Sunteți pe pagina 1din 12
Patriarhul Daniel a adresat un mesaj de compasiune cu poporul grec dupã inundaþiile din Grecia

Patriarhul Daniel a adresat un mesaj de compasiune cu poporul grec dupã inundaþiile din Grecia

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a adresat joi un mesaj de solidaritate creºtinã din partea clerului ºi a credincioºilor BOR pentru poporul grec, greu încercat de ploile torenþiale cãzute în regiunea Attica. “În semn de compasiune cu cei grav afectaþi de ploile torenþiale cãzute în regiunea Attica, foarte aproape de Atena, Grecia, ºi de inundaþiile care au urmat, curmând viaþa a 15 oameni, rãnind alþi 15 ºi provocând mari pagube materiale, Patriarhia Românã adreseazã un mesaj de solidaritate creºtinã din partea clerului ºi a credincioºilor Bisericii Ortodoxe Române pentru poporul grec”, afirmã patriarhul Daniel, potrivit unui comunicat al Biroului de Presã al Patriarhiei Române,. Întâistãtãtorul BOR îi îndeamnã pe românii care locuiesc în zona afectatã sã fie alãturi de familiile aflate acum în suferinþã.

vineri, 17 noiembrie 2017 • anul XXVIII, nr. 8205 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei

ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei MCV 2017: Aceeaºi Mãrie, cu altã
ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei MCV 2017: Aceeaºi Mãrie, cu altã

MCV 2017:

Aceeaºi Mãrie, cu altã pãlãrie

MCV 2017: Aceeaºi Mãrie, cu altã pãlãrie Cosmin PURIª C omisia Europeanã ºi-a prezentat raportul pentru

Cosmin PURIª

C omisia Europeanã ºi-a prezentat raportul pentru 2017 privind Mecanismul de Cooperare ºi

Verificare (MCV) pe Justiþia din România. Raport scris, parcã, special pentru a ataca Guvernul ºi Parlamentul. Nu pot spune cã România este o fecioarã europeanã din punct de vedere juridic, însã nu am cum sã nu remarc faptul cã ºi de aceastã datã sunt folosite în raport cam aceleaºi lozinci cu care suntem puºi la zid de atâþia ani de Uniunea Europeanã când e vorba MCV. Aºadar, autorii documentului vin sã ne spunã cã ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandãrilor restante. Totodatã, se evidenþiazã faptul cã provocãrile la adresa independenþei sistemului judiciar reprezintã o serioasã sursã de îngrijorare. Mai mult, suntem ºi ameninþaþi cã existã riscul ‘’redeschiderii unor aspecte care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise’’. Care sunt aceste ‘’aspecte’’ ce pot fi redeschise nu ni se spune ºi nici nu ne dãm seama despre ce ar putea fi vorba. Dupã cum nu se spune, bunãoarã, nici dacã funcþioneazã sau nu justiþia, în sine. Sau despre numãrul mare de hotãrâri inepte, anulate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului (CEDO) ºi din cauza cãrora România trebuie sã plãteascã despãgubiri uriaºe. Pe de altã parte, Comisia a evitat sã facã vreo referire la vulnerabilitãþile din interiorul sistemului, generate de subordonarea faþã de anumite cercuri, de

continuare în pagina a 12-a

Protest la APIA Cluj

O parte din cei 110 angajaþi ai APIA Cluj a ales, ieri, sã protesteze împotriva preconizatelor reduceri salariale, prin întreruperea lucrului, potrivit directorului APIA Cluj, Adrian Zaharia. Acesta a explicat cã a avut, în cursul dimineþii de miercuri, o discuþie cu toþi colegii din cadrul agenþiei, inclusiv cu cei din centrele locale, împreunã cu care s-a stabilit cã protestul ar trebui sã fie ultima soluþie. “Dacã ne vor scãdea salariile, nu putem sã fim decât nemulþumiþi. Nu dorim creºteri, dorim sã ne rãmânã exact aºa cum sunt în momentul de faþã. Ministrul ne-a asigurat, împreunã cu directorul general, cã salariile nu se vor modifica ºi considerãm cã aceastã cale de protest trebuie sã fie ultima la care se apeleazã dupã ce s-au încercat toate cãile de dialog”, a spus Zaharia. La rândul sãu, liderul Sindicatului Naþional APIA Cluj, Ion Preda, a afirmat cã în centrul APIA din Cluj-Napoca, aproximativ 25 de persoane s-au alãturat protestului, iar în celelalte 7 centre din judeþ, alte 40 de persoane au întrerupt ºi ele lucrul. “Am fost la minister de trei ori, ministrul ne-a promis cã nu ne vor scãdea în niciun caz salariile, dar ordonanþa nu s-a schimbat. Prin aceastã ordonanþã ne cresc salariile cu 25 la sutã, dar pe brut, însã noi avem niºte sporuri - este o Directivã europeanã prin care ne-au

crescut salariile cu pânã la 85 la sutã pentru cã lucrãm cu fonduri europene. ªi sunt sporuri care nu se regãsesc în net”, a spus Preda. Acesta a explicat cã, deºi ordonanþa, care va produce efecte de la 1 ianuarie 2018, prevede creºterea salariului cu 25 la sutã,

limiteazã în acelaºi timp sporurile la 30 la sutã din salariu, ceea ce, în final, va duce de fapt la scãderea salariului actual cu aproximativ

30 de procente.

“Scade, de exemplu, salariul la un consilier superior cu aproape 700 de lei. Deci creºterea

nu e creºtere. Creºte pe brut ºi scade la net. Pentru cã la sporuri nu se vor da mai mult de

30 la sutã”, a spus Preda.

Salariaþii au ieºit, în grup, în faþa sediului în care muncesc, pentru trei ore, iar pe clãdirea în care funcþioneazã APIA în Cluj- Napoca a fost montat un banner pe care scria ‘Nu discriminãrilor salariale’. Afirmaþia se referã la faptul cã angajaþii APIA de la Bucureºti ar urma sã fie feriþi, spune liderul de sindicat, de scãderile salariale care ar afecta restul lucrãtorilor din þarã. În cadrul APIA existã ºi un alt sindicat -

Federaþia Sindicatelor Naþionale APIA - ai cãror membri nu au participat la protestul de joi. Potrivit lui Preda, pentru sãptãmâna viitoare sunt pregãtite proteste de amploare la Bucureºti, liderul de sindicat gândindu-se

de amploare la Bucureºti, liderul de sindicat gândindu-se ºi la cooptarea fermierilor. Conform directorului Adrian

ºi la cooptarea fermierilor. Conform directorului Adrian Zaharia, cel mai mic salariu net din cadrul APIA, este de 1.900 de lei, un consilier superior cu vechime în muncã are un salariu de încadrare de 5.200 lei, un ºef de serviciu 7.000 de lei, iar directorul executiv 8.900 de lei.

Primul proces de bugetare participativã din România se apropie de final

• Mai sunt trei zile pînã la votul final •
• Mai sunt trei zile pînã la votul final •

Duminicã, 19 noiembrie, la ora 23:59, se încheie etapa de vot final din cadrul procesului de Bugetare participativã Cluj-Napoca 2017, primul proces de bugetare participativã online din România, anunþã municipalitatea clujeanã, amintind cã cetãþenii care locuiesc, muncesc sau studiazã în Cluj-Napoca ºi au peste 18 ani, pot vota prin intermediul platformei www.bugetareparticipativa.ro un proiect din cele ºase domenii, respectiv Alei, trotuare ºi zone pietonale; Mobilitate, accesibilitate ºi siguranþa circulaþiei; Spaþii verzi ºi locuri de joacã; Amenajare spaþii publice (mobilier urban, iluminat public etc.); Infrastructurã educaþionalã ºi culturalã; Oraºul digital. Precizãm cã, potrivit regulamentului, în aceastã

etapã de vot, fiecare cetãþean are un vot pentru proiectul preferat. Votarea proiectelor se desfãºoarã exclusiv online, iar pentru a vota, cetãþenii trebuie sã îºi creeze cont pe platforma www.bugetareparticipativa.ro. Totodatã, municipalitatea clujeanã subliniazã cã persoanele care nu au acces la internet sau nu sunt familiarizate cu mediul online pot vota cu sprijinul Primãriei, la Centrul de Culturã Urbanã Casino unde este amenajat un birou în cadrul cãruia, în fiecare zi lucrãtoare din perioada de vot, între orele 13-17, se acordã sprijin persoanelor care doresc sã voteze. Administraþia localã precizeazã cã centralizarea statisticilor de vot poate fi urmãritã pe pagina

www.bugetareparticipativa.ro la secþiunea Proiecte. Amintim cã dupã finalizarea etapei de vot final, se vor selecta 15 proiecte pe care Primãria municipiului Cluj-Napoca le va implementa începând cu anul 2018. Primul proiect clasat în funcþie de numãrul de voturi din fiecare domeniu va fi selectat automat, iar celelalte, în funcþie de numãrul de voturi, indiferent de categoria din care fac parte. Pentru informaþii suplimentare cu privire la procesul de bugetare participativã, puteþi accesa:

• website: www.bugetareparticipativa.ro; • email:

bugetareparticipativa@primariaclujnapoca.ro; • telefon: 0371 376 646 (între orele 13-17); • facebook: Bugetare participativa. A.S.

Directorul general al fabricii Sinterom, Dan Cataranciuc: 10% dintre angajaþii noºtri sunt tineri absolvenþi de
Directorul general al fabricii Sinterom, Dan Cataranciuc:
10% dintre angajaþii noºtri
sunt tineri absolvenþi de facultate
„Sinterom, unitate industrialã de tradiþie, cu
peste 80 de ani de activitate ºi cu acþionariat 100%
românesc, are, în prezent, 140 de angajaþi, dintre
care 10% sunt tineri cu studii superioare,
activi pe
Exclusiv
Fãclia
posturile de inginer de proiectare, inginer de
calitate 3D, inginer mecanic sau tehnolog.
Sinterom are o bunã colaborare cu Universitatea
Tehnicã ºi a creat oportunitãþi de angajare ºi
perfecþionare pentru tinerii specialiºti”, afirmã
directorul general al Sinterom, Dan Cataranciuc.
Pe structuri de producþie, 60 de angajaþi îºi
desfãºoarã activitatea în zona componentelor
sinterizate, 20 la secþia de sculãrie ºi sedevisticã
(dispozitive), 17 în secþia de întreþinere, iar 9
pe partea de bujii-piese ceramice. Activitatea
este susþinutã de 19 ingineri ºi proiectanþi
Tehnic, Economic ºi Socio-Administrativ (TESA).
În general, Sinterom îºi formeazã pe cont
propriu personalul, pentru cã în România nu
mai sunt ºcoli de meserii. Dan Cataranciuc nu
ezitã sã ne spunã cã fabrica se confruntã cu o
crizã de personal. Carmen Fãrcaºiu
continuare în pagina a 7-a
de personal. Carmen Fãrcaºiu continuare în pagina a 7-a Redacþia ziarului „Fãclia de Cluj” – str.

Redacþia ziarului „Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33 (staþiile Agronomia - str. Moþilor) Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18 • Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziarulfaclia.ro, 0788-307.324

Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziarulfaclia.ro, 0788-307.324

2

agenda

TELEFOANE UTILE • Informaþii naþionale: 118932; Digi Cluj: *931

UTILE • Informaþii naþionale: 118932; Digi Cluj: *931 www.ziarulfaclia.ro vineri, 17 noiembrie 2017 “Cel mai

www.ziarulfaclia.ro

vineri, 17 noiembrie 2017

“Cel mai sexy bãrbat în viaþã” Cântãreþul american Blake Shelton a primit titlul de “Cel
“Cel mai sexy bãrbat în viaþã” Cântãreþul american Blake Shelton a primit titlul de “Cel

“Cel mai sexy bãrbat în viaþã”

Cântãreþul american Blake Shelton a primit titlul de “Cel mai sexy bãrbat în viaþã” pe anul 2017, devenind primul artist country din lume care a fost recompensat cu aceastã distincþie insolitã, ce este atribuitã în fiecare an în luna noiembrie de echipa editorialã a revistei People, informeazã Reuters. “Am fost urât toatã viaþa mea. Însã dacã pot fi considerat sexy pentru un an, atunci pot sã primesc acest premiu!”, a declarat cântãreþul american, în vârstã de 41 de ani, care face parte din juriul emisiunii “The Voice”. Originar din statul Oklahoma, Blake Shelton a petrecut un deceniu cântând pe diverse scene din industria muzicii country înainte ca popularitatea lui sã creascã brusc în 2011, când a devenit jurat în emisiunea de talente “The Voice”, produsã ºi difuzatã de postul de televiziune NBC. Cel mai recent album al lui, “Texoma Shore”, a fost lansat la începutul acestei luni. Blake Shelton le-a spus jurnaliºtilor de la revista People cã abia aºteaptã sã îl tachineze pe Adam Levine, unul dintre colegii lui din juriul emisiunii “The Voice” ºi solist al trupei Maroon 5, în legãturã cu titlul de “Cel mai sexy bãrbat în viaþã” pe care l-a primit. De altfel, Adam Levine a primit ºi el acest titlu în 2013.

Papa Francisc a primit în dar un Lamborghini Huracán

Papa Francisc a primit în dar un Lamborghini Huracán, însã Vaticanul a precizat cã aceastã supermaºinã sport italianã nu va servi ca papamobil, informeazã DPA. Maºina, care poate

atinge pânã la peste 300

de kilometri pe orã ºi

are un preþ de pornire

în Italia de 185.000 de

euro, va fi scoasã la

licitaþie în scopuri caritabile, se aratã într-

o declaraþie a

Vaticanului. Încasãrile vor merge cãtre o organizaþie catolicã care doreºte sã întoarcã creºtinii exilaþi în Irak, cãtre o alta care ajutã victimele traficului

de persoane în Italia ºi cãtre douã organizaþii caritabile italiene care opereazã în Africa. Francisc a primit un model de Huracán

personalizat, neobiºnuitul cadou fiindu- i prezentat papei la Vatican de cãtre conducerea de la Lamborghini, parte a grupului german Volkswagen.

cadou fiindu- i prezentat papei la Vatican de cãtre conducerea de la Lamborghini, parte a grupului

TELESPECTATOR

TELESPECTATOR
vineri, 17 noiembrie 2017

vineri, 17 noiembrie 2017

06:50-07.30: Fresh Matinal; 06.50 Meteo;

06:50-07.30: Fresh Matinal; 06.50 Meteo;

07.12

Fresh Money; 07.20 Meteo; 07.25

Horoscopul Zilei; 07.30-08.00 Academia Mãmicilor Moderne; 10:50-11.30 Fresh Matinal (r); 11.30-12.00 Academia Mãmicilor
Horoscopul Zilei; 07.30-08.00 Academia Mãmicilor Moderne; 10:50-11.30 Fresh Matinal (r); 11.30-12.00 Academia Mãmicilor

Horoscopul Zilei; 07.30-08.00 Academia Mãmicilor Moderne; 10:50-11.30 Fresh Matinal (r); 11.30-12.00 Academia Mãmicilor Moderne (r); 16:00-17:00 "City Plus".

07.00

Matinal - Preluare TVR 1; 08.00 Bunã

dimineaþa, Transilvania! - direct; 09.00 Observator transilvan (maghiarã) (r); 10.00 Bunã dimineaþa, Transilvania!
dimineaþa, Transilvania! - direct; 09.00 Observator transilvan (maghiarã) (r); 10.00 Bunã dimineaþa, Transilvania!

dimineaþa, Transilvania! - direct; 09.00 Observator transilvan (maghiarã) (r); 10.00 Bunã dimineaþa, Transilvania! (r); 11.00 Matinal TVR 1 (r); 11.50 Regi ºi pioni (r); 12.00 Transilvania la zi (r); 12.45 tvrcluj.ro (arhiva TVR Cluj); 13.00 Cap de afiº (r); 14.00 Faþã în faþã (r); 15.00 Lumea credinþei (r); 16.00 Observator transilvan (maghiarã); 17.00 Telejurnal regional - preluare TVR 3; 18.00 Jurnal Regional; 18.15 Transilvania la zi - direct; 19.00 Fãrã prejudecãþi - direct; 20.00 Cântec ºi poveste; 21.00 Telejurnal regional (r) - preluare TVR 3; 22.00 Preluare TVR 3.

Vineri, 17 noiembrie 2017

ªtiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00 ªtiri Radio România (retransmisie): 02:00, 04:00, 06:00, 10:00, 15:00, 22:00 07:00-10:00 Bibiliceala de dimineaþã cu Daniel Deneº ºi Rareº Sãvan 10:00-14:00 ÎnFIRipeala cu Florin Grosu 16:00-17:00 Dincolo de aparenþe cu Ioana Jeler 17:00-19:00 DediFIRcaþii cu Ciprian Muncelean 19:00-20:00 Pe Someº în sus ºi-n jos cu Ciprian Muncelean Ascultã-ne ºi citeºte-ne online:

www.radiofir.ro Urmãreºte ºi pe Facebook:

www.facebook.com/radiofir

Muncelean Ascultã-ne ºi citeºte-ne online: www.radiofir.ro Urmãreºte ºi pe Facebook: www.facebook.com/radiofir
PROGRAMUL PROGRAMUL CINEMA "FLORIN PIERSIC" 17-23 NOIEMBRIE 2017

PROGRAMUL PROGRAMUL

CINEMA

"FLORIN PIERSIC"

17-23 NOIEMBRIE 2017

LIGA DREPTÃÞII - SUA vineri, sâmbãtã, duminicã, luni, marþi, joi: 20.00; miercuri: 22.30 AVENTURA PITICILOR 3D - Canada sâmbãtã: 12.00 THOR: RAGNAROK 3D - Marea Britanie, Suedia, SUA luni, marþi: 22.30; sâmbãtã, duminicã: 14.00 HAWAII - România

miercuri, vineri: 14.00; sâmbãtã, duminicã, luni, marþi, joi: 16:00 RODIN - Franþa, Belgia - miercuri: 18.00, joi: 14.00

TATA ÎN RÃZBOI CU

TATA 2 - SUA

sâmbãtã, duminicã, luni, marþi, joi: 18.15; miercuri: 20.00

TÃRÂMUL BINECUVÂNTAT - SUA sâmbãtã, duminicã: 22.30; luni, marþi: 14.00

AVANPREMIERÃ: CRIMA DIN ORIENT EXPRES - SUA AVANPREMIERÃ: MAME BUNE ªI NEBUNE 2 - SUA

* redus la toate spectacolele cu cardul de student, exceptând v, s, d.

toate spectacolele cu cardul de student, exceptând v, s, d. Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie,

Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie, Cardiologie pediatricã, Chirurgie, Dermatologie, Dermatocosmeticã, Diabet-Nutriþie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie generalã ºi specialã, EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicinã Internã, Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatricã, Obstetricã-Ginecologie, Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medicalã, Reumatologie, Investigarea tulburãrilor de somn, Urologie

Regina Maria Cluj

Dr. Wargha Enayati Preºedinte Grupul Regina Maria

Profesor Dr. N. Hâncu Preºedinte Policlinica Regina Maria Cluj

Policlinica Pasteur Str. Louis Pasteur nr. 24, Cluj-Napoca, e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

Doamnelor ºi Domnilor, Policlinica ºi Centrul de Recuperare ºi Fizioterapie (fostul Centru Medical Unirea)

Medicina Muncii Str. Sextil Puºcariu nr. 2, Cluj-Napoca e-mail: office2.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

vã oferã o largã gamã de servicii performante în majoritatea specialitãþilor medicale. Consultaþiile sînt asigurate de specialiºti renumiþi, foarte mulþi fiind cadre didactice la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu”. Investigaþiile se efectueazã cu aparaturã modernã de ultimã generaþie.

