Sunteți pe pagina 1din 12
Proiectul care prevede ca pedeapsa cu închisoarea de cel mult un an executatã în arest

Proiectul care prevede ca pedeapsa cu închisoarea de cel mult un an executatã în arest la domiciliu - adoptat tacit

Senatul a adoptat tacit, în ºedinþa plenului de luni, o iniþiativã legislativã

a opt parlamentari UDMR prin care se propune ca persoanele condamnate

la închisoare de cel mult un an sã îºi execute pedeapsa în arest la domiciliu,

iar pentru fiecare lucrare ºtiinþificã elaboratã ºi publicatã în timpul detenþiei

pedeapsa sã se reducã cu 20 de zile. Termenul de adoptare tacitã s-a împlinit pe 6 noiembrie, iar nota de adoptare tacitã a fost cititã luni în plen de preºedintele de ºedinþã, senatorul Claudiu Manda.

iar nota de adoptare tacitã a fost cititã luni în plen de preºedintele de ºedinþã, senatorul

marþi, 14 noiembrie 2017 • anul XXVIII, nr. 8202 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei

ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei Îngrijorãri RADU VIDA S ã nu
ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei Îngrijorãri RADU VIDA S ã nu

Îngrijorãri

Îngrijorãri RADU VIDA S ã nu credeþi cã numai amãrãºtenii sunt îngrijoraþi de revoluþiunea fiscalã ºi

RADU VIDA

S ã nu credeþi cã numai amãrãºtenii

sunt îngrijoraþi de revoluþiunea

fiscalã ºi roºcatã a Olguþei. Patronii

ºi-au pus deja la lucru contabilii ºi cautã

soluþii pentru a înnegri griul economiei. Creºterea se va resimþi, aºadar, la cei care, realmente, vor pãcãli fiscul. ªi asta , pentru orice minte ari’meticeascã, înseamnã scãdere. La colectare, la comasare, la îmbibare Voci dintre cele mai serioase (?!?) au criticat, care mai de care, noile prevederi:

gaºca primarilor de-a lungul ºi de-a latul Þãriºoarei, parlamentarii opoziþiei ºi, sãrind peste primul ministru, care - nu-i aºa? - e capul de sub þeasta dragonului teleormãnean, însuºi preºedintele. Care a guiþat pe subiect, fãrã sã se arate cu degetul pe sine. Dar nu e vina lor! Ministrul muncit al Vasilescului le-a fluturat în faþã, ºi pregãteºte pe la spate, mãrirea salariilor tuturor celor care nu fac nimic. Sau, din când în când, în numele dreptãþii sociale, fac rãu celor care aduc un ban în þara asta. E vorba despre creºterea salariului minim pe economie la 1900 lei. Ce-i rãu în asta? veþi întreba.

E rãu ca ºi nãcãjitul sã-ºi poatã lua un unt

ºi o bucatã de parizer în plus? Nu, zicem cu toatã hotãrârea. Numai cã, odatã cu aceastã majorare, amânatã, dar sigur pusã în

aplicare în 2018, cresc ºi salariile altora.

A preºedintelui Klaus, bunãoarã.

Brutul prezidenþial va fi de 22.800 de lei, ceea ce înseamnã 13.338 lei în cont. O creºtere de 1134 lei faþã de anul 2017. Un fleac! Asta este traducerea liberã, dar cât se poate de exactã, a celor 12 salarii minime pe care le va primi locuitorul (pe gratis) al

Cotrocenilor. ªi tot gratis va avea

continuare în pagina a 12-a

Liviu Dragnea, urmãrit penal pentru constituire de grup infracþional, abuz în serviciu ºi fraudare fonduri

Preºedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni, referindu-se la dosarul de la DNA, cã respinge categoric toate acuzaþiile. “Astãzi am fost la DNA sã-mi iau în primire al treilea dosar. Nu

pot sã intru foarte mult în detalii

Resping categoric toate

acuzaþiile. Ceea ce spun de ani de zile - cã nu am legãturi financiare, patrimoniale cu acea societate comercialã - menþin”, a declarat Dragnea. Preºedintele Camerei Deputaþilor, Liviu Dragnea, este urmãrit penal de procurorii Direcþiei Naþionale Anticorupþie pentru constituire de grup infracþional, abuz în serviciu ºi infracþiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte sãvârºite în dosarul ‘Tel Drum’ în calitate de preºedinte al Consiliului Judeþean (CJ) Teleorman. Potrivit unui comunicat al DNA, Liviu Dragnea, preºedintele CJ Teleorman la data faptelor, este

) (

cercetat pentru constituire de grup infracþional organizat, douã infracþiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinþã de documente ori declaraþii false, inexacte sau incomplete, dacã fapta are ca rezultat obþinerea pe nedrept de fonduri

europene ºi douã infracþiuni de abuz în serviciu cu obþinere de foloase pentru sine sau pentru altul. În dosar mai sunt urmãrite penal alte opt persoane pentru fapte similare. DNA precizeazã cã prezentul dosar s-a constituit pe baza unei sesizãri a Oficiului european antifraudã (OLAF) transmise la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea sãvârºirii mai multor infracþiuni, între care obþinerea nelegalã, pe bazã de documente false, a unor finanþãri din fonduri europene pentru lucrãri de reabilitare de drumuri judeþene. “Suspectul Liviu Dragnea, preºedinte al CJ Teleorman, a iniþiat un grup infracþional organizat care

Teleorman, a iniþiat un grup infracþional organizat care acþioneazã ºi în prezent ºi din care au

acþioneazã ºi în prezent ºi din care au fãcut ºi fac parte funcþionari ai instituþiilor din administraþia publicã ºi persoane din mediul de afaceri. Grupul iniþiat în anul 2001 are ca principal scop obþinerea, în mod fraudulos, a unor sume importante

din contractele finanþate din fonduri publice (naþionale ºi europene), prin comiterea unor infracþiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscalã, spãlarea banilor ºi folosirea de

continuare în pagina a 4-a

Investiþii majore în trei grãdiniþe din mediul rural

O nouã grãdiniþã va fi construitã în comuna Cãtina, iar alte douã, una din comuna Cîþcãu ºi alta din Bogata de Sus vor fi supuse unor lucrãri de modernizare ºi reabilitare. Preºedintele Consiliului Judeþean Cluj, Alin Tiºe a anunþat cã deja a emis autorizaþiile pentru construirea, respectiv reabilitarea sau modernizarea celor trei unitãþi de învãþãmânt preuniversitar. ,,Sunt convins cã investiþiile în infrastructura educaþionalã din aceste trei localitãþi vor contribui decisiv la creºterea gradului de acces al copiilor ºi tinerilor la educaþie. Dorinþa noastrã este ca ºi în mediul rural copiii aflaþi la început de drum sã poatã învãþa într-un mediu plãcut ºi sigur, care

sã îndeplineascã toate cerinþele europene”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Cluj, Alin Tiºe. În ceea ce priveºte edificarea grãdiniþei din localitatea Cãtina, aceasta va dispune de un regim de înãlþime P+E, cu o suprafaþã utilã de 441,5 mp, iar dotarea se va face cu mobilier ºi echipamente ultramoderne, conform celor mai exigente standarde în domeniu. Clãdirea grãdiniþei va cuprinde încãperile destinate grupelor de copii, respectiv cea de primire, coridor, precum ºi spaþii pentru activitãþi – douã sãli de grupã ºi o salã multifuncþionalã. În acelaºi timp, grãdiniþa va mai dispune de un cabinet medical, izolator – camera destinatã separãrii cazurilor

suspecte de boalã, spaþii administrative ºi încãperi destinate personalului de educaþie ºi de îngrijire. Partea exterioarã a construcþiei va cuprinde zona cu aleile pietonale, zona curþii de recreaþie – groapa de nisip, mobilier de exterior ºi echipamente de joacã, precum ºi o zonã verde – un loc de joacã cu gazon natural, flori ºi arbori pitici. Un alt obiectiv autorizat de preºedintele Consiliului Judeþean, grãdiniþa din satul Cîþcãu, va fi modernizatã. Lucrãrile vor viza modificarea compartimentãrii, amenajarea acceselor ºi mansardarea corpului de clãdire existent. În prezent, imobilul

dispune de un regim de înãlþime S+P, cu o suprafaþã construitã de 367 de mp, urmând ca la finalul lucrãrilor clãdirea sã aibã un regim de înãlþime S+P+M, cu o suprafaþã desfãºuratã de 734 de mp. Totodatã, urmeazã sã aibã loc împrejmuirea proprietãþii, realizarea de amenajãri exterioare care sã cuprindã circulaþii pietonale, alei ºi parcãri, amenajarea unui loc de joacã pentru copii ºi a unor spaþii verzi. În ceea ce priveºte lucrãrile de reabilitare a grãdiniþei din localitatea Bogata de Sus, acestea vizeazã, în principal, amenajarea unui grup sanitar ºi a unei sãli pentru centrala termicã, respectiv construirea unui bazin vidanjabil. C.P.

Conducerea ICUTR face un apel cãtre ministrul Sãnãtãþii pentru salvarea institutului, fãrã a i se

Conducerea ICUTR face un apel cãtre ministrul Sãnãtãþii pentru salvarea institutului, fãrã a i se afecta autonomia

Conducerea Institutului Clinic de Urologie ºi Transplant Renal (ICUTR) din Cluj-Napoca cere ministrului Sãnãtãþii, Florian Bodog, sã gãseascã o soluþie pentru a ajuta unitatea sanitarã - care are în prezent conturile poprite din cauza unei datorii de 2 milioane de lei, acumulate de pe vremea fostei conduceri - sã îºi depãºeascã problemele fãrã sã fie obligatã sã treacã în subordinea Spitalului Judeþean Cluj, lucru care ar duce la pierderea statutului de institut ºi a personalitãþii juridice. Managerul ICUTR, Silviu Moga, a vorbit, luni, într-o conferinþã de presã, despre vizita pe care ministrul Sãnãtãþii

a fãcut-o la finalul sãptãmânii trecute la institutul din Cluj-Napoca, subliniind cã soluþia discutatã, de rezolvare a problemei datoriilor prin trecerea acestuia în subordinea Spitalului Judeþean, va afecta grav actul medical din acestã unitate medicalã. “Credem în intenþiile domnului ministru de a salva acest institut. ( ) ªtie ºi despre posibilitatea ca institutul acesta sã se dezvolte, având în vedere indicatorii de performanþã care, în acest an, s-au îmbunãtãþit substanþial. ªtie ºi de faptul cã acest spital ar putea beneficia de o mai bunã finanþare din partea Casei de Asigurãri de Sãnãtate,

astfel încât sã nu mai acumuleze datorii. S-au pus pe tapet ºi alte soluþii - de reorganizare, de trecere în subordinea altor instituþii. Însã trebuie sã atragem atenþia domnului ministru ºi opiniei publice cã dorinþa noastrã este de a ne pãstra autonomia. Orice altã soluþie - de trecere în subordinea altei unitãþi - înseamnã pierderea autoritãþii juridice, identitãþii”, a spus Silviu Moga. El a dat ca ºi exemplu situaþia similarã a Institutului de Boli Cardiovasculare ºi Transplant, care a fost desfiinþat, în 2011, ºi care a fost apoi reînfiinþat, însã cu “sacrificarea echipei ºi a pacienþilor”.

însã cu “sacrificarea echipei ºi a pacienþilor”. Redacþia ziarului „Fãclia de Cluj” – str.

Redacþia ziarului „Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33 (staþiile Agronomia - str. Moþilor) Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18 • Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziarulfaclia.ro, 0788-307.324

Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziarulfaclia.ro, 0788-307.324

2

agenda

TELEFOANE UTILE • Informaþii naþionale: 118932; Digi Cluj: *931

UTILE • Informaþii naþionale: 118932; Digi Cluj: *931 www.ziarulfaclia.ro marþi, 14 noiembrie 2017 Athina Onassis

www.ziarulfaclia.ro

marþi, 14 noiembrie 2017

Athina Onassis a divorþat de soþul ei brazilian Athina Onassis Roussel, moºtenitoarea unei averi estimate
Athina Onassis a divorþat de soþul ei brazilian Athina Onassis Roussel, moºtenitoarea unei averi estimate

Athina Onassis a divorþat de soþul ei brazilian

Athina Onassis Roussel, moºtenitoarea unei averi estimate la cel puþin 1 miliard de dolari, a divorþat de soþul ei brazilian, Alvaro “Doda” de Miranda Neto, punând astfel capãt unei cãsnicii care a durat 12 ani, a anunþat DPA. Divorþul a fost pronunþat “în urma consimþãmântului reciproc” al celor doi soþi, a precizat agenþia Burson- Marsteller, adãugând cã Athina Onassis ºi Alvaro de Miranda Neto au ajuns la un “acord amiabil în privinþa tututor chestiunilor” care trebuiau clarificate înainte de semnarea actului de divorþ. “Cei doi foºti soþi cer ca

intimitatea sã le fie respectatã. Nu vor mai face alte comentarii pe aceastã temã”, se afirmã în acelaºi comunicat oficial. Athina Onassis, în vârstã de 32 de ani, este singurul moºtenitor supravieþuitor al averii lãsate de celebrul armator grec Aristotel Onassis ºi singurul descendent al fiicei acestuia, Christina Onassis. Dupã ce Christina Onassis a murit la vârsta de 37 de ani, Athina a fost crescutã de tatãl ei, omul de afaceri francez Thierry Roussel. Potrivit presei, cei doi soþi s- au despãrþit din cauza infidelitãþilor lui Alvaro de Miranda Neto.

Eminem revine în actualitate cu un duet inedit

Rapperul american Eminem a prefaþat apariþia pe piaþã a primului sãu album de studio din ultimii patru ani prin lansarea unui nou single, intitulat “Walk on Water”, pe care artistul l-a înregistrat în colaborare cu superstarul pop Beyonce, informeazã AFP. Acest cântec, care diferã foarte mult de precedentele compoziþii lansate de Eminem, este primul extras pe single de pe albumul “Revival”, a precizat muzicianul în vârstã de 45 de ani într-o serie de mesaje publicate pe reþelele de socializare. Eminem nu a dezvãluit data lansãrii acestui album, însã fanii artistului vor

putea sã descifreze mai bine universul muzical al discului “Revival” atunci când rapperul va interpreta “Walk on Water”, pentru prima datã pe scenã, la gala MTV European Music Awards, ce va avea loc la Londra, au anunþat vineri reprezentanþii acestui post de televiziune. Eminem, artistul cu cele mai mari vânzãri de discuri din istoria muzicii rapp, se îndepãrteazã prin acest cântec de stilul înverºunat ºi necizelat care i-a adus notorietatea. Piesa în cauzã este însoþitã aproape în integralitate de acordurile unui pian ºi de vocea suavã a cântãreþei Beyonce.

în cauzã este însoþitã aproape în integralitate de acordurile unui pian ºi de vocea suavã a

TELESPECTATOR

TELESPECTATOR
marþi, 14 noiembrie 2017

marþi, 14 noiembrie 2017

TELESPECTATOR marþi, 14 noiembrie 2017 06:50-08:00 Fresh Matinal; 06.50 Meteo; 07.12 Fresh Money; 07.20 Meteo; 07.25

06:50-08:00 Fresh Matinal; 06.50 Meteo; 07.12 Fresh Money; 07.20 Meteo; 07.25 Horoscopul Zilei; 10:50-12.00 Fresh Matinal (r); 16:45-17:00:

Observator de Cluj ºi Regional.

Observator de Cluj ºi Regional.

07.00 Matinal - Preluare TVR 1; 08.00 Bunã dimineaþa, Transilvania! - direct; 09.00 Observator transilvan (maghiarã) (r); 10.00 Bunã dimineaþa, Transilvania! (r); 11.00 Matinal TVR 1 (r); 11.50 Regi ºi pioni (r); 12.00 Bunã dimineaþa, Transilvania! (r); 11.00 Matinal TVR 1 (r); 11.50 Regi ºi pioni (r); 12.00 Transilvania Policromã (r); 13.00 Cap de afiº; 14.00 Un stil de viaþã sãnãtos (r); 15.00 Cãlãtorii interioare (r); 15.30 Reporter special (r); 16.00 Observator transilvan (maghiarã) - direct; 17.00 Telejurnal regional - preluare TVR 3; 18.00 Jurnal Regional; 18.15 Transilvania la zi - direct; 19.00 Dincolo de sport - direct; 20.00 Cap de afiº; 21.00 Telejurnal regional (r); 22.00 Preluare TVR 3.

la zi - direct; 19.00 Dincolo de sport - direct; 20.00 Cap de afiº; 21.00 Telejurnal
Marþi, 14 noiembrie 2017 ªtiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00 ªtiri Radio România (retransmisie):

Marþi, 14 noiembrie 2017 ªtiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00 ªtiri Radio România (retransmisie): 02:00, 04:00, 06:00, 10:00, 15:00, 22:00 07:00-10:00 Bibiliceala de dimineaþã cu Daniel Deneº ºi Rareº Sãvan 10:00-14:00 ÎnFIRipeala cu Florin Grosu 16:00-17:00 Cu cãrþile pe faþã cu Ioana Jeler 17:00-19:00 DediFIRcaþii cu Ciprian Muncelean

19:00-20:00 Pe Someº în sus ºi-n jos cu Ciprian Muncelean Ascultã-ne ºi citeºte-ne online:

www.radiofir.ro

Urmãreºte

www.facebook.com/radiofir

Facebook:

ºi

pe

PROGRAMUL PROGRAMUL CINEMA "FLORIN PIERSIC" 10 - 16 NOIEMBRIE 2017

PROGRAMUL PROGRAMUL

CINEMA

"FLORIN PIERSIC"

10 - 16 NOIEMBRIE 2017

THE SON OF BIGFOOT 3D - Belgia, Franþa vineri, sâmbãtã, duminicã: 17.00;

AVENTURA PITICILOR 3D - Canada sâmbãtã: 12.00; miercuri, joi: 17.00

THOR: RAGNAROK 3D - Marea Britanie, Suedia, SUA luni, marþi: 17.00; joi: 14.00

AMANT DUBLU - Franþa vineri, sâmbãtã, duminicã: 14.00

ANIVERSAREA - România - luni, marþi, miercuri: 14.00

TATA ÎN RÃZBOI CU

TATA 2 - SUA

duminicã: 20.00; vineri, luni, joi: 22.00

LEATHERFACE: UCIGAªUL FÃRÃ CHIP - SUA duminicã, luni, miercuri: 22.00; vineri, luni: 20.00

AVANPREMIERÃ: LIGA DREPTÃÞII 3D - SUA miercuri, joi: 20.00

* redus la toate spectacolele cu cardul de student, exceptând v, s, d.

toate spectacolele cu cardul de student, exceptând v, s, d. Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie,

Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie, Cardiologie pediatricã, Chirurgie, Dermatologie, Dermatocosmeticã, Diabet-Nutriþie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie generalã ºi specialã, EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicinã Internã, Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatricã, Obstetricã-Ginecologie, Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medicalã, Reumatologie, Investigarea tulburãrilor de somn, Urologie

Regina Maria Cluj

Dr. Wargha Enayati Preºedinte Grupul Regina Maria

Profesor Dr. N. Hâncu Preºedinte Policlinica Regina Maria Cluj

Policlinica Pasteur Str. Louis Pasteur nr. 24, Cluj-Napoca, e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

Doamnelor ºi Domnilor,

Policlinica ºi Centrul de Recuperare ºi Fizioterapie (fostul Centru Medical Unirea)

Medicina Muncii Str. Sextil Puºcariu nr. 2, Cluj-Napoca e-mail: office2.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

vã oferã o largã gamã de servicii performante în majoritatea specialitãþilor medicale. Consultaþiile sînt asigurate de specialiºti renumiþi, foarte mulþi fiind cadre didactice la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu”. Investigaþiile se efectueazã cu aparaturã modernã de ultimã generaþie.

