru aplicarea acesteia este nevoie de o
cunoastere mai buna a naturii terenului.

Metoda A

Aceasta metoda se bazeaza pe informatiile referitoare la tupul materialului,

gradul de compactare si suprasarcina exercitata de terenul ce acopera structura
(dat prin grosimea stratului de acoperire), si foloseste relatia:

Aceasta ecuatie are la baza principiile Duncan ( 1978), si este aplicabila pentru
terenuri clasificate ca SP(=nisip clasat slab), GP(= pietris clasat slab), SW
(=nisip clasat bun) si GW(= pietris clasat bun). S-a considerat adecvat ca
valorile considerate sa fie mai mari pentru clasele de siguranta mai mici. Astfel
va fi folosit un coeficient partial al materialului de 1,3. Rezultatele calculelor
pentru diferite grade de compactare si diferite adancimi sunt reprezentate in
Figura B2.1

Figura B2.1 Relatia dintre modulul tangent si grosimea stratului de acoperire

pentru diferite grade de comapctare realtiva conform metodei A
simplificate, pentru clasa de siguranta 2, gn = 1,1.

1
Gradul de compactare RP din ecuatia (b2.a) reprezinta valoarea din incercarea
Proctor standard, RPstd. Pentru materialele folosite pentru umplutura din jurul
podetului, relatia dintre valoarea Proctor Modificata si Proctor Standard este
aproximativ data de: RPmod = RPstd 5%.

Metoda B

Metoda B are la baza un analiza detaliata a materialului din umplutura

structurala si pentru care sunt necesare urmatoarele date de intrare:

Granulometria particulelor (d10, d50 si d60)

Gradul de compactare (densitatea in stare uscata si desitatea maxima in

stare uscata)

RP = 100( / opt) si

Starea de eforturi din terenul inconjurator calculata folosind impingerea

pasiva a pamantului la o adancime egala cu grosimea stratului de
acoperire plus H/2.

Daca este folosita metoda B, se presupune ca caracteristicile alese ale

pamantului sunt verificate pe baza masuratorilor in fiecare caz.

Modulul tangent este determinat parcurgand urmatoarele etape:

Indicele porilor este calculat folosind ecuatia

Unde s este considerat a fi egal cu 26 kN/m3

Raportul modulului este calculat ca

Unde coeficientul de neuniformitate Cu este calculat ca

Puterea efortului este calculata ca

2
Unde valoarea lui d50 se introduce in mm. Valoarea caracteristica a ungiului de
frecare interna a umpluturii structurale este calculata ca

In ecuatia de mai sus relatia dintre densitatea relativa si gradul de compactare

este presupus sa urmeze realtia ID = (RP-75) /25 cu gradul de compactare
determinat prin incercarea Proctor Standard.

Modulul tangent este calculat conform:

Dupa introducerea lui Rf = 0,7, pa = 100 kPa si a starii de eforturi echivalenta

presiunii pasive a pamantului la nivelul imediat sub punctele de pe directia de
45 de grade, se obtine

Valorile obtinute prin cele doua metode sunt reprezentate in Figura B3.2 pentru
anumite date de intrare.

3
Figura B3.2 Comparatie intre modulul tangent calculat folosind metoda
simplificata si metoda mai exacta. Pentru a putea realiza
comparatia, s-a presupus in ecuatia (b2.a) ca H = 2 m. Clasa de
siguranta 2 este data de n = 1,1, m = 1,3, Cu = 10 si d50 = 20.

4
Anexa 3 Calculul sagetii coronamentului in timpul executiei umpluturii.

In timpul realizarii umpluturii, presiunea pamantului ce solicita tubul are ca

rezultat o ridicare a coronamentului. Acest lucru duce la o reducere a grosimii
stratului de acoperire pentru o anumita valoare a distantei dintre partea
inferioara a tubului si nivelul suprafetei drumului. Aceasta e una din conditiile
ce fac parte din principiile de proiectare si nu reprezinta o problema decat prin
faptul ca este redusa grosimea efectiva a stratului de acoperire. Daca grosimea
stratului de acoperire este redusa, acest lucru poate afecta distributia incarcarilor
din trafic. Se va lua in considerare acest fenomen prin introducerea unei grosimi
reduse a stratului de acoperire conform relatiei.

S-a considerat o valoare aproximativa pentru sageata coronamentului. O analiza

mai exacta se poate realiza prin:

Parametru fh este reprezentat pentru anumite valori in Figura B3.1.

Este important ca in ecuatia (b3.b) sa fie folosit Es si nu Esd. Ecuatia (b3.b) este
valabila numai pentru profile inchise, profile unde tubul poate fi tensionat cand
coronamentul se ridica. In cazul podetelor cu o placa la partea inferioara, efectul
de inaltare al tubului poate fi neglijat atata timp cat peretele metalic este fixat in
fundatie vertical sau cu o panta spre exterior. In cazul profilelor cu o panta spre
interior a peretelui metalic ce face legatura cu placa de la partea inferioara,
inaltarea coronamentului poate fi calculata ca fiind o patrime din valoarea
obtinuta prin ecuatia (b3.b).