În situaþii speciale apelãm la colaborãri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa ºi SUA. Departamentul de Medicina Muncii completeazã în mod strãlucit capacitatea Centrului.

Filozofia noastrã:

“ZI DE ZI, CU EXCELENÞÔ

Policlinica Muzeului Str. Sextil Puºcariu nr. 2, Cluj-Napoca, e-mail: office3.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

Punct de recoltare Mihai Viteazu Str. I.P. Voiteºti nr. 2-4, Cluj-Napoca, e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701 ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ
e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701 ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ
ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ NAPOCA SRL Administratori: Radu Vida,

ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ NAPOCA SRL Administratori:

Radu Vida, Livia Pop, Michaela Bocu ORC Cluj: J 12/308/1991 • Cod fiscal: RO 204469 • Capital social 98.280 lei REDACÞIA: Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 33, e-mail: redactia@ziarulfaclia.ro

RADU VIDA redactor ºef Tel.: 0788.23.28.24 e-mail:raduvida@gmail.com

MICHAELA BOCU redactor ºef-adjunct Tel.: 0788.30.73.26 e-mail: m.bocu@ziarulfaclia.ro

COSMIN PURIª redactor ºef-adjunct Tel.: 0788.23.28.25 e-mail: cosminpuris@yahoo.com

SECRETARIAT:

Tel.: 0264.59.16.81

• PUBLICITATE • MICA PUBLICITATE Str. Clinicilor nr. 33 orar (L-V: 8-18, D:15-18) Tel./fax: 0264.45.07.07 Gina Ivaºcu e-mail: reclama@ziarulfaclia.ro Tel.: 0788.30.73.24 Maria Marchiº e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro Tel.: 0788.47.67.27

• DIFUZARE:

Tel/fax: 0264.59.16.81, Florina Oroian e-mail: difuzare@ziarulfaclia.ro Tel.: 0788.47.67.30

• CONTABILITATE:

Tel.: 0264.59.73.07 Borbely Elena e-mail: conta@ziarulfaclia.ro

• SUBREDACÞIA TURDA:

 

Tel.: 0737.02.35.77

SUBREDACÞIA DEJ:

Tel./fax: 0264.21.60.75

Redactori:

Cristian Focºanu – SPORT Tel.: 0788.47.67.28 Viorel Dãdulescu – ECONOMIC Tel.: 0788.23.28.09

e-mail: v.dadulescu@ziarulfaclia.ro Monica Tripon – SOCIAL Tel.: 0788.30.79.86 Demostene ªofron CULTURÃ, SPORT Tel.: 0723.66.08.42 Cosmin Puriº – POLITIC; Tel.: 0788.23.28.25 Adriana Stupar – ADMINISTRAÞIE Tel.: 0788.47.67.26 Horea Petruº secretar de redacþie; Tel./fax: 0264.59.16.81;

0788.23.28.08

Tehnoredactori:

Valentin Penþa

Viorel Popa

Dana Cutcan

ABONAMENTE:

Preþul unui abonament la ziarul “Fãclia” este de:

• 25 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoane fizice

• 35 lei/lunã (+ taxe poºtale)

pentru persoanele juridice.

• S.C. DONATH MEDIA S.R.L. – Tel. 0741.627.075 (pânã în penultima zi a lunii pentru luna urmãtoare);

• Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal

de care aparþineþi (în perioada 1-23 a fiecãrei luni); • Serviciul Difuzare “Fãclia”:

str. Clinicilor nr. 33 (pânã în

penultima zi lucrãtoare a lunii).

vineri, 17 noiembrie 2017 roza vânturilor Ziarul nostru foloseºte ºtiri furnizate de agenþia de presã

vineri, 17 noiembrie 2017

roza vânturilor

Ziarul nostru foloseºte ºtiri furnizate de agenþia de presã AGERPRES

3

www.ziarulfaclia.ro

Butonul nuclear în epoca Donald Trump

France Presse

Senatorii americani au examinat problema limitelor

Comisia de Afaceri Externe a Senatului, s-a concentrat pe o decizie prezidenþialã ipoteticã de a lovi inamicul cu arme

prezidenþialã ipoteticã de a lovi inamicul cu arme puterii preºedintelui SUA de a lansa un atac

puterii preºedintelui SUA de a lansa un atac nuclear, o dezbatere semnificativã în faþa tensiunilor crescânde dintre Donald Trump ºi Kim Jong-Un, liderul Coreei de Nord. Întreaga dezbatere, în cadrul unei audieri desfãºuratã în

nucleare, ca ‘primã loviturã’, în limbajul strategilor militari. ‘Suntem îngrijoraþi cã preºedintele SUA este atât de instabil ºi volatil, cã procesul sãu de luare a deciziilor este atât de capricios, încât acesta ar putea emite un ordin de a

folosi arma nuclearã complet contrar intereselor securitãþii naþionale americane “, a spus democratul Chris Murphy. În caz de atac nuclear inamic

în curs de desfãºurare sau al iminenþei unui astfel de atac, senatorii ºi experþii chestionaþi au fost de acord cã preºedintele are puteri depline pentru a apãra þara, conform Constituþiei. Doar preºedintele poate da ordinul de declanºare a unei lovituri nucleare. Senatorul Corker s-a distanþat în public de Donald Trump, apreciind cã acesta duce þara ‘drept spre cel de- al treilea rãzboi mondial’, din cauza declaraþiilor sale cu privire la Coreea de Nord. Dar ce s-ar întâmpla dacã preºedintele considerã cã o

þarã reprezintã o ameninþare

ºi ordonã în mod preventiv un tir nuclear? Nu existã o

definiþie strictã a iminenþei, au recunoscut cei trei experþi invitaþi la dezbaterea în Senat.

al

Comandamentului strategic

american din 2011 pânã în 2013, generalul în rezervã Robert Kehler, a reamintit însã

o regulã militarã de

Fostul

ºef

bazã:’Armata este obligatã sã execute un ordin legal, dar nu este obligatã sã urmeze un ordin ilegal’. Ce este însã un ordin legal?

De exemplu, un ordin al cãrui temei juridic a fost validat. Potrivit generalului citat, orice acþiune militarã trebuie sã îndeplineascã criteriile de

“necesitate”

“proporþionalitate”. Dar ce s-ar întâmpla dacã ºeful Comandamentului strategic ar aprecia cã ordinul primit de la preºedinte este ilegal? ‘Nu ºtiu exact’, a recunoscut generalul (r.) Robert Kehler, adãugând cã, la fel ca în cazul oricãrui ordin militar, ‘intrã în joc factorul uman’. În realitate, a spus Brian McKeon, fost ministru adjunct al apãrãrii sub preºedinþia lui Barack Obama, preºedintele i- ar putea înlocui pe comandantul refractar sau chiar pe ministrul apãrãrii “Dar am ajunge atunci într-o adevãratã crizã constituþionalã”, a adãugat el. Disconfortul unor senatori republicani a fost perceptibil pe durata audierii, conform

AFP.

ºi

Trecerea la o agriculturã 100% bio va fi imposibilã fãrã schimbãri majore

Natura Commununications

Hrãnirea planetei în anul 2050 graþie unei producþii agricole 100% bio nu se va putea face fãrã o majorare importatã a suprafeþei cultivate sau o modificare a regimului alimentar al fiinþelor umane. Cercetãtorii au ajuns la aceste concluzii pe baza unui model conform cãruia, în 2050, populaþia planetei va fi de nouã miliarde de fiinþe umane precum ºi pe necesitatea creºterii cu 50% a producþiei agricole pentru a hrãni planeta la acea datã. Potrivit studiului, având în vedere cã agricultura bio are randamente mai mici decât agricultura tradiþionalã, pentru a atinge obiectivul de a hrãni planeta fãrã a modifica comportamentul alimentar anual va fi nevoie ca suprafeþele cultivate sã creascã de la 16% pânã la 33%, iar în acelaºi timp despãduririle sã creascã de la 8% la 15%. În pofida impactului pozitiv pentru mediu al agriculturii bio, în special

faptul cã nu utilizeazã pesticide, cercetãtorii apreciazã cã aceastã soluþie nu este un viabilã. În consecinþã, cercetãtorii au trecut în revistã alte scenarii, care merg de la o conversie parþialã la o conversie totalã însoþitã de anumite modificãri ale regimului alimentar, în special un regim alimentar cu mai puþinã carne. “Conversia la agricultura bio ar putea avea potenþialul de a rãspunde la cererea alimentarã mondialã ºi a o face într-o manierã durabilã, însã numai dacã risipa alimentarã ºi producþia de carne vor fi diminuate”, concluzioneazã articolul din revista Nature Communications. Potrivit cercetãtorilor, obþinerea tuturor produselor agricole într-o manierã bio ºi fãrã a majora suprafeþele cultivabile devine o opþiune viabilã numai prin reducerea cu 50% a risipei alimentare ºi în acelaºi timp prin suprimarea totalã a culturilor destinate hranei animalelor. Rezultatul: un ºeptel

mai mic ºi reducerea de la 38% la 11% a ponderii reprezentate de proteinele animale în totalitatea proteinelor consumate de om. Fãrã a se pronunþa în favoarea unui anumit scenariu, studiu estimeazã cã o punere în practicã parþialã ºi combinatã ar permite un viitor alimentar mai durabil. Însã unii cercetãtori au primit cu scepticism modelele prezentate în acest studiu deoarece conþin multe supoziþii care ar putea sau nu sã se adevereascã, comenteazã Les Firbank, cercetãtor în agriculturã la Universitatea din Leeds. “Cu aceste strategii, hrãnirea fiinþelor umane ar fi diferitã faþã de cea din prezent, cu foarte puþinã carne ºi o creºtere importantã a consumului de legume” subliniazã Martine Barons, de la Universitatea din Warwick. “Cum va fi gestionatã aceastã schimbare?” se întreabã Martine Barons, evocând în special normele culturale ºi sociale care vor trebui rescrise.

Summit social al UE, organizat în Suedia pentru a contracara populismul

AFP

Liderii europeni se reunesc vineri pentru un summit social la Goteborg, într-o ofensivã lansatã de Bruxelles ºi Suedia pentru a recâºtiga încrederea cetãþenilor în faþa ascensiunii populismului care fragilizeazã Europa. Dupã ºocul Brexitului ºi întãrirea tendinþelor eurosceptice în mai multe þãri-membre ale UE, printre care recent Germania ºi Austria, Comisia Europeanã este hotãrâtã sã arate cã UE nu este pur ºi simplu

o mare piaþã, ci cã doreºte de asemenea sã reducã inegalitãþile. Co-organizator al summitului, premierul social-democrat suedez Stefan Lovfen a admis cã este ‘îngrijorat de ascensiunea extremismelor de dreapta, otravã a societãþii’, ºi a pledat pentru o ‘UE cu o puternicã dimensiune socialã’. Astfel se explicã ambiþia de a determina cele 28 de state membre

se explicã ambiþia de a determina cele 28 de state membre sã semneze o amplã declaraþie

sã semneze o amplã declaraþie contra dumpingului social, cu titlul ‘Soclu european al drepturilor omului’, în mod cert fãrã dimensiune legalã, dar cel puþin menitã sã dea un semnal naþiunilor cã cele mai sãrace dintre ele nu vor fi uitate. La Goteborg, în cadrul unei ceremonii, doar trei lideri europeni ar urma sã parafeze acest text în numele tuturor celorlalþi:

preºedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cel al Parlamentului European, Antonio Tajani, ºi premierul estonian Juri Ratas, a cãrui þarã asigurã preºedinþia prin rotaþie a UE pentru ºase luni. Cancelarul federal german Angela Merkel, în plinã negociere pentru formarea unui nou guvern de coaliþie, va rãmâne la Berlin. Serviciul sãu de presã a subliniat însã cã executivul german susþine pe deplin ‘Soclul european pentru drepturi sociale’, la fel ca ºi celelalte 27 de state membre. Acest text stabileºte 20 de principii ºi drepturi menite sã fie

respectate pe tot continentul european, cum sunt dreptul la studii ºi

la orientare profesionalã, la egalitate de ºanse ºi tratament pentru

bãrbaþi ºi femei.

El evocã, de asemenea, ‘salarii minime adecvate care trebuie sã fie garantate, la un nivel ce permite satisfacerea nevoilor angajatului

ºi familiei sale, þinând cont de condiþiile economice ºi sociale ale

þãrii, menþinând totodatã accesul la muncã ºi incitãrile de a cãuta un loc de muncã’. La 1 ianuarie 2017, potrivit Oficiului European pentru Statistici, exista 1.764 de euro diferenþã între salariul minim cel mai mic din UE - cel din Bulgaria, de 235 de euro - ºi cel mai mare - cel din Luxemburg, de 1.999 de euro. Uriaºele diferenþe salariale dintre þãrile UE pun probleme de concurenþã între state, incitând uneori întreprinderile sã relocalizeze siturile lor de producþie în þãri cu salarii mici. La Goteborg, liderii europeni vor discuta de asemenea despre educaþie ºi culturã. Comisia Europeanã vrea sã facã unele propuneri concrete pentru a spori ºi mai mult mobilitatea tinerilor.

A fost descoperitã o nouã planetã care ar putea gãzdui forme de viaþã

AFP

O nouã planetã a fost adãugatã pe lista încã restrânsã a celor mai bune candidate pentru cãutarea unor semne de viaþã dincolo de sistemul nostru solar, a anunþat Observatorul European de Sud (ESO), care are sediul în Garching bei München, Germania. Aceastã micã planetã numitã Ross 128b a fost descoperitã pe orbita unei stele din constelaþia Virgo, la ‘’doar’’ 11 ani-luminã în afara Sistemului Solar (un an- luminã echivaleazã cu 9.460 de miliarde de kilometri). “Ross 128b este foarte aproape, ceea ce ne va permite sã o vedem cu ajutorul unui

telescop precum E-ELT (European Extremely Large Telescope) aflat în construcþie pentru anul 2025”, a declarat pentru sursa citatã Xavier Bonfils, astronom în cadrul centrului de cercetare francez CNRS la Observatorul pentru ªtiinþa Universului din Grenoble. Detectatã de spectograful HARPS, instalat pe telescopul ESO de 3,6 metri din Chile, planeta orbiteazã în jurul unei stele pitice (Ross 128) în 9,9 zile. Potrivit cercetãtorilor, Ross 128b ar putea gãzdui forme de viaþã, planeta având dimensiuni similare cu cele ale Pãmântului - un multiplu de 1,35 - iar ‘’temperatura de la suprafaþa sa ar putea fi apropiatã de cea de

pe Terra’’, deci ar putea fi compatibilã cu prezenþa apei în stare lichidã, indispensabilã pentru viaþã aºa cum o cunoaºtem.

În plus, aceastã nouã planetã orbiteazã în jurul unei stele “calme”, atmosfera ei putând sã fi rezistat vânturilor ºi erupþiilor stelare.

putând sã fi rezistat vânturilor ºi erupþiilor stelare. Echipa lui Xavier Bonfils aºteaptã cu nerãbdare punerea

Echipa lui Xavier Bonfils

aºteaptã cu nerãbdare punerea

în funcþiune a telescopului E-ELT

al ESO, aflat în construcþie în Chile, care va permite studierea cu mai multã precizie a planetei Ross 128b ºi aflarea rãspunsului la întrebarea dacã aceasta posedã sau nu o atmosferã ºi

dacã densitatea acesteia este suficientã pentru a proteja planeta de steaua sa (în special de razele X emise de ea). Ross 128b reprezintã exo-

Terra temperatã cea mai apropiatã de noi dupã Proxima B a cãrei descoperire

a fost primitã cu mare interes

în august 2016. Planeta ar orbita în jurul stelei Proxima

Centauri (cea mai apropiatã stea de Sistemul Solar) în interiorul

zonei “locuibile” care permite prezenþa apei lichide. Datoritã apropierii sale, Proxima B ar putea fi prima exoplanetã care sã poatã fi vizitatã de o sondã spaþialã, dacã oamenii vor reuºi sã dezvolte tehnologia necesarã. Proxima Centauri face parte din sistemul Alpha Centauri, cel mai apropiat sistem stelar de Sistemul Solar, aflat la o distanþã de aproximativ 4,2 ani-luminã de sistemul nostru solar. Câteva mii de alte exoplanete au fost descoperite pânã în

prezent, însã doar circa 50 dintre acestea sunt considerate potenþial locuibile.

4

www.ziarulfaclia.ro

sãnãtate

4 www.ziarulfaclia.ro sãnãtate vineri, 17 noiembrie 2017 Am intrat în postul Crãciunului Postul este în general,

vineri, 17 noiembrie 2017

Am intrat în postul Crãciunului

Postul este în general, de origine si instituire divinã ºi de aceea îl gãsim practicat din vremuri strãvechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile ºi la toate popoarele. Creºtinismul a dat postului o importanþã majorã, integrându-l vieþii spirituale în rãzboiul nevãzut, în lupta cu puterile întunericului ºi cu patimile. Postul Craciunului este primul post din anul bisericesc ºi ultimul din anul civil. Cele mai vechi mãrturii despre acest post, le avem din veacurile IV-V, de la Fericitul Augustin si de la Episcopul Romei, Leon cel Mare. Dacã la început durata lui nu era pretutindeni la fel, la acelaºi sinod din Constantinopol de la 1166, þinut sub patriarhul Luca Hrisoverghi, durata lui s-a stabilit la 40 de zile, anume din seara de 14 noiembrie pânã la ultima lui zi, adicã 24 decembrie, care este zi de ajun (ajunul Crãciunului), care va fi o zi de post aspru. Indiferent de ziua în care picã prima zi a Crãciunului, se va mâncã de dulce. Alãturi de faptele bune, de rugãciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuþilor. El este desãvârºit atunci când abþinerea de la mâncãrurile de dulce, este unitã cu efortul spre virtute ºi progres spiritual. Din punct de vedere al alimentaþiei, Postul Crãciunului, este mai uºor decât Postul Paºtelui, deoarece se mãnâncã peºte în toate zilele de sâmbãtã ºi duminicã, precum ºi la sãrbãtorile religioase, timp de ºase sãptãmâni. Specialiºtii în nutriþie susþin cã nu este bine sã posteascã:

lãuzele, copiii, bolnavii cu afecþiuni cronice, persoanele subnutrite ºi convalescenþii. Acestora li se recomandã, sã îºi intensifice acuma, momentele de viaþã spiritualã, prin rugãciuni care sã suplineascã ºi rolul postului alimentar. Biserica ne îndeamnã sã þinem un post adevãrat, bine plãcut lui Dumnezeu, care este legat de: înstrãinarea de rãutãþi, înfrânarea limbii, lepãdarea mâniei, depãrtarea de pofte, de clevetire, de minciunã ºi de jurãmânt fals. Postul Crãciunului nu are cumva, menirea de a face din noi bucãtari selectivi, ci de a ne curãþi efectiv bine de patimi. De aceea, Biserica ne vorbeºte despre Postul Crãciunului, ca despre un Post al Bucuriei, care anticipeazã Naºterea Mântuitorului Iisus. Trebuie sã ne rugãm pentru: liniºtea sufleteascã a întregii familii, a rudelor ºi prietenilor, care se confruntã cu necazuri ºi cu momente de cumpãnã. Rugãciunile din timpul Postului, se referã ºi la iertarea greºelilor pe care credinciosul le-a sãvârºit cu voie, sau fãrã de voie. Din bãtrâni, chiar ºi în vremuri de restriºte, unul dintre cele mai importante obiceiuri pãstrate, dedicate Postului Crãciunului, îl reprezintã colindele. Acestea au rolul de a-i îmbãrbãta pe credincioºi, de a le da speranþã ºi încredere.