În situaþii speciale apelãm la colaborãri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa ºi SUA. Departamentul de Medicina Muncii completeazã în mod strãlucit capacitatea Centrului.

Filozofia noastrã:

“ZI DE ZI, CU EXCELENÞÔ

Policlinica Muzeului Str. Sextil Puºcariu nr. 2, Cluj-Napoca, e-mail: office3.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

Punct de recoltare Mihai Viteazu Str. I.P. Voiteºti nr. 2-4, Cluj-Napoca, e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701 ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ
e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701 ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ
ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ NAPOCA SRL Administratori: Radu Vida,

ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ NAPOCA SRL Administratori:

Radu Vida, Livia Pop, Michaela Bocu ORC Cluj: J 12/308/1991 • Cod fiscal: RO 204469 • Capital social 98.280 lei REDACÞIA: Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 33, e-mail: redactia@ziarulfaclia.ro

RADU VIDA redactor ºef Tel.: 0788.23.28.24 e-mail:raduvida@gmail.com

MICHAELA BOCU redactor ºef-adjunct Tel.: 0788.30.73.26 e-mail: m.bocu@ziarulfaclia.ro

COSMIN PURIª redactor ºef-adjunct Tel.: 0788.23.28.25 e-mail: cosminpuris@yahoo.com

SECRETARIAT:

Tel.: 0264.59.16.81

• PUBLICITATE • MICA PUBLICITATE Str. Clinicilor nr. 33 orar (L-V: 8-18, D:15-18) Tel./fax: 0264.45.07.07 Gina Ivaºcu e-mail: reclama@ziarulfaclia.ro Tel.: 0788.30.73.24 Maria Marchiº e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro Tel.: 0788.47.67.27

• DIFUZARE:

Tel/fax: 0264.59.16.81, Florina Oroian e-mail: difuzare@ziarulfaclia.ro Tel.: 0788.47.67.30

• CONTABILITATE:

Tel.: 0264.59.73.07 Borbely Elena e-mail: conta@ziarulfaclia.ro

• SUBREDACÞIA TURDA:

 

Tel.: 0737.02.35.77

SUBREDACÞIA DEJ:

Tel./fax: 0264.21.60.75

Redactori:

Cristian Focºanu – SPORT Tel.: 0788.47.67.28

Viorel Dãdulescu – ECONOMIC Tel.: 0788.23.28.09 e-mail: v.dadulescu@ziarulfaclia.ro Monica Tripon – SOCIAL Tel.: 0788.30.79.86 Demostene ªofron CULTURÃ, SPORT Tel.: 0723.66.08.42 Cosmin Puriº – POLITIC; Tel.: 0788.23.28.25 Adriana Stupar – ADMINISTRAÞIE Tel.: 0788.47.67.26 Horea Petruº secretar de redacþie; Tel./fax: 0264.59.16.81;

0788.23.28.08

Tehnoredactori:

Valentin Penþa

Viorel Popa

Dana Cutcan

 

ABONAMENTE:

 

Preþul unui abonament la ziarul “Fãclia” este de:

25 lei/lunã (+ taxe poºtale)

pentru persoane fizice

35 lei/lunã (+ taxe poºtale)

pentru persoanele juridice.

S.C. DONATH MEDIA S.R.L. – Tel. 0741.627.075 (pânã în penultima zi a lunii pentru luna urmãtoare);

Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal

de care aparþineþi (în perioada 1-23 a fiecãrei luni); • Serviciul Difuzare “Fãclia”:

str. Clinicilor nr. 33 (pânã în penultima zi lucrãtoare a lunii).

marþi, 14 noiembrie 2017 roza vânturilor Ziarul nostru foloseºte ºtiri furnizate de agenþia de presã

marþi, 14 noiembrie 2017

roza vânturilor

Ziarul nostru foloseºte ºtiri furnizate de agenþia de presã AGERPRES

3

www.ziarulfaclia.ro

În top 25 al celor mai bine vândute maºini în Rusia

Reuters

Duster, Logan ºi Sandero s-au situat în octombrie în topul celor mai bine vândute 25 de modele în

Rusia, conform datelor publicate de Association of European Businesses (AEB), în timp ce livrãrile de autoturisme ºi vehicule comerciale uºoare pe aceastã piaþã au urcat cu 17,3%, la 148.597 unitãþi, comparativ cu perioada similarã din

2016.

Este a opta lunã consecutivã de creºtere a vânzãrilor cu peste 10%,

Kia (8.779 unitãþi), urmatã de Lada Granta ºi Lada Vesta, de la AvtoVAZ (8.208 ºi, respectiv, 6.629 vehicule), Creta, de la Hyundai (6.460 unitãþi), Solaris, de la Hyundai (5.110 unitãþi), Polo, de la Volkswagen (4.089 vehicule) ºi Duster, cu 4.054 vehicule. Pe locurile 10 ºi 11 se aflã Logan ºi Sandero, cu 3.068 ºi, respectiv, 3.048 vehicule. Duster, Logan ºi Sandero sunt fabricate de Renault. “Creºterea cu peste 10% pe piaþa rusã continuã pentru a treia oarã

cu peste 10% pe piaþa rusã continuã pentru a treia oarã un semn care aratã cã

un semn care aratã cã piaþa auto rusã îºi revine dupã patru ani de declin. Luna trecutã, pe primul loc în topul celor mai bine vândute maºini în Rusia s-a situat Rio, de la

consecutiv, existã ºanse ca vânzãrile totale în 2017 sã revinã la nivelul ridicat din 2015”, a apreciat Joerg Schreiber, preºedintele Association of European Businesses. În primele zece luni din 2017, au

of European Businesses. În primele zece luni din 2017, au fost vândute în Rusia 1,27 milioane

fost vândute în Rusia 1,27 milioane de autoturisme ºi vehicule comerciale uºoare, în creºtere cu 11,3% faþã de perioada similarã din

2016.

În perioada ianuarie-octombrie 2017, pe primul loc în topul celor mai bine vândute maºini în Rusia s-a situat Rio, de la Kia (82.311 unitãþi), urmatã de Lada Granta (75.910 vehicule) ºi Lada Vesta (62.270 unitãþi), ambele de la AvtoVAZ, Solaris (58.374 vehicule) ºi Creta (43.648 unitãþi), ambele de la Hyundai, Polo, de la Volkswagen (38.088 vehicule), ºi Duster, cu 34.690 vehicule. Pe locurile 13 ºi 14 se aflã Logan ºi Sandero, cu 24.311 ºi, respectiv, 24.223 vehicule. Association of European

Businesses (AEB) estimeazã cã, anul acesta, livrãrile pe piaþa rusã vor creºte cu 4%, la 1,48 milioane de unitãþi, dupã ce, anul trecut, vânzãrile auto au scãzut cu 11%, la 1,42 milioane de vehicule. Renault deþine o participaþie de 50% la compania holding care controleazã AvtoVAZ, în timp ce partenerul nipon Nissan Motor Co. deþine un pachet de 17,13%, iar corporaþia rusã de stat Rostec are un pachet de 32,87%. Împreunã, Renault, Nisan ºi AvitVAZ au fost responsabile pentru aproximativ o treime din cele 1,6 milioane de autoturisme noi vândute anul trecut în Rusia, însã, cu toate acestea, vânzãrile lor combinate au scãzut cu 32% în ritm anual.

Favorite pentru gãzduirea sediului Agenþiei Europene pentru Medicamente

The Financial Times

Oraºele Bratislava (Slovacia) ºi Milano (Italia) sunt considerate favorite pentru obþinerea gãzduirii sediului Agenþiei Europene pentru Medicamente (EMA), în cadrul unei contestate ºi aprige ofensive de lobby

ce ar urma sã se încheie spre sfârºitul

acestei luni. Potrivit unor înalþi diplomaþi, candidaturile Slovaciei ºi Italiei s-au remarcat pe câmpul aglomerat al bãtãliei pentru gãzduirea sediului

EMA, cele douã þãri având drept concurente alte 19 state. Amsterdam (Olanda) ºi Copenhaga (Danemarca) sunt ºi ele vãzute drept concurente dure. EMA, cu sediul la Londra, este perceputã ca fiind ‘bijuteria Coroanei’ dintre cele peste 40 de

agenþii specializate ale Uniunii Europene. Ea are 900 de angajaþi cu normã întreagã ºi este vizitatã de cãtre circa 35.000 de reprezentanþi din domeniul reglementãrii naþionale ºi cercetãtori în fiecare an, datoritã rolului sãu vital în aprobarea de noi medicamente pentru vânzarea

lor pe piaþa UE. Conform unor diplomaþi, candidatura Bratislavei pentru EMA a luat avânt, în pofida unei atitudini nu prea entuziaste din partea chiar a agenþiei, care a avertizat cã s-ar putea ca peste 70% din personalul sãu sã plece din agenþie dacã ea îºi mutã sediul în capitala slovacã. Candidatura Slovaciei este consideratã de cãtre oficiali ca fiind cea mai puternicã din Europa Centralã ºi de Est, o regiune care este

subreprezentatã în ce priveºte agenþiile UE. Slovacia, þarã membrã a zonei euro, este consideratã, de asemenea, la Bruxelles drept un bastion cel puþin al unor sentimente pro-UE într-o regiune tot mai ostilã integrãrii europene. Cotidianul britanic noteazã cã oficiali din cadrul UE au avertizat în legãturã cu apariþia unor vociferãri dacã nu se acordã cel puþin o agenþie uneia dintre cele 10 þãri din Europa Centralã ºi de Est care au aderat la UE din 2004. Potrivit unor diplomaþi, Italia a mers pânã la a oferi mai multe trupe pentru noi zone tactice ale NATO din þãrile baltice în schimbul unor voturi din partea regiunii pentru candidatura oraºului Milano. Italienii beneficiazã ºi de pe urma

problemelor pe care le are rivala Barcelona (Spania) - o altã metropolã europeanã sudicã -, a cãrei candidaturã a fost spulberatã de criza catalanã. Europa de Nord este ºi ea divizatã între numeroase candidaturi concurente. The Financial Times precizeazã cã miniºtri din UE se vor pronunþa prin vot secret asupra noii gazde a EMA pe 20 noiembrie, când vor decide ºi viitoarea locaþie a Autoritãþii Europene Bancare (EBA), o altã agenþie a UE, mai micã, ce-ºi are sediul tot la Londra. EBA este în centrul unei bãtãlii mai mici, dar tot aprigã, în care sunt implicate opt þãri. Oraºele Dublin (Republica Irlanda), Frankfurt (Germania) ºi Paris (Franþa) sunt considerate favorite pentru a obþine gãzduirea autoritãþii bancare, care are aproape 200 de angajaþi ºi deþine un rol important în stabilirea standardelor comune în domeniul reglementãrii bancare.

Poluarea a atins din nou niveluri periculoase la New Delhi

DPA

Calitatea aerului din capitala Indiei, New Delhi, a atins, din nou, niveluri alarmant de scãzute, staþiile de monitorizare indicând o nouã creºtere a poluãrii, situaþie descrisã drept “urgentã” de cãtre experþii în sãnãtate. Nivelul ridicat al umiditãþii atmosferice, de aproximativ 98%,

a contribuit la formarea unei

pelicule dense de smog deasupra

oraºului, conform unui reprezentant al Departamentului

Meteorologic din India. Acest smog

ar putea sã fie dispersat abia marþi

sau miercuri când sunt anunþate

precipitaþii. În fiecare iarnã, regiunea oraºului New Delhi se confruntã cu uriaºe valuri de poluare atmosfericã. Temperaturile mai scãzute ºi lipsa vântului fac ca particulele poluante

mai scãzute ºi lipsa vântului fac ca particulele poluante cu diametre mai mici de 10 micrometri

cu diametre mai mici de 10 micrometri (PM10), cele mai periculoase, sã se menþinã în suspensie în atmosferã, ajungând la un nivel de peste 50 de ori mai mare decât cel considerat sigur de cãtre

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS). Autoritãþile din Delhi au declarat stare de urgenþã, au închis ºcolile ºi i- au sfãtuit pe cei care suferã de maladii cardiace sau pulmonare,

precum ºi copiii ºi bãtrânii, sã rãmânã în case. De asemenea, a fost interzisã circulaþia camioanelor în interiorul oraºului, au fost sistate lucrãrile pe ºantierele de construcþii ºi a fost interzisã folosirea generatoarelor diesel. Conform autoritãþilor, principalul motiv al acestui val de poluare este faptul cã fermierii au ars miriºtile din jurul oraºului pentru a curãþa terenul cultivabil. Pânã când aceastã problemã este abordatã, locuitorii din New Delhi vor continua sã respire aerul poluat, a adãugat el. New Delhi, un oraº cu o populaþie de 19 milioane de locuitori, a fost inclus printre oraºele cele mai poluate din lume în studiile din ultimii ani, iar eforturile de a limita înrãutãþirea calitãþii aerului nu au dat roade pânã în prezent, noteazã DPA.

Trump ºi Xi ºi-au confruntat viziunile asupra relaþiilor comerciale internaþionale, ‘America First’ vs. globalizare

Reuters

Preºedintele american, Donald Trump, ºi omologul sãu chinez, Xi Jinping, ºi-au confruntat, la summitul APEC de la Danang, în Vietnam, viziunile profund diferite asupra relaþiilor comerciale internaþionale, primul apãrând izolaþionismul, sub sloganul ‘America First’, celãlalt valul ‘ireversibil’ al globalizãrii. ‘Voi pune întotdeauna America pe primul loc, la fel cum sper cã voi toþi din aceastã salã veþi da prioritate þãrilor voastre’, a declarat Trump, reluând o formulã utilizatã deja de la tribuna Naþiunilor Unite în septembrie. El a denunþat ‘abuzurile comerciale cronice’, pe care SUA nu le mai pot ‘tolera’, acuzând acordurile multilaterale cã ‘leagã mâinile’ þãrii sale. ‘Când Statele Unite vor intra într-un parteneriat comercial cu alte þãri ºi alþi oameni, ne vom aºtepta de acum înainte ca partenerii noºtri sã urmeze cu stricteþe regulile’, a declarat Trump, în discursul sãu de la summitul Forumului de cooperare economicã Asia- Pacific.

la summitul Forumului de cooperare economicã Asia- Pacific. ‘Ne aºteptãm ca pieþele sã fie deschise în

‘Ne aºteptãm ca pieþele sã fie deschise în aceeaºi mãsurã de ambele pãrþi ºi ca investiþiile private, nu planificatorii guvernamentali, sã conducã investiþiile’, a mai afirmat Trump, care s-a referit în mod repetat la regiune cu termenul ‘indo-pacific’, folosit pentru a defini noua viziune geopoliticã a SUA asupra Asiei. Într-un contrast vizibil, preºedintele chinez, care ºi-a consolidat recent puterea prin realegerea la conducerea Partidului Comunist Chinez, s-a plasat în mare apãrãtor al globalizãrii ºi al acordurilor comerciale multilaterale. Schimburile comerciale trebuie regândite pentru a fi ‘mai deschise, mai echilibrate, mai echitabile ºi benefice pentru toþi’, a explicat

el. ‘Ar trebui sã susþinem liberul schimb ºi sã practicãm un regionalism deschis pentru a permite þãrilor în curs de dezvoltare sã obþinã mai mult profit de pe urma comerþului ºi a investiþiilor internaþionale’, a subliniat Xi. China ºi-a anunþat intenþia de a extinde accesul companiilor strãine la sectorul sãu financiar, punând - astfel - capãt restricþiilor puternic criticate de cãtre partenerii sãi. Donald Trump a sosit în Vietnam din China,

a patra etapã a turneului sãu de 12 zile în Asia, având în centru redresarea balanþei comerciale a SUA cu Asia ºi, dincolo de dosarele economice, obþinerea sprijinului þãrilor din regiune în privinþa dosarului nord- coreean. APEC aduce laolaltã 21 de state din regiunea Pacificului, ale cãror economii echivaleazã cu aproximativ 60% din PIB-ul la nivel global. APEC, mult timp o campioanã a promovãrii liberului schimb, nu a depãºit încã ºocul provocat de retragerea SUA de cãtre Donald

Trump, la trei zile de la instalarea la Casa Albã, din Parteneriatul Transpacific (TPP), semnat

în 2015 dupã negocieri dure. Tratatul, avându-

l printre principalii arhitecþi pe Barack Obama, viza sã se constituie într-o contrapondere la

influenþa în creºtere a Chinei.