1
Figura B3.1 Diagrama pentru determinarea inaltarii coronamentului in timpul
realizarii umpluturii.

2
Anexa 4 Exemplu de calcul al distributiei incarcarilor conform
Boussinesq

Conform Boussinesq, distributia incarcarilor sub incarcarea punctiforma poate

fi aproximativ calculata (vezi paragraful 4.3.5, ecuatia (4.i)) folosind expresia:

Unde P este incarcarea concentrata, hc reprezinta adancimea de al nivelul solului

si s este distanta de la punctul de exercitare a fortei concentrate pana la punctul
unde se doreste calculul presiunii. La proiectarea unui podet, presiunea verticala
ar trebuii convertita in incarcare echivalenta liniara, cu ajutorul ecuatiei:

Cele doua ecuatii presentate mai sus vor fi folosite pentru exemple de calcul,
cele trei cazuri de dimentionare folosite in normativul suedez de poduri si cazul
principal din Eurocode 1.

a)Sectiune longitudinala b) Sectiune transversala

Figura B4.1 Grupa de incarcari de tip 1

Pentru a putea analiza un caz de incarcare mai generalizat, incarcare este

presupusa sa ia forma din Figura B4.2. Pentru rupa de incarcari de tip 1 se
considera urmatoarele dimensiuni:

1
Figura B4.2 Un exemplu de incarcare pentru care presiunea intr-un anumit
punct (x,y), la adancimea hc, urmeaza a fi calculat.

Se va alege calculul presiunii in punctul (x,y) la adancimea hc. Se presupune ca

incarcarea poate fi calculata ca fiind punctiforma, ecuatia (b4.a) devenind:

Unde si reprezinta distanta dintre punctul unde presiunea verticala va fi

calculata si centrul de greutate al incarcarii.

Rezultatul este reprezentat in Figura B4.3 Figura B4.5, unde incarcarile au

fost considerate punctiforme.

2
Figura B4.3 Distributia incarcarilor la diferite adancimi hc de-a lungul axei x
cu y = 0 cand incarcarea punctiforma a fost considerata 1kN.

Presiunea verticala de-a lungul unei axe paralele cu axa x, dar la distanta de 1 m
de aceasta, si anume chiar sub pneuri este reprezentata in Figura B4.4.

Figura B4.4 Distributia incarcarii la diferite adancimi hc, de-a lungul axei de
sub osie, cand incarcarea concentrata este considerata 1 kN.

Dupa cum s-a asteptat, valoarea maxima este obtinuta la x = 1,5, desi diferenta
dintre valorile extreme din x = 0 si x = 1,5 este mica.

Daca exista o incarcare suplimentara de la o banda de circulatie adiacenta, cazul

y = 2 va fi analizat, adica o banda adiacenta chiar langa zona unde a fost
calculata distributia incarcarilor. Rezultatul este reprezentat in Figura B4.5.

3
Figura B4.5 Distributia incarcarilor la diferite adancimi hc de-a lungul axei
lateral al 3 m fata de un rand de pneuri, cand incarcarea concentrata a fost
considerata 1 kN.

Ca si in cazurile anterioare, incarcarile concentrate au fost considerate incarcari

punctiforme. Daca distributia incarcarilor este considerata, atat presiunea
verticala cat si incarcarea liniara echivalenta sunt reduse conform reprezentarii
din Figura B4.6. Dupa cum se astepta, distributia incarcarii are un efect mic in
cazul grosimilor foarte mari ale stratului de acoperire.

Figura B4.6 Reducerea incaecarii echivalente distribuite liniar pentru grosimi

mici ale stratului de acoperire, cand efectul distributiei incarcarilor este luat in
considerare.

4
Daca se considera acest rezultat si calculand incarcarea liniar distribuita
echivalenta pentru cele trei cazuri ce sunt relevante pentru podetele de sub o
cale rutiera, rezultateul ar fi cel reprezentat in Figura B4.7.

Grupa de incarcare 1: Incarcarea distribuita liniar echivalenta grupei de

incarcare 1 corespunde la 3 osii de 250 kN toate pe aceeasi banda de circulatie
si 3 osii de 170 kN fiecare pe cate o banda de circulatie adiacenta.

Grupa de incarcare 2: Incarcarea distribuita liniar echivalenta grupei de

incarcare 2 corespunde unei osii de 310 kN pe o banda de circulatie si o osie de
210 kN pe o bande de circulatie adiacenta.

Grupa de incarcare 4: Incarcarea distribuita liniar echivalenta grupei de

incarcare 4 este alcatuita din 3 osii de 325 kN fiecare in cate o banda de
circulatie. Efectul benzii de ciruclatie adiacenta este neglijata conform
conditiilor din Bro 2004.

In Figura B4.7 a fost luata in considerare distributia incarcarilor.

Figura B4.7 Incarcarile distribuite liniar echivalente pentru cele trei tipuri, in
functie de grosimea stratului de acoperire. S-a luat in considerare si
amprenta pneului sub care are loc distributia incarcarii.

Incarcarea distribuita liniar echivalenta conform Eurocode este reprezentata in

Figura B4.8 si Figura B4.9

5
 a) Sectiune Longitudinala

b) Sectiune transversala

Figura B4.8 Model de incarcare conform Eurocode.

Figura B4.9 Incarcarea distribuita liniar echivalenta pentru modelul de

incarcare conform Eurocode fin Figura B4.8. S-a luat in
considerare amprenta pneului sub care are loc distributia
incarcarii.

6
7