Dr. Liana Monica DEAC

Diagnosticarea precoce a cancerului pancreatic, esenþialã pentru un prognostic favorabil

Detectarea timpurie a cancerului de pancreas este cheia pentru a oferi pacienþilor cel mai bun prognostic, au anunþat miercuri

de la Spitalul General din capitala Austriei, informeazã Xinhua. Circa 120 de persoane din Austria sunt diagnosticate lunar cu

120 de persoane din Austria sunt diagnosticate lunar cu experþii de la Comprehensive Cancer Center din

experþii de la Comprehensive Cancer Center din cadrul Universitãþii Medicale din Viena ºi

cancer de pancreas, iar aproape la fel de multe pierd lupta cu aceastã afecþiune, se aratã în cadrul unui

comunicat dat publicitãþii cu ocazia Zilei Mondiale a Cancerului Pancreatic, marcatã joi. Aceastã situaþie este cauzatã atât de diagnosticul târziu cât ºi de natura agresivã a acestui tip de tumoare care ocupã locul al treilea în clasamentul numãrului de decese cauzate de o formã de cancer, în ciuda faptului cã nu reprezintã decât 4% dintre toate formele de cancer recent diagnosticate. Mai mult, numãrul cazurilor de cancer pancreatic a crescut cu 50% în ultimele douã decenii. Deºi metodele chirurgicale ºi medicamentele au îmbunãtãþit într-o anumitã mãsurã tratamentul, la nivelul ratei de supravieþuire de cinci ani pentru

persoanele diagnosticate nu au fost observate decât îmbunãtãþiri marginale. Specialiºtii au publicat o serie de recomandãri, printre acestea numãrându-se date cu privire la simptome, importanþa diagnosticãrii rapide prin teste de laborator ºi imagistice, grãbirea programãrilor în vederea efectuãrii de biopsii ºi diagnosticul efectuat la centre specializate. În plus, noteazã experþii, sunt esenþiale iniþierea imediatã a unui tratament adecvat, informarea celor afectaþi ºi a familiilor lor cu privire la diagnostic ºi tratamente ºi susþinerea acordatã prin terapie contra durerilor, sfaturi legate de nutriþie ºi îngrijire psihologicã, menþioneazã sursa citatã.

Testele efectuate pe ºoareci au demonstrat cã vaporii þigãrilor electronice încetinesc frecvenþa cardiacã

Sistemele electronice de livrare a nicotinei (ENDS) precum þigãrile electronice afecteazã frecvenþa cardiacã ºi funcþia cardiovascularã în cazul ºoarecilor, potrivit unei cercetãri preliminare prezentatã duminicã în cadrul Sesiunii ªtiinþifice din 2017 organizatã de Asociaþia Americanã a Inimii (AHA) în Anaheim, California, Statele Unite. Pe lângã nicotinã, þigãrile electronice conþin în general

propilen glicol ºi/sau glicerinã vegetalã, utilizatã de obicei în loþiunile de piele utilizare pentru menþinerea hidratãrii dermei sau ca aditiv alimentar, însã efectele încãlzirii ºi inhalãrii acestor substanþe sunt necunoscute. În cadrul acestui studiu finanþat de institutele naþionale de sãnãtate din Statele Unite oamenii de ºtiinþã au analizat pe ºoareci efectele asupra sistemului

cardiovascular ale aerosolilor emiºi de þigãrile electronice în comparaþie cu þigãrile tradiþionale. Ei au descoperit cã expunerea la aerosoli ENDS ºi fumul provenit de la þigãrile electronice au scãzut rapid frecvenþa cardiacã (bradicardie) în cazul ºoarecilor. Aceste descoperiri sugereazã cã expunerea la aerosoli produºi de ENDS poate declanºa efecte cardiovasculare ºi poate creºte

riscul de apariþie a aritmiei - bãtãile neregulate ale inimii - ºi a afecþiunilor cardiace. Pentru a studia aceste efecte asupra utilizatorilor de sisteme ENDS este nevoie de cercetãri aprofundate, au notat specialiºtii în cadrul unui comunicat de presã. Sesiunea ªtiinþificã din 2017 organizatã de AHA a atras aproape 18.000 de participanþi din peste o sutã de þãri, precizeazã sursa citatã.

Un adult din unsprezece suferã de diabet, potrivit Federaþiei internaþionale

Un adult din unsprezece din lume (425 de

milioane) suferã de diabet, cu 10 milioane mai mulþi decât în 2015, a anunþat marþi Federaþia internaþionalã a diabetului (FID), cu prilejul zilei mondiale consacrate acestei maladii, marcatã pe 14 noiembrie, relateazã AFP. “Diabetul este una dintre cele mai mari urgenþe sanitare mondiale. Sunt necesare mai

multe acþiuni (

pentru a reduce povara

economicã ºi socialã” pe care o reprezintã, menþioneazã FID într-un comunicat care conþine date statistice referitoare la adulþi între 20 ºi 79 de ani.

Federaþia estimeazã cã “diabetul reprezintã 12% din cheltuielile pentru sãnãtate mondiale (727 miliarde de dolari, 618 miliarde de euro)”. Diabetul, “care este asociat cu un anumit numãr de complicaþii care afecteazã ochii,

)

inima, rinichii, nervii ºi picioarele”, va afecta circa 629 de milioane de persoane în 2045, prezice FID. Diabetul, o problemã de asimilare a zahãrului de cãtre organism, existã sub douã forme. Diabetul de tip 2 (aproape 90% din cazuri) corespunde unei creºteri prelungite a concentraþiei de zahãr din sânge, fiind asociat frecvent cu obezitatea ºi cu modul de viaþã (sedentarism, alimentaþie, etc.). Diabetul de tip 1, care apare cel mai adesea într-un mod brutal la copiii sau la tineri, este caracterizat de producþia insuficientã de insulinã, un hormon secretat de pancreas. Potrivit FID, “peste 350 de milioane de adulþi prezintã acum risc ridicat de a dezvolta diabet de tip 2”, respectiv cu 34 de milioane în plus faþã de 2015.

2”, respectiv cu 34 de milioane în plus faþã de 2015. Activitatea sexualã este puþin probabil

Activitatea sexualã este puþin probabil sã cauzeze un stop cardiac

Majoritatea persoanelor care se tem cã inima li s-ar putea opri brusc în timpul activitãþii sexuale nu mai trebuie sã îºi facã griji în acest sens, conform rezultatelor unui nou studiu citat de Reuters. Oamenii de ºtiinþã au examinat informaþii prelevate de la 4.557 de adulþi care au decedat ca urmare a unui stop cardiac, în esenþã un scurtcircuit produs în sistemul electric al inimii. Ei au descoperit doar 34 de cazuri asociate activitãþii sexuale. Astfel, s-a concluzionat cã sub 1% dintre numãrul deceselor ca urmare a unui stop cardiac aveau legãturã cu activitatea sexualã. ‘’Pe baza acestor informaþii ºtim

acum cã probabilitatea ca sexul sã fie factorul declanºator pentru stopul cardiac este foarte micã’’, a declarat pentru sursa citatã doctor Sumeet Chugh de la Centrul Medical Cedars- Sinai din Los Angeles, autor principal al studiului. Chugh ºi colegii sãi au anunþat aceastã descoperire în cadrul Sesiunii ªtiinþifice din 2017 organizatã de Asociaþia Americanã a Inimii (AHA) în Anaheim, California, Statele Unite, dar ºi în ‘’Journal of the American College of Cardiology’’. Stopul cardiac presupune oprirea bruscã a activitãþii cardiace ºi a respiraþiei ºi pierderea cunoºtinþei. Spre deosebire de atacul de cord, care se produce când fluxul de sânge

într-o anumitã parte a inimii este blocat, stopul cardiac are loc în urma unor disfuncþionalitãþi ale sistemului electric al cordului, de multe ori cauzate de ritmul cardiac neregulat. Stopul cardiac se poate produce fãrã niciun simptom ºi este, de multe ori, fatal dacã nu este tratat în câteva minute. Anual, în Statele Unite, peste 300.000 de persoane mor ca urmare a unui stop cardiac, potrivit cercetãtorilor. Pentru acest studiu, ei au analizat rapoarte medicale detaliate de la toate persoanele adulte care au decedat în Portland, Oregon, din 2002 pânã în 2015. Pacienþii care au suferit un stop

cardiac asociat activitãþii fizice aveau fibrilaþie ventricularã - o tulburare foarte gravã a ritmului normal al inimii - ºi tahicardie, o problemã în care rata bãtãilor inimii depãºeºte cu mult frecvenþa normalã. Majoritatea cazurilor erau bãrbaþi care aveau o istorie în ceea ce priveºte afecþiunile cardiace. În medie, doar circa 1 din 100 de bãrbaþi ºi 1 din 1.000 de femei suferã un stop cardiac în timpul activitãþii sexuale, a descoperit studiul. Aproape 20% dintre pacienþi au supravieþuit în urma unui stop cardiac asociat sexului în comparaþie cu circa 13% în urma unui astfel de eveniment asociat cu alte activitãþi. Rata de supravieþuire depinde de

rapiditatea cu care pacienþii primesc resuscitare cardio-respiratorie (RCR). Cercetarea a subliniat cã o astfel de intervenþie a fost efectuatã în numai o treime dintre cazuri, în ciuda faptului cã era de faþã partenerul de viaþã al persoanei afectate, mai aratã ºi BBC. În acest sens, doctor Chugh a subliniat necesitatea învãþãrii administrãrii RCR. ‘’Aceste descoperiri evidenþiazã importanþa eforturilor susþinute de educare a publicului în privinþa RCR pentru stop cardiac, indiferent de circumstanþe’’, a spus acesta. Un alt studiu prezentat la conferinþã a demonstrat cã metodele RCR pot fi învãþate chiar ºi de copiii în vârstã de ºase ani.

vineri, 17 noiembrie 2017 artã-culturã 5 www.ziarulfaclia.ro Premii de prestigiu pentru ªcoala de Arte Cluj

vineri, 17 noiembrie 2017

artã-culturã

5

www.ziarulfaclia.ro

Premii de prestigiu pentru ªcoala de Arte Cluj la Festivalul Internaþional de Folclor „Cântecele Neamului” – Suceava, ed. a X-a!

„Anul cântului popular la ªcoala de Arte Cluj” s-a încheiat într-un mod cum nu se poate mai fericit, sâmbãtã ºi duminicã, 11-12 noiembrie, prin prezenþa a unui adevãrat „desant” al instituþiei clujene, la Suceava, cu ocazia desfãºurãrii ediþiei a X-a a Festivalului Internaþional de Folclor „Cântecele Neamului”. Evenimentul, de mare prestigiu, s-a bucurat de prezenþa - la cele douã secþiuni, soliºti vocali ºi instrumentiºti – a 35 de concurenþi, valoroºi, din România, Republica

Neamului” a revenit, la secþiunea soliºti vocali, cursantei Simona Nicoleta Bãdulescu (16 ani), anul II al clasei de canto muzicã popularã a ªcolii de Arte Cluj - expert Claudiu Ciotleuº. Totodatã, ºi la secþiunea instrumentiºti clujenii au obþiunt un onorant loc II – prin Ioan Ovidiu Goia (21 ani) saxofon, clasa expert Petricã Pleºca. „Acest trofeu înseamnã pentru mine o nouã realizare – dupã locurile întâi obþinute la festivalurile de la Ineu, Mangalia, Timiºoara – cu atât mai mult cu cât au

Ineu, Mangalia, Timiºoara – cu atât mai mult cu cât au Moldova ºi Ucraina a cãror

Moldova ºi Ucraina a cãror artã a fost sub „lupa” unui juriu compus din personalitãþi de seamã: muzicologi, redactori muzicali ºi manageri ai unor instituþii de profil din þarã ºi strãinãtate. La capãtul a douã zile acerbe de competiþie, spre marea bucurie a clujenilor, Trofeul Festivalului Internaþional de Folclor „Cântecele

fost prezenþi în concurs excelenþi concurenþi din þarã, din Republica Moldova ºi Ucraina. Acesta e un moment important care mã determinã sã-mi continui cu ºi mai multã ambiþie pregãtirea. De-acum mã concentrez pe pregãtirea a douã piese ºi, încet-încet, sã ajung sã mã pot prezenta cu cinste ºi la Festivalul „Strugurele de Aur” de

la Jidvei, viitorul meu obiectiv”, ne-a declarat, câºtigãtoarea trofeului, Simona Nicoleta Bãdulescu. La rândul sãu, Ioan Ovidiu Goia ne-a declarat:

Bãdulescu. La rândul sãu, Ioan Ovidiu Goia ne-a declarat: „Acesta este unul din cele mai valoroase

„Acesta este unul din cele mai valoroase premii pe care le-am obþinut, dupã Premiul I la Festivalul Internaþional de la Cernãuþi, „Grãdina cu flori multe” ºi la cel de la Caransebeº, unde am obþinut Premiul Special Luþã Ioviþã al Festivalului-concurs „Luþã Ioviþã”. Distincþia de azi reprezintã o nouã confirmare a valorii mele actuale ºi un imbold pentru a mã autoperfecþiona deoarece nu am de gând sã mã opresc aici”. ªi, pentru a sublinia respectul de care se bucurã deja pe plan naþional ªcoala de Arte Cluj ºi managerul sãu, dl. Vasile Corpodean, organizatorii festivalului au dorit ca un punct consistent, din spectacolul de galã, de duminicã, sã aparþinã Ansamblului Folcloric „Vatrã

de Dor”, al ªcolii de Arte Cluj sub coordonarea muzicalã a lui Iancu Pop, cea coregraficã fiind asiguratã de Viorel Dragomir, iar coordonarea artisticã de cãtre directorul adjunct Marius Moldovan. Ca urmare, în sala arhiplinã a Casei de Culturã a Sindicatelor Suceava, au fost aplaudate la scenã deschisã suitele de dansuri de pe Dealurile Clujului ºi de pe Câmpia Someºanã ale ansamblului instruit de Viorel Dragomir, precum ºi piesele

ansamblului instruit de Viorel Dragomir, precum ºi piesele vocale cântate de Paula Lupo, Raluca Codori, Denisa

vocale cântate de Paula Lupo, Raluca Codori, Denisa ªaban, Cãtãlin Lazãr, Monica Coroiu ºi Denisa Perde. „Mulþumim Ansamblului Vatrã de Dor pentru cã a susþinut un recital atât de frumos, numai pentru dumneavoastrã, publicul sucevean. De asemenea, ne bucurãm cã de la o ediþie la alta participã tot mai mulþi concurenþi ºi din ce în ce mai valoroºi”, a reiterat, pe scenã, dl. Ioan Bãiþan, directorul festivalului ºi totodatã al ªcolii de Arte „Ion Irimescu” din Suceava. Cu alte cuvinte, o nouã participare de prestigiu a ªcolii de Arte Cluj, încununatã cu premii de excepþie, care de la o zi la alta capãtã o tot mai mare încredere în forþele creatoare ale cursanþilor ºi experþilor sãi.

Concert simfonic extraordinar cu Roman Kim ºi Octavian Lup

Dupã mici peripeþii, nonconformistul violonist Roman Kim ºi violoncelistul de origine clujeanã Octavian Lup se pregãtesc de concert. Din fericire, evenimentul a putut fi reprogramat în data de 20 noiembrie 2017, în Auditorium Maximum (Casa Universitarilor), de aceastã datã mai devreme: de la ora 19. Împreunã cu Orchestra Notes&Ties, dirijatã de Jankó Zsolt, cei doi soliºti vor susþine un concert cu lucrãri de Ceaikovski (Aria lui Lenski din opera „Evgheni Oneghin” ºi Variaþiunile rococo pentru violoncel ºi orchestrã), dar ºi mult aºteptata premierã mondialã a Concertului pentru vioarã ºi orchestrã de Roman Kim. Biletele se pot cumpãra în continuare de la Librãria Bookstory (Bd-ul. Eroilor, nr. 6-8), de la Agenþia Teatralã (Piaþa ªtefan cel Mare, nr. 14) ºi de pe Biletmaster.ro (https://goo.gl/Ubnwf3). Biletele cumpãrate pentru data iniþialã a concertului (5.11.) rãmân valabile. Cei care doresc rambursarea biletului pot solicita acest lucru de la locul achiziþiei sau adresând o solicitare la adresa info@biletmaster.ro (pentru biletele achiziþionate online). Adesea comparat cu Paganini, Roman Kim redefineºte virtuozitatea aºa cum o ºtim. Nãscut în Kazahstan, ºcolit la Moscova (elev al aceleiaºi profesoare care i-a descoperit pe Maxim Vengerov ºi Vadim Repin: Galina Turchaninova) ºi stabilit în Köln, este unul din cei mai captivanþi soliºti ai generaþiei tinere. Roman Kim a fãcut mai întâi senzaþie în mediul online prin video-urile postate pe YouTube, vizualizate de mii de persoane, înainte de a fi aclamat în mari sãli de concert. Format la Moscova, la clasa profesoarei Galina Turtschaninova, Roman Kim îºi continuã studiile la Universitatea de Muzicã din Köln, la clasa cunoscutului pedagog Viktor Tetriakov. Cu ajutorul unei burse oferite de Fundaþia Mstislav Rostropovici, în perioada 2001-2008 s-a perfecþionat la cursurile de mãiestrie susþinute de violoniºti precum Maxim Vengerov, Midori Goto, Lewis Kaplan, Miriam Fried ºi Gidon Kremer. Inspirat de viaþa ºi creaþia compozitorului ºi violonistului Niccolò Paganini, precum ºi de a lui