4

www.ziarulfaclia.ro

justiþie

4 www.ziarulfaclia.ro justiþie marþi, 14 noiembrie 2017 Liviu Dragnea, urmãrit penal pentru constituire de grup

marþi, 14 noiembrie 2017

Liviu Dragnea, urmãrit penal pentru constituire de grup infracþional, abuz în serviciu ºi fraudare fonduri

urmare din pagina 1

informaþii ce nu sunt destinate publicitãþii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaþii”, susþin procurorii. Conform aceleiaºi surse, grupul infracþional organizat a fost constituit iniþial de cãtre Liviu Dragnea, Marian Fiºcuci (persoanã care a devenit scriptic acþionar majoritar al Tel Drum SA ºi care a acþionat ºi ca un interpus al lui Dragnea în administrarea societãþii comerciale), Mugur Bãþãuº ºi Victor Piperea, funcþionari în cadrul CJ Teleorman (care au participat iniþial la privatizarea Tel Drum SA, iar ulterior s-au ocupat de proiectele finanþate din fonduri publice ºi asigurarea cadrului necesar câºtigãrii acestor proiecte de cãtre Tel Drum) ºi Neda Florea (la momentul iniþial persoanã cu funcþie de conducere în Tel

Drum, ulterior acþionar al societãþii, director ºi în prezent director adjunct; s-a ocupat de administrarea societãþii ºi a asigurat participarea societãþii în comiterea infracþiunilor în scopul sãvârºirii cãrora a fost constituit grupul). “În vederea asigurãrii pe termen lung a beneficiilor pentru membrii grupului infracþional organizat, activitatea infracþionalã a fost conceputã în etape, în funcþie de structura unitãþii administrativ teritoriale,

a societãþilor controlate de

membrii grupului infracþional organizat ºi de funcþiile ºi influenþa pe care aceºtia le-au dobândit”, se mai aratã în comunicat. Potrivit procurorilor, prima etapã a fost privatizarea Tel Drum SA ºi transferarea acestei

persoane juridice din proprietatea CJ Teleorman în sfera de influenþã ºi control a lui Liviu Dragnea, prin persoane interpuse, urmatã de achiziþionarea în patrimoniul CJ Teleorman, atât din fonduri ale acestei unitãþi administrative teritoriale, cât ºi prin obþinerea unui credit bancar, a unui utilaj

cu o valoare foarte mare, de 30

de miliarde de lei vechi, care

apoi a fost închiriat ºi înstrãinat cãtre Tel Drum, ulterior privatizãrii societãþii comerciale. A urmat, susþin procurorii, acordarea cãtre Tel Drum, în perioada 2002-2005, a lucrãrilor de reabilitare ºi întreþinere a structurii rutiere aflate în administrarea CJ Teleorman, fãrã a exista o procedurã concurenþialã de atribuire, precum ºi crearea ºi implicarea

în activitatea infracþionalã a unui

numãr mare de societãþi comerciale controlate de

membrii grupului, care sã poatã

fi interpuse în procedurile de

atribuire a contractelor publice,

sã fie utilizate pentru crearea de

circuite comerciale ºi financiare

ºi sã fie asigurat transferul

beneficiilor materiale cãtre membrii grupului infracþional organizat. Alte acuzaþii se referã la asigurarea câºtigãrii de cãtre Tel

Drum a contractelor de lucrãri finanþate din fonduri publice, în special în cazul CJ Teleorman, prin folosirea influenþei de care se bucurau membrii grupului infracþional organizat ºi de funcþiile ocupate de unii dintre aceºtia, prin furnizarea informaþiilor confidenþiale privind licitaþiile publice înainte de momentul publicãrii anunþurilor ºi prin inserarea condiþiilor restrictive în caietele de sarcini, precum ºi la obþinerea în mod preferenþial ºi fraudulos de finanþãri din bugetul naþional prin intermediul suspectului Liviu Dragnea ºi obþinerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false ºi inexacte. În comunicat se mai face referire la facilitarea ºi intermedierea numirilor unor persoane fizice în funcþii din cadrul administraþiei centrale prin intermediul membrilor grupului infracþional organizat care administra Tel Drum ºi furnizarea de fonduri pentru formaþiunea politicã din care Liviu Dragnea face parte, prin donaþii ale membrilor grupului infracþional organizat ºi ale societãþilor controlate de aceºtia. Prin prisma influenþei pe care Liviu Nicolae Dragnea o avea la nivelul administraþiei centrale ºi

în sfera politicã, erau asigurate accesul la informaþii confidenþiale din cadrul instituþiilor administraþiei centrale ºi furnizarea de documente cu caracter confidenþial cãtre membrii grupului infracþional organizat din mediul privat. Erau obþinute beneficii patrimoniale de cãtre membrii grupului infracþional organizat, provenite din activitatea infracþionalã ºi din utilizarea frauduloasã a fondurilor publice - beneficii cãrora membrii grupului infracþional organizat le dau o aparenþã legalã prin scoaterea lor din patrimoniul societãþii în

special cu titlu de dividende, prin plata unor remuneraþii cu titlu de salariu, prin simularea unor operaþiuni comerciale sau civile de transfer de drepturi de proprietate sau drept de folosinþã, prin încheierea unor contracte de prestãri servicii sau livrare bunuri între societãþile controlate de aceºtia”, se mai menþioneazã în comunicat. Procurorii mai susþin cã structura grupului a permis o interacþiune uºoarã între

membrii acestuia, care era de foarte multe ori disimulatã prin prisma atribuþiilor de serviciu, în condiþiile în care Mugur Bãþãuº

ºi Victor Piperea conduceau direcþii din cadrul CJ Teleorman

ºi erau subordonaþii lui Liviu Dragnea, iar reprezentanþii din

mediul privat reuºeau sã interacþioneze prin prisma contractelor care erau în curs de executare. Din cercetãri a reieºit cã pe perioada derulãrii activitãþii

infracþionale, în funcþie de modificãrile intervenite în structura grupului, la acesta au aderat noi membri. Este vorba de suspectul Petre Pitiº, fost consilier în cadrul CJ Teleorman, care a preluat activitatea de administrare a Tel Drum,

de achiziþii publice ºi numirea comisiilor de evaluare a ofertelor. “Prin furnizarea de informaþii confidenþiale ºi prin modificarea proiectului tehnic ºi depunerea acestuia în vederea avizãrii ºi obþinerii finanþãrii, Liviu Nicolae

avizãrii de cãtre Autoritatea de Management a finanþãrii, suspecþii Bãþãuº Mugur, Marin Predescu ºi un alt funcþionar au permis accesul suspectului Neda Florea la informaþii ce nu erau destinate publicitãþii, prin participarea acestuia la o prezentare a proiectului tehnic în cadrul CJ Teleorman, iar ulterior, înainte de publicarea anunþului privind atribuirea contractului, Mugur Bãþãuº a furnizat reprezentanþilor Tel Drum SA detalii cu privire la cerinþele de calificare ºi ofertanþii care ºi- au exprimat interesul sã participe la licitaþie. În legãturã cu acelaºi proiect de reabilitare a drumului judeþean DJ 506, suspectul Liviu Nicolae Dragnea, prin încãlcarea dispoziþiilor legale privind exercitarea funcþiei, a emis hotãrâri de contractare a unui credit intern ºi dispoziþii privind demararea procedurilor de achiziþii publice ºi numirea comisiilor de evaluare a ofertelor”, se mai menþioneazã în comunicat. Anchetatorii estimeazã cã prejudiciul cauzat bugetului public este în acest caz de 5.742.872 de lei, reprezentând diferenþa dintre devizul real prevãzut în proiect ºi devizul modificat, suma constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câºtigãtoare. Procurorii mai susþin cã Petre Pitiº, în calitate de reprezentant al Tel Drum, a simulat operaþiuni de achiziþie pe teritoriul naþional, purtãtoare de TVA, pe care le-a înregistrat în documentele contabile utilizând firme de tip fantomã, astfel încât, în perioada 2010 - 2012, a sustras de la plata cãtre bugetul de stat suma de 774.790 de lei reprezentând TVA aferentã operaþiunilor comerciale. În aceeaºi perioadã, sumele aferente operaþiunilor evidenþiate cu societãþile de tip fantomã au fost transferate din conturile bancare ale Tel Drum SA în conturile bancare ale societãþilor respective, fiind retrase în numerar la scurt timp dupã transfer ºi restituite, fãrã comisionul pentru intermediere, persoanelor care le-au virat iniþial. “Totodatã, pe perioada de derulare a activitãþii grupului infracþional organizat, membrii acestuia au beneficiat de informaþii nepublice din cadrul instituþiilor de la nivel local ºi central cum ar fi: note de fundamentare ºi caiete de sarcini pentru licitaþii viitoare ce se aflau în procedurã de avizare internã (cum este cazul Administraþiei Naþionale a Rezervelor de Stat ºi Probleme Speciale), corespondenþã între unitãþile administrativ teritoriale ºi Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene (în cadrul obiectivelor ce se doreau a fi finanþate din PNDL), liste privind proiectele depuse

a fi finanþate din PNDL), liste privind proiectele depuse suspectul Daniel Neagoe, care a facilitat utilizarea

suspectul Daniel Neagoe, care a

facilitat utilizarea unei societãþi

în activitatea ilicitã de obþinere

a fondurilor publice ºi care

administra aceastã societate,

activitatea acestuia fiind de naturã sã faciliteze ºi transferul beneficiilor patrimoniale cãtre membrii grupului, precum ºi de suspectul Ion Florian, care a facilitat utilizarea unei alte societãþi în activitatea ilicitã de obþinere a fondurilor publice. “În scopul pentru care a fost constituit grupul infracþional organizat, în cursul anului 2008,

în calitate de reprezentant al CJ

Teleorman, Liviu Nicolae

Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Bãþãuº ºi Victor Piperea (care au asigurat falsificarea ºi înlocuirea documentelor), a folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false

ºi inexacte, astfel încât firma Tel

Drum SA sã câºtige un contract de reabilitare a 55 km de drum

în valoare de

114.263.011 lei, dintre care suma de 13.772.603 euro

provenea din fonduri europene. Au fost falsificate ºi înlocuite date din proiectul tehnic ( ), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnãturii unui proiectant pe estimãrile cantitative ºi inserarea în

cuprinsul proiectului (

cerinþei ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului sã fie varianta la rece in situ, condiþie care îi asigura firmei Tel Drum câºtigarea licitaþiei”, se precizeazã în comunicatul DNA. Conform aceleiaºi surse, înainte de publicarea anunþului privind atribuirea contractului, Mugur Bãþãus a furnizat reprezentanþilor Tel Drum SA detalii cu privire la cerinþele de calificare ºi ofertanþii care ºi-au exprimat interesul sã participe la licitaþia publicã, informaþii nedestinate publicitãþii. În legãturã cu acelaºi proiect de reabilitare a drumului judeþean DJ 701, Liviu Dragnea, prin încãlcarea dispoziþiilor legale privind exercitarea funcþiei, ar fi emis hotãrâri de contractare a unui credit intern ºi dispoziþii privind demararea procedurilor

a

judeþean (

)

)

Dragnea ºi Mugur Bãþãuº, cu intenþie, în scopul obþinerii unui

folos necuvenit pentru Tel Drum

SA ºi implicit pentru membrii grupului infracþional organizat,

ºi-au încãlcat atribuþiile legale ºi au determinat membrii comisiei de întocmire a documentaþiei pentru licitaþia lucrãrilor de construcþii ºi membrii comisiei de evaluare a ofertelor sã încalce, fãrã vinovãþie, dispoziþiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiþii restrictive ºi încãlcarea principiului tratamentului egal,

desemnând câºtigãtor al licitaþiei publice firma Tel Drum SA. Prejudiciul creat în dauna bugetului public este de

25.600.927 lei (diferenþa dintre

preþul ofertat de Tel Drum SA ºi preþul cel mai mic ofertat), aceastã sumã constituind un

beneficiu necuvenit pentru firma câºtigãtoare”, se aratã în comunicat. Procurorii mai susþin cã în cursul anului 2009, în calitate de reprezentant al CJ Teleorman,

Liviu Dragnea, ajutat de Mugur Bãþãuº ºi Marin Predescu, care au asigurat falsificarea ºi înlocuirea documentelor, a folosit la ADR Sud Muntenia documente false ºi inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA sã câºtige un contract de reabilitare a peste 50 de kilometri din DJ 506 Cervenia - Vitãneºti - Bãbãiþa, lucrare în valoare de peste 62 de milioane lei, dintre care suma de 6.930.138 euro proveneau din fonduri europene. DNA mai aratã cã au fost falsificate ºi înlocuite date din proiectul tehnic, documentele fiind denaturate prin falsificarea semnãturii ºi ºtampilei verificatorului de proiect, prin modificarea elementelor cantitative ºi prin inserarea unei condiþii care îi asigura firmei Tel Drum câºtigarea licitaþiei. De asemenea, ar fi fost majorat artificial devizul pânã la suma de

14.132.923 euro, cu consecinþa

creºterii valorii contractului finanþat din bani publici obþinut de Tel Drum.

“Înainte de predarea proiectului tehnic în vederea

pentru finanþare, documente solicitate de autoritãþile judiciare de la instituþiile publice în cursul urmãririi penale (cum este cazul ANCPI)”,

se mai aratã în comunicat.

Potrivit procurorilor, astfel de documente au fost identificate cu ocazia percheziþiilor domiciliare efectuate la sediile persoanelor juridice de drept privat. În plus, din înscrisurile ridicate cu ocazia percheziþiilor rezultã cã membrii grupului infracþional organizat propuneau ºi facilitau numirea în funcþii publice a persoanelor cu care aveau relaþii apropiate, în

acest sens fiind ridicate însemnãri olografe în care fie erau indicate persoane care ar fi fost potrivite pentru ocuparea unui post de conducere în cadrul administraþiei centrale ºi care au fost numite ulterior în aceste posturi, fie erau indicate detalii cu privire la dorinþa unor persoane publice de a pune în funcþie o persoanã apropiatã. Membrii grupului ar fi obþinut

din activitatea ilicitã diverse beneficii personale, în funcþie de atribuþiile ºi rolul pe care îl aveau. Astfel, funcþionarii publici implicaþi ºi-au asigurat funcþiile de conducere în cadrul CJ Teleorman, iar Marian Fiºcuci, Petre Pitiº, Neda Florea, Ion Florian ºi Neagoe Daniel au obþinut contracte preferenþiale prin intermediul societãþilor comerciale ºi beneficii patrimoniale directe, transferate fie sub formã de dividende ºi drepturi salariale, fie sub formã de bunuri mobile ºi imobile pe care le utilizeazã, dar care figureazã în patrimoniul societãþilor comerciale. “Liviu Nicolae Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soþie),

a obþinut sume de bani sau

bunuri mobile ºi imobile pe care

le utilizeazã, precum ºi diverse

servicii în interes personal, al familiei ºi al formaþiunii politice din care face parte, respectiv donaþii de la membrii grupului infracþional organizat ºi de la

societãþile controlate de aceºtia (circa 2,5 milioane de lei în anul 2009), transferul pãrþilor sociale din mai multe societãþi controlate de membrii grupului infracþional organizat cãtre fiul sãu, dividende ºi sume periodice cãtre fiul sãu cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie încasate personal de Liviu Nicolae Dragnea ºi de fosta soþie de la o altã societate din grup, bani obþinuþi de cãtre Liviu Nicolae Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate cãtre societãþile controlate de membrii grupului infracþional organizat, folosirea de bunuri mobile de cãtre fiul sãu (autoturismul deþinut de o societate din grup ºi a cãrui îmbunãtãþire tehnicã a fost achitatã de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de cãtre acesta (imobilul din Turnu Mãgurele proprietate a Tel Drum SA)”, se mai precizeazã în comunicatul DNA.

marþi, 14 noiembrie 2017 artã-culturã 5 www.ziarulfaclia.ro Dat, dicat, dedicat Vasile Muscã – Centrul de

marþi, 14 noiembrie 2017

artã-culturã

5

www.ziarulfaclia.ro

Dat, dicat, dedicat

Vasile Muscã – Centrul de la margine*

Printre alte multe merite ale editurii ªcoala Ardeleanã din Cluj-Napoca se remarcã ºi aplecarea spre publicarea acelor lucrãri care dau sens ºi profunzime existenþei. Spun asta pentru cã însemnãrile, meditaþiile ºi aforismele profesorului Vasile Muscã vin sã dãrâme, cu un simplu bobârnac, întreaga construcþie de domino a zilelor noastre, alcãtuitã din împietritele întru facil: Clic, Libertatea, ºi formatul lor XXX. ”Centrul de la margine” vine sã schimbe, totodatã, ºi spusa unor grafomani, cu tupeul mãrginit doar în expresia aforismului. Specia, cultivatã din cele vremuri, de mai marile spirite ale unor veacuri de izbucniri solitare, vine, prin cugetãrile de faþã sã (re)instaureze calmul acela duminical, de lac albastru ºi însingurat, ce poate aduce tabloului plusul necesar de culoare umedã, atât de necesarã echilibrului biologic. „Mediocrul este un individ insistent care vrea sã fie de fiecare datã mai mult decât este, atât de mult cã pânã

la urmã nu poate sã mai ducã ºi se dã

în vileag. E prins mereu într-o cursã cu el însuºi în care, deºi singur, nu concepe sã iasã al doilea. Singur geniul se mulþumeºte cu ceea ce are, fiindcã nu-ºi poate dori nimic în plus.” Existã o explicaþie („Însemnãri privind naºterea modernitãþii” pg.9) atât de frumoasã în poziþionarea centrului faþã de margine (provincie ºi capitalã), încât nu vrea sã stric nimic din ritmul ºi muzica celestã a gândirii filosofului. Drept pentru care n-o reproduc, n-o interpretez ºi, ca atare, v-o propun spre integralã lecturã. Aºa, cum a fost ea conceputã de dl.Vasile Muscã. O încântare! Dacã îmi permit sã reproduc din scrierea lui C. Noica, e pentru cã, în contextul prezentãrii celei mai noi creaþii a filosofului clujean nu impieteazã, ci, din contrã, subliniazã ideea centralã a cãrþii:

”Este vorba de aºezarea Capitalei noastre. E o absurditate geograficã, istoricã, etnicã, a fost ºi una economicã ºi în orice caz una spiritualã în a

consimþi sã avem drept capitalã Bucureºtii. De la turci – care altminteri au fost cei mai blajini dintre stãpânitori, poate ºi pentru cã erau o naþie atât de

deal cu un tip de om ce face singura noastrã mândrie – am lãsat ca Ardealul

sã fie o provincie, în loc sã fie patria prin excelenþã. Fãceam colonizare ºi imperialism în Cadrilater, dar nu întãream propriul nostru principiu de viaþã. Ce alt chip moral ar fi avut þara aceasta cu altã inimã ºi altã pulsaþie?” Ceva de provincie ºi ceva de metropolã alunecã dintr-o ipostazã în alta, fãrã sã piardã nimic nici una dintre ele. Astea sunt consecinþa gândirii simple, dar profunde:

„Tinereþea este veºnicã. Nu a noastrã, a fiecãruia dintre noi, ci a lumii. Dar lumea e veºnic tânãrã fiindcã existã mereu tineri în ea”. Dacã mai transcriem, asemenea autorului, gândul lui Platon dupã

conducãtorii trebuie

conduºi” – den Fuhrer fuhren), putem sã lãsãm loc tihnei duminicale de care vorbeam ºi sã vã dorim lecturã plãcutã. Nu înaintea unui citat, ce însumeazã vrerea noastrã, inconºtientã desigur, dar , neîndoielnic, de mai bine: „Moartea poate fi vãzutã ºi ca sacrificiul individului în favoarea generalului, a speciei. Spre a spune despre el cã existã, generalul trebuie sã se manifeste, producând din sine mereu alþi ºi alþi individuali. El se asigurã pe sine, perpetuându-se pe sine prin individualii cãrora le dã naºtere. Existã o permanentã împrospãtare a individualilor prin generalul lor, din care ies ºi în care se întorc. Un individual trebuie sã disparã pentru a oferi condiþia de apariþie a altor individuali. Este situaþia metafizicã prezentatã, în fragmentul sãu, de Anaximandru din Milet cu privire la apeiron”. Restul se disipeazã în 200 de pagini de înþelepciune, generos condensate în ceea ce Nietzsche numea „forme ale veºniciei”. Radu VIDA

ce Nietzsche numea „forme ale veºniciei”. Radu VIDA ºtearsã istoriceºte – apasã asupra noastrã blestemul

ºtearsã istoriceºte – apasã asupra noastrã blestemul acesta pe care inerþia, dublatã apoi de interesele pãturii conducãtoare, n-a reuºit sã-l înlãture. Ne-am mulþumit cu o capitalã aºezatã excentric (sublinierea noastrã – V.M.), la marginea pãdurilor (azi dispãrute), cum cereau turcii, într-o climã îndobitocitoare cu un peisaj inexistent, sortitã murdãriei, levantinismului ºi aversiunii oricãrui român coborât dintr- un colþ de Românie autenticã. Nimic din spaþiul nostru sã-i zicem mioritic, nu e de gãsit acolo ºi nimic din soliditatea etnicã de aiurea. Dupã ce am susþinut atâþia ani cã inima românismului e în Ardeal, cã de acolo au venit toate descãlecãrile ºi cã ele s-a continuat statornic, înzestrând judeþele noastre de

care

ºi

* Vasile Muscã - Centrul de la margine, însemnãri, meditaþii, aforisme - Editura ªcoala Ardeleanã, Cluj-Napoca, 2017

Lansare

Atlasul Pãsãrilor Clujului

Societatea Ornitologicã Românã (SOR), prin Biroul Teritorial Cluj, are plãcerea sã vã invite la lansarea cãrþii Atlasul Pãsãrilor Clujului. Cartea este rezultatul colaborãrii dintre Biroul Teritorial SOR Cluj ºi dr. Kósa Ferenc (Departamentul de Biologie ºi Ecologie al Liniei Maghiare, UBB Cluj-Napoca), care, împreunã au coordonat ornitologii clujeni, a cãror implicare voluntarã timp de 4 ani a fãcut posibilã apariþia acestui Atlas.

timp de 4 ani a fãcut posibilã apariþia acestui Atlas. Evenimentul de lansare va avea loc

Evenimentul de lansare va avea loc în data de 15 noiembrie 2017, ora 18.00, în Clãdirea Casino din Parcul Central. Vom prezenta cartea, importanþa acesteia în contextul urbanizãrii accelerate din oraºul nostru ºi utilitatea ei – este practic un ”manual” excelent pentru toþi cei interesaþi de ornitofauna Clujului, de protecþia zonelor cu diversitate ridicatã din oraº, de realizarea unor lecþii de biologie în natura urbanã, de turism orientat cãtre observarea pãsãrilor sau de planificare urbanisticã prietenoasã cu natura. Atlasul Pãsãrilor Clujului este primul atlas urban avifaunistic din România, oferind informaþii despre speciile care pot fi întâlnite în oraºul nostru, fotografii sugestive, coduri QR pentru a putea asculta cântecul specific ºi hãrþi de distribuþie. El completeazã acþiunile noastre din ultimii ani privind protecþia pãsãrilor (montare de cuiburi artificiale, hrãnitori ºi panouri informative în parcurile din oraº) ºi educaþia pentru naturã. Atlasul este un proiect realizat cu sprijinul financiar al Primãriei si Consiliului Local Cluj- Napoca ºi va fi distribuit gratuit ºcolilor, universitãþilor, bibliotecilor, organizaþiilor ºi persoanelor care sunt implicate în protecþia pãsãrilor ºi a naturii. Proiect realizat cu sprijinul Primãriei ºi Consiliului Local Cluj-Napoca.

DASCÃLI

CLUJENI

Dupã ce, cu ceva timp în urmã, am scos la luminã unele momente de la întâlnirea absolvenþilor din urmã cu 50 de ani de la Facultãþile de Istorie-

Filozofie ºi de Filologie, ar fi fost nedrept, necinstit

ºi nedemn sã nu fac acelaºi lucru ºi cu dascãlii

noºtri. ªi asta pentru cã, dacã noi, tineri ºi tinere ne jucam rolul de studenþi, pe imensele scene de teatru care erau cele douã institute universitare, ei, profesorii îºi jucau rolul de regizori, ce ne dãdeau nouã indicaþiile pentru a ne juca cumsecade rolul. Ei ne-au oferit informaþii din prea

plinul cunoºtinþelor lor, ei au contribuit decisiv la profesionalizarea noastrã, pregãtindu-ne pentru calea pe care fiecare absolvent a urmat-o. Atât studenþii, cât ºi profesorii Facultãþii de Filologie, ºi-au petrecut cei cinci ani din perioada 1962 -1967 între zidurile aceleiaºi clãdiri de pe

strada Horia nr.31, au respirat acelaºi aer, ºi-au purtat paºii prin aceleaºi sãli ºi coridoare, au frecventat aceleaºi biblioteci, au poposit, ºi unii, ºi alþii la cursuri ºi seminarii în sala nr.29. Aici, în vestita salã 29, am ascultat expunerile profesorilor Iosif Pervain ºi Octavian ªchiau (Bubu) despre literatura românã veche, aici am descoperit frumuseþea ºi permanenta prospeþime

a folclorului literar românesc, din cele spuse de

profesorul Dumitru Pop ºi asistentul sãu, Ion ªeuleanu ( ªeli ), aici ne-am însuºit noþiunile de ºtiinþa literaturii, de genuri ºi specii, cu exemplificãrile specifice, expuse de profesorul Ion Vlad ºi asistenþii sãi, Gavril Mate ºi Cornel Robu.

DE ALTÃDATÃ

Unul din tinerii profesori ai Filologiei clujene din anii’ 70, ca ºi Ion Vlad, de altfel, a fost Mircea Zaciu. Tot aici, în amintita salã nr.29, de fapt cel mai încãpãtor spaþiu din toatã clãdirea, am urmãrit expunerile profesorului Mircea Zaciu despre literatura românã contemporanã. Catedrei de literaturã îi aparþinea ºi Gavril Scridon, ulterior autor al unor studii interesante despre poetul nãsãudean, George Coºbuc. Aparþinãtor unei mai vechi generaþii de cadre didactice era profesorul Liviu Rusu, autor al unor studii ºi cãrþi de literaturã comparatã. Acest universitar are ºi meritul incontestabil de a iniþia

o campanie de readucere în actualitate a lui Titu

Maiorescu, care mai multã vreme a fost þinut la index. Un amplu studiu publicat în revista „ Viaþa Româneascã” de profesorul Liviu Rusu a iscat o amplã vâlvã în lumea literarã, soldându-se în final cu aºezarea criticului junimist la locul ce i se cuvine în panteonul culturii noastre. Prin prelegerile profesorilor Ion Pulbere, Stefan Bitan ºi Ion Racoveanu am pãtruns în universul literaturii antice greceºti ºi latine, dar ºi al unor mari scriitori contemporani din unele þãri ale lumii. Deºi generaþia anului’ 67, generaþie ce i-a avut în componenþa sa, între alþii, pe scriitorii Ioan Alexandru, Gheorghe Pituþ, Ana Blandiana, Ionel Sângereanu, Mircea Muthu, Cornel Nistea, Gavril Matei, Iustin Moraru, pe cunoscuþii regizori Olimpia Arghir ºi Mircea Corneºteanu etc, nu i-

a avut ca îndrumãtori pe tinerii asistenþi: Ioana ºi

Liviu Petrescu ( fiica ºi ginerele eminescologului Dimitrie Popovici), Leon Baconschi (fratele poetului A.E.Baconschi ), viitorul însemnat poet ºi critic literar Ion Pop, Georgeta Antonescu, Sergiu Dan( fiul prozatorului Pavel Dan), ºi aceºtia fãceau parte din catedra de literaturã românã, fiind, cu siguranþã, dascãlii unor generaþii viitoare. În perioada urmãtoare, dupã ce promoþia noastrã s-a împrãºtiat în cele patru vânturi, mai mulþi „literaþi” din cei enumeraþi, s-au avântat cu dezinvolturã în activitatea publicisticã. ªi asta cu atât mai mult cu cât politica editorialã a cunoscut

o importantã deschidere prin înfiinþarea de

edituri în marile centre universitare ale þãrii:

Bucureºti, Cluj, Iaºi, Timiºoara, Craiova. Au excelat la acest capitol Ion Vlad, Mircea Zaciu ºi Ion Pop cu articole ºi studii inserate în revistele clujene „ „Steaua” ºi” Tribuna”, dar

ºi în alte periodice din þarã. Dar nu numai atât:

aceºtia ºi-au pus numele ºi pe mai multe

volume de teorie, istorie ºi criticã literarã, iar

în cazul lui Ion Pop ºi pe cãrþi de poezie. Catedra de limbã românã ºi de lingvisticã

generalã, numitã acum „ departament”, a fost

ºi ea încadratã cu specialiºti ai genului tot unul

ºi unul. Liderul lingviºtilor clujeni era profesorul Dimitrie Macrea, membru corespondent al Academiei Române ºi unul din cei mai importanþi lexicografi ai timpului. Dacã mi-aduc bine aminte, eminentul savant ne-a predat cursul de gramaticã istoricã, în primul sau al doilea an de facultate. Prelegerile profesorului se þineau de multe ori ºi în zile de sãrbãtoare, întrucât dânsul era „ prins” ºi la

Facultatea sorã din Bucureºti. Beneficiind de o putere de muncã ieºitã din comun, profesorul Macrea a condus lucrãrile în vederea editãrii unor dicþionare ºi gramatici ale limbii române. În cadrul catedrei de limbã, academicianul Emil Petrovici, un slavist renumit, ne-a dat informaþii preþioase privind existenþa unor elemente slave în vocabularul limbii române. Alãturi de cei doi academicieni, ne-au oferit informaþiile necesare, ajutându-ne sã învãþãm o limbã românã corectã, astfel încât, la rândul nostru sã devenim buni specialiºti, urmãtorii: Mircea Zdrenghea, D.D. Draºoveanu, Viorica Pamfil, Liviu Tomuþã, Romulus Todoran( dialectologie). ªi

lingviºtii nu s-au lãsat mai prejos decãt colegii lor,

„ literaþii”, în privinþa activitãþii publistice, multe studii de limbã din diferite ziare ºi reviste de specialitate, având semnãtura acestora. Evident, nu putea lipsi din pregãtirea studenþilor filologi limba latinã. Numele celor doi dascãli de limbã latinã grãiesc ele însele despre naþia din care se trãgeau: Edelstein Frida ºi Tiberiu Weiss. Deºi era ºi este consideratã o limbã moartã, totuºi am învãþat-o cât am putut de bine pentru cã, vorba cronicarului „ noi de la Râm ne tragem” ( Roma, n.n.) Privind în urmã cu nostalgia celor 50 de ani scurºi de la absolvire, concluzia e una singurã, una corectã, corectã ºi indubitabilã: atât profesorii de

la Filologie, cât ºi cei de la Filozofie-Istorie, au fãcut

istorie, în perioada anilor’ 60 -’70 ºi în urmãtorii.

Dar despre aceºtia din urmã, într-o ediþie viitoare

a prezentei publicaþii. Prof. Gh. Buºoiu, filolog/ Mediaº

6

www.ziarulfaclia.ro

artã-culturã

6 www.ziarulfaclia.ro artã-culturã marþi, 14 noiembrie 2017 Muzeul de Artã Cluj - Napoca Tribuna Graphic 2017.

marþi, 14 noiembrie 2017

Muzeul de Artã Cluj - Napoca

Tribuna Graphic 2017. Clujul din nou Capitalã a graficii mondiale!

• vernisaj miercuri, 15 noiembrie, 18.00 • Ceea ce face Ovidiu Petca þine de miraculos, fãrã exagerare. Reuºeºte la capãtul unui efort personal demn de admirat ºi de subliniat, sã

Judeþean Cluj, organizeazã în perioada 15 noiembrie – 3 decembrie, expoziþia internaþionalã de graficã contemporanã Tribuna Graphic 2017, al cãrei vernisaj va fi precedat, începând cu ora 17.00, de conferinþa „Grafica contemporanã în Þãrile Baltice”, susþinutã de artista Liena Bondare din Letonia. Verniseazã prof. univ. dr. Lucian Nastasã-Kovács (managerul Muzeului de Artã Cluj-Napoca), Mircea Arman (manager al revistei de culturã „Tribuna”) ºi Pavel Puºcaº (critic de artã). Tribuna Graphic este o manifestare expoziþionalã anualã, iniþiatã de revista Tribuna în anul 2010. Aceastã expoziþie, care conþine creaþii ale unor artiºti internaþionali dintre cei mai cunoscuþi în mediul artistic contemporan, îºi propune sã aducã în atenþia publicului lucrãri care reflectã noile orientãri din domeniul graficii. Selecþia atentã a creaþiilor le recomandã nu doar în vederea alcãtuirii unui discurs expoziþional coerent, ci ºi în vederea îmbogãþirii patrimoniului de graficã al muzeului. Cu ocazia fiecãrei expoziþii, participã

al muzeului. Cu ocazia fiecãrei expoziþii, participã Mehdi Darvishi (rectorul Universitãþii Naþionale de Arte
al muzeului. Cu ocazia fiecãrei expoziþii, participã Mehdi Darvishi (rectorul Universitãþii Naþionale de Arte

Mehdi Darvishi

(rectorul Universitãþii Naþionale de Arte „George Enescu” din Iaºi). Cu aceastã ocazie va fi lansat catalogul Tribuna Graphic 2017, editat de revista Tribuna. Expoziþia de la Muzeul de Artã Cluj-Napoca este organizatã în colaborare cu Fundaþia Culturalã Bienala Internaþionalã de Graficã Cluj. Sunt ferm convins cã evenimentul de miercuri seara se va bucura, ca ºi la ediþiile precedente, de un public numeros, cunoscãtor, avizat.

Demostene ªOFRON

30 de graficieni din lumea întreagã. În anul 2017 participã urmãtorii artiºti:

Paco Aguilar (Spania), Ventzeslav Antonov (Bulgaria), Alberto Balletti (Italia), Alan Beciri (Serbia), Ariane Blanc Quenon (Elveþia), Liena Bondare (Letonia), Sean Caulfield (Canada), Lara Monica Costa (Italia), Tobias Crone (Germania), Mehdi Darvishi (Iran), Karol Felix (Slovacia), Basil Colin Frank (Israel), Dorel Gãinã (România), Muziwandile Gigaba (Africa de Sud), Victor J. Gomez (Cuba), Irena Keckes (Guam), Davida Kidd (Canada), Seoung Ku Lee (Coreea de Sud), Veliko Marinchevski (Bulgaria), Vladimir Milanovic (Serbia), Fumiko Miyazaki (Japonia), Ryszard Otreba (Polonia), Henryk Ozóg (Polonia), Maurice Pasternak (Belgia), Rania Schoretsaniti (Grecia), Roman Sustov (Belarus), Krzysztof Tomalski (Polonia), Antal Vásárhelyi (Ungaria), Ken Wood (SUA), Vladimir Zuev (Rusia). Vernisajul va avea loc în prezenþa unora dintre artiºtii expozanþi: Liena Bondare (Letonia), Antal Vásárhelyi (Ungaria), Dorel Gãinã (Cluj-Napoca), Vilnis Putrâms (Letonia, curator la Muzeul de Artã Abteiberg din Mönchengladbach), Atena Elena Simionescu

Alberto Balletti uneascã sub generoasa cupolã a Muzeului de Artã, graficieni din întreaga lume, nume unul ºi unul, transformând Clujul într-o veritabilã Capitalã a graficii mondiale. Am scris ediþiile trecute ale evenimentului. Consemnez ºi prezenta ediþie, cu aceeaºi bucurie ºi încântare, specifice spiritelor interesate de artã în sensul bun al cuvântului. Interesate de viabil ºi peren, într-un Cluj tot mai bogat cultural. Avem Clujul Capitalã a filmului, Capitalã a ceramicii, Capitalã a fotografiei, acum a graficii, demersuri artistice ce þin de o înaltã spirtualitate. Revista de culturã „Tribuna”, care funcþioneazã sub autoritatea Consiliului Judeþean Cluj ºi Muzeul de Artã Cluj-Napoca, instituþie publicã de interes judeþean, care funcþioneazã sub autoritatea Consiliului

judeþean, care funcþioneazã sub autoritatea Consiliului Seoung-Ku-Lee Paco Aguilar R EFLECTIONS O F T HE W

Seoung-Ku-Lee

funcþioneazã sub autoritatea Consiliului Seoung-Ku-Lee Paco Aguilar R EFLECTIONS O F T HE W ORLD •

Paco Aguilar

REFLECTIONS OF THE WORLD

• Expoziþie Constantin BOTEZAT

la New York • La Staten Island Creative Gallery din New York este deschisã, de la finele lunii octombrie a.c., expozitia personalã de picturã a basarabeanului Constantin Botezat. Comunitatea creatoare Staten Island este o

Botezat în Statele Unite ale Americii. În cadrul evenimentului, artistul ºi-a expus lucrãri realizate pe
Botezat în Statele Unite ale Americii. În
cadrul evenimentului, artistul ºi-a
expus lucrãri realizate pe parcusul
anului de studiu la Universitatea de
Artã din oraºul Bari, Italia. Dupã
cum ne spunea Constantin Botezat,
„evenimentul a avut loc graþie
curatorului Linda Rossi ºi Veronicãi
Iordãchescu, cãrora le sunt enorm de
recunoscãtor pentru aceastã
oportunitate. Expoziþia aceasta
reprezintã, cu siguranþã, un pas important
în cariera mea ºi care îmi va oferi o
motivaþie enormã în continuare !!!’’.
Constantin Botezat este un artist reprezentat
de Galeria Iaga Contemporary Art din Cluj-
Napoca ºi, de curând, ºi-a început primul
internship la Galeria Wozen din Lisabona,
Portugalia, unde îºi va desfãºura activitãþile
artistice în urmãtoarele patru luni.
A consemnat Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro

reuniune de artiºti vizuali, muzicieni, fotografi, artizani, scriitori ºi alþi interpreþi, având sediul în statul New York. Scopul principal al organizaþiei este de a sprijini comunitatea creativã prin dezvoltarea de noi spaþii expoziþionale ºi asigurarea expunerii mediatice a membrilor sãi. Pe de altã parte, organizaþia îºi propune sã intensifice colaborarea dintre artiºti, rezidenþi, comunitatea de afaceri ºi alte agenþii pentru

a spori gradul de

conºtientizare culturalã a artelor în New York ºi dincolo de acesta. Evenimentul emblematic al SICG este Festivalul anual “Art by the Ferry”.

