Sunteți pe pagina 1din 5

1) Aspect radiologic in anevrismul de aorta

Anevrismul de aorta: criteriul principal de diagnostic este neparalelismul peretilor aortic. In aceasta
grupa sunt incluse diferite tipuri de anevrisme, diferentiate dupa etiologie:
-ateromatoase : trombozate, cu calcificari parietale;
-traumatice: solutii de continuitate ale peretelui aortic ce dau false anevrisme sau
hematoame cronice periaortice;
-prin anomalii congenital intrinseci aortic : sdr Marfan.
Aspectul macroscopic al anevrismelor poate duce la imagini radiologice diferite si anume:
-anevrisme fusiforme: sunt cele care apar prin displazia peretilor;
-anevrisme saculare: tipic pentru leziunile ateromatoase;
-anevrisme disecante: care se definesc pe radiografia toracica prin:
-contur aortic sters din cauza hematomului
periaortic;
-impingerea traheei;
-sindrom pleuretic stang prin hemotorax;
-opacitate pleural periapicala tot prin hemotorax;
-marire de volum aortic survenita brusc.

+ Completare:

Din aorta toracica sunt abordabile radiologic standard urmatoarele segmente:

-aorta ascendenta ( arcul superior drept pe radiografia de fata si portiunea cea mai craniala a marginii
anterioare pe profil),
- portiunea orizontala a crosei ( butonul aortic pe radiografia de fata si marginile craniala si caudala in
incidenta OAS) ,
- aorta descendenta toracica (marginea externa pe radiografia de fata foarte penetranta)
Dintre aceste segmente aorta ascendenta este singura care nu se vizualizeaza direct, ci prin intermediul
venei cave superioare impinse.
Modificarile de configuratie ale opacitatii cardio-mediastinale sunt diferite in functie de segmentul aortic
marit.
Marirea de aorta ascendenta apare pe radiografia de fata sub forma unei bombari a arcului superior drept.
De notat ca primul segment al aortei, cel supravalvular nu se vede radiologic, el fiind inglobat in opacitatea
cardiaca. Portiunea de aorta din amonte de prima emergenta din crosa apare inconstant ca o bombare a
portiunii celei mai cranial a marginii anterioare a opacitatii cranio-mediastinale.
Marirea crosei aortice se traduce prin modificari de curbura ( asa zisa aorta derulata, in care diametrul
arcului aortic creste) si prin modificari de volum. Pe radiografia de fata, butonul aortic este mai voluminos si
posibil ascensionat. Pe cea de profil aorta poate ocupa toata largimea toracelui.
Marirea aortei descendente se percepe prin transparenta cordului sub forma unei opacitati fuziforme sau in
banda care dubleaza conturul lateral stang al coloanei vertebrale. Singurul loc unde aorta descendenta poate
aparea pe radiografia de fata fara sa se sumeze cu opacitatea cordului este golful cardiac, portiunea situata
intre marginea inferioara a butonului si inceputul arcului ventricular.
Marirea globala de volum a aortei toracice insumeaza toate cele de mai sus.
Semnele radiologice asociate sunt reprezentate de :
-modificari de amplitudine a pulsatiilor ample (insuficienta aortica) sau reduse (insuficienta
valvulara aortica)
-calcificari lineare ale peretilor aortic sau ale anevrismelor si calcificari valvulare
-modificari de circulatie pulmonara in cardiopatiile cu shunt
- modificari ale scheletului : ale coloanei vertebrale (sdr Marfan, sdr Turnar, eroziuni date de
anevrisme) sau ale coastelor ( anomalii si eroziunile din coarctatie)
Etiologic, maririle aortei pot aparea in :
-aorta ateromatoasa: opacitate crescuta , contururi paralele, posibile calcificari ;
-hipertensiunea arteriala: asociaza marirea de volum a VS;
-insuficienta valvulara aortica: dilatatie a intregii crose, cu pulsatii de amplitudine crescuta;
-stenoza valvulara aortica : dilatatie poststenotica a primei portiuni a aortei ascendente, neinteresand
crosa. Calcificari valvulare aortice;
-anevrisme

2) Modificari vasculare pulmonare in stenoza mitrala Sindrom vascular


pulmonar postcapilar
SINDROMUL DE STAZA VENOASA PULMONARA este generat de afectiuni care blocheaza calea
de intoarcere a sangelui spre atriul stang sau cel mai frecvent prin obstructie valvulara mitrala.
Exista un sindrom de staza venoasa pulmonara acuta produsa prin insuficienta acuta a ventriculului stang.
Din punct de vedere radiologic , simptomatologia este aceea a unui sindrom alveolar produs prin
transudarea brusca a fluidelor din vasele venoase si capilare perialveolare direct in alveoli via interstitiul
pulmonar care insa nu are timp sa reactioneze specific. Lipsesc in acest context semnele de interesare
interstitial, aspectul radiologic fiind de edem pulmonar acut. Repetarea episoadelor de edem pulmonar acut
poate lasa ca leziune sechelara o interesare nespecifica de tip sindrom interstitial.
Staza venoasa pulmonara cronica recunoaste ca prim movens o acumulare pasiva de sange in teritoriul
venos. Se produce o scadere a vitezei de circulatie a sangelui in vene si prin efectul de baraj fluid al masei de
sange venos stagnant o crestere de presiune in capilarul pulmonar. Pana la acest nivel niciun mecanism de
protective asemanator celui de la nivelul arterelor nu protejeaza capilarul pulmonar. Simptomatologia
radiologica este direct legata de nivelul presiunilor din capilarul pulmonar.
Primul semn radiologic de staza venoasa este redistributia vasculara venoasa, care apare la valori
presionale capilare intre 12 si 25 torr. Numarul de elemente vasculare pulmonare superioare se dubleaza,
calibrul lor de asemeni. Nu apar inca semne de edem interstitial.
Edemul interstitial apare la valori presionale intre 25 si 35 torr.
Aspectul radiologic al edemului interstitial de staza are urmatoarele particularitati:
-aparitia frecventa a liniilor Kerley: Liniile Kerley B sunt considerate de mare
specificitate pentru staza cronica;

-desenul areolar perialveolar bine vizibil;


-banda optica de contur pleural axilar sau bazal si ulterior epansamentul lichidian al
cavitatii