Jimi Hendrix, tânãrul violonist încearcã sã depãºeascã toate barierele tehnico-interpretative ale instrumentului prin abordarea unor lucrãri clasice complexe dar ºi prin transcrierea sau compunerea unor noi opusuri. Dupã debutul sãu ca solist alãturi de Orchestra Filarmonicii din Köln, ziarul Kölner Stadt Anzeiger i-a surprins trãsãturile artistice în urmãtoarele cuvinte: „În concert […] Kim a dat dovadã de o forþã magicã ce i-a fãcut pe ascultãtorii Filarmonicii din Köln sã sarã de pe scaune. […] Nici un alt muzician nu este capabil sã scoatã atâtea sunete ºi extravaganþe în cinci minute”. Binecunoscut publicului clujean, violoncelistul Octavian Lup, ºi-a început activitatea muzicalã la vârsta de 7 ani ºi a studiat violoncelul la Liceul de Muzicã „Sigismund Toduþã” din Cluj-Napoca sub îndrumarea profesorului Gabriel Râpã, iar mai apoi cu profesoara Gabriela Todor. În anul 2010 devine absolvent al Universitãþii Naþionale de Muzicã din Bucureºti la clasa maestrului Marin Cazacu ºi îºi continuã studiile la Conservatorul Naþional Superior din Paris, unde îi are ca mentori pe celebrii violonceliºti Roland Pidoux ºi Xavier Phillips. În prezent este doctorand ºi profesor asociat la Universitatea Naþionalã de Muzicã Bucureºti. În 2012, Octavian s-a apropiat de latura improvizaþiei în muzicã, fiind reprezentantul Universitãþii Naþionale de Muzicã din Bucureºti la Haga, unde a avut loc un stagiu intensiv de 2 sãptãmâni în compania celor mai sonore nume din domeniul improvizaþiei. În 2012 ºi 2016 este selectat sã participe ca membru activ la Kronberg Academy cello masterclass sub îndrumarea lui Frans Helmerson ºi Gary Hoffman. Este membru al cvartetului de violoncele „Cellisimo” alãturi de maeºtrii Marin Cazacu, Alexandra Guþiu ºi Rãzvan Suma. De asemenea este prim violoncelist al orchestrei „Camerata Regalã” ºi membru al Orchestrei Române de Tineret. Pe lângã activitatea solisticã ºi orchestralã, desfãºoarã ºi o importantã activitate pedagogicã, atât la Universitatea Naþionalã de Muzicã din Bucureºti, cât ºi la Colegiul Naþional de Artã „Dinu Lipatti”. De-a lungul timpului a avut

ocazia sã cânte sub bagheta unor dirijori celebri, precum Kristjan Järvi, Cristian Mandeal, Lawrence Foster, Horia Andreescu, Christian Badea, Tiberiu Soare, dar ºi alãturi de soliºti precum Pinchas Zukerman, Sarah Chang, David Garret, Alexandru Tomescu, Marin Cazacu. Jankó Zsolt este dirijorul permanent al Filarmonicii de Stat din Oradea, al Operei Maghiare din Cluj-Napoca ºi dirijor asistent al Orchestrei Festival din Budapesta. Dupã studii de vioarã la Liceul de Muzicã „Sigismund Toduþã”, în 2002 a absolvit secþia de dirijat-orchestrã a Academiei de Muzicã „Gheorghe Dima”, sub îndrumarea maestrului Petre Sbârcea ºi tot aici a urmat ºi

masteratul în arta dirijoralã. În anul 2004 a obþinut diploma de master la Universitatea de Muzicã din Viena, în clasa maestrului Leopold Hager. În 2005

a studiat la Conservatorul Benedetto Marcello din

Veneþia cu profesorul Giorgio Proietti. A participat la cursuri de mãiestrie conduse de Octav Calleya,

Emily F. Brown, Acél Ervin, Zoltán Peskó ºi Tihanyi László. În 2010 a participat la cursul de dirijat organizat de Orchestra Tonhalle din Zürich, sub îndrumarea dirijorului David Zinman, la cursul din cadrul Festivalului Schleswig-Holstein, sub îndrumarea maestrului Iván Fischer, iar în 2013 la

cursul de dirijat condus de Peter Eötvös. A fost invitat

la numeroase festivaluri, precum Stravinsky Maraton

– Budapesta, Primavera Opera Festival (Budapesta),

Budapest Spring Festival, Festivalul Internaþional de Operã (Miskolc, Ungaria), Festivalul Bartók de la Cluj- Napoca (unde a dirijat toate cele trei compoziþii

pentru scenã semnate de Bartók). A avut onoarea de

a dirija Orchestra Festival din Budapesta, Orchestra

Konzerthaus din Berlin, Schleswig-Holstein Festival

Orchestra din Germania, Pärnu City Orchestra din Estonia, Orchestra Simfonicã MÁV de la Budapesta, Orchestra de Camerã Radio Bucureºti. A realizat totodatã numeroase spectacole de operã ºi balet cu Opera Naþionalã Românã ºi Opera Maghiarã din Cluj- Napoca. Sunt amãnunte ce ne-au fost puse la dispoziþie de organizatorul evenimentului – Asociaþia Culturalã ,,Notes&Ties’’ Cluj-Napoca.

Cel mai vechi instrumentist gherlean a împlinit 102 ani!

Zilele trecute a fost din nou mare sãrbãtoare în familia cunoscutului profesor de muzicã ºi artist, Iosif Rus din municipiul Gherla. Cel mai vechi membru al Corului Mixt “Corala Magna” ºi al Orchestrei camerale aparþinând Casei Municipale de Culturã Gherla a împlinit 102 ani! O vârstã frumoasã, din care peste 80 de ani dedicate vieþii artistice din oraºul de pe Someº, unde nu mai puþin de 20 de ani a instruit tinerele talente în cadrul cursului de instrumente muzicale de pe lângã Clubul Copiilor, unde în anii 60 conducea o orchestrã semisimfonicã cu nu mai puþin de 30 de membri ºi cu care efectua turnee în toatã þara. De 40 de ani face parte din formaþiile muzicale (cor ºi grupul cameral) ale Casei de Culturã. ºi în prezent participã cu regularitate la repetiþiile ºi spectacolele acestor formaþii artistice ºi este nelipsit de la evenimentele culturale desfãºurate în oraºul Gherla. S-a nãscut în anul 1915, la Ghiolþ, în comuna Taga. Viaþa l-a purtat prin locuri nebãnuite. Dupã ce a absolvit ºcoala de învãþãtori, unde a prins dragoste de vioarã, a ajuns pe front, unde a scãpat cu viaþã ca prin urechile acului, în timp ce mulþi dintre camarazii sãi n-au avut parte de acelaºi noroc. S-a întors pe meleagurile natale, unde

a pregãtit mai multe generaþii de copii, pe care i-a învãþat sã mânuiascã arcuºul, fiind un pedagog mult apreciat. N-a fost bolnav niciodatã, nu poartã ochelari, iar la 102 ani, are o luciditate de invidiat ºi o memorie care funcþioneazã foarte bine. Îl mai dor din când în când picioarele, dar asta “e normal, a trecut timpul ºi peste ele”, spune cu regret profesorul. Recent a fost prezent ºi la “Promenada Inimii” organizat de Clubul Rotary Gherla, unde

a reuºit sã termine cursa, o adevãratã

performanþã pentru un om trecut de 100 de ani! Secretul? Îl spune chiar el: noroc în viaþã, un trai cumpãtat, fãrã griji multe. La acestea se adaugã ºi un program pe care-l respectã cu sfinþenie, în fiecare zi:

trezirea la ora 7, masa la ora 8, la amiazã ciorbele sau supele nu lipsesc niciodatã, plimbare la aer curat, iar seara nu se culcã pânã nu citeºte câteva pagini. Zilnic studiazã presa, printre ziarele prefertate (de peste 50 de ani) se aflã ºi Fãclia. ªi alimentaþia e tratatã cu multã atenþie: mãnâncã doar produse sãnãtoase, fãrã e-uri, iar mezelurile sunt total excluse. “Mai bine o felie de slãninã!”. Din magazin nu cumpãrã nimic pânã nu verificã eticheta. Are o memorie fantasticã, povesteºte întâmplãri din anii 1930 sau 1940 cu lux de amãnunte, de parcã ar fi fost ieri. Are o valoroasã colecþie de cãrþi ºi articole referitoare la viaþa artisticã a Gherlii. A fãcut parte ºi din orchestra renumitului Ansamblu de operetã a Casei de Culturã Gherla, formaþie de amatori singularã în þarã, cu care a cutreierat toatã zona Transilvaniei . Cu opereta “Silvia”, de exemplu, au susþinut 9 reprezentaþii consecutive la Gherla” .

Asta a fost la sfârºitul anilor 50. În zilele noastre, la vârsta de 102 ani, zilnic repetã cu vioara lui valoroasã, pregãtindu-se pentru viitoarele spectacole. Iosif Rus este cetãþean de onoare al municipiului Gherla, dar înainte de toate un adevãrat om de culturã, respectat

ºi stimat de toatã lumea. SZEKELY Csaba

6

www.ziarulfaclia.ro

artã-culturã

6 www.ziarulfaclia.ro artã-culturã vineri, 17 noiembrie 2017 Festival Mozart 2017 Mozart ºi Weber în programul

vineri, 17 noiembrie 2017

Festival Mozart 2017

Mozart ºi Weber în programul deschiderii oficiale

Ajuns la cea de a XXVII-a ediþie, Festivalul Mozart îºi propune ºi în acest an sã aducã bucuria muzicii lui Mozart, ºi nu numai, în interpretarea celor mai buni muzicieni. Pe lângã concertele din cadrul festivalului vã puteþi bucura ºi de Concursul de Interpretare, ajuns la cea de a XXIV-a ediþie, în acest an îndreptându- se spre canto ºi acompaniament pianistic. Concertul de deschidere îi aduce la Cluj pe dirijorul Vladimir Kulenovic ºi solistul

vineri, 17 noiembrie, 19. 00 * Auditorium Maximum

Diana Þugui (sopranã), Liliana Mattei (mezzosopranã), Tiberius Simu (tenor) ºi Cristian Hodrea (bas-bariton). Dirijorul corului este Cornel Groza. Dirijorul Vladimir Kulenovic este câºtigãtor al prestigiosului premiu ‘Sir Georg Solti’, premiu ce a fost un adevãrat deschizãtor de drumuri profesionale. 2012 i-a adus bursa ‘Mendelssohn

, unor colective artistice de renume (Lyric Opera Chicago, Filarmonica din Belgrad, filarmonicile din Houston, San Francisco, Utah, Clarinetistul Matthias Muller ºi-a început studiile muzicale la Universitatea de Muzicã din Basel, profesori Rudolf Stalder ºi Jurg Wyttenbach.A fost solistul unor prestigioase ansambluri simfonice cum sunt Tonhalle Zurich, Orchestra Simfonicã ‘Ceaikovski din Moscova, Orchestra Simfonicã ‘Verdi’ de la Milano. ªi-a

Hadelich,

colaborãrile extinzându-se în cadrul

ªi-a Hadelich, colaborãrile extinzându-se în cadrul câºtigat reputaþia de artist în calitate de interpret,

câºtigat reputaþia de artist în calitate de interpret, compozitor, profesor, director artistic al multor proiecte ºi programe internaþionale. Nu insist asupra biografiilor celor patru soliºti, nume cunoscute ºi apreciate în þarã ºi peste

soliºti, nume cunoscute ºi apreciate în þarã ºi peste Matthias Müller (clarinet), care va interpreta Concertul

Matthias Müller (clarinet), care va interpreta Concertul nr. 2 pentru clarinet în mi bemol major, de Carl Maria von Weber. Programul muzical de vineri seara va începe cu Uvertura operei „Flautul Fermecat”, de Mozart ºi se va încheia cu Recviem, de acelaºi compozitor, sãrbãtorit anual la Cluj de cãtre Societatea Românã Mozart. Cu acest prilej, alãturi de corul ºi orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, vor fi prezenþi pe scenã soliºtii

– Bartholdy’ în calitate de dirijor asistent la Leipzig Gewandhaus Orchestra, unde a lucrat sub îndrumarea lui Kurt Masur. Rãmân la premii pentru a mai menþiona Premiul de Excelenþã ‘Charles Schiff’, recunoaºteri internaþionale care atestã un singur lucru, faptul cã Vladimir Kulenovic este un ºef de orchestrã care trebuie ºi meritã urmãrit. A colaborat cu nume însemnate ale artei interpretative cum sunt Leon Fischer, Mischa Maisky, Augustin

hotare, toþi patru fiind garanþia interpretãrilor la superlativ.

*******

Concursul de interpretare

sâmbãtã 18 – duminicã 19, sala ‘Studio’/ AMGD Ediþia 2017 propune concursul pentru canto ºi pianist acompaniator, concurenþii urmând sã treacã de douã etape pentru a ajunge în finalã. În etapa I (sâmbãtã, 18, 10. 00), concurenþii vor interpreta douã lieduri de Mozart (la

alegere) ºi o arie de Mozart (arie de concert sau dintr-o operã, alta decât cea pregãtitã pentru etapa a II – duminicã, 10. 00). Gala ºi festivitatea de premiere sunt prevãzute pentru duminicã 19 noiembrie, 19.

00.

Intrã în concurs Cristina Bleandurã – Maria Pop/pian, Antonia Doboacã – Ema Borz/pian, Gebe Fugi Renata – Luca Pulbere/pian, Andreea Marinescu – Adelina Sabãu/pian, Lorena Puican – Dioszegi Benjamin/pian, Cristine Razec – Alexandru Lazãr/pian, , respectiv Cezara Diþã, Diana Gheorghe, Alexandra Leºiu, Ioan Mocian, Aida Pavãl, Mihaela Roºca, Miriam Tãmãºilã, Oana Urs. Sunt voci tinere, de ascultat ºi cei interesaþi pot urmãri ambele etape ale concursului plus gala, live.

Pianist acompaniator

Unul din punctele de discuþie în conferinþa de presã a fost specialitatea pianist corepetitor în cadrul Academiei de Muzicã ‘Dima’ Cluj – Napoca, specialitate existentã în alte instituþii muzicale de profil. Sunt ferm convins cã se va gãsi o cale ºi un acord între profesori ca specialitatea pianist corepetitor sã existe în curricula universitarã ca disciplinã de sine stãtãtoare.

ªOFRON

Demostene

Etern uman transpus prin sita „ACVARIILOR”

Autor

OCTAVIAN

COSMAN

prefigureze cu vervã ºi acurateþe insemnele unor trãiri în virtute ºi solaritate. Neîndoielnic, Octavian Cosman probeazã edificator încã din faza iniþialã a manifestãrii sale artistice ancorarea pe coordonatele unei viziuni descãtuºate de convenþii ºi mimetism, valorificând benefic resursele unei subtile sensibilitãþi, dublatã de vegherile unei constructive luciditãþi. Stilistic, afinitãþile cele mai evidente se cantoneazã în perimetrul climatului suprarealist, prin acea generoasã infuzie de spiritualitate care

asigurã expresivitãþii valenþe de poeticã respiraþie. S-a lãsat cucerit ºi dominat de fertile peregrinãri prin spaþiul inefabil al unui timp etern, devenind solidar cu destinul unor fãpturi dãinuitoare prin freamãtul unor ocrotitoare iluminãri. Colorist din stirpea rarã a fãuritorilor de admirabile orchestraþii, iubitor de farmecul delicat al stingerilor tonale polifonice, s-a impus cu pregnanþã printre exponenþii reprezentativi ai unei generaþii cu aport semnificativ la amplificarea spiritului creativ românesc.

Negoiþã LÃPTOIU

La cincizeci de ani de la

absolvirea cu excelente rezultate

a Institutului clujean de artã,

plurivalentul plastician Octavian Cosman ne-a întâmpinat cu plãcuta surprizã de reconstituire imagisticã a primei etape din bogata zestre a unei distincte afirmãri creative. Ea s-a derulat

în intervalul 1963-1979, animatã

de închegate ºi sugestive compuneri formale, desãvârºite în culoare, grafism, ceramicã. Mai bine de 50 de original articulate probe inspirative aveau sã ornamenteze recent, în ipostazã de superb ambient muzeal, etajul I al unui elegant edificiu situat pe strada Andrei Mureºanu 11 din Cluj-Napoca, cu emoþionantul prilej al inaugurãrii Fundaþiei „Doina ºi Octavian Cosman”, generoasã vatrã în cadrul cãreia se perfecteazã ritmic memorabile dezbateri pe teme culturale ºi

ºtiinþifice. Încã din timpul studenþiei, Octavian Cosman avea sã facã dovada unui spirit exigent ºi cultivat, adânc interesat de substratul spiritual al freamãtului sãu creativ. Lecturi temeinice ºi constante l-au propulsat în postura de promotor de expresivitãþi solid configurate plastic, vizând finalizarea de subtile finalitãþi de ordin ideatic ºi afectiv. Avizat de imperativele postmodernitãþii ce

amprentau puternic ºi cotidianul românesc din deceniile ºapte ºi

opt ale veacului trecut, se va afilia firesc strãlucitului nucleu de tineri intelectuali clujeni grupaþi în jurul Cenaclului ºi revistei „Echinox” (cu un prim numãr în decembrie 1968), sprijinind prin atitudine ºi

ilustraþii instaurarea unui climat elevat, benefic lansãrii în spaþiul public de mãrturii culturale cu evidente virtuþi de universalitate. Genericul majoritãþii transpunerilor sale plastice gravita în jurul unui enigmatic pretext tematic: Acvarii, ca semn de instaurare la temelia confesiunii a unui rafinat dicteu evocativ, bazat pe metaforã ºi interiorizare. Acut preocupat de destinul omenescului într-un prezent alterat de infiltrãrile ideologicului comunist la nivel oficializat, Octavian Cosman propagã cu îndrãzneþ avânt refugiul cãtre adevãrurile sublimate sub orizont metafizic. Încã din studenþie, câmpul imaginilor se populeazã cu fãpturi în ritualice ipostaze, dezvoltând atitudini stranii, pline de farmec ºi insolit. Cel mai adesea caligrafiazã siluete umane fixate într-o ciudatã impresie de solemnitate staticã, implantate în spaþiu cu un abil nerv constructiv. Refuzã practica ilustrativului figurativ ºi preferã eleganþa unor suple verticalitãþi,

încununate nu cu anecdotice fizionomii, ci cu suflul discret al unor globuri ovoidale ce iradiazã diafane luminozitãþi. Senzaþia dominantã este de tandrã veghere la fluctuaþiile unui timp incert, sfârtecat nu de puþine anomalii. A þinut sã proiecteze în contemporaneitate fermitatea unei atitudini lucide, solidare cu mãreþia chipului iluminat de pozitive certitudini. De aceea brãzdeazã imaginile cu suple volumetrii imaginând armonioase cupluri, inserþii în culisele genezei plãsmuitoare de fragile fiinþe, tulburãtoare insinuãri de simfonice acorduri declanºate de instrumentiºti transfiguraþi, grave sonoritãþi din profunzimile lãuntricului, magia unor eterice plutiri în absolutul unui spaþiu învolburat, dilematice interogaþii confruntate cu opresiunile unor griuri invadatoare, puritatea cantonãrii într-un sãrbãtoresc al vârstei juvenile, omagiul unei fiinþe dragi º.a. Dar aroganþa ºi nimicnicia afiºate de exponenþii regimului cu puteri decizionale absurde îl stimuleazã ºi cãtre o atitudine ironicã, încãrcatã cu mult sarcasm, concepând penetrante stigmatizãri, cum întâlnim ºi-n Crepusculul excelenþei sale, strãbãtutã de rigiditatea hilarã a unei ostentative suficienþe de sine. Nu lipsesc nici abordãrile în regim

dramatic, cum o recomandã ºi impresionanta configurare simbolicã a Victoriei, compoziþie în ceramicã, cu forme abrupte, acut tensionate, subsumate ideii de jertfã. Pentru ca în alte finalitãþi compoziþionale, desãvârºite prin rafinat cromatism, incisive distribuþii grafice care au înnobilat paginile revistei „Echinox” ºi coperþile apariþiilor editoriale ale colegilor de redacþie sau prompte cadenþe ritmice din plãmãdirile ceramice, fin smãlþuite în regie proprie, sã

ale colegilor de redacþie sau prompte cadenþe ritmice din plãmãdirile ceramice, fin smãlþuite în regie proprie,
vineri, 17 noiembrie 2017 economia 7 www.ziarulfaclia.ro Cum alegi cele mai bune oferte de telefonie,

vineri, 17 noiembrie 2017

economia

7

www.ziarulfaclia.ro

Cum alegi cele mai bune oferte de telefonie, internet sau televiziune de Black Friday

Operatorii de telefonie, internet sau televiziune lanseazã cu ocazia Black Friday diverse oferte promoþionale, însã este important ca utilizatorii sã se informeze temeinic înainte de a se decide asupra unei oferte de acest tip.