Comunitatea creativã a Staten Island salutã astfel noii artiºti, artiºtii în curs de dezvoltare, cât ºi pe cei internaþionali. Expoziþia „Reflections of the world” a fost curatoriatã de Linda Rossi, fiind un eveniment important pentru dezvoltarea ºi parcusul artistic al tânãrului pictor format la Cluj-Napoca, evenimentul

fiind cea de a cincea expoziþie

organizatã de Constantin

al tânãrului pictor format la Cluj-Napoca, evenimentul fiind cea de a cincea expoziþie organizatã de Constantin
marþi, 14 noiembrie 2017 economia 7 www.ziarulfaclia.ro Analiºtii financiari condamnã reducerea contribuþiilor

marþi, 14 noiembrie 2017

economia

7

www.ziarulfaclia.ro

Analiºtii financiari condamnã reducerea contribuþiilor pentru pensiile private

Organizaþia analiºtilor financiari CFA România dezaprobã decizia Guvernului de a diminua contribuþia obligatorie la fondurile de pensii administrate privat Pilon II de la 5,1%, cât este în prezent, la 3,75% începând din 2018, ºi susþine cã scãderea contribuþiei conduce la reducerea semnificativã a veniturilor viitorilor pensionari ai României.

“Prin aceastã decizie a Guvernului României, viitorii pensionari sunt expuºi din ce în ce mai mult la voinþa politicã privind modul de calcul ºi valoarea punctului de pensie în viitor ºi au un cuvânt din ce în ce mai mic de

Finanþelor Publice, sã asigure o contribuþie de minimum 6% din venitul brut al salariaþilor cãtre fondurile de pensii private, tocmai pentru a asigura reforma sustenabilã a sistemului de pensii care, în prezent, se confruntã cu

actualilor salariaþi, iar o treime, din împrumuturi guvernamentale. De aceea vor exista presiuni din ce în ce mai mari pe bugetul asigurãrilor sociale de stat, iar pensia privatã va fi o sursã vitalã pentru a asigura un trai decent milioanelor de pensionari. “Viitorii pensionari din România vor avea de pierdut nu doar din sumele care nu vor fi virate în conturile lor, aproximativ 300 milioane euro (calculat la valoarea contribuþiilor din 2016), ci ºi din lipsa randamentelor pentru respectiva contribuþie.”, se aratã în comunicat. CFA România precizeazã cã fondurile de pensii administrate

România precizeazã cã fondurile de pensii administrate spus în ceea ce priveºte bunãstarea lor pe termen

spus în ceea ce priveºte bunãstarea lor pe termen lung, un fenomen îngrijorãtor. România s-a angajat, prin Programul de Convergenþã pentru perioada 2015 - 2018 trimis Comisiei Europene de Ministerul

un deficit uriaº”, se spune într-un comunicat al CFA, preluat de Agerpres. Conform CFA România, pensiile actuale sunt plãtite în proporþie de douã treimi din contribuþiile

privat - Pilonul II - au avut rezultate foarte bune de la lansare ºi pânã în prezent (2008 - 2017), randamentul mediu anualizat fiind de aproximativ 10%, printre cele mai mari din regiune. Activele

fondurilor de pensii Pilon II sunt aproape 90% investite în România, în titluri de stat ºi piaþa de capital, deci, fondurile private sunt un major investitor strategic, cel mai mare de pe piaþa de capital. Organizaþia apreciazã cã

diferenþa dintre Pilonul I ºi Pilonul

II de pensie este diferenþa dintre

a trãi pe credit ºi a economisi ºi

investi pe termen lung, pentru a crea venituri suplimentare.

Majoritatea statelor din UE contribuie cu 5% la sistemul de pensii private

Conform studiilor Comisiei Europene, toate þãrile Uniunii se vor confrunta - sau se confruntã

deja - cu îmbãtrânirea populaþiei. Dacã în prezent populaþia de peste 65 de ani reprezintã în jur de 20% din totalul populaþiei (media europeanã), pânã în 2080 procentul va ajunge la aproape 30%. Gradul de dependenþã al populaþiei în vârstã de populaþia tânãrã (raportul pensionari / salariaþi) va creºte de la 50% la 80% pânã în 2080. Majoritatea statelor din Uniune au sisteme robuste de pensii private, cu contribuþii de cel puþin 5% din salarii. Potrivit Institutului Naþional de Statisticã, jumãtate din populaþia României va avea peste 65 de ani

în 2050. CFA susþine cã, în aceste

condiþii, fãrã o politicã de pensii coerentã ºi viabilã, întreaga populaþie va fi expusã la riscul scãderii semnificative a veniturilor dupã pensionare. Acest lucru va afecta ºi starea de sãnãtate pe termen lung a populaþiei, întrucât o mare parte din veniturile din pensii sunt alocate pentru cheltuieli medicale.

EURO

4,6495 lei

DOLAR

3,9913 lei

LIRA STERLINÃ

5,2227 lei

FRANC ELVEÞIAN

4,0063 lei

LEUMOLDOVENESC

0,2269 lei

100 FORINÞI

1,4898 lei

1 gram aur

164,1104 lei

“Cãpºunarii” au alimentat România cu peste 2,4 miliarde de euro

Sumele de bani (transferurile personale )trimise de rezidenþii din Uniunea Europeanã (UE) într-o þarã din Uniune s-au ridicat la 30,3 miliarde de euro în 2016, în scãdere de la 31,3 miliarde de euro în 2015, iar ieºirile din UE au fost de 9,9 miliarde de euro, aratã datele Eurostat. Statele cu cele

miliarde de euro, aratã datele Eurostat. Statele cu cele mai mari intrãri de fonduri de pe

mai mari intrãri de fonduri de pe urma transferurilor personale au fost Portugalia (3,3 miliarde de euro), Polonia (3 miliarde de euro), Marea Britanie (2,5 miliarde de euro) ºi România (peste 2,4 miliarde de euro). În România, transferurile personale s-au ridicat la 2,449 miliarde de euro, din

care 2,141 miliarde de euro din UE ºi 308 milioane de euro din afara UE, în timp ce ieºirile au fost de 213 milioane de euro, din care 138 de milioane de euro au mers în UE ºi 75 milioane de euro în afara UE. Cele mai mari ieºiri de transferuri personale s-au înregistrat în Franþa (10 miliarde de euro), Marea Britanie (7,1 miliarde de euro), Spania (6,8 miliarde de euro) ºi Italia (6,2 miliarde de euro).

Paginã realizatã de V. DÃDULESCU

Brandul Gerovital se extinde cu o nouã gamã pe bazã de Acid Hialuronic – Gerovital H3 Hyaluron C

Farmec, cel mai mare producãtor român de cosmetice, continuã sã dezvolte portofoliul ºi lanseazã o nouã gamã sub umbrela brandului Gerovital - H3 Hyaluron C.

Cele cinci noi produse de îngrijire a feþei din gamã au la bazã Acidul Hialuronic pur ºi lipozomal, în concentraþie mãritã, precum ºi Vitamina C, ambele ingrediente contribuind la estomparea semnificativã a ridurilor, la hidratarea ºi regenerarea pielii. În ultimii doi ani, subcategoria produselor antirid a înregistrat o creºtere la nivel internaþional, aceasta având cea mai mare pondere valoricã pe segmentul produselor de îngrijire a tenului în România, conform calculelor realizate pe baza datelor Nielsen. „Lansarea noii game Gerovital H3 Hyaluron

C ne aduce mai aproape de consumatorii noºtri, cãrora le oferim soluþii de ultimã

generaþie pentru combaterea îmbãtrânirii tenului. În materie de îngrijire personalã, produsele antirid se aflã în topul preferinþelor românilor, iar soluþiile pe bazã de acid hialuronic se evidenþiazã în mod clar în vânzãrile din acest an. Astfel, bazându-ne pe expertiza Gerovital, lider de piaþã pe segmentul produselor de îngrijire a tenului, am decis sã dezvoltãm o nouã gamã în cadrul brandului Gerovital în care acidul hialuronic ºi vitamina

C sunt optim dozate, astfel încât pielea sã îºi

îmbunãtãþeascã semnificativ luminozitatea, fermitatea ºi elasticitatea în 10 zile. Suntem siguri cã datoritã eficienþei produselor, a modului elegant de prezentare ºi a unui preþ

extrem de competitiv, gama va câºtiga aprecierea românilor”, a declarat Ioana Borza, director marketing Farmec.

Noua gamã Gerovital H3 Hyaluron C a fost lansatã pe piaþã cu 5 produse destinate îngrijirii tenului normal cu tendinþã de uscare ºi se adreseazã femeilor cu vârsta cuprinsã între 30-50 de ani. Fiolele conþin un ser bogat

protecþie împotriva poluãrii urbane, iar Crema antirid de noapte stimuleazã procesele regenerative la nivelul pielii în timpul repausului nocturn, atenueazã ridurile ºi îmbunãtãþeºte semnificativ fermitatea pielii.

ºi îmbunãtãþeºte semnificativ fermitatea pielii. în acid hialuronic pur ºi lipozomal care, împreunã cu

în acid hialuronic pur ºi lipozomal care, împreunã cu Vitamina C, stimuleazã procesul de reînnoire celularã, umplu ridurile din interior ºi menþin fermitatea pielii. Pe lângã puternicele efecte antirid, fiolele contribuie la protejarea tenului ºi la corectarea micilor imperfecþiuni ale acestuia. Crema antirid de zi are efecte de hidratare intensã, antirid ºi de

Ambele produse au o concentraþie de Acid Hialuronic de 1%. Pentru întreþinerea zonei sensibile din jurul ochilor a fost creatã Cremã antirid contur ochi ºi buze Gerovital Hyaluron C, concentraþie 2%. Aceasta poate fi aplicatã independent sau asociatã cu crema de întreþinere de zi sau de noapte. Cel de-al cincilea produs din noua gamã este Apa

Micelarã Gerovital Hyaluron C care ajutã la antrenarea ºi eliminarea delicatã a tuturor impuritãþilor acumulate la suprafaþa pielii. Noile produse pot fi achiziþionate din toate supermarketurile, hipermarketurile ºi magazinele de profil din þarã, precum ºi din magazinele de brand Gerovital. De asemenea, produsele din gama Gerovital Hyaluron C pot fi comandate ºi din magazinul online www.farmec.ro. În 2017, Farmec marcheazã 50 de ani de la prima industrializare a cremei Gerovital. În ultimii ani, brandul Gerovital a deþinut în mod constant primele locuri în topuri importante, aducând în palmaresul companiei numeroase premii ºi distincþii. Noutãþi legate de brandurile din portofoliul Farmec, sfaturi utile din partea specialiºtilor companiei, surprize ºi concursuri, sunt disponibile pe site-ul ºi magazinul on-line:

www.farmec.ro, precum ºi pe Facebook:

facebook.com/farmec.romania ºi Instagram:

https://www.instagram.com/farmec/

La finalul lunii octombrie 2017, reþeaua de magazine de brand deþinute de Farmec cuprindea 8 magazine Farmec, amplasate la Cluj-Napoca, Arad, Braºov, Sibiu, Târgu Mureº ºi Timiºoara ºi 11 magazine Gerovital ce se gãsesc la Bucureºti (3 magazine), Constanþa, Cluj-Napoca, Timiºoara, Craiova, Ploieºti, Suceava, Iaºi ºi Piatra Neamþ.

(41000)

8

www.ziarulfaclia.ro

SUBREDACÞIA TURDA - tel. 0737-023.577

publicitate

SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

DEJ - str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075 marþi, 14 noiembrie 2017

marþi, 14 noiembrie 2017

APELURI DE SELECÞIE Data publicãrii: 14.11.2017 Asociaþia GAL Someº-Nad㺠anunþã lansarea primelor sesiuni de

APELURI DE SELECÞIE

Data publicãrii: 14.11.2017

Asociaþia GAL Someº-Nad㺠anunþã lansarea primelor sesiuni de cereri de proiecte

1. M5/6A Investiþii în active fizice non-agricole 15 noiembrie 2017 – 20 decembrie 2017 Data lansãrii apelului de selecþie: 15.11.2017 M5/6A - Investiþii în active fizice non-agricole Beneficiari eligibili:

micro-întreprinderi ºi întreprinderi non-agricole mici existente ºi nou înfiinþate din spaþiul rural; fermieri sau membrii unor gospodarii agricole (autorizaþi cu statut minim pe PFA) care îºi diversificã activitatea de baza agricolã prin dezvoltarea unei activitãþi non-agricole în zona ruralã în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi ºi întreprinderi mici, cu excepþia persoanelor fizice neautorizate. Fonduri disponibile: 277.256,54 Euro Suma maxima nerambursabilã care poate fi acordatã pentru un proiect: 50.000 Euro 2. M6/2A Investiþii în active fizice agricole Data lansãrii apelului de selecþie: 15.11.2017 2. M6/2A - Investiþii în active fizice agricole Beneficiari eligibili:

Persoane fizice autorizate (în baza OUG nr. 44/2008, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare) care vor sã dezvolte exploataþii agricole pe teritoriul GAL Someº-Nadãº; Întreprinderi individuale ºi Întreprinderi familiale (în baza OUG nr. 44/2008) care vor sã dezvolte exploataþii agricole pe teritoriul GAL Someº-Nadãº; SNC; SCS; SA; SCA; SRL (în baza Legii nr. 31/1990 republicatã) care vor sã dezvolte exploataþii agricole pe teritoriul GAL Someº-Nadãº; Societãþi comerciale cu capital privat (în baza Legii nr. 15/ 1990) care vor sã dezvolte exploataþii agricole pe teritoriul GAL Someº-Nadãº; Institutele de cercetare – dezvoltare, precum ºi centrele, staþiunile ºi unitãþile de cercetare-dezvoltare ºi didactice din domeniul agricol cu personalitate juridicã, de drept public sau privat, care vor sã dezvolte exploataþii agricole pe teritoriul GAL Someº-Nadãº; Societãþi agricole, Societãþi cooperative agricole ºi Cooperativã agricolã (înfiinþatã în baza Legii nr. 36/ 1991, Legii nr. 1/ 2005 cu modificãrile, respectiv Legii nr. 566/2004, art.6, lit. e ºi completãrile ulterioare) care vor sã dezvolte exploataþii agricole pe teritoriul GAL Someº-Nadãº; Grup de producãtori (prin Ordonanþa nr. 37/2005) care deservesc intereselor membrilor ºi vor sã dezvolte exploataþii agricole pe teritoriul GAL Someº-Nadãº. Fonduri disponibile: 277.256,54 Euro Suma maxima nerambursabilã care poate fi acordatã pentru un proiect: 65.000 Euro Data limitã de primire a proiectelor ºi locul unde se pot depune proiectele:

20 decembrie 2017 - Biroul GAL Someº-Nadãº, din loc. Floreºti, str. Avram Iancu, nr. 170 (sediul Primãriei comunei Floreºti), jud. Cluj, în intervalul orar 12:00-16:00 de luni pânã joi, iar vineri între orele 10:00 – 14:00. Informaþiile detaliate privind accesarea ºi derularea mãsurii sunt cuprinse în Ghidul solicitantului publicat pe site-ul:

www.galsn.ro ºi la sediul GAL.

Date de contact:

Asociaþia GAL Someº-Nad㺠Str. Avram Iancu, Nr. 170, Loc. Floreºti, Jud. Cluj.

Tel: 0759-034.798, 0738-723.731 e-mail: galsomesnadas@gmail.com site: www.galsn.ro

(40997)

Anunþ privind achiziþia unui imobil cu destinaþia de sediu administrativ

GARDA FORESTIERÃ CLUJ

cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, Bd. Muncii, nr. 18, corp A, et.3, jud.Cluj, vã invitã sã depuneþi ofertele dumneavoastrã pentru achiziþia unui imobil cu destinaþia de sediu administrativ cu suprafaþa utilã între 500-700 mp.

Sursa de finanþare: bugetul de stat.

Servicii pentru care se face achiziþia: Imobil cu destinaþia de sediu administrativ – Cod CPV 70120000-8 Procedura aplicatã: Procedura competitivã. Termenul limitã de primire a ofertelor individuale este:

24.11.2017 ora 12.00.

Documentaþia de atribuire se gãseste în format electronic la adresa www.gardaforestiera.cluj@gmail.com, secþiunea achiziþii. Preþul estimativ: 3500 mii lei ( TVA inclus). Preþurile din ofertã vor fi exprimate în moneda naþionalã (lei). Pentru stabilirea ofertei câstigãtoare se va aplica criteriul:

Oferta cea mai avantajoasã din punct de vedere tehnico– economic. Pentru informaþii suplimentare, vã rugãm sã contactaþi achizitorul. Date de contact: municipiul Cluj-Napoca, Bd Muncii nr. 18, corp A, et.3, jud.Cluj, Tel: 0264.415.310, 0733.480.515; Fax: 0264.415.266. E-mail: gardaforestiera.cluj@gmail.com Persoana de contact: ing. Bucur George, tel: 0745-394408

Persoana de contact: ing. Bucur George, tel: 0745-394408 Comunicat de presã     13.11.2017
Comunicat de presã     13.11.2017 “Tehnologie inovativã de realizare a pulberilor destinate producerii
Comunicat de presã     13.11.2017 “Tehnologie inovativã de realizare a pulberilor destinate producerii
Comunicat de presã     13.11.2017 “Tehnologie inovativã de realizare a pulberilor destinate producerii

Comunicat de presã

 
 

13.11.2017

“Tehnologie inovativã de realizare a pulberilor destinate producerii aliajelor cu memoria formei

SC ECOTEHNIC CONTROL SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, B-dul Muncii, Nr.18 Corp B, ap.2B, deruleazã, începand cu data de 27.09.20171, proiectul: “Tehnologie inovativã de realizare a pulberilor destinate producerii aliajelor cu memoria formei, în baza contractului de finanþare nr.4/AXA1/1.2.1.C/27.09.2017, încheiat cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene (MDRAPFE), în calitate de Autoritate de Management ºi Ministerul Cercetãrii ºi Inovãrii în calitate de Organism Intermediar. Valoarea totalã a proiectului este de 967.276 lei, din care 839.774,70 lei asistenþã financiarã nerambursabilã. Proiectul se implementeazã la sediul din Cluj-Napoca, B-dul Muncii Nr.18, pe o perioadã de 24 luni. Obiectivul general al proiectului este testarea ºi implementarea unor tehnologii inovative de producere a pulberilor aliate tip Cu–Zn–Al utilizate la obtinerea aliajelor cu memoria formei. Prin proiect se sprijinã Start-up-ul, SC ECOTEHNIC CONTROL SRL, sã realizeze ºi sã testeze procedeul revendicat prin brevetul de invenþie nr. RO 00129302. Proiect cofinanþat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã prin Programul Operaþional Competitivitate 2014-2020

Date de contact:

SC ECOTEHNIC CONTROL SRL ing. Vasiu Ioan Radu- Director de proiect tel/fax: 0264-415244 e-mail: ecotehnic.2016@gmail.com

Conþinutul acestui material nu reprezintã in mod obligatoriu poziþia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.

(41102)

a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei. (41102) Primãria Comunei Bãiºoara jud. Cluj organizeazã

Primãria Comunei Bãiºoara jud. Cluj

organizeazã licitaþie publicã în vederea închirierii pârtiei de schi ºi instalaþiei de teleschi situate pe raza comunei Bãiºoara. Licitaþia va avea loc la sediul Primãriei Bãiºoara, nr. 153, jud. Cluj în data de 20 Noiemberie 2017 ora 10,00. Relaþii suplimentare se pot obþine de la sediul primãriei sau telefon 0264-333660. (41104)

Compania SERVICII ENERGETICE PENTRU ACASÃ — SEA COMPLET S.A. angajeazã: * MUNCITOR REVIZII ªI VERIFICÃRI

Compania SERVICII ENERGETICE PENTRU ACASÃ — SEA COMPLET S.A.

angajeazã:

* MUNCITOR REVIZII ªI VERIFICÃRI în Cluj-Napoca, Turda, Dej

Candidatul ideal: Absolvent de liceu/ ºcoalã profesionalã sau ºcoalã de arte ºi meserii, specializarea petrol ºi gaze/ instalaþii/ construcþii civile ºi industriale sau curs de calificare de instalator. Experienþã minim 1 an în instalaþii de gaze naturale. Permis de conducere categ. B.

* MUNCITOR INSTALAÞII TERMICE ªI GAZ în Cluj-Napoca

Candidatul ideal: Absolvent de liceu sau ºcoalã de arte ºi meserii, specializarea petrol ºi gaze/ instalaþii/ construcþii civile ºi industriale, cu calificare de instalator în domeniul gazelor naturale. Experienþã minim 1 an în instalaþii. Permis de conducere ctg.B.

* TEHNICIAN MENTENANÞÃ în Cluj-Napoca

Candidatul ideal: Studii medii, postliceale, superioare (profil tehnic). Experienþã minim 2 ani în domeniul montãrii, punerii în funcþiune, mentenanþei centralelor termice. Deþinerea autorizaþiei ISCIR RSL-IMPS constituie avantaj. Permis de conducere categ. B.

* RESPONSABIL VERIFICÃRI TEHNICE PERIODICE în Cluj-Napoca Candidatul ideal: Studii superioare: inginer (profil tehnic). Experienþã minim 2 ani în domeniul gazelor naturale ºi al aparatelor de încãlzit cu puteri nominale =400 kW. Deþinerea autorizaþiei ISCIR RVT constituie avantaj Permis de conducere categ. B.

* AGENT VÂNZÃRI în Cluj-Napoca

Candidatul ideal: Studii medii sau superioare. Experienþã minim 3 ani în vânzarea de servicii cãtre clienþi rezidenþiali/non-rezidenþiali. Deprinderi utilizare MS Office. Permis de conducere categ. B. Persoanele angajate vor beneficia de un program de instruire, iar compania va suporta costurile legate de obþinerea autorizãrii ANRE pentru Instalator ºi ISCIR pentru celelalte poziþii menþionate mai sus. Dacã îndeplineºti criteriile ºi vrei sã faci parte dintr-o companie puternicã, te invitãm sã ne trimiþi CV-ul pânã la data de 15.12.2017, prin poºtã la adresa: loc. Sibiu, str. Rusciorului nr.40, 550112, sau pe adresa de e-mail:

ionela.muresan@seacomplet.ro Persoanele selectate vor fi contactate pentru interviu. Persoanã de contact: Ionela Mureºan, tel. 021-794.79.13 sau 0749-282.454 www.seacomplet.ro

(40993)

Persoanã de contact: Ionela Mureºan, tel. 021-794.79.13 sau 0749-282.454 www.seacomplet.ro ( 4 0 9 9 3
SUBREDACÞIA TURDA - tel. 0737-023.577 publicitate SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2 orar:

SUBREDACÞIA TURDA - tel. 0737-023.577

publicitate

SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

9

www.ziarulfaclia.ro

marþi, 14 noiembrie 2017

A N U N Þ

privind licitaþia publicã cu strigare pentru închirierea suprafeþei de 260,69 ha teren - pãºune, situat în extravilanul comunei Suatu, dupã cum urmeazã:

- Nimaº-Somoºa -Cãstãi

-

229,26 ha;

- Coastã - Cruce

-

7,88 ha;

- Continit - Dârgãu

-

23,55 ha.

Consiliul local al comunei Suatu, cu sediul în localitatea Suatu, str. Principalã, nr. 685, jud. Cluj, închiriazã prin licitaþie publicã cu strigare terenuri, având categoria de folosinþã - pãºune, licitaþia va avea loc la sediul locatorului, str. Principalã, nr. 685, în sala de ºedinþe, în data de 14.12.2017 începând cu ora 10. Relaþii suplimentare ºi achiziþionarea caietului de sarcini se obþin de la sediul Primãriei comunei Suatu. Cererea de înscriere, taxa de participare, împreunã cu documentele necesare în vederea participãrii la licitaþia publicã cu strigare se vor depune pânã la data de 11.12.2017, inclusiv, ora 12.00 la Registratura Primãriei comunei Suatu. (41101)

Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca

organizeazã concurs în vederea ocuparii postului vacant de economist debutant pe durata nedeterminatã în cadrul Serviciului Financiar-Contabilitate.

Informaþii privind locul, data ºi ora susþinerii concursului, criteriile de selecþie, conþinutul dosarului de înscriere, tematica ºi bibliografia, sunt postate pe site-ul spitalului www.recuperarecluj.ro, ºi la avizierul spitalului.

(41103)

DIVERSE

• Numita Rusz Palaghia cu

domiciliul necunoscut, este citatã în data de 16.11.2017, în proces cu Balasz Irina ºi Balasz Lorand, la Judecãtoria Huedin, ora 10, Complet Civil în dosar nr. 910/242/2017, având ca obiect uzucapiune ºi rectificare CF cu privire la imobilul situat în loc. Gilãu, str. Morii nr. 1081, jud. Cluj.

(1111303)

• Numita Banffy Katinka soþia lui Borcsay Tamas cu domiciliul necunoscut, este citatã în data de 21.11.2017, la Judecãtoria Huedin, ora 10, Complet Civil 2-NCPC în dosar nr. 564/242/2016, având ca obiect uzucapiune cu privire la imobilul situat în loc. Gilãu, str. Feser nr. 514, jud. Cluj.

(1111302)

• Boros Erszebet soþia lui Laszlo Marton, Bukkos Martin ºi soþia Lorincz Agneta sunt citaþi în data de 04.12.2017 la Judecatoria Turda în Dos. nr. 1506/328/2017 în proces cu Bukos ªtefan. (40998)

• Nicoarã Vasile si soþia

Nicoara Maria sunt citaþi în data de 05.12.2017 la Judecãtoria Turda în Dos. nr. 1095/328/2013 în proces cu Truþ Ileana. (40998)

• Iepure Vasile a lui Pavel, ªuta Todor, soþia lui Muncaciu

Todor nãsc. Hudrea Maria,

Hudrea Maria, Iepure Vasile, Iepure Iuon, Iepure Costan, Iepure Pavel, Iepure Iuon lui Pavel, ªuta Vasile, Muncaciu Mihai, Roº Irimie a Flori, Iepure Iuon a lui Todor Trif,

Florian Ioszif, Bosan Losti, Felekan Lazi, Felecan Asztenie cãs Iepure Anna, Munkacs Vaszile a lui Petre, Irimieº Iuon cãs. Kis Nasztasia, Pyntya Ilon mãr. Iepure Vasile, Pyntya Nechita, Iepure Iuon cãs. Pintya Maria, Pyntia Ilona cãs. Iepure Vaszne, Pyntya Nechita lui Iuon, Felekan Gligor cãs. Syorian Ilona, Felekan Ignath ºi Felekan Ignacz, sunt citaþi în data de

04.12.2017 la Judecatoria

Turda în Dos. nr. 3622/328/ 2006, în proces cu Muncaciu Victor si Muncaciu Ioan.

(40998)

• Balazs Agneta, Balazs Clara, Balazs Laurenþiu, Palfi Baiko-Elisabeta, Palfi Gizela, Szilaghyi Elisabeta, Veres Ida nãscutã Csonia, Pall Gizela nãscutã Csonia, Csonia Marcu,

Csonia Andrei ºi Csonia

Rozalia, sunt citaþi în data de

04.12.2017 la Judecãtoria

Turda în Dos. nr. 919/328/ 2017, în proces cu Arciudean Marius-Vasile. (40999)

2017, în proces cu Arciudean Marius-Vasile. (40999) Agenþia Agenþia de de publicitate publicitate a a

Agenþia Agenþia de de publicitate publicitate

a a ziarului ziarului FÃCLIA FÃCLIA de de Cluj Cluj

preia preia anunþuri anunþuri de de publicitate publicitate

(licitaþii, (licitaþii, citaþii, citaþii, vînzãri, vînzãri, pierderi, pierderi,

matrimoniale, matrimoniale, diverse), diverse),

ºi ºi în în ziarul ziarul ADEVÃRUL. ADEVÃRUL.

aºteptãm aºteptãm la la sediul sediul din din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca,

str. str. Clinicilor Clinicilor nr. nr. 33. 33.

Informaþii Informaþii la la telefon telefon

0264-450.707; 0264-450.707;

0788-476.727 0788-476.727

ºi ºi 0788-307.324. 0788-307.324.

• În conformitate cu O.U.G.

195/2005, privind protecþia mediului, aprobatã prin Legea 265/2006 cu modificãrile ºi completarile ulterioare ºi Ord.1798/2007, RECARDIO SRL anunþã începerea demersurilor în vederea obþinerii autorizaþiei de mediu pentru obiectivul “Centru medical cu consultaþii de specialitate cardiologicã ºi recuperare cardio vascularã” din localitatea Cluj-Napoca str. Moþilor nr. 60. Eventualele sugestii ºi reclamaþii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanþilor nr.99, în zilele de luni între orele 9.00- 16.30, marþi-joi între orele 9.00-14.00, vineri 9.00-

12.00.(39846)

• Eu, Botcã Ioan prin acest

ziar cer scuze faþã de fosta soþie Botcã Ana pentru cele petrecute în seara zilei de 26.06.2017. (6111301)

PIERDERI

• Pierdut certificat înregistrare ºi certificate constatatoare sediu ºi terþi pentru firma Cozma Cãtãlin Mircea Agent de Asigurare SRL, CUI 35992262/ 21.04.2016. Se declarã nule.

(6111302)

• Pierdut carnet de student

eliberat de USAMV - Zootehnie, pe numele Sas Nicolae. Se declarã nul.

(1111325)

• Pierdut carnet de student eliberat de UMF - Medicinã Generalã, pe numele Razaq Rizwaan. Se declarã nul.

(1111323)

• Centrul de Analizã Economicã ºi Socialã - CAES SRL, CUI 14457488, pierdut certificat de înregistrare în scopuri de TVA. Se declarã nul.

(1111324)

• Peter Alexandru-Dãnuþ pierdut atestat transport marfã + ADR, eliberate de ARR. Se declarã nule. (1111305) • DUCA PETER VASILE CÃLIN PFA, CUI 19459277, F12/1561/ 2006 pierdut certificat constatator. Se declarã nul.

(1111318)

DECESE

COMEMORÃRI

• Cu durere în suflet anunþãm cã s-a stins din viaþã iubita noastrã bunicã, RADU

• Cu durere în suflet anunþãm cã s-a stins din viaþã iubita noastrã

bunicã, RADU CORA- RODICA, în vârstã de 85 de ani. Ceremonia de înmormântare va avea loc marþi, 14.11.2017, ora 12.00 la Capela Veche a Cimitirului Mãnãºtur. Dumnezeu s-o odihneascã în pace! Cristina, Alex, Mihai ºi Gabi. (1111313)

• Cu nemãrginitã durere anunþãm încetarea din viaþã dureros de brusc, a celei

care a fost iubita ºi

respectata mamã, soacrã, bunicã ºi strãbunicã, MARIA MESEªAN. Odihneºte-te în pace suflet deosebit! Ai sãi dragi: Lucia, Mona, Ana- Maria, Nicu ºi strãnepotul Dragoº-Mihnea.

(1111307)

 

Cu durere în suflet

anunþãm încetarea din viaþã a celui care a fost soþ,

tatã, bunic ºi frate, prof. dr. BOTEZ CONSTANTIN, în vârsã de 75 de ani. Înmormântarea va avea loc în data de 15.11.2017, ora 12.00 la Capela Cimitirului Central. Dumnezeu sã-l odihneacã în pace! Familia îndureratã. (1111322)

Cu sufletele cernite de

durere anunþãm plecarea din aceastã lume, a dragei noastre MARIA MESEªAN - model de viaþã pentru toatã familia. Imaginea blândã a chipului sãu va rãmâne în memoria noastrã. Odihneºte-te în pace suflet bun! Înmormântarea va avea loc marþi, 14.11.2017, ora 10 în Cimitirul Mãnãºtur, Capela Nouã. Fiul Ioan, nora Adriana-Georgeta, nepoata Voichiþa.

(1111308)

Suntem cu gândul ºi cu

sufletul alãturi de colegul

nostru Conf. Dr. Cosmin Puia ºi soþia acestuia Dr. Aida Puia, la marea durere pricinuitã de trecerea în nefiinþã a celei ce a fost mamã, soacrã ºi bunicã devotatã. Sincere condoleanþe. Colectivul Secþiei ATI-IRGH.

(1111317)

• Cu durere ne despãrþim de vãrul nostru drag GHEORGHE OLARIU. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace! Fam. Simionca.

(1111320)

Un gând pios, cu multã

durere în suflet la despãrþirea de “Vãruþul” nostru drag GHEORGHE OLARIU (BEBE). Odihnã veºnicã! Fam. Manole.

(1111319)

Facultate de Zootehnie

ºi Biotehnologii Cluj aduce un ultim omagiu colegului VALENTIN SINGUREANU.

Condoleanþe

familiei

îndurerate. (1111316)

• Un ultim omagiu pentru vãrul nostru drag GHEORGHE OLARIU. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace! Sincere condoleanþe copiilor Anca ºi Cristian. Fam. Nicoarã.

(1111321)

 

Suntem alãturi de

colegul nostru Conferenþiar Dr. Puia Cosmin, odatã cu trecerea în nefiinþã a celei ce a fost soacrã devotatã ºi iubitoare. Sincere condoleanþe din partea colectivului Chirurgie 3 IRGH “O. Fodor” Cluj- Napoca. (1111314)

Cu durere în suflet,

promoþia de învãþãtori din 1963 a Liceului Pedagogic din Cluj-Napoca, îºi ia rãmas bun de la cel care a fost un coleg drag GHEORGHE (GHIÞÃ) POPA. Odihneascã-se în pace în Împãrãþia Cerului. Sincere condoleanþe familiei îndoliate. (1111304)

Locatarii din str. Al.

Vaida Voevod nr. 62

transmit sincere condoleanþe familiei greu încercate prin trecerea în nefiinþã a prof. dr. ing. BOTEZ CONSTANTIN. Odihneascã-se în pace!

(1111306)

Un ultim omagiu adus

prof. univ. dr. ing. CONSTANTIN BOTEZ. Colectivul Disciplinelor de Geneticã ºi Ameliorarea Plantelor Agricole din USAMV Cluj. (1111309)

Facultate de Zootehnie

ºi Biotehnologii Cluj aduce

un ultim omagiu domnului profesor dr. CONSTANTIN BOTEZ, un profesor deosebit. Transmitem condoleanþe familiei. (1111315)

• Consiliul Colegiului Medicilor Cluj este alãturi de colega noastrã, Dr. Aida Puia în dureroasa despãrþire de mama PÂNZARIU ELENA. Sincere condoleanþe! Dumnezeu sã o odihneascã în pace!

(1111301)

• Cadrele didactice ºi

studenþii Departamentului

I Horticulturã-Peisagisticã (USAMV Cluj-Napoca) îºi exprimã profundul regret la trecerea în eternitate a ªef lucr. dr. Valentin SINGUREANU, cadru didactic dedicat

studenþilor ºi profesiei. Condoleanþe familiei îndurerate. (1111310)

• Condoleanþe familiei îndurerate a ªef lucr. dr. Valentin SINGUREANU, un om deosebit, de o aleasã frumuseþe sufleteascã ºi probitate profesionalã. Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-l odihneascã în pace. Familia Prof. dr. Radu Sestraº. (1111311)

În aceste momente de

mare durere ºi tristeþe, transmitem sincere condoleanþe familiei Singureanu. Un pios omagiu din partea cadrelor didactice de la Departamentul de Horticulturã din U.S.A.M.V.B. Timiºoara.