Autoritatea Naþionalã pentru Administrare ºi Reglementare în Comunicaþii (ANCOM) le spune utilizatorilor la ce sã fie atenþi, astfel încât sã aleagã oferta Telecom care corespunde cel mai bine nevoilor lor de comunicare ºi consum. Atunci când decid sã achiziþioneze la oferte de Black Friday abonamente pentru servicii de telefonie, internet sau televiziune care pot include, de exemplu, echipamente precum smartphone, tabletã sau televizor cu o reducere substanþialã, ar fi bine ca utilizatorii sã verifice urmãtoarele lucruri:

• costul lunar al abonamentului care faciliteazã achiziþionarea echipamentelor la preþuri reduse sau gratuite • intervalul exact în care ar urma sã beneficieze de eventuale reduceri ale costului lunar al abonamentului • dacã serviciul este disponibil în zona lor de reºedinþã • tarifele: valoarea abonamentului lunar, dacã aceasta este disponibilã

abonamentului lunar, dacã aceasta este disponibilã doar pentru un serviciu sau pentru un pachet de servicii,

doar pentru un serviciu sau pentru un pachet de servicii, tariful pentru utilizarea/închirierea unor echipamente adiþionale (dacã este cazul) • perioada minimã contractualã, adicã acel interval de timp în care utilizatorul nu poate renunþa la contract fãrã a plãti taxe de reziliere anticipatã – perioadã limitatã legal la 12 sau 24 de luni pentru contractele telecom. Mai multe detalii despre serviciile de telefonie, internet ºi televiziune se gãsesc în InfoCentrul ANCOM (http://www.ancom.org.ro/info-

centru_3761), care pune la dispoziþia utilizatorilor informaþii utile despre serviciile de comunicaþii electronice (telefonie, internet ºi televiziune) ºi serviciile poºtale, pentru a-i sprijini în alegerea ºi folosirea acestor servicii. Informaþiile se referã în principal la încheierea contractelor, modalitatea de tarifare, calitatea serviciilor, deblocarea terminalelor, serviciul de roaming, dar ºi ghiduri dedicate, pe teme precum fraudele prin telefon sau serviciile de acces la internet.

Finanþare pentru românii din Diaspora care doresc sã înfiinþeze start-up-uri în România

Grupul Educativa, Reviuro, Impact Hub Bucharest ºi GEA Strategy & Consulting lanseazã RO-WIN - Succes în România, program prin care oferã, în plus faþã de granturile în valoare de 35.000 de euro fiecare, un curs on-line de formare antreprenorialã, servicii de mentorat ºi consiliere, în valoare de peste 10.000 euro. Atât cursul cât ºi serviciile de mentorat / consiliere reprezintã etape esenþiale ale programului de finanþare, experþii RO-WIN ajutându-i pe beneficiari sã îºi pregãteascã planul de business. Proiectul se desfãºoarã în perioada 15

septembrie 2017 - 14 septembrie 2020 ºi presupune trei etape: informare ºi pregãtire, curs de formare antreprenorialã ºi etapa de mentorat / consiliere. Dintre absolvenþii cursului, se vor selecta 36 de beneficiari ale cãror planuri de afaceri vor beneficia de mentorat ºi consiliere pentru înfiinþarea firmelor ºi demararea activitãþii. Dupã deschiderea firmei, beneficiarii vor semna contractul de subvenþie ºi vor primi prima tranºã de bani, în valoare de 26.000 euro. RO-WIN vine în ajutorul beneficiarilor ºi prin utilizarea platformei on-line Startarium - o

platformã educaþionalã ºi de acces la finanþare pentru iniþiativele antreprenoriale româneºti, dezvoltatã de Impact Hub Bucharest, care are în prezent peste 10.000 de utlizatori înregistraþi. De asemenea, beneficiarii programului vor avea acces la reþelele profesionale ale celor patru parteneri. Pe lângã consilierea iniþialã, afacerile vor beneficia ºi de o perioadã de monitorizare de cel puþin 12 luni, care va asigura sustenabilitatea companiilor ºi a locurilor de muncã create.Detalii ºi înscrieri la adresa

V.D.

www.ro-win.ro.

EURO

4,6387 lei

DOLAR

3,9394 lei

LIRA STERLINÃ

5,1998 lei

FRANC ELVEÞIAN

3,9730 lei

LEUMOLDOVENESC

0,2218 lei

100 FORINÞI

1,4852 lei

1 gram aur

161,9105 lei

UPC a lansat un nou concept de magazine în Cluj-Napoca

Compania UPC România a lansat un nou concept de magazine pentru susþinerea noii identitãþi vizuale a companiei ºi a noii promisiuni de brand: „Bucurã-te de fiecare moment”. Noile magazine sunt deja deschise în Bucureºti, Constanþa, Iaºi,

sunt deja deschise în Bucureºti, Constanþa, Iaºi, Brãila, Ploieºti, Cluj-Napoca ºi Timiºoara. Primul

Brãila, Ploieºti, Cluj-Napoca ºi Timiºoara. Primul magazin din Cluj-Napoca cu noul design este deschis în Piaþa Unirii, nr 20. Cu o suprafaþã de peste 82 metri pãtraþi, magazinul permite vizitatorilor o mai bunã interacþiune cu produsele UPC, în cadrul zonei demo, unde pot fi testate cele mai noi produse ºi servicii UPC. De asemenea, magazinul are o zonã dedicatã pentru aºteptare ce recreeazã atmosfera unei case, spaþiu de joacã pentru copii ºi permite o fluidizare mai bunã a traficului. V.D.

Paginã realizatã de V. DÃDULESCU

Directorul general al fabricii Sinterom, Dan Cataranciuc: 10% dintre angajaþii noºtri sunt tineri absolvenþi de
Directorul general al fabricii Sinterom, Dan Cataranciuc:
10% dintre angajaþii noºtri sunt tineri absolvenþi de facultate
urmare din pagina 1
„Nu gãsim personal calificat, cele
mai grele poziþii pe care nu le
putem acoperi sunt de frezor ºi
sculer-matriþer. Operator gãsim
mai uºor”, aratã directorul general.
Directorul Dan Cataranciuc
(foto medalion) a evidenþiat cã
în perioada 2012-2014, la Sinterom
s-a desfãºurat un necesar program
de modernizare, cu înlocuirea
cuptoarelor de sinterizare ºi a
aparaturii laboratorului, în valoare
de 3,2 milioane de euro, cofinanþat
prin Fondul European de
Dezvoltare Regionalã (FEDR).
Achiziþia de utilaje de ultimã
generaþie pentru producþia de
piese sinterizate feroase ºi
neferoase - componente pentru
industriile auto ºi electrotehnicã,
dar ºi pentru bunuri de larg
consum - s-a reflectat în nivelul
ridicat al calitãþii întregii game de
elemente fabricate. Prin
modernizarea tehnologicã au fost
create 45 de locuri noi de muncã.
Dan Cataranciuc a venit la
Sinterom în 2014, ca director
comercial. A pus în practicã o nouã
strategie de management,
asigurând livrarea la termen a
produselor sinterizate, omologarea
unor noi componente în
portofoliul fabricii, concomitent cu
creºterea capabilitãþilor acesteia. A
preluat, ulterior, conducerea
fabricii clujene – devenite, din anul
2000, parte a celui mai puternic
grup industrial din România,
Serviciile Comerciale Române
(SCR). Dan Cataranciuc a amintit, în
context, cã recent Chimcomplex SA
Borzeºti, membrã a grupului SCR, a
depus oferta angajantã pentru
preluarea activelor combinatului
Oltchim Râmnicu Vâlcea ºi vizeazã
crearea unui gigant românesc în
industria chimicã.
„Ne desfãºurãm activitatea pe o
piaþã dificilã în care exodul
specialiºtilor ºi concurenþa acerbã a
companiilor internaþionale care îºi
transferã producþiile dintr-o þarã în
creºterea sãnãtoasã a viitorilor
specialiºti pregãtiþi sã continue
dezvoltarea economiei româneºti”,
susþine directorul Dan Cataranciuc
În ultimii doi ani, cifra de afaceri a
Sinterom a crescut, consecutiv, cu
40% (cu 20% faþã de 2015 ºi tot cu
20%, comparativ cu 2016),
circumstanþã care a favorizat
menþinerea locurilor de muncã ºi a
concretizat perspectiva unor salarii
mai bune pentru angajaþi.
Planul de dezvoltare a Sinterom
partenerã a Grupului Renault-Nissan,
iar al doilea cu Hitachi Automotive,
în valoare de 6 milioane de euro.
Acest demers a permis livrarea de noi
componente pentru partenerii Bosch,
Pierburg ori Gnutti Carlo ºi contracte
noi cu INA Schaeffler, Hitachi ºi
Danffos.
„Pãstrarea resurselor umane ºi
atragerea de noi specialiºti sunt
puncte-cheie asupra cãrora se
concentreazã echipa de management
precizat directorul Cataranciuc.
Sinterom este liderul naþional al
producãtorilor de piese metalice
sinterizate. Pentru aceste produse se
a fabricii. Trebuie sã vã spun cã echipa
de profesioniºti din Sinterom este
extraordinarã. Sunt înconjurat de
oameni mai deºtepþi decât mine ºi
întotdeauan þin cont de sfaturile lor.
În acest fel am reuºit sã mergem
înainte”, subliniazã directorul general.
Din portofoliul Sintereom de piese
sinterizate pentru industria auto fac
parte: pinioane pentru pompe de ulei
ºi pompe de apã, pinioane de
distribuþie, roþi dinþate pentru curea,
diverse bucºe ºi lagãre autolubrifiante
din bronz, electrozi de aprindere,
termostartere pentru pornirea la rece
utilizeazã într-o pondere
semnificativã pulbere metalicã
rezultatã în urma prelucrãrii fierului
vechi, motiv pentru care tehnologia
este consideratã ecologicã (Green
Tehnology). Materia primã de primã
calitate pentru producþia Sinterom
vine din Suedia ºi din România.
Sinterom este descendenta Uzinei
de produse chimice „Triumf”,
fondate în 1936. Unitatea a început
sã fabrice bujii auto cu izolator de
micã în anul 1948, iar din 1955 bujii
cu izolator ceramic. Cu timpul,
profilul intreprinderii s-a extins,
a motoarelor Diesel, piese ceramice
sinterizate din aluminã - tuburi, bucºe,
izolatori ceramici, becuri ceramice
pentru sudurã, piese ceramice pentru
mori -, pompe manuale de ungere: cu
pârghie, cu mâner, cu tub telescopic,
alta, în funcþie de mâna de lucru
ieftinã, ºi de ajutoarele de stat
negociate, altereazã procesul de
formare a specialiºtilor. În acest
domeniu este nevoie de minimum 3-
4 ani de activitate practicã pentru
consolidarea informaþiilor teoretice
studiate în ºcoli sau universitãþi ºi de
pânã în 2020 preconizeazã o creºtere
a cifrei de afaceri cu 8 milioane de
euro. Clienþii Sinterom sunt companii
internaþionale de renume. În urmã cu
un an, în 2016, Sinterom a încheiat
douã contracte avantajoase, primul în
valoare de 5 milioane de euro, pe o
duratã de 5 ani, cu o companie
seringi; pompe ºi furtune pentru
umflat pneuri, scule de înaltã
precizie pentru compactizarea
pulberilor, calibrarea pieselor
sinterizate, ºtanþare, ambutisare,
injectare, presare
„Producem ºi componente pentru
scule de mânã Bosch ºi Makita”, a
trecându-se la fabricarea bujiilor cu
filament incandescent, a electrozilor
de aprindere ºi a diferitelor piese
din ceramicã superaluminoasã. Din
anul 1970 s-a trecut la producþia de
piese sinterizate din pulberi
metalice feroase ºi neferoase, sub
licenþa Metafram-Franþa. Uzina
„Triumf” ºi-a schimbat numele în
anul 1974, devenind Sinterom. Prin
procesul de extindere, Sinterom a
asigurat locuri de muncã pentru
2000 de muncitori. Fabrica din Cluj-
Napoca a intrat în componenþa SCR

8

www.ziarulfaclia.ro

SUBREDACÞIA TURDA - tel. 0737-023.577

publicitate

SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

DEJ - str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075 vineri, 17 noiembrie 2017

vineri, 17 noiembrie 2017

 
      COMUNA MICA cu sediul în localitatea Mica, str. Principalã, nr. 209, judeþul Cluj,
   

COMUNA MICA

cu sediul în localitatea Mica, str. Principalã, nr. 209, judeþul Cluj, C.I.F.4485456, în baza prevederilor Legii nr. 188/ 1999 coroborate cu prevederile Hotãrârii de Guvern nr. 611/ 2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea ºi dezvoltarea funcþionarilor

carierei funcþionarilor publici, organizeazã concurs

 

• Beniamin Zsofie, Gainar Gheorghe se citeazã pentru data de 20.12.2017 în dosar nr. 2108/ 219/ 2017 la Judecãtoria Dej, în calitate de pârâþi.

 

Compania SERVICII ENERGETICE PENTRU ACASÃ — SEA COMPLET S.A.

(6111601)

angajeazã:

* MUNCITOR REVIZII ªI VERIFICÃRI în Cluj-Napoca, Turda, Dej

 

PIERDERI

Candidatul ideal: Absolvent de liceu/ ºcoalã profesionalã sau ºcoalã de arte ºi meserii, specializarea petrol ºi gaze/ instalaþii/ construcþii civile ºi industriale sau curs de calificare de instalator. Experienþã minim 1 an în instalaþii de gaze naturale. Permis de conducere categ. B.

   

SUCIU SORANA LARISA

pentru ocuparea urmãtoarelor posturi vacante - funcþie publicã:

Denumirea postului: consilier, clasa I, grad profesional principal, în cadrul Compartimentului Finanþe Contabilitate Condiþii specifice de participare la concurs:

nivelul studiilor: studii superioare, absolvite cu

-

pierdut carnet de student eliberat de UBB - Litere. Se

declarã nul. (3111603)

*

KISS BEATRIX pierdut

MUNCITOR INSTALAÞII TERMICE ªI GAZ în Cluj-Napoca

Candidatul ideal: Absolvent de liceu sau ºcoalã de arte ºi meserii, specializarea petrol ºi gaze/ instalaþii/ construcþii civile ºi industriale, cu calificare de instalator în domeniul gazelor naturale. Experienþã minim 1 an în instalaþii. Permis de conducere ctg.B.

carnet de student eliberat de UBB - Litere. Se declarã nul.

(3111604)

diplomã de licenþã sau echivalentã;

vechime în specialitate studiilor necesare ocupãrii

postului: 5 ani vechime în specialitatea studiilor. Data, ora ºi locul de desfãºurare a concursului:

Perioada depunerii dosarelor: 17.11.2017-06.12.2017. Perioada selecþiei dosarelor: 07.12.2017-13.12.2017. Data susþinerii probei scrise: 20.12.2017, ora 10:30. Data susþinerii interviului: 22.12.2017, ora 10:30. Locul organizãrii concursului: sediul Primãriei Comunei Mica.

-

PÃRÃU ALIN ANDREI

pierdut carnet de student eliberat de UBB - Drept. Se

declarã nul. (3111602)

*

Candidatul ideal: Studii medii, postliceale, superioare (profil tehnic). Experienþã minim

TEHNICIAN MENTENANÞÃ în Cluj-Napoca

Pierdut certificat de

2 ani în domeniul montãrii, punerii în funcþiune, mentenanþei centralelor termice. Deþinerea autorizaþiei ISCIR RSL-IMPS constituie avantaj. Permis de conducere categ. B.

* RESPONSABIL VERIFICÃRI TEHNICE PERIODICE în Cluj-Napoca Candidatul ideal: Studii superioare: inginer (profil tehnic). Experienþã minim 2 ani în domeniul gazelor naturale ºi al aparatelor de încãlzit cu puteri nominale =400 kW. Deþinerea autorizaþiei ISCIR RVT constituie avantaj Permis de conducere categ. B.

înregistrare ºi certificat constatator de autorizare ale SC HVA SRL, J12/ 4404/ 2005, CUI 18235387. Se declarã nule.

(3111607)

*

AGENT VÂNZÃRI în Cluj-Napoca

     

Denumirea postului: inspector, clasa I, grad profesional asistent, în cadrul Compartimentului Finanþe-Contabilitate Condiþii specifice de participare la concurs:

Candidatul ideal: Studii medii sau superioare. Experienþã minim 3 ani în vânzarea de servicii cãtre clienþi rezidenþiali/non-rezidenþiali. Deprinderi utilizare MS Office. Permis de conducere categ. B. Persoanele angajate vor beneficia de un program de instruire, iar compania va suporta costurile legate de obþinerea autorizãrii ANRE pentru Instalator ºi ISCIR pentru celelalte poziþii menþionate mai sus. Dacã îndeplineºti criteriile ºi vrei sã faci parte dintr-o companie puternicã, te invitãm sã ne trimiþi CV-ul pânã la data de 15.12.2017, prin poºtã la adresa: loc. Sibiu, str. Rusciorului nr.40, 550112, sau pe adresa de e-mail:

 

DECESE

COMEMORÃRI

nivelul studiilor: studii superioare, absolvite cu studii de licenþã sau echivalentã;

-

(40768)
(40768)

-

vechime în specialitatea studiilor necesare ocupãrii

postului: 1 an vechime în specialitatea studiilor. Data, ora ºi locul de desfãºurare a concursului:

Perioada depunerii dosarelor: 17.11.2017-06.12.2017. Perioada selecþiei dosarelor: 07.12.2017-13.12.2017. Data sustinerii probei scrise: 20.12.2017, ora 10:30. Data susþinerii interviului: 22.12.2017, ora 10:30. Locul organizãrii concursului: sediul Primãriei Comunei Mica. Informaþii privind desfãºurarea concursului, condiþiile de participare, bibliografia ºi alte date necesare se pot obþine la sediul Primãriei Comunei Mica, str. Principalã, nr. 209, jud. Cluj, telefon 0264.226.007, mail:

primariamicacj@primariamica.ro, adresã web:

ionela.muresan@seacomplet.ro Persoanele selectate vor fi contactate pentru interviu. Persoanã de contact: Ionela Mureºan, tel. 021-794.79.13 sau 0749-282.454 www.seacomplet.ro

(40993)

 
 

Primãria Municipiului Gherla

  Primãria Municipiului Gherla  
 

organizeazã concurs pentru ocuparea unei funcþii publice de execuþie de consilier clasa I superior în cadrul Biroului impunere, urmãrire, încasare ºi control venituri. Condiþii specifice de participare la concurs · Studii universitare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã în domeniul informaticã, specializarea informaticã, informaticã economicã. · vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei publice: 9 ani Etapele desfãºurãrii concursului:

a) Depunerea dosarelor de înscriere se va face pânã

www.primariamica.ro de la data publicãrii prezentului anunþ.