(1111312)

pios omagiu din partea cadrelor didactice de la Departamentul de Horticulturã din U.S.A.M.V.B. Timiºoara. (1111312)

10

www.ziarulfaclia.ro

sport

10 www.ziarulfaclia.ro sport marþi, 14 noiembrie 2017 Fotbal Liga 4 - Zona Cluj Universitatea 2 Cluj

marþi, 14 noiembrie 2017

Fotbal

Liga 4 - Zona Cluj

Universitatea 2 Cluj a realizat scorul campionatului

În etapa a 13-a din campionatul Ligii a 4-a, Zona Cluj, a plouat

cu

puþin de 48 de goluri. Meciul AS Viile Dejului – Someºul Gilãu nu s-a jucat, întrucât echipa oaspete nu s-a prezentat ºi potrivit regulamentului echipa gazdã va fi declaratã învingãtoare la „masa verde”, cu scorul de 3-0. Derby-ul etapei a opus primele douã clasate, Arieºul Turda ºi Atletic Olimpia Gherla, în care gazdele ºi-au valorificat avantajul terenului propriu ºi s-au impus cu 2-0, prin golurile marcate de Silaghi ºi Adrian David, în minutele 11 ºi 77. Observator la acest meci a fost preºedintele AJF Cluj, Vasile Marc. În urma acestui rezultat, turdenii s-au desprins la ºase puncte de gherleni. CS Floreºti a pierdut un tempo dupã remiza cu AS Unirea Iclod. Gazdele au deschis rapid scorul, în minutul 8, prin Frãtean, dar oaspeþii au restabilit egalitatea dupã pauzã, în minutul 57, graþie lui Marius Cupºa, care ºi-a trecut în cont al patrulea gol al sezonului. Meci cu scântei între Armenopolis Gherla ºi Arieºul Mihai Viteazu, încheiat nedecis, scor 1-1, dar în care centralul Paul Bodocan a dictat trei eliminãri. Bãrãian ºi Bocoº, de la gazde, au vãzut cartonaºul roºu în minutele 46, respectiv 72, iar Radu Danciu, de la oaspeþi, a fost trimis la duºuri în minutul 66. Observator din partea AJF Cluj a fost fosta arbitrã Teodora Albon. ªi partida dintre CSM Câmpia Turzii ºi Vulturul Mintiu Gherlii s-a lãsat cu o eliminare, Raul Morar, de la oaspeþi, interceptând cartonaºul roºu în minutul 67, dupã ce mai înainte ºi-a trecut numele pe lista marcatorilor. CSM s-a impus cu 4-3, revenind de la 1-3! Golul victoriei a fost marcat în minutul 79 de rezerva Marius Tomuþa, intrat pe teren în minutul 58. Andrei Pintilie a marcat ºase goluri pentru Unirea Tritenii de Jos, care a mãturat terenul cu „lanterna roºie” Viitorul Mihai Georgescu Cluj, în faþa cãreia s-a impus cu 13-0. Este cea mai clarã victorie obþinutã de Unirea în acest sezon, respectiv cea mai durã înfrângere a Viitorului, care în etapa a 8-a a încasat un 0-12 de la Arieºul Mihai Viteazu. Scorul campionatului a fost realizat de Universitatea 2 Cluj, care a marcat la foc automat în disputa cu Viitorul Feleacu. Universitatea a marcat într-un singur meci mai multe goluri decât au înscris în 13 etape ultimele trei clasate: Someºul Gilãu, Viitorul Feleacu ºi Viitorul Mihai Georgescu Cluj. În disputa cu Viitorul Feleacu, „studenþii” au înscris tot la 4,5 minute. Cele 20 de goluri au fost semnate de zece jucãtori. Dintre aceºtia, Pintea, intrat pe teren dupã pauzã, în minutul 56, ºi-a trecut de cinci ori numele pe lista marcatorilor. De altfel, nouã din golurile Universitãþii au fost marcate de trei rezerve.

În cele ºapte partide disputate s-au marcat nu mai

goluri.

Rezultatele etapei a 13-a

• Unirea Tritenii de Jos – Viitorul Cluj

13-0

• Viitorul Feleacu – Universitatea 2 Cluj

0-20

• AS CFR Dej – Sporting Apahida

1-1

• CS Floreºti – AS Unirea Iclod

1-1

• Armenopolis Gherla – Arieºul M. Viteazu

1-1

• Sticla Arieºul Turda – Olimpia Gherla

2-0

• CSM Câmpia Turzii – Vulturul M. Gherlii

4-3

Partida AS Viile Dejului – Someºul Gilãu nu s-a disputat,

întrucât oaspeþii nu s-au prezentat.

În clasament, pe primele cinci locuri se aflã: Arieºul Turda (37 puncte), Olimpia Gherla (31), CS Floreºti (31), Unirea Iclod (29) ºi Universitatea 2 Cluj (25).

Cristian FOCªANU

Volei A1/m – 6

“U”Cluj – Arcada Galaþi 1:3 (18,-22,-11,-22)

Ce bun ar fi fost un punct!

Elevii antrenorilor Rãzvan Parpalã ºi Romeo Lotei – Borota, Voinea, Vâlcelean (Preda), Someºan, Pop, Moisa (Tofan), libero Doru Ghimeº – au început în forþã ºi dupã numai 22 de minute aveau un 25:18, pe cât de neaºteptat, pe atât de dorit. Continuarea nu a mai fost aceeaºi, din pãcate, ºi “U” Cluj pierde cu un 1:3 în care am avut din nou ocazia sã vedem cã existã potenþial real, cã bãieþii noºtri pot emite pretenþii la o clasare superioarã locului 8, fãrã supãrare. În etapa a 9 – a, sâmbãtã, 18 noiembrie, echipele clujene au programul urmãtor : Tricolorul Ploieºti (locul 2/20p) - “U” Cluj (locul 7/7p), CSM Bucureºti (locul 5/15p) – Unirea Dej (locul 7/10p). Sunt partide grele pentru team – urile noastre, rãmâne speranþa unor comportãri bune sau foarte bune.

Demostene

ªOFRON

Tenis

A început Turneul Campionilor

Favoriþii au confirmat calculele în prima zi, în care spectatorii l-au vãzut în acþiune pe elveþianul Roger Federer, creditat cu prima ºansã la câºtigarea competiþiei.Demostene ªOFRON Tenis A început Turneul Campionilor Duminicã a început, la Londra, a 48-a ediþie a

Duminicã a început, la Londra, a 48-a ediþie a Turneului Campionilor, ultimul eveniment major al anului în

unui meci echilibrat, în care s- a înregistrat un singur break, chiar în debut. A fost a patra întâlnire dintre cei doi ºi de

din urmã finalist în acest sezon la Wimbledon. Dintre jucãtorii calificaþi la Turneul Campionilor, Marin Cilic are

calificaþi la Turneul Campionilor, Marin Cilic are Fãrã sã se întrebuinþeze, Roger Federer a început

Fãrã sã se întrebuinþeze, Roger Federer a început perfect Turneul Campionilor, iar astãzi îl înfruntã pe germanul Alexander Zverev, în al ºaselea episod dintre cei doi, respectiv al patrulea în 2017

circuitul ATP. Cei opt jucãtori calificaþi la acest turneu sunt Rafael Nadal, Roger Federer, Alexander Zverev, Marin Cilic, Grigor Dimitrov, Dominic Thiem, Jack Sock ºi David Goffin. În prima zi s-au disputat meciurile contând pentru grupa „Boris Becker”, din care fac parte Federer, Zverev, Cilic

fiecare datã s-a impus campionul din Basel, în minim de seturi. S-au mai înfruntat în acest sezon, în martie, la Indian Wells. Întâlnirea de duminicã a durat o orã ºi 34 de minute, iar Sock a servit 11 aºi, dar a fãcut ºase duble greºeli ºi 29 de erori neforþate, cu nouã mai multe decât

cele mai puþine titluri câºtigate în 2017, respectiv unul singur, de categoria 250. Zverev s-a impus cu 6-4, 3-6, 6-4, dupã douã ore ºi ºapte minute de la primul serviciu. De remarcat cã neamþul a revenit în setul decisiv de la 1-3. Departe de a- l concura pe Cilic la serviciu, Zverev a servit mai mulþi aºi

ºi

Sock. De ºase ori câºtigãtor

Federer. Americanul nu ºi-a

decât croatul, scorul la acest

al

Turneului Campionilor, ceea

creat nici o oportunitate de

capitol fiind 9-5 în favoarea

ce reprezintã un record, elveþianul Roger Federer a confirmat calculele hârtiei ºi s-

break ºi a avut 23 de lovituri direct câºtigãtoare. În cel de-al doilea meci al grupei „Boris

jucãtorului de origine rusã, nãscut la Hamburg ºi antrenat de Juan Carlos Ferrero, fost

a

impus în faþa americanului

Becker”, germanul Alexander

campion la Roland-Garros. De

Jack Sock, campionul surprizã de la Paris-Bercy, la capãtul

Zverev a dispus, în trei seturi, de croatul Marin Cilic, acesta

asemenea, Zverev a fãcut mai multe duble greºeli ºi mai

multe erori neforþate, respectiv 41, însã a fost superior la capitolul lovituri direct câºtigãtoare, scorul fiind 31-20. Cilic a dezvoltat un complex Zverev, dovadã scorul „directelor”, 4-1 în favoarea germanului, care în acest an l- a mai dovedit pe croat la Madrid, tot în trei seturi. Ieri s- au jucat primele partide din Grupa „Pete Sampras”, iar astãzi au loc meciurile Marin Cilic – Jack Sock (ora 16) ºi Roger Federer – Alexander Zverev (ora 22), ambele fiind transmise de canalul Digi Sport 2. În mod surprinzãtor, Zverev îl conduce la general pe Federer cu 3-2.

Tecãu a debutat cu stângul

În competiþia de dublu din cadrul Turneului Campionilor, perechea româno-olandezã formatã din Horia Tecãu ºi Jean Julien Rojer a fost învinsã de francezii Nicolas Mahut – Pierre Hugues Herbert, scor 6-1, 6-7, 8-10 în super tie-break, dupã o orã ºi 47 de minute. Scorul întâlnirilor directe dintre cele douã perechi a devenit 2-2. S-au mai aflat faþã în faþã la Turneul Campionilor în 2015, când s-au impus Tecãu ºi Rojer. În urmãtorul meci, contând pentru Grupa „Eltingh-Haarhuis”, Tecãu ºi Rojer îi vor înfrunta pe Henri Kontinen ºi John Peers.

Cristian FOCªANU

Automobilism – Formula 1

Sebastian Vettel ºi-a securizat titlul de vice-campion mondial

Circuitul „Jose Carlos Pace”, din Sao Paolo, a gãzduit, duminicã searã, Marele

Premiu al Braziliei, a 19-a ºi, totodatã, penulitma etapã din cadrul Campionatului Mondial de Formula 1. Cu cei doi piloþi ai echipei Mercedes luând startul de la cei doi poli ai grilei de start, finlandezul Valtteri Bottas din pole-position (al treilea al sezonului, dupã cele din Bahrein ºi Austria), iar englezul Lewis Hamilton, deja campion mondial pentru a patra oarã, de pe poziþia 20. Victoria de etapã i-a revenit germanului Sebastian Vettel, care ºi-a asigurat, astfel, poziþia secundã în clasamentul general ºi titlul neoficial de vice-campion mondial. Bottas a trebuit sã

se mulþumeascã cu locul secund, podiumul

fiind completat de compatriotul Kimi Raikkonen. Lewis Hamilton a recuperat nu mai puþin de 16 poziþii ºi a încheiat cursa pe poziþia a patra, la 5,5 secunde de învingãtor ºi la o secundã de ultimul loc pe podium. Hamilton a fost la un pas de cel mai spectaculos come-back al

Lewis Hamilton, secondat de Nico Rosberg ºi Daniel Ricciardo.

Clasamentul primilor zece piloþi

1. - 345 puncte

Lewis Hamilton

2. Sebastian Vettel

- 302

3. Valtteri Bottas

- 280

4. Daniel Ricciardo

- 200

5. Kimi Raikkonen

- 193

6. Max Verstappen

- 158

7. Sergio Perez

- 94

8. Esteban Ocon

- 83

9. Carlos Sainz jr.

- 54 - 42

10. Felipe Massa

Cristian FOCªANU

Germanul a câºtigat duelul cu finlandezul Valtteri Bottas ºi este sigur

de poziþia secundã în clasamentul general. Ricciardo ºi Raikkone se bat în ultima etapã pentru poziþia a patra, cei doi fiind despãrþiþi de doar ºapte puncte.

sezonului. Felipe Massa, favoritul gazdelor, aflat la ultima cursã pe teren propriu din postura pilotului de Formula 1, s-a clasat pe locul 7. În clasamentul general, Lewis Hamilton este lider, cu 345 de puncte. Ultima etapã a sezonului în Formula 1 va avea loc la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, unde în sezonul trecut s-a impus

etapã a sezonului în Formula 1 va avea loc la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite,
marþi, 14 noiembrie 2017 social 1 1 www.ziarulfaclia.ro Viitori antreprenori învaþã despre antreprenoriat la Cluj

marþi, 14 noiembrie 2017

social

11

www.ziarulfaclia.ro

Viitori antreprenori învaþã despre antreprenoriat la Cluj

Liceul Tehnologic “Aurel Vlaicu” a gãzduit, recent, întâlnirea transnaþionalã cu scop de învãþare din cadrul proiectului european “Empower Students with Entrepreneurial Skills”. Scopul acþiunii este de a încuraja elevii sã identifice noi idei de afaceri, sã îºi dezvolte propriul plan de afaceri, sã îºi promoveze afacerea, sã se întâlneascã cu antreprenori care sã îi inspire ºi de la care sã înveþe. Proiectul se adreseazã elevilor care au dificultãþi în accesarea curriculum-ului, elevilor care provin din medii dezavantajate, elevilor care doresc sã-i sprijine pe cei aflaþi în situaþia de abandon ºcolar, sprijinindu-i în procesul de pregãtire pentru viitoarea carierã sau pentru a învãþa sã dezvolte în viitor

propriile afaceri. Întâlnirea de la Cluj-Napoca a cuprins workshopuri ºi prezentãri ale activitãþilor desfãºurate de ºcolile partenere din cele 6 þãri, un tur al oraºului, ateliere de creaþie la Muzeul Etnografic “Romulus Vuia” ºi activitãþi de învãþare nonformale coordonate de tineri anteprenori din judeþul Cluj. “Empower Students with Entrepreneurial Skills” este un proiect de parteneriat strategic Erasmus+, acþiunea KA 2, finanþat prin fonduri europene, care se desfãºoarã pe parcursul anilor ºcolari 2015-2016, 2016-2017 ºi 2017-2018. Parteneri în acest proiect sunt ºcoli din Portugalia, Polonia, Italia, Finlanda, Marea Britanie ºi România. Scopul acþiunii este de a încuraja elevii sã identifice noi idei de afaceri,

de a încuraja elevii sã identifice noi idei de afaceri, sã îºi dezvolte propriul plan de

sã îºi dezvolte propriul plan de afaceri, sã îºi promoveze afacerea, sã se întâlneascã cu

antreprenori care sã îi inspire ºi de la care sã înveþe.

C.P.

Pact pentru mobilitate pentru Cluj-Napoca

Centrul Cultural Clujean a gãzduit în perioada 9-11 noiembrie acþiunea Dialogurile Urbane, la care au participat specialiºti în dezvoltare urbanã, manageri culturali, reprezentanþi ai universitãþilor ºi companiilor locale, precum ºi municipalitãþilor din Cluj-Napoca ºi Boston, împreunã cu cele douã echipe de clujeni care au propus primele proiecte experimentale câºtigãtoare ale Fondului de Inovare Culturalã. Invitaþi speciali ai Dialogurilor Urbane au fost Jaclyn Youngblood ºi Kim Lucas, coordonatoarele programelor de Design Urban ºi Civic Tech din cadrul New Urban Mechanics, divizia de inovare din Boston. Boston Office of New Urban Mechanics (MONUM). Una dintre temele abordate în cadrul dezbaterilor a vizat problema traficului din oraº.

Pact pentru mobilitate

În cadrul atelierului „Folosirea big data pentru managementul traficului”, moderat de Centrul Cultural Clujean ºi Boston Office of New Urban Mechanics, experþi din Primãria Cluj-Napoca, compania Evozon, Facultatea de Sociologie, Facultatea de Geografie, Facultatea de Arhitecturã ºi Facultatea de

administraþie, cetãþeni, companii ºi universitãþi, sã generãm ipoteze de lucru pentru îmbunãtãþirea mobilitãþii în oraº ºi sã facem planuri pentru testarea acestor ipoteze în prima jumãtate a anului urmãtor. Suntem conºtienþi cã problemele oraºelor moderne, precum traficul aglomerat sau costurile mari ale locuirii, nu pot fi rezolvate prin simple intervenþii

ale locuirii, nu pot fi rezolvate prin simple intervenþii ªtiinþe Politice, Administrative ºi ale Comunicãrii au

ªtiinþe Politice, Administrative ºi ale Comunicãrii au fãcut un plan comun pentru colectarea ºi analizarea datelor de trafic la nivelul oraºului. Participanþii au agreat cã în urmãtoarele luni vor pune cap la cap toate datele de trafic existente în Cluj: cele captate de camerele video din oraº, cele deþinute de companiile de taximetrie, cele deþinute de universitãþi. O echipã de analizã a acestor date va fi constituitã cu scopul de a avea concluzii pânã la finalul iernii, urmând ca apoi sã fie testate câteva ipoteze de lucru. Experimentele de naturã tehnicã vor fi fãcute de Primãria Cluj- Napoca împreunã cu companiile de tehnologie locale, iar experimentele care implicã schimbãri de comportamente sociale vor fi conduse de Centrul Cultural Clujean. „Au fost trei zile pline, entuziasmante. Am lucrat împreunã, sector cultural ºi

administrative, ci necesitã eforturi conjugate din partea întregii comunitãþi: schimbãri comportamentale, inovaþie tehnologicã, planificare urbanã. Centrul Cultural Clujean, prin natura sa interdisciplinarã ºi experimentalã, va gãzdui pânã vara urmãtoare mai multe proiecte care testeazã scenarii de îmbunãtãþire a mobilitãþii în oraº. Cele care dau rezultate bune vor fi apoi transferate Municipalitãþii pentru implementare ºi replicare la nivelul oraºului”, a declarat ªtefan Teiºanu, directorul Centrului Cultural Clujean.

Trei experimente în cartiere

Una dintre obiectivele Centrului Cultural Clujean vizeazã îmbunãtãþirea vieþii comune din oraº. În acest sens a lansat de curând Fondul de Inovare Culturalã, un mecanism prin care

colecteazã ºi experimenteazã idei propuse de cetãþeni, de sectorul cultural ºi de mediul privat pentru îmbunãtãþirea vieþii comune în oraº. În parteneriat cu Municipalitatea, Fondul a propus pentru început trei zone experimentale în Mãrãºti ºi Mãnãºtur, invitându-i pe riverani

sã propunã ºi sã testeze proiecte de transformare a spaþiilor din cartiere. Astfel, zonele Scorþarilor

– Canalul Morii, Bucegi – Pârâul

Calvaria ºi Molnar Piuariu – UTCN Mãrãºti vor gãzdui în perioada ianuarie – iunie 2018 mai multe experimente de refolosire a spaþiului public, în vederea reducerii aglomeraþiei din oraº. Un prim experiment a avut loc sâmbãtã, 11 noiembrie, când Street Food Festival a închis pentru prima datã circulaþia pe strada Molnar Piuariu din Mãrãºti, iar studenþii Facultãþii de Arhitecturã din Cluj au aplicat peste 100 de chestionare riveranilor, pentru a evalua interesul lor privind patru scenarii posibile pentru transformarea zonei. Clujenii care au înscris proiectele câºtigãtoare au propus soluþii variate: teste de pietonalizare, regândirea parcãrilor, noi piste pentru biciclete, spaþii pentru evenimente în cartiere ºi altele. În urma acestor experimente ºi a colectãrii de feedback de la locuitorii celor trei zone, vara viitoare Centrul Cultural Clujean va propune Municipalitãþii, în vederea implementãrii, soluþiile alese de cetãþeni. „Ne bucurãm cã Fondul de Inovare oferã prilejul de a face teste precum posibila pietonalizare pe Molnar Piuariu sau noi spaþii de relaxare ºi trasee pentru pietoni ºi bicicliºti în

Mãrãºti ºi Mãnãºtur. Intenþia noastrã este ca în viitor sã ne extindem tot mai mult

intervenþiile spre cartiere, pentru

a asigura o mobilitate sustenabilã

la nivelul întregului oraº”, a declarat Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare localã în Primãria Cluj-Napoca.