(41059)

 
 

• Membrii Asociaþiei Naþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere - Filiala Cluj aducem un ultim omagiu domnului col. (r.)

 
(CC199)
(CC199)
 

VÎNZÃRI

CUMPÃRÃRI

 

Vând fân ºi otavã de calitate

GIOARSÃ MIHAI, la trecerea în eternitate. Transmitem sincere condoleanþe familiei îndoliate. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

(3111601)

foarte bunã, vând mere netratate chimic, accesul auto prin Buru-Rimetea sau Aiud- Livezile. Tel: 0761-46-60-40 satul Vãliºoara - Alba.

în ziua de 08.12.2017, ora 15, 30 la Primãria Municipiului Gherla, Serviciul Resurse Umane, Salarizare, camera 36; b) Selectarea dosarelor se va face în perioada 12- 13.12.2017 ºi afiºarea rezultatelor cu “Admis” ºi “ Respins” ;

c) Proba scrisã va avea loc la data de 18.12.2017, orele 10, 00 la sediul primãriei;

(1111412)

 

Cu adâncã durere în

 

DIVERSE

suflet ne luãm rãmas bun de la finul nostru, TUDOR GLODARIU, plecat prea repede dintre noi, dupã o grea ºi nemeritatã suferinþã. Dormi în pace, suflet bun, alãturi de pãrinþii tãi care te-au iubit nespus ºi te-au chemat prea repede lângã ei. Condoleanþe familiei îndoliate ºi greu

 
 

d)

Interviul se va desfãºura la data de 21.12.2017,

• SZALLOS ANDRAS (ANDREI) BOKA este citat la Judecãtoria Huedin în dosar nr. 766/ 242/ 2017 în data de 07.12.2017 în proces cu Szekely Ioan, având ca obiect declararea judecãtoreascã a morþii.

 

orele 12, 00 la sediul primãriei;

 
 

e)

Afiºarea rezultatelor se va face în data de

  e) Afiºarea rezultatelor se va face în data de

21.12.2017, orele 15, 00 . Relaþii suplimentare se pot obþine la sediul Primãriei Municipiului Gherla ºi la telefonul 0264.241.926, interior

106.

 

(41061)

1 0 6 .   (41061)
 

(3111605)

 
 

CONSILIUL JUDEÞEAN CLUJ

anunþã:

• Numita Ilyes Neli, cu domiciliul necunoscut, este chematã la Judecãtoria Dej, în data de 20.12.2017, ora 9.00, în proces cu Veres Edit-Erika, în calitate de reclamantã, în dosarul nr. 527/ 219/ 2017, având ca obiect succesiune, ieºire din indiviziune ºi intabulare. (6111602)

 

CONSILIUL JUDEÞEAN CLUJ organizeazã concurs de recrutare, la sediul din Cluj-Napoca, Calea Dorobanþilor nr. 106 în data de 18.12.2017, ora 12 00 proba scrisã ºi în termenul prevãzut la art. 56 din H.G. nr. 611/2008 interviul, pentru ocuparea urmãtoarelor funcþii publice vacante:

CONSILIER ASISTENT la Serviciul Lucrãri ºi Achiziþii

încercate. Ana-Maria ºi Vasile Sevianu.

(3111606)

Azi, se împlinesc 25

de ani, de când MARIANKA ÞICOAN a plecat în lumea umbrelor. Veºnicã amintire. Lia.

Publice – 1 post; CONSILIER DEBUTANT la Serviciul Lucrãri ºi Achiziþii Publice - 2 posturi;

(1111507)

Lucrãri ºi Achiziþii Publice - 2 posturi; (1111507) Condiþiile de participare la concurs, probele de concurs

Condiþiile de participare la concurs, probele de concurs ºi bibliografia stabilitã se afiºeazã la sediul Consiliului Judeþean Cluj ºi pe pagina web a instituþiei www.cjcluj.ro - la secþiunea Executiv – Concursuri. Dosarele de înscriere la concurs se depun la sediul Consiliului Judeþean Cluj în perioada 20.11.2017 -

11.12.2017.

 

Relaþii suplimentare se pot obþine pe pagina web a instituþiei sau de la sediul Consiliului Judeþean Cluj - Serviciul Resurse Umane, telefon 0372.640.025. (41111)

vineri, 17 noiembrie 2017 diverse 9 www.ziarulfaclia.ro Savantul Emil Racoviþã, omagiat la Cluj-Napoca Municipiul

vineri, 17 noiembrie 2017

diverse

9

www.ziarulfaclia.ro

Savantul Emil Racoviþã, omagiat la Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca, în parteneriat cu Institutul de Speologie ”Emil Racoviþã”, Colegiul Naþional ”Emil Racoviþã”, Serviciul public administrare obiective culturale ºi sportive ºi Centrul de informare turisticã al municipiului Cluj-Napoca îi invitã pe clujeni sã participe la evenimentele dedicate memoriei savantului Emil Racoviþã. Asfel, astãzi, 17 noiembrie, ora 9,40 va fi depusã o coroanã de flori la mormântul savantul Emil Racoviþã, Cimitirul Central iar la ora 10 va fi prezentatã Expoziþa ”Expediþie în trecut”, Turnul Croitorilor – Centrul de Culturã Urbanã, str. Baba Novac nr. 35. La eveniment participã elevii clasei a VII-a B, prof. Diana Todoran ºi elevii clasei a XI-a C, dirigintã prof. Cristina Rusu, Colegiul Naþional ”Emil Racoviþã”. Expoziþia poate fi vizitatã zilnic, la Turnul Croitorilor, în intervalul orar 9.00-17.00, intrare liberã. Expoziþia „Expediþie în trecut” este dedicatã savantului Emil Racoviþã ºi conþine o parte dintre cele mai interesante obiecte care aparþin Colecþiei „Emil Racoviþã”:

microscopul pe care omul de ºtiinþã l-a utilizat în timpul expediþiei antarctice „Belgica”, o parte din corespondenþa dintre Emil Racoviþã ºi unii membri ai echipajului vasului „Belgica”, caietul cursului de antropologie din timpul studenþiei lui la

Sorbona. Colecþia ”Emil Racoviþã” aparþine Institutului de Speologie din Cluj-Napoca.

Municipalitatea clujeanã anunþã, totodatã,

cã va organiza, în parteneriat cu actori locali,

naþionali ºi internaþionali, o serie de manifestãri culturale în anul 2018, cu ocazia

sãrbãtoririi a 150 de ani de la naºterea savantului Emil Racoviþã. Emil Racoviþã (15 noiembrie 1868, Iaºi – 17 noiembrie 1947, Cluj) a fost un savant, explorator, speolog ºi biolog român, fondatorul biospeologiei. Racoviþã a fost naturalistul expediþiei antarctice „Belgica” (1897-1899), ocazie cu

care a strâns peste 1200 de mostre zoologice

ºi peste 400 de mostre botanice, colecþionate

din Patagonia pânã în Antarctica ºi din explorãrile oceanice realizate în cursul acestei expediþii. Colecþia a fost documentatã fotografic prin peste 200 de cliºee. Cercetãrile ºtiinþifice realizate de marele

savant asupra cetaceelor (balenelor) sunt considerate studii de referinþã pânã în zilele noastre, savantul studiind comportamentul acestor extraordinare mamifere. În 1920, a fondat la Cluj primul Institut de Speologie din lume, rezultatele cercetãrilor biospeologice fiind absolut remarcabile: peste 1200 de peºteri explorate

în Europa ºi Africa, o colecþie de 50.000 de

exponate de faunã cavernicolã.

o colecþie de 50.000 de exponate de faunã cavernicolã. A fost director al Institutului de Speologie

A fost director al Institutului de Speologie între 1920 ºi 1947, senator al României din partea Universitãþii Cluj (1922-1926), rector al Universitãþii din Cluj (1929-1930) ºi preºedinte al Academiei Române (1926-

1929).

C.P.

Turcan:

Intenþionãm sã depunem moþiunea de cenzurã vineri

Liderul deputaþilor PNL, Raluca Turcan, a declarat joi cã moþiunea de cenzurã va fi depusã cel mai probabil vineri iar parlamentarii de la partidul Pro România vor comunica pânã atunci dacã susþin sau nu acest text. Turcan a avut o întâlnire la Palatul Parlamentului cu deputaþii Daniel Constantin ºi Sorin Cîmpeanu, reprezentanþii Pro România. “Întâlnirea de astãzi (joi - n.r.)

a fost una foarte bunã, în special pe termen lung, pentru cã am abordat, pe de-o parte, subiectul moþiunii de cenzurã ºi, pe de altã parte, soluþii pentru credibilizarea instituþiei Parlamentului României ºi pentru identificarea de soluþii durabile pe termen lung pentru dezvoltarea României ºi creºterea bunãstãrii oamenilor. În privinþa moþiunii de cenzurã, pot sã spun cã am discutat cu cei doi reprezentanþi ai partidului

Pro România sã transmitem textul acestei moþiuni, sã analizeze modul în care acest text rãspunde obiectivului de a sancþiona Guvernul actual ºi urmeazã sã ne comunice rãspunsul ºi poziþia oficialã pânã mâine, când intenþionãm sã depunem aceastã moþiune de cenzurã”, a spus Turcan dupã întrevedere. Ea a adãugat cã subiectul legat de moþiunea de cenzurã nu a fost abordat în sensul înlocuirii lui

Mihai Tudose cu altcineva, ci s-a discutat despre ce va urma dacã acest Guvern va fi demis. “Dacã vrem sã stopãm lipsa de predictibilitate, scãderea puterii de cumpãrare, destabilizarea instituþiilor din România, acest Guvern trebuie sã plece acasã ºi provocarea noastrã este ce punem în loc, cum punem în loc ºi dacã oamenii vor crede mai mult cã aceasta va fi soluþia corectã pentru România”, a adãugat Turcan.

Partidele au beneficiat în noiembrie de peste 3,2 milioane lei de la bugetul de stat

Partidele politice au primit în prima decadã a lunii noiembrie subvenþii de la stat însumând 3.254.095,89 lei, anunþã joi Autoritatea Electoralã Permanentã într-un comunicat transmis AGERPRES. Astfel, Partidul Social Democrat a primit, în luna noiembrie, 1.782.245,95 lei, valoare rezultatã în urma aplicãrii algoritmului de calcul prevãzut de Normele metodologice de aplicare a Legii privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. În aceeaºi lunã, Partidul Naþional Liberal a beneficiat de 874.654,57 lei, Uniunea Salvaþi România - 250.870,30 lei, Partidul Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor - 208.356,55 lei, iar Partidul Miºcarea Popularã - 137.968,52 lei. Potrivit AEP, acordarea subvenþiei lunare de la bugetul de stat Uniunii Naþionale pentru Progresul României, în valoare de 4.148,40 lei, s-a suspendat prin Decizia preºedintelui AEP nr. 32 din 31.03.2016 ºi va fi pãstratã în sumã de mandat potrivit prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, republicatã, precizeazã sursa citatã.

Toader:

DNA nu are competenþa sã ancheteze legalitatea adoptãrii HG

Ministrul Justiþiei, Tudorel Toader, a arãtat,

joi, în ºedinþa CCR, cã DNA nu are competenþa

de a ancheta legalitatea adoptãrii unei hotãrâri de Guvern, reprezentantul DNA susþinând, pe de altã parte, cã nu se poate impune procurorului unde sã facã anchetã ºi unde sã nu ancheteze, subliniind cã instanþa de judecatã este cea care trebuie sã se pronunþe dacã a fost sesizatã legal. “Dupã ºtiinþa mea, din cele aproape 1.000

de infracþiuni câte gãsim (

) în partea specialã

a Codului ºi în legile speciale, nu avem nicio

infracþiune care sã constea în fapta Guvernului de a adopta o hotãrâre de Guvern,

un act normativ cu încãlcarea normelor de

tehnicã legislativã. Prin urmare, dacã nu avem

o astfel de infracþiune, practic DNA,

procurorul, în general, nu are competenþa, abilitatea legalã, constituþionalã sã ancheteze.

Substanþa conflictului juridic de naturã

(

constituþionalã rezultã din aceastã competenþã a DNA-ului, a Ministerului Public.

Când el se vede în faþa unei posibile hotãrâri

de Guvern adoptatã în condiþii de nelegalitate,

poate DNA-ul sã verifice legalitatea HG ( )? Convingerea noastrã este cã nu, jurisprudenþa Curþii este în acelaºi sens, legea specialã statueazã în aceeaºi direcþie”, a spus Toader.

Potrivit acestuia, competenþa de apreciere

a legalitãþii hotãrârii de Guvern este “o competenþã exclusivã a instanþei de contencios”.

)

“Competenþa de apreciere a legalitãþii hotãrârii de Guvern este o competenþã

exclusivã a instanþei de contencios, competenþa de apreciere a oportunitãþii, a împrejurãrilor, circumstanþelor emiterii actului administrativ rãmâne în sarcina exclusivã a decidentului, aºa cum s-a stabilit

ºi prin jurisprudenþa instanþei de contencios

constituþional”, a arãtat ministrul. În context, Tudorel Toader a arãtat cã

decizia pe care CCR o va da în acest caz va fi una de principiu, nu una de speþã. “Decizia nu este ºi nu va fi de speþã, ( ) decizia pe care o veþi pronunþa va fi una de principiu, care va delimita competenþele Ministerului Public, pe de o parte, raportate la competenþele Guvernului de a adopta actele normative care sunt conferite prin

articolul 108 din Constituþie. (

sã constataþi, în primul rând,

solicitãm (

)

)

existenþa conflictului dintre Guvern, pe de

o parte, ºi Ministerul Public-DNA, pe de altã

parte, în al doilea rând sã constataþi cã respectivul conflict a fost generat de

activitatea DNA, procurorului de a ancheta hotãrârea de Guvern sub cele patru aspecte

ºi în al treilea rând sã dezlegaþi

conflictul cu caracter de speþã ºi preventiv,

soluþia de principiu cã pe viitor procurorul nu se poate substitui altor autoritãþi ºi nu poate ancheta HG sub aspectele menþionate”, a mai afirmat Toader.

) (

Continuã reacþiile pe seama raportului MCV

Senatorul clujean liberal Marius Nicoarã spune cã raportul MCV prezentat de Comisa Europeanã aratã cã ne întoarcem la nivelul anilor 2000. “Niciunul dintre marile obiective propuse nu a fost îndeplinit la 10 ani de la aderarea României în UE, iar recomandãrile fãcute în ianuarie 2017 nu au fost luate în seamã, din 12 fiind respectate doar 3 mãsuri. Reformele au fost stopate, strategia naþionalã împotriva corupþiei nu a fost implementatã iar independenþa justiþiei este pusã în pericol mai mult ca niciodatã prin modificãrile anunþate de actuala coaliþie PSD-ALDE. Miºcãrile de stradã demonstreazã însã domnilor guvernanþi cã nu asta îºi doresc cetãþenii acestei þãri, ci sã fie continuate aceste angajamente”, spune Nicoarã. În schimb, liderul PSD Cluj, Gabriel Nasra susþine cã raportul evidenþiazã progrese atât pe partea de justiþie cât ºi sub aspectul drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilor. “În fiecare an raportul MCV a evidenþiat cã cetãþenii trebuie protejaþi de abuzurile în faþa instituþiilor. Pentru prima datã în acest an raportul a arãtat ca pozitivã aceastã preocupare a guvernanþilor pentru ca drepturile sã fie apãrate. Bineînþeles, cã opoziþia ºi Partidul Liberal, întrucât nu au nicio gândire economicã ºi socialã care sã concureze programului PSD, încearcã ca orice document emis de o instituþie europeanã sã-l interpeteze eronat în folos politic”, a spus Nasra. C.P.

674 de deþinuþi au fost eliberaþi prin recursul compensatoriu, sindicaliºtii dau cifra de 1200

Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor transmite cã, în perioada 19 octombrie - 15 noiembrie, au fost puse în libertate, la termen, 674 de persoane aflate dupã gratii, prin acordarea beneficiilor compensatorii prevãzute de Legea

169/2017.

“Pentru a veni în întâmpinarea interesului manifestat în spaþiul public faþã de efectele aplicãrii prevederilor Legii 169/2017 asupra dinamicii efectivelor persoanelor custodiate în unitãþile subordonate Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor, la începutul fiecãrei sãptãmâni vor fi comunicate cifrele oficiale ale persoanelor puse în libertate, la termen, ca rezultat al aplicãrii prevederilor anterior amintite”, se aratã într-un comunicat al ANP. Cifra de 674 deþinuþi eliberaþi ca urmare a aplicãrii recursului compensatoriu a fost anunþatã ºi de ministrul Justiþiei, Tudorel Toader, într-un mesaj publicat joi pe pagina de Facebook. Comunicatul ANP vine dupã ce Federaþia Sindicatelor din Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor a declarat cã numãrul real al deþinuþilor eliberaþi în urma aplicãrii recursului compensatoriu este de 1.200. “Conform site-ului ANP, sunt peste 1.200 de deþinuti care au beneficiat de recursul compensatoriu, cifra prezentatã de ministrul Justiþiei în ceea ce priveºte numãrul deþinuþilor aflaþi în penitenciare (25.093) fiind eronatã. În realitate, azi - dupã actualizare - numãrul deþinuþilor aflaþi în penitenciare este de 24.366. Toþi deþinuþii beneficiazã, indiferent de pedeapsã ºi de tipul infracþiunii, de aplicarea legii recursului compensatoriu. Celor 674 de deþinuþi liberaþi pentru cã le-a expirat pedeapsa li se adaugã alþi peste 600 care au beneficiat de scãderea a 6 zile pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiþii improprii ºi intrã astfel mai devreme în Comisiile de eliberare condiþionatã. Sunt, deci, peste 1.200 de deþinuþi care au beneficiat în plus pânã azi de prevederile legii recursului compensatoriu - fie eliberaþi la termen, fie condiþionat, iar ministrul Justiþiei dezinformeazã intenþionat opinia publicã în legãturã cu numãrul hoþilor, violatorilor, tâlharilor, corupþilor ºi criminalilor care au beneficiat”, spun sindicaliºtii într-un comunicat. Sindicaliºtii din ANP susþin cã 8.000 de deþinuþi vor fi eliberaþi înainte de termen, în primul an de aplicare a legii recursului compensatoriu.

10

www.ziarulfaclia.ro

sport

10 www.ziarulfaclia.ro sport vineri, 17 noiembrie 2017 Fotbal – Liga 5 Viitorul Stoiana, lider temporar?

vineri, 17 noiembrie 2017

Fotbal – Liga 5

Viitorul Stoiana, lider temporar?