Despre Fondul de Inovare Culturalã

Fondul de Inovare Culturalã (FIC) este un mecanism care sprijinã identificarea, experimentarea ºi mãsurarea de soluþii alternative la probleme ale oraºului care sunt astãzi greu de finanþat, greu de abordat sau chiar greu de identificat. Fondul susþine cu bani, specialiºti ºi autorizaþii pe clujenii care au propuneri de îmbunãtãþire a modului în care folosim împreunã oraºul. Fondul de Inovare Culturalã este un proiect al Centrului Cultural Clujean, derulat cu sprijinul direcþiilor de resort din Primãria Cluj- Napoca. Partenerilor internaþionali ai proiectului – Boston Office for New

Urban Mechanics ºi German Marshall Fund prin programul „Transatlantic Leadership Initiative” (TLI) – li s-au alãturat deja primele companii locale care susþin proiectul: Evozon, Banca Transilvania, Accenture, Arxia, iQuest ºi Sykes.

Ce putem învãþa de la Boston

Invitatele speciale ale Dialogurilor Urbane au fost Jaclyn Youngblood ºi Kim Lucas, coordonatoarele programelor de Design Urban ºi Civic Tech din cadrul New Urban Mechanics, divizia de inovare din Boston. Boston Office of New Urban Mechanics (MONUM) este printre cele mai performante divizii de inovare urbanã din lume. Cu sprijinul sectorului privat, MONUM

a identificat soluþii inovatoare la

probleme legate de trafic, de locuire, de folosire a spaþiului public ºi de alte teme ale oraºului. „Modelul lor de cercetare interdisciplinarã ºi de acþiune colectivã se potriveºte Fondului de

Inovare Culturalã. Au acceptat imediat invitaþia la Cluj pentru cã,

la rândul lor, apreciazã iniþiativele

locale de regândire a oraºului ºi gãsesc inspiraþie în modul specific est-european de a aborda provocãrile urbane de zi cu zi. Intenþia noastrã este de a construi parteneriate strategice cu divizii de inovare urbanã din lume, avem multe de învãþat unii de la alþii”, spune ªtefan Teiºanu.

C.P.

14 persoane reþinute de poliþiºtii clujeni sãptãmâna trecutã

Nu mai puþin de 14 persoane bãnuite de comiterea unor infracþiuni au fost reþinute sãptãmâna trecutã de poliþiºtii clujeni. Dintre acestea, opt au fost arestate preventiv, iar ºase au fost plasate sub control judiciar. Potrivit IPJ Cluj, persoanele reþinute sunt cercetate pentru sãvârºirea infracþiunilor de furt, tâlhãrie, loviri sau alte violenþe etc. Poliþiºtii clujeni susþin cã una dintre prioritãþile din aceastã perioadã vizeazã menþinerea unui climat de siguranþã, fiind luate mãsuri ferme faþã de cei care încalcã legea. În acest sens, la data de 11 noiembrie a.c., poliþiºtii din cadrul Secþiei 2 Poliþie au organizat ºi desfãºurat o acþiune, cu efective mãrite, pe raza de competenþã. Astfel, poliþiºtii au acþionat în scopul descurajãrii comiterii de infracþiuni stradale, a furturilor din locuinþe, precum ºi a transporturilor ilicite de mãrfuri. În acþiune au fost angrenaþi ºi poliþiºti din cadrul celorlalte secþii de poliþie urbane, poliþiºti rutieri, precum ºi poliþiºti din cadrul Secþiei 2 Poliþie Ruralã

Apahida. În cadrul acþiunii au fost aplicate 13 sancþiuni contravenþionale, în valoare de peste 7.000 de lei, majoritatea fiind pentru nerespectarea regimului rutier. De asemenea, au fost reþinute 2 permise de conducere ºi 1 certificat de înmatriculare. C.P.

Cãruþele - interzise pe raza municipiului Gherla

Primãria Municipiului Gherla doreºte sã facã ordine în privinþa circulaþiei rutiere pe raza oraºului. Mai ales în zilele de târg – adicã lunea – efectiv nu poþi umbla pe strãzile urbei. Gherla nu este un oraº mare, dar probleme sunt ºi acolo. La o recentã ºedinþã a Consiliului Local s-a hotãrât intezicerea circulaþiei cãruþelor pe teritoriul muncipiului. Asta înseamnã cã atelajele tras de cai pot circula doar în jurul oraºului. Acum câþiva ani, decizia s-a referit numai ºi numai la zona centralã, dar actuala hotãrâre adoptatã de consilierii locali cuprinde o arie mai largã, adicã tot municipiul. Deci, cine vine la târg în Piaþa agroalimentarã lasã cãruþa la intrarea în localitate ºi se deplaseazã pe jos

taxi la piaþã. La târgul de animale

(Oborul), omul de la þarã are posibilitatea sã se apropie mai mult, având în vedere cã locaþia respectivã se aflã chiar la marginea oraºului. La Gherla, pe strãzile oraºului nu mai are acces nici o cãruþã! În sfârºit, edilii au pus piciorul în prag ºi au luat aceastã hotãrâre menitã sã contribuie la menþinerea curãþeniei ºi ordinii pe teritoriul aºezãrii de

pe Valea Someºului Mic. Anii trecuþi au fost

zone, cum a fost în faþa Gãrii CFR sau în parcarea de la Spitalul Municipal, unde în ziua de luni a fost plin de cãruþe. Acum e liniºte peste tot. În municipiul Gherla, de când funcþioneazã Poliþia Localã, este mai multã disciplinã ºi ordine pe domeniul public ºi în zonele aglomerate, în ultima perioadã crescând numãrul amenzilor. Se vede ºi o îmbunãtãþire a parcãrii autoturismelor, posesorii de maºini respectând parcã mai mult legile ºi hotãrârile Primãriei. În fiecare dimineaþã, primarul Ioan Neselean ºi viceprimarul Iulia Trif analizeazã cu factorii de decizie ºi cu oamenii legii situaþia locurilor de parcare din centru ºi din celelalte zone ale oraºului. Mãsuri binevenite, mai ales acum, în preajma iernii. SZ.Cs.

sau cu

12

www.ziarulfaclia.ro

ultima orã

12 www.ziarulfaclia.ro ultima orã marþi, 14 noiembrie 2017 Octavian Bour ZEXE! Îngrijorãri urmare din pagina 1

marþi, 14 noiembrie 2017

Octavian Bour ZEXE!
Octavian Bour
ZEXE!

Îngrijorãri

urmare din pagina 1

spectacolele la care vrea sã participe, cãrþile pe care vrea sã le citeascã, hainele pe care va vrea sã le îmbrace, mâncarea pe care o bagã în fizic. Acolo, la El nu plãteºte nici lumina, nici gazul, nici benzina sau taxa pe fecale. Nimic. Premierul?

ªi el, sãracu”, va avea 11,5 salarii minime pe economie.

Ceea ce înseamnã cã bãncile vor avea un minus de 13.000

de lei, pentru cã feciorul lu” Tudose nu-ºi ia salarul pe card, sau alte pãcãleli multinaþionale. Patriot, pânã în mãduva

oaselor Olguþei, îºi ia banii de la

Parlamentarii mai bagã 850 de lei la teºcherea, având mai multe posibilitãþi sã-ºi trimitã în off-shore-uri cei 10.003 lei net (= 9 salarii minime+furtiºagurile).

Unul, însã, nu se aratã îngrijorat cã, din cauza primarilor,

parlamentarilor ºi a bugetarilor care-i slugãresc, va creºte

ºi inflaþia, ºi preþurile, ºi sãrãcia, ºi ce aþi ales ºi cu ce ne-am ales!

rumâni. Direct.

vorba

aia:

Conferinþe

Profesorul Andrei Marga susþine un turneu de conferinþe sub titlul „Filosofia ºi cotiturile modernitãþii” în universitãþi ºi institute din mai multe þãri. Turneul debuteazã cu conferinþa pe care Andrei Marga o va susþine la Universitatea din Coimbra (Portugalia), în ziua de 14 noiembrie 2017, sub titlul „Sensul istoriei actuale (The sense of the present time history)”. La Cluj-Napoca, profesorul Andrei Marga va susþine în ziua de 29 noiembrie 2017 conferinþa intitulatã „Max Weber ºi Reforma protestantã. Etica muncii ºi actualitatea ei”, eveniment desfãºurat în organizarea Fundaþiei FLUX, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la începutul reformei lui Martin Luther. Ulterior, profesorul clujean va susþine un ºir de conferinþe la Bucureºti, Oradea ºi Arad, în ciclul „Explorãri în lumea ce vine”. M.B.

Searã de prozã la Cenaclul UBB

O nouã întrunire a Cenaclului UBB va avea loc marþi (14

noiembrie) la “sediul” din Clubul Universitãþii (str. Em. de Martonne nr. 1), de la ora 18. De aceastã datã, invitaþii poetului Ion Mureºan sunt prozatorii Vasile Dragomir ºi Walter Ubelhart, care vor citi din cele mai recente creaþiii. Ca de obicei, la Cenaclu sunt invitaþi ºi aºteptaþi toþi cei care scriu, citesc, iubesc literatura.

V.D.
V.D.

Meteo

Meteo PROGNOZA ZILEI DE MIERCURI, 15 NOIEMBRIE 2017 11°C 4°C - Cer senin. - Soarele rãsare

PROGNOZA ZILEI DE MIERCURI, 15 NOIEMBRIE 2017

11°C

Meteo PROGNOZA ZILEI DE MIERCURI, 15 NOIEMBRIE 2017 11°C 4°C - Cer senin. - Soarele rãsare

4°C

PROGNOZA ZILEI DE MIERCURI, 15 NOIEMBRIE 2017 11°C 4°C - Cer senin. - Soarele rãsare la

- Cer senin.

- Soarele rãsare la ora 7:28 AM

- Soarele apune la ora 4:51 PM

Fundaþia „Mitropolitul Bartolomeu” oferã 34 de burse pentru elevi, studenþi ºi doctoranzi din întreaga þarã

Fundaþia „Mitropolitul Bartolomeu” oferã 34 de burse pentru sprijinirea

elevilor, studenþilor, masteranzilor ºi doctoranzilor care au depus proiecte de cercetare. Pentru cele 34 de burse, oferite prin concurs de Fundaþia „Mitropolitul Bartolomeu”, pentru anul ºcolar ºi universitar 2017-2018, ºi-au depus dosarul 62 de candidaþi din întreaga þarã. “Pentru a stabili o ierarhie echitabilã, care sã reflecte obiectiv

ºi transparent atât performanþele

ºcolare, cât ºi profilul social ºi familial al fiecãrui candidat, evaluarea dosarelor elevilor de liceu ºi ale studenþilor a fost fãcutã pe baza unei grile de punctaj, în timp ce proiectele de cercetare ale masteranzilor ºi doctoranzilor au fost evaluate ºi notate de o comisie de profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxã din Cluj-Napoca”, se aratã într- un comunicat transmis luni AGERPRES. În urma evaluãrilor, Fundaþia „Mitropolitul Bartolomeu” a desemnat, printre bursieri, 18 elevi provenind de la

licee din întreaga þarã, 13 studenþi care studiazã Economia, Literele, Muzica, Teologia sau alte domenii, precum ºi 3

între teologie ºi ºtiinþe, teologie ºi bioeticã, artã, politicã, sunt tot felul de domenii. Sã fie o punte ºi pentru teologii care vor sã se apropie de ºtiinþe ºi pentru cei din domeniul ºtiinþelor care vor sã se apropie de teologie”, a declarat Bogdan Ivanov, purtãtor de cuvânt al Mitropoliei Clujului. Fundaþia va încheia, cu fiecare bursier, un contract în care vor fi prevãzute drepturile ºi obligaþiile ambelor pãrþi pe toatã durata derulãrii bursei. Bursele pentru elevi, în cuantum de 200 de lei lunar, ºi cele pentru studenþi ºi masteranzi, în cuantum de 300 de lei lunar, se acordã pe o perioadã de 9 luni. Bursa pentru doctoranzi, care este de 400 de lei lunar, se acordã pe o perioadã de 12 luni, toate începând cu data de 15 noiembrie 2017. Fondul alocat pentru bursele anului ºcolar ºi universitar 2017-2018 este de 77.700 lei. Pânã în prezent, Fundaþia „Mitropolitul Bartolomeu” a acordat 295 de burse unor tineri din întreaga þarã, în valoare totalã de 751.800 lei.

din întreaga þarã, în valoare totalã de 751.800 lei. masteranzi ºi un doctorand. proiecte interdisciplinare care

masteranzi ºi un doctorand.

proiecte

interdisciplinare care sã faciliteze dialogul

“Mergem

pe

ideea

de

Sancþiuni de 21.500 lei pentru ºantiere din Borhanci ºi Sopor

 

Preluarea documentelor pentru întocmirea cãrþilor de identitate la Apahida

 

Poliþiºtii locali au efectuat verificãri privind respectarea disciplinei în construcþii ºi

normelor legale privind protecþia mediului pe 105 ºantiere în zonele Borhanci ºi Sopor, informeazã municipalitatea clujeanã, printr-un comunicat de presã transmis pe

a

adresa redacþiei. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale, acþiunile s-au desfãºurat pe parcursul sãptãmânii trecute (6-12 noiembrie), acestea soldându-se cu 37 de sanþiuni contravenþionale, în valoare de 21.500 lei, în conformitate cu HCL 191/2009 ºi Legea nr. 211/2011, din cauza lipsei curãþeniei în ºantiere, lipsa împrejmuirii ºi a panourilor

de identificare, distrugerea trotuarului, respectiv

lipsa plaselor de protecþie.

 

De asemenea, ca ºi mãsurã complementarã, în patru situaþii au fost oprite lucrãrile pentru lipsa rampei de spãlare a autovehiculelor, mai spun reprezentanþii autoritãþii locale, precizând cã în aceastã sãptãmânã, poliþiºtii locali au extins verificãrile ºi în alte zone din municipiu.

O echipã de funcþionari ai Direcþiei Judeþene de Evidenþã a Persoanelor Cluj, instituþie aflatã sub autoritatea Consiliului Judeþean, se va deplasa cu staþia mobilã marþi, 14 noiembrie 2017, începând cu ora 09.30, în localitatea Apahida, în vederea preluãrii documentelor pentru întocmirea cãrþilor de identitate. În acest context, cetãþenii de pe raza comunei care au cãrþile de identitate expirate sau care urmeazã sã expire în urmãtoarele 180 de zile, tinerii care împlinesc vârsta de 14 ani, persoanele aflate în alte situaþii care impun eliberarea unui act nou de identitate, precum ºi cei care solicitã vizã de reºedinþã sunt invitaþi sã se prezinte cu toate documentele necesare eliberãrii cãrþii de identitate la sediul Primãriei Comunei Apahida. „A venit rândul locuitorilor comunei Apahida sã îºi rezolve problema actelor de identitate comod, rapid ºi fãrã costurile de timp ºi bani pe care le-ar fi presupus deplasarea la Cluj. Sper ca un numãr cât mai mare dintre aceºtia sã profite de oportunitatea oferitã” a declarat Alin Tiºe, preºedintele Consiliului Judeþean Cluj. Pentru desfãºurarea în bune condiþii a activitãþilor ce se impun în aceastã etapã, premergãtoare întocmirii cãrþii de identitate, respectiv de preluare a imaginilor, cererilor ºi documentelor necesare, funcþionarii Direcþiei Judeþene de Evidenþã a Persoanelor beneficiazã de sprijinul angajaþilor din cadrul primãriei Apahida, precum ºi de colaborarea organelor de poliþie locale.

 

A.S.

Municipiul Cluj-Napoca, lãudat la Berlin

Primarul Emil Boc considerã cã modelul Clujului de Bugetare participativã online

Tajani, preºedintele Parlamentului European. Alãturi de Preºedintele Comitetului European al Regiunilor, Karl - Heinz Lambertz, am prezentat în deschiderea Conferinþei „A Soul for Europe”, „Who is assuming responsibility for Europe - How citizens, cities and parliaments should cooperate for Europe” (Cine îºi asumã responsabilitatea pentru Europa – în cel mod cetãþenii, oraºele ºi parlamentele ar trebui sã coopereze pentru Europa), experienþa Clujului în materie de bugetare particiativã online, primul proces de acest fel din România”, aratã edilul, precizând cã procesul de bugetare participativã a fost apreciat în contextul discuþiei despre reclãdirea „de jos în sus” a încrederii în proiectul european comun. „De asemenea, am prezentat dimensiunea universitarã ºi de inovare a municipiului Cluj-Napoca în jurul celor patru „T”: Talents, Tolerance, Technology and Trust (Talent, toleranþã, tehnologie ºi încredere)”, adaugã Boc. Precizãm cã „Un Suflet pentru Europa” este o iniþiativã civicã bazatã pe cooperarea dintre societatea civilã ºi factorii de decizie politicã. Pe baza punctelor sale de bazã din Amsterdam, Belgrad, Berlin, Bruxelles, Porto ºi Tbilisi, iniþiativa formeazã o reþea internaþionalã de oraºe ºi regiuni europene, sectoarele culturale ºi economice, precum ºi factorii de decizie europeni. A.S.

a

fost apreciat la Conferinþa „A Soul for

Europe” (Un suflet pentru Europa), la care

a

participat la Berlin. „Am fost invitat ºi

am participat ºi la prezentarea discursului “Despre Starea Europei” de cãtre Antonio

Berlin. „Am fost invitat ºi am participat ºi la prezentarea discursului “Despre Starea Europei” de cãtre

Pentru a vã asigura în continuare un abonament la ziarul Fãclia vã puteþi adresa la • S.C. DONATH MEDIA S.R.L. - Tel. 0741 627075 • Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi • Serviciul Difuzare “Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33.

TIPARUL EXECUTAT LA

“Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33 . TIPARUL EXECUTAT LA Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54

Cluj-Napoca,

Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54