Viitorul Stoiana aºteaptã meciul dintre FC Bonþida ºi Progresul Nireº, ultimul al etapei a 13-a din campionatul Ligii a 5-a, Zona Gherla, programat duminicã, 19 noiembrie, de la ora 11, pentru a vedea dacã terminã anul pe primul loc al clasamentului. Viitorul Stoiana a învins, în deplasare, Speranþa Petreºti, cu scorul de 5-0, prin golurile marcate de Vasile Pop (36, 52, 71, 85) ºi Marius Scurtu (81), acesta din urmã intrat pe teren în minutul 72, în locul lui Cãtinaº. Viitorul acumuleazã 33 de puncte ºi va termina turul pe primul loc numai dacã FC Bonþida nu învinge Progresul Nireº. FC Bonþida a rãmas singura echipã din campionat cu zero în dreptul înfrângerilor. Trebuie avut în vedere cã Progresul Nireº are cel mai bun atac, cu 67 de goluri marcate.

Final de tur în Zona Câmpia Turzii

Viitorul Soporu de Câmpie va ierna pe primul loc al clasamentului, cu 28 de puncte, dupã ce în ultima etapã din acest an a învins, cu mari emoþii, scor 4-3, Flacãra Grindeni, într-un meci cu ºapte goluri, în care gazdele au revenit de la 0-2! ªoimii Câmpia Turzii ºi Chimia Turda þin aproape, având 25, respectiv 24 de puncte, în vreme ce Victoria Viiºoara a pierdut teren dupã înfrângerea de la Iara, 2-4 cu Minerul. Progresul Boian este singura cu eºecuri pe linie.

Duminicã este ultima strigare în Zona Mociu

Luceafãrul Ghiriºu Român dominã copios campionatul Ligii a 5-a în Zona Mociu, având 32 de puncte din 36 posibile, dupã 12 etape. În ultima rundã din acest an, Luceafãrul înfruntã, în deplasare, Sudinox Viºea, aflatã pe locul 8. Meciul se anunþã interesant, mãcar cã Sudinox este o echipã ce nu se mulþumeºte cu jumãtãþi de mãsurã, fiind singura fãrã nici o remizã. Lupta pentru primul loc pare deja încheiatã, însã interesantã este lupta pentru locul secund, deschisã pentru nu mai puþin de opt formaþii. Între locul doi ºi locul nouã existã doar cinci puncte.

Cristian FOCªANU

Tenis

Goffin s-a fãcut mic în faþa lui Dimitrov

• Victoria cu Rafael Nadal a avut efect de bumerang pentru belgianul David Goffin, care nu l-a întrebuinþat pe Grigor Dimitrov, bulgarul defilând într-un meci fãrã istoric. Belgianul David Goffin, performerul primei etape a Grupei „Pete Sampras” din cadrul Turneului Campionilor, prin

victoria obþinutã în trei seturi în faþa lui Rafael Nadal, a fost, împotriva bulgarului Grigor Dimitrov, doar o umbrã a jucãtorului care l-a solicitat la maxim pe liderul mondial, obligându-l sã se retragã din competiþie. Fãrã aplomb ºi în crizã de idei, Goffin n-a fost decât un simplu sparring-partner pentru înfometatul Dimitrov, care n-a cedat decât douã game- uri ºi s-a impus mult mai uºor decât ne aºteptam, scor 6-0, 6-

2, dupã o orã ºi 15 minute de antrenament cu

set a durat doar 28 de minute ºi s-a constituit într-o demonstraþie de forþã din partea bulgarului, care n-a fãcut decât trei erori neforþate, faþã de cele 12 ale adversarului, ale cãrui stângãcii, nepermise la acest nivel, au lãsat impresia unui novice în acest sport. Belgianul s-a trezit din pumni ºi a câºtigat primul game dupã alte nouã consecutive ale oponentului. Spre marea dezamãgire a publicului londonez, partida, ce a pãrut mult mai echilibratã pe hârtie, s-a încheiat rapid, dupã un blietz-krieg din partea bulgarului, care nu numai cã s-a calificat în semifinale, dar ºi-a depus la modul serios candidatura la câºtigarea mult râvnitului trofeu. Þinând cont de asemãnarea cu Federer mãcar în privinþa reverului, Dimitrov pare în acest moment, dupã retragerea lui Nadal, forþatã de o accidentare, singurul în mãsurã sã-l scurtcircuiteze pe elveþian, setat pe un nou titlu în circuitul ATP. Sã mai scriem cã Dimitrov a ridicat la 6-1 scorul confruntãrilor cu David Goffin, pentru care victoria istoricã cu Nadal pare a avea efect de bumerang. Belgianul mai are o ºansã în urmãtorul meci, cel cu austriacul Dominic Thiem, al cãrei mizã este calificarea în „careul de aºi”. Thiem l-a dovedit, nu fãrã emoþii, pe înlocuitorul lui Nadal, Pablo Carreno Busta. Acesta din urmã a demonstrat cã se descurcã la fel de bine ºi pe altã suprafaþã decât cea pe care s-au consacrat spaniolii, respectiv zgura. Thiem s-a impus cu 6-3, 3-6, 6-4, dupã douã ore ºi opt minute. ªi scorul dintre Thiem ºi Busta a devenit 6-1 în favoarea urmaºului lui Thomas Muster.

Cristian FOCªANU

public. Primul

Handbal

Potaissa Turda, la a patra victorie consecutivã

• Turdenii au revenit pe prima poziþie a clasamentului chiar dacã numai pentru 24 de ore, iar etapa viitoare înfruntã, în deplasare, campioana en titre a României, Dinamo Bucureºti, apoi urmeazã dubla cu Trepca, din Cupa Challenge.

Echipa antrenatã de Horaþiu Gal se aflã la cea mai bunã serie din acest sezon, cu patru victorii la rând, pe care a mai avut-o doar în sezonul trecut, între 1 ºi 22 martie, când a învins Politehnica Timiºoara, CSM Fãgãraº, Bucovina Suceava ºi HC Dobrogea Sud Constanþa, dupã care a urmat un egal cu Dunãrea Cãlãraºi. Ultima victimã a turdenilor este „lanterna roºie” Politehnica Iaºi, în faþa cãreia s-a impus la o diferenþã de cinci goluri, scor 33-28, într-un meci disputat în deplasare ºi contând pentru

într-un meci disputat în deplasare ºi contând pentru „U” Cluj, carne de tun pentru CSM Bucureºti

„U” Cluj, carne de tun pentru CSM Bucureºti

Echipa antrenatã de Alin Bondar a evoluat, contra campioanei României, CSM Bucureºti, în misiune imposibilã, într-un meci de-a ºoarecele ºi pisica, contând pentru etapa a 10-a din Liga Naþionalã de handbal feminin, disputat miercuri searã, în Sala „Rapid”. Jucând rolul lui David, Universitatea Cluj n-a reuºit sã doboare Goliat-ul întruchipat de cosmopolita echipã bucureºteanã, mult prea puternicã pentru tot ce înseamnã competiþia internã. Fãrã Mihalea Ani-Senocico (golgetera echipei în acest sezon) ºi Ionica Munteanu, Universitatea nu putea emite pretenþii decât la o înfrângere onorabilã. Punct ochit, punct lovit. Nu e mai puþin adevãrat cã ºi antrenorul gazdelor ºi-a menajat o parte din vedete, în frunte cu Neagu. „Studentele” au fost învinse la o diferenþã de ºase goluri, dupã douã reprize diametral opuse. Bucureºtencele ºi-au încordat muºchii în prima reprizã, în care au marcat 21 de goluri ºi au primit doar 11, rezolvând problema învingãtoarei, care oricum se ºtia încã de la startul jocului. Repriza secundã a fost controlatã de clujence, dar numai pentru cã amfitrioanele au jucat cu frâna de mânã trasã. CSM ºi-a valorificat dublul statut, de gazdã ºi de mare favoritã ºi s-a impus cu 34-28, înregistrând a zecea victorie în tot atâtea meciuri disputate, iar titlul în Liga Naþionalã este deja jucat. În aceeaºi etapã a 10-a, HC Zalãu a învins, în deplasare, Dunãrea Brãila cu 25-18, iar Mãgura Cisnãdie ºi SCM Craiova au terminat la egalitate, scor 24-24. Universitatea Cluj poate încheia anul pe locul 13, penultimul al clasamentului, dacã Unirea Slobozia învinge HCM Rm. Vâlcea. Universitatea a bifat doar douã victorii, din care numai una pe teren, cea cu Rapid Bucureºti, în vreme ce a doua a fost obþinutã la „masa verde”, 10-0 cu HC Corona Braºov.

etapa a 11-a din sezonul regulat al Ligii Naþionale de handbal masculin. Etapã care a debutat luni, cu partidele HC Dobrogea Sud Constanþa – Dunãrea Cãlãraºi, scor 21- 20, ºi CSM Bucureºti – CSM Fãgãraº, scor 35-30. În urma succesului de la Iaºi, Potaissa Turda a urcat, cel puþin pentru 24 de ore, pe prima poziþie a clasamentului, cu 24 de puncte. Turdenii, care n-au putut conta împotriva moldovenilor pe serviciile lui Laslo, Savic ºi Pavel, au început partida timid ºi s-au vãzut conduºi la o diferenþã de trei goluri, scor 3-6 în minutul 9. Însã gazdele n-au putut menþine ritmul, iar pauza a gãsit echipa oaspete în avantaj, 12- 16. Diferenþa a crescut în repriza secundã la ºase goluri, victoria oaspeþilor nefiind pusã în pericol. Pentru Potaissa Turda urmeazã derby-ul cu Dinamo Bucureºti, programat miercuri, 22 noiembrie, pe terenul campioanei României, apoi dubla cu KH Trepca, din turul trei al Cupei Challenge. Ambele manºe se vor juca pe terenul kosovarilor, pe 25 ºi 26 noiembrie. Cristian FOCªANU

Baschet FIBA Europe Cup, grupa E – 5 UBT – Dinamo Tbilisi 97:74 (47:35)

UBT Cluj ºi Istanbul BBSK acced în faza a II – a a grupelor

miercuri, 15 noiembrie, Sala Polivalentã UBT – Dinamo Tbilisi 97:74 (19:13, 28:22, 22:17, 28:22) UBT Cluj : Sakic 11 (4r/3 asisturi), Watson 4 (2r/2 asisturi), Mureºan 2 (1r/2 asisturi), Barro 8 (7r), Kariniauskas 10 (1r/ 4 asisturi), Calnicenco 20 (5r), Torok 12 (6r/2 asisturi), Kromah 21 (4r/2 asisturi), Kuti 9 ((3r/4 asisturi), antrenori Mihai Silvãºan/principal, Dorin Pintea, Branko Cuic/secunzi Dinamo Tbilisi (Georgia) : Sharabidze 14, Grdzelidze 11, Londaridze 4, Turpin 2, Patsatsia 3, Revazashvili 3, Gacesa 14, Berishvili 12, Gogodze 11

Dupã o victorie lejerã în tur (87:73), clujenii îºi adjudecã ºi a doua confruntare, victorie care le asigurã calificarea în faza urmãtoare a FIBA Europe Cup, acolo unde poate fi în grupa I sau în grupa L, în funcþie de locul ocupat dupã partidele din 6 decembrie. UBT îºi adjudecã toate cele

patru sferturi, la capãtul unei prestaþii în care adversarul nu a fost cine ºtie ce. Adevãrul este cã jocul în sine a avut aspectul unei partide din campionatul intern, cu universitarii noºtri la conducere, graþie jocului combinativ, alert, apãrare bunã, contratacuri aducãtoare de puncte.

Etapa a 5 – a, 15 noiembrie

UBT

– Dinamo Tbilisi

97:74

Lukoil Academic Sofia

– Istanbul BBSK

76: 80

Clasament – 5

UBT Cluj

5

4

1

444:381

9

Istanbul BBSK

5

4

1

394:369

9

Lukoil Academic

5

2

3

363:382

7

Dinamo Tbilisi

5

0

5

332:401

5

Etapa a 6 – a, 6 decembrie

UBT Cluj

– Lukoil Academic

Dinamo Tbilisi

– Istanbul BBSK

– Lukoil Academic Dinamo Tbilisi – Istanbul BBSK Calificarea în faza urmãtoare a grupelor este normalã,

Calificarea în faza urmãtoare a grupelor este normalã, era de aºteptat chiar. Totul þine acuma de locul pe care îl va ocupa echipa clujeanã în final. O victorie în faþa celor de la Lukoil ar menþine team – ul clujean pe

locul 1. UBT nu are cum sã piardã aceastã partidã, a câºtigat ºi în tur, o va face ºi în retur. Tbilisi ºi Lukoil sunt ieºite din cursa calificãrilor, chiar ºi în cazul unor victorii. Demostene ªOFRON

vineri, 17 noiembrie 2017 social 1 1 www.ziarulfaclia.ro Simpozion omagial dedicat Ordinului Sfântului Vasile cel

vineri, 17 noiembrie 2017

social

11

www.ziarulfaclia.ro

Simpozion omagial dedicat Ordinului Sfântului Vasile cel Mare

Ordinul Sfântului Vasile cel Mare, Provincia Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel din România (OSBM), în colaborare cu Episcopia Românã Unitã cu Roma, Greco-Catolicã, de

Cluj-Gherla ºi cu Facultatea de Istorie ºi Filosofie a Universitãþii Babeº- Bolyai, organizeazã, cu ocazia Anului Jubiliar OSBM, simpozionul omagial ”Ordinul Sfântului Vasile cel Mare în Biserica Românã Unitã cu Roma, Greco-Catolicã”. Evenimentul se va desfãºura sâmbãtã, 18 noiembrie 2017, în Aula de conferinþe „Cardinal Iuliu Hossu”

a Catedralei în construcþie din Piaþa

Cipariu, Cluj-Napoca, în prezenþa ES Miguel Maury Buendía, Nunþiul Apostolic în România ºi Republica Moldova. Programul va începe în Capela Sf. Iosif, unde, de la ora 10:30, va fi oficiatã Slujba Parastasului pentru cãlugãrii bazilieni trecuþi la Domnul. Dupã rugãciune, Mons. Miguel Maury Buendia va rosti un cuvânt de salut, iar PS Florentin Crihãlmeanu, episcopul de Cluj-

Gherla, va deschide prima sesiune de lucru. Primele conferinþe vor fi susþinute de la ora 10:50, de cãtre prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta (Ordinul bazilian ºi unirea bisericeascã din Europa Centralã - secolul al XVII-lea) ºi conf. univ. dr. Greta Monica Miron (Din istoria elitei greco-catolice transilvãnene: bazilienii secolului al

XVIII-lea). De la ora 12:15 va urma conferinþa susþinutã de asist. univ. dr. Lucian Turcu (Tentative de organizare a Ordinului Bazilian în Biserica Greco-Catolicã româneascã,

a doua jumãtate a secolului al XIX-

lea – începutul secolului XX), dupã care av. dr. Ionuþ Vida-Simiti va vorbi despre rolul Ordinului Sfântului Vasile cel Mare în Biserica Românã Unitã în timpul regimului comunist. „Pr. protoegumen Laurian Daboc invitã cu cãldurã credincioºii la aceastã veritabilã lecþie de istorie ºi solemn moment de comuniune ºi comemorare, reamintind cã „formarea monahismului bazilian are

reamintind cã „formarea monahismului bazilian are legãturã cu Bula de înfiinþare a Eparhiei de Fãgãraº

legãturã cu Bula de înfiinþare a Eparhiei de Fãgãraº Rationi Congruit din 18 mai 1721, care prevedea ca episcopul sã deschidã o mãnãstire OSBM ºi sã fie ajutat de cãlugãri în conducerea Bisericii ºi a ºcolilor. Ca urmare, Mãnãstirea Sfânta Treime din Blaj s-a deschis în anul 1747, cu 5 cãlugãri, care vor

forma Ordinul Bazilian în BRU. Cãlugãrii Bazilieni vor susþine apoi ªcolile Blajului, ªcoala Ardeleanã ºi toatã activitatea Bisericii Greco- Catolice»” – se aratã într-un comunicat al Episcopiei Greco- Catolice de Cluj-Gherla, remis, joi, presei.

M. TRIPON

Un nou marº al bicicliºtilor clujeni

O nouã ediþie a Marºului bicicliºtilor clujeni se va desfãºura sâmbãtã, 18 noiembrie, în organizarea Clubului de Cicloturism „Napoca”. Potrivit organizatorilor, marºul este legat ºi de faptul cã „Primãria clujeanã continuã sã nu rezolve gravele carenþe de semnalizare rutierã a infrastructurilor pentru biciclete (de exemplu, banda comunã cu transportul public de la Primãrie spre cart. Mãrãºti, pe str. Memorandumului ºi b- dul 21 Decembrie), nu renunþã la politica de îngustare a trotuarelor, nu reface pistele degradate ºi multe promisiuni probiciclistice au rãmas în continuare doar pe hârtie, iar unele dintre cele realizate sunt în stare precarã ca marcaje, ºi de calitate redusã prin lipsa de continuitate ºi lãþime

inadecvatã”.

Traseul anunþat pentru aceastã ediþie a marºului este: Piaþa Unirii - b-dul Eroilor - Piaþa Avram Iancu - Piaþa ªtefan cel Mare - str. Milton Lehrer - Piaþa Timotei Cipariu - Piaþa Avram Iancu - Calea Dorobanþilor - str. Petofi Sandor - b-dul 21

Decembrie 1989 - str. Cuza Vodã - Piaþa Mihai Viteazul - str.

I. P. Voiteºti - str. Dacia - str. Gen. Dragalina – b-dul 1

Decembrie 1918 - pasarela peste Someº - pista de biciclete de pe malul Someºului - Parcul Rozelor - pista de biciclete

mal Someº - str. Uzinei Electrice - str. Stadion - Parcul Central

S. Bãrnuþiu - str. Emil Isac - str. Petru Maior – Piaþa Lucian

Blaga - str. Napoca – Piaþa Unirii. Întîlnirea participanþilor va fi în Piaþa Unirii, la ora 11:00, marºul urmând sã dureze circa o orã ºi jumãtate. Ca de

obicei, sunt invitaþi toþi bicicliºtii clujeni. M. T.

Pregãtiri pentru iarnã la Compania de Apã „Someº” SA

Nu mai este mult ºi iarna îºi intrã în drepturi, chiar dacã la mijlocul lunii noiembrie timpul a fost mult mai bun faþã de anii trecuþi. Asta nu înseamnã ca noi sã întâmpinãm anotimpul friguros cu mâinile încruciºate. Lucrãri sunt în desfãºurare în toate domeniile de activitate. Noi am vizitat sucursala Gherla a Companiei de Apã „Someº” SA, unde directorul ing. Vasile Morar ne-a informat despre acþiunile întreprinse de personalul societãþii în întîmpinarea sezonului de iarnã, când, de obicei, pe reþeaua de apã ºi canal mai existã probleme. Nu ºi pe raza municipiului Gherla ºi în localitãþile rurale arondate. Astfel, cei 61,6 kilometri de reþeua de apã sunt întreþinuþi în condiþii bune. Recent s-au verificat toate conductele, iar unde au fost mici sau mai mari defecþiuni, acestea au fost imediat reparate. Acelaºi lucru s-a fãcut ºi pe reþeaua de apã din comunele Fizeºu Gherlii, Sic, Þaga, Geaca ºi Cãtina. Peste tot conductele sunt în stare bunã ºi nu vor exista probleme nici în anotimpul friguros.

Angajaþii sectorului Apã-Canal zilele trecute, s-au aflat pe teren, verificând

atât gurile de canal, cât ºi hidranþii de apã din zona oraºului. De asemenea, pe strãzile unde s-a modernizat carosabilul (cum au fost strãzile Andrei Mureºanu ºi Tudor Vladimirescu) s-au reabilitat ºi reþelele de apã ºi canalizare. Pe toate strãzile centrale ºi periferice ale oraºului s-au efectuat obiºnuitele verificãri din preajma iernii, iar unde au lipsit capacele la gurile de canal (din pãcate ºi la Gherla multe s-au furat, unele ajungând, prin „bunãvoinþa” unor

oameni certaþi cu bunul simþ, la

fier

vechi!), ele au fost înlocuite. Angajaþii sucursalei Gherla a Companiei de Apã „Someº” SA sunt implicaþi ºi în investiþiile derulate în mediul rural, aºa cum este în prezent racordarea comunei Mintiu Gherlii la Staþia de epurare de la marginea municipiului Gherla. La fel, ei participã ºi la lucrãrile de sezon pe conducta de apã de pe Câmpie. SZ.Cs.

Coºurile de fum necurãþate – printre principalele cauze ale incendiilor

În ultimii cinci ani, în România, s-au produs în medie 6.200 de incendii în locuinþe, în urma cãrora circa 350 de persoane au fost rãnite, iar alte 190 ºi-au pierdut viaþa, potrivit statisticilor Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã (IGSU), date joi publicitãþii. Conform aceloraºi date, dintre cele 17 incendii

înregistrate zilnic la nivel naþional, 6 sunt cauzate de coºurile de fum defecte sau necurãþate. În urma acestor evenimente nefericite, zilnic

o persoanã este rãnitã, iar la fiecare

douã zile o altã persoanã îºi pierde viaþa. ”Acest tip de incidente, care se transformã de cele mai multe ori în tragedii, pot fi cu uºurinþã evitate dacã apelãm la personal specializat - coºari -, întrucât obturarea coºurilor de fum continuã sã fie cea mai des întâlnitã cauzã a incendiilor produse în locuinþele românilor” – atenþioneazã IGSU. De altfel, acesta este ºi mesajul principal al campaniei de informare ce va fi derulatã în

perioada urmãtoare de IGSU ºi E.ON

România, în cadrul parteneriatului „Împreunã pentru Siguranþã”,

încheiat de cele douã pãrþi în anul

2012.

„Dacã avem neconformitãþi la coºurile de fum, trebuie sã fim conºtienþi cã doar norocul ne-a ajutat sã nu pãþim ceva. Dar nu ne putem baza la nesfârºit pe noroc ºi trebuie sã conºtientizãm cã în orice moment putem deveni victime ale propriei

noastre neglijenþe (

trebuie sã curãþãm coºurile de fum

de cel puþin douã ori pe an, mai ales înainte de debutul sezonului rece.

Coºarul este soluþia absolut necesarã pentru fiecare locuinþã sau orice alt imobil care are coº de fum”, declarã, într-un comunicat remis presei, Frank Hajdinjak, director general al E.ON România. Prin intermediul aceluiaºi document, IGSU ºi E.ON atenþioneazã populaþia cã „este foarte important nu doar sã curãþãm coºurile de fum,

ci sã le ºi verificãm, fiindcã, în multe

cazuri, neetanºeizarea sistemului de

evacuare a gazelor arse genereazã

De aceea,

).

de evacuare a gazelor arse genereazã De aceea, ). intoxicaþii cu monoxid de carbon ºi, anual,

intoxicaþii cu monoxid de carbon ºi, anual, zeci persoane au de suferit”. ”De asemenea, aparatele de gãtit nu trebuie folosite pentru încãlzirea locuinþei. Acestea trebuie utilizate potrivit destinaþiei de bazã ºi supravegheate permanent, pe parcursul folosirii lor. Totodatã, pentru evitarea oricãror potenþiale pericole, este recomandatã montarea

detectoarelor de gaz în instalaþiile interioare de utilizare, precum ºi a detectoarelor de incendiu” –

atenþioneazã IGSU ºi E.ON România. Conform IGSU, în perioada 1 octombrie 2012 - 30 septembrie 2017, în România au avut loc peste 31.100 de incendii, principalele cauze generatoare a situaþiilor de urgenþã fiind coºurile de fum defecte sau necurãþate (35%), instalaþiile electrice defecte sau improvizate (22,5%) ºi mijloacele de încãlzire defecte, improvizate sau nesupravegheate (12,5%). M. TRIPON

Poliþia Românã:

Reguli de aur pentru cumpãrãturi online sigure

Având în vedere cã urmeazã perioada reducerilor ºi mulþi comercianþi permit, ca facilitate, plata în mediul online, Poliþia Românã recomandã cetãþenilor sã respecte câteva reguli, pentru cumpãrãturi cât mai sigure. Cetãþenii sunt, astfel, sfãtuiþi sã cumpere din surse sigure, de la firme sau magazine pe care le cunosc sau pe care le-au mai folosit ºi sã verifice rating-ul vânzãtorilor pe site-urile de comerþ online. ”Introdu adresa site-ului pe care intenþionezi sã efectuezi plata ºi nu da click pe link-uri primite pe mail. În unele situaþii, aceste link-uri te pot direcþiona cãtre site-uri false, care imitã perfect site-urile comercianþilor. Asigurã-te cã transferul informaþiilor se face în mod securizat. Verificã existenþa simbolului de tip lacãt în bara URL ºi foloseºte un protocol HTTPS sau SSL atunci când navighezi pe internet. Înainte de a introduce datele cardului bancar, asigurã-te cã site-ul este securizat: în stânga sus va apãrea un lacãþel care va indica faptul cã respectivul site este securizat iar adresa site- ului va incepe cu HTTPS ? Este important sã deþii un sistem de operare actualizat ºi un antivirus, de asemenea actualizat, iar firewall- ul sã fie activat. Existã programe informatice care pot înregistra caracterele tastate, astfel datele cardului bancar precum ºi alte date de identificare sau autentificare pot ajunge în posesia unor persoane neautorizate ? Foloseºte carduri de credit atunci când cumperi online. Majoritatea cardurilor de credit au politici stricte în ceea ce priveºte siguranþa clienþilor. Dacã nu primeºti ce ai comandat, emitentul cardului iþi va returna banii ? Fii atent la plãþile recurente (automate). Înainte de a furniza datele cardului pentru a plãti un serviciu cu reînnoire, informeazã-te cum poþi sã încetezi serviciul plãþilor recurente. Mulþi comercianþi online îþi vor cere sã stocheze informaþiile tale de platã. Gândeºte-te de douã ori înainte sã iei o decizie ºi fii sigur cã ai înþeles riscurile pe care le implicã. Pãstreazã întotdeauna documentele referitoare la plãþile pe care le- ai efectuat online. Acestea pot fi folosite pentru stabilirea termenilor ºi condiþiilor vânzãrii sau pentru a face dovada cã ai plãtit pentru bunuri! – recomandã Poliþia Românã. Referitor la ce NU trebuie sã facã un cumpãrãtor, Poliþia Românã recomandã cetãþenilor, în primul rând, sã nu furnizeze datele cardului dacã nu cumpãrã un anumit bun sau serviciu. „În cazul plãþilor online þi se vor solicita de cãtre comercianþi numele înscris pe card, numãrul cardului, codul CVV ºi data expirãrii. Dacã þi se cer ºi alte informaþii, cum ar fi codul PIN, nu introduce aceste date ºi parãseºte site- ul. În situaþia în care primeºti mailuri prin care þi se solicitã datele cardului bancar, pentru actualizare, sau pentru diferite scopuri, nu da curs acestor solicitãri, banca nu îþi va cere niciodatã aceste date prin mail, iar cel mai probabil, dacã vei da click pe linkul din mail, vei fi direcþionat cãtre un site de tip phishing, care imitã site-ul real al bãncii unde þi se va cere sã introduci datele cardului . Nu deschide ataºamente primite de la persoane necunoscute, acestea pot conþine viruºi sau programe de tip malware. Când cumperi online de la alte persoane, nu trimite banii în avans. Dacã este posibil, foloseºte un serviciu cu plata ramburs. Evitã sã faci cumpãrãturi pe site-uri care nu folosesc un serviciu de tip full authentification (Verified by Visa / MasterCard Secure Code). Nu trimite datele cardului prin e-mailuri necriptate. Unii comercianþi online din afara Europei pot cere sã le trimiþi prin fax copii ale cardului ºi paºaportului, drept garanþie. Nu da curs!” – atenþioneazã Poliþia Românã.

D.S.F.

12

www.ziarulfaclia.ro

ultima orã

12 www.ziarulfaclia.ro ultima orã vineri, 17 noiembrie 2017 Octavian Bour ZEXE! MCV 2017: Aceeaºi Mãrie, cu

vineri, 17 noiembrie 2017

Octavian Bour ZEXE!
Octavian Bour
ZEXE!

MCV 2017: Aceeaºi Mãrie, cu altã pãlãrie

urmare din pagina 1

bunãvoie sau din alte motive, a unora dintre persoanele care o deservesc. Nu ºtim, de asemenea, cum sunt vãzute la nivelul UE scandalurile care se þin lanþ în Consiliul Superior al Magistraturii, lupta dintre taberele acestui for pentru a impune un anumit punct de vedere ºi dacã acestea au sau nu vreun impact asupra credibilitãþii justiþiei. În schimb, CSM este apreciat prin intermediul acestui raport pentru avizele negative emise cu privire la ordonanþa guvernului din februarie ºi la modificãrile aduse legilor justiþiei în septembrie ºi noiembrie. Una peste alta, dacã lecturãm rapoartele MCV prezentate în cei zece ani de monitorizare vedem cã, în mare, „aspectele negative” sunt cam aceleaºi. Practic, aceeaºi poveste împachetatã, în fiecare an, altfel. ªi nu-i exclus ca ºi la anul sau cât timp mai decide doamna Comisie, sã ne menþinã aceastã monitorizare, sã citim în rapoartele pe aceastã temã tot despre „lipsa reformelor”, redeschiderea unor chestiuni”, „ameninþãri la adresa independenþei justiþiei”. „lupta împotriva corupþiei pusã sub semnul întrebãrii”. Problema este însã alta în privinþa acestui mecanism de Verificare ºi Cooperare pe care Comisia Europeanã îl aplicã României din 2007. ªi anume existã riscul, dacã nu chiar se întâmplã, ca societatea româneascã sã vadã în MCV mai puþin un instrument menit sã ducã la întãrirea statului de drept ci mai degrabã o sperietoare pentru o þarã faþã de care se aplicã alte unitãþi de mãsurã în comparaþie cu restul membrilor UE. Iar dacã UE va continua sã se foloseascã de astfel de instrumente, printre care se numãrã ºi de veºnica poveste Schengen, sã nu se mire de ce ºi în România va începe sã creascã euroscepticismul, iar propaganda rusã va câºtiga tot mai mult teren. Atenþie UE:

nu oferi muniþie gratuitã pentru cei care poartã rãzboiul hibrid împotriva ta!

Meteo

Meteo PROGNOZA ZILEI DE SÂMBÃTÃ, 18 NOIEMBRIE 2017 9°C 2°C - Ploaie ºi burniþã. - Soarele

PROGNOZA ZILEI DE SÂMBÃTÃ, 18 NOIEMBRIE 2017

9°C

9°C 2°C

2°C

9°C 2°C
9°C 2°C

- Ploaie ºi burniþã.

- Soarele rãsare la ora 7:32 AM

- Soarele apune la ora 4:48 PM

Retragerea Ordinului „Steaua României” preºedintelui UDMR - decizie istoricã pentru poporul român

Preºedintele Coaliþiei Naþionale pentru Modernizarea României, Alexandru Cumpãnaºu, calificã drept o hotãrâre “istoricã pentru poporul român ºi pentru apãrarea demnitãþii naþionale” decizia Consiliului de Onoare al Ordinului Naþional “Steaua României” de a retrage aceastã distincþie preºedintelui UDMR Kelemen Hunor. “Hotãrârea de astãzi a Consiliului de Onoare este una istoricã pentru poporul român ºi pentru apãrarea demnitãþii naþionale, istoriei ºi jertfelor unor generaþii întregi de români care s-au sacrificat pentru a ajunge la momentul 1 decembrie 1918. Declaraþiile lui Kelemen Hunor cu privire la Ziua Naþionalã a României, dar ºi declaraþiile ºi gesturile altor lideri ai UDMR se constituie într-o ofensã gravã adusã poporului român, iar decizia de astãzi este în viziunea mea primul gest de rãspuns la obrãzniciile ºi

lipsa de respect faþã de simbolurile ºi momentele istorice ale naþiunii. Felicit Consiliul de Onoare pentru decizia luatã ºi asigur toþi cetãþenii României cã vom continua, prin intermediul CNMR, sã luptãm împotriva oricãrui abuz sau exagerãri naþionalist-extremiste în raport cu cetãþenii României”, a declarat Cumpãnaºu, potrivit unui comunicat. Consiliul de Onoare al Ordinului Naþional „Steaua României” a decis retragerea distincþiei acordate preºedintelui UDMR, Kelemen Hunor, ca urmare a faptului cã într-un interviu acordat recent acesta a apreciat cã reprezentanþii Uniunii ºi maghiarii nu au ce sãrbãtori cu ocazia Centenarului, dupã cum a precizat, pentru AGERPRES, Mircea Geoanã, membru al acestui for. Decizia va fi înaintatã preºedintelui Klaus Iohannis, care va hotãrî dacã retrage sau nu distincþia, prin decret prezidenþial.

dacã retrage sau nu distincþia, prin decret prezidenþial. Kelemen Hunor: Trebuie sã ne asumãm opiniile fãrã
dacã retrage sau nu distincþia, prin decret prezidenþial. Kelemen Hunor: Trebuie sã ne asumãm opiniile fãrã

Kelemen Hunor: Trebuie sã ne asumãm opiniile fãrã teamã, chiar dacã ne sunt retrase toate distincþiile

teamã, chiar dacã ne sunt retrase toate distincþiile Preºedintele UDMR, Kelemen Hunor, spune cã maghiarii

Preºedintele UDMR, Kelemen Hunor, spune cã maghiarii trebuie sã-ºi asume fãrã teamã opiniile, chiar dacã le sunt retrase toate distincþiile. Reacþia acestuia vine dupã ce, miercuri, Consiliul de Onoare al Ordinului Naþional

“Steaua României” a decis retragerea distincþiei acordate în anul 2000. “Noi trebuie sã ne asumãm opiniile fãrã teamã, chiar ºi dacã ne sunt retrase toate distincþiile primite. Obiectivul nostru, al maghiarilor din România, trebuie sã fie, în continuare, asumarea în mod liber a opiniilor noastre, sã gândim ºi sã lucrãm împreunã cu toþi românii care sunt deschiºi dialogului”, a precizat Kelemen Hunor, într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Consiliul de Onoare a luat decizia retragerii Ordinului dupã ce preºedintele UDMR ar fi declarat într-un interviu urrmãtoarele: “Cu toate cã maghiarii nu au ce sãrbãtori cu ocazia Centenarului, ei respectã ziua de 1 Decembrie”. “Printre principiile de bazã ale democraþiei se aflã ºi libertatea persoanelor de a acþiona în conformitate cu propria lor conºtiinþã ºi de a alege

modul de acþiune propriu. Astfel, cetãþeanul are dreptul de a sãrbãtori atunci când considerã cã trebuie sã sãrbãtoreascã ºi are libertatea de a-ºi exprima gândurile, opiniile ºi dezideratele. Mesajul care se transmite prin retragerea distincþiei, este cã, astãzi, în România se îngrãdeºte libertatea de exprimare”, a apreciat preºedintele UDMR. El a mai spus cã îºi menþine afirmaþiile din interviul respectiv. “În contextul actual, în care este tot mai des ºi virulent enunþatã retorica antimaghiarã, trebuie sã ne exprimãm deschis ºi clar, la fel ºi în 2018 ºi întotdeauna. Trebuie sã spunem cine suntem ºi care sunt dezideratele noastre în secolul al XXI-lea. Intenþia noastrã nu a fost niciodatã de a ofensa naþiunea majoritarã ºi nu va exista o astfel de intenþie nici de acum înainte”, a completat Kelemen Hunor.

Capturã de þigãri de contrabandã

Poliþiºtii au confiscat 80 pachete þigãri de contrabandã, în cadrul unei acþiuni desfãºurate pe raza municipiului Turda. cadrul unei acþiuni desfãºurate pe raza municipiului Turda.

Potrivit IPJ Cluj, captura a avut loc în contextul unei acþiuni a poliþiºtilor turdeni în zona pieþelor agroalimentare din municipiu pentru prevenirea comerþului ilicit. În cadrul acþiunii, a fost depistat un bãrbat, de 52 de ani, din Turda, care

deþinea în scopul vânzãrii 1.600 de þigarete de contrabandã.

Þigaretele au fost ridicate în vederea confiscãrii iar bãrbatul este cercetat

pentru contrabandã, faptã prevãzutã de Codul vamal.

C.P.

contrabandã , faptã prevãzutã de Codul vamal. C.P. Cum va arãta centrul Clujului cu ocazia sãrbãtorilor
contrabandã , faptã prevãzutã de Codul vamal. C.P. Cum va arãta centrul Clujului cu ocazia sãrbãtorilor

Cum va arãta centrul Clujului cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã

Târgul de Crãciun care se va organiza în Piaþa Unirii din acest an vine aduce o viziune modernã, europeanã. Cu câteva zile înainte de începerea evenimentului, viceprimarul Dan Tarcea a postat pe pagina sa de socializare proiectul cu care a fost câºtigat concursul de idei pentru organizarea Târgului de Crãciun din municipiul Cluj-Napoca. În pofida nemulþumirilor înregistrate în rândul liderilor UDMR, Tarcea considerã cã noul concept va pune în valoare grupul statuar reprezentându- l pe Mathia Rex. „Soluþia câºtigãtoare propune un concept care urmeazã un model european de organizare a târgurilor de Crãciun, implementat

ºi în alte oraºe mari. Proiectul pune în valoare ansamblul statuar Matei Corvin printr-o abordare ineditã de amenajare a patinoarului. Sperãm cã imaginea Târgului de Crãciun va aduce bucurie clujenilor ºi tuturor celor care viziteazã oraºul pe timpul sãrbãtorilor de iarnã.”, subliniazã viceprimarul Dan Tarcea. Amintim cã serviciile de organizare a evenimentului „Târgul de Crãciun” au fost concesionate în urma unei licitaþii, contractul fiind pe o perioadã de cinci ani. În acest an, târgul de Crãciun se va deschide pe 24 noiembrie 2017 ºi se va încheia în prima zi a anului nou. A.S.

Pentru a vã asigura în continuare un abonament la ziarul Fãclia vã puteþi adresa la • S.C. DONATH MEDIA S.R.L. - Tel. 0741 627075 • Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi • Serviciul Difuzare “Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33.

TIPARUL EXECUTAT LA

“Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33 . TIPARUL EXECUTAT LA Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54

Cluj-Napoca,

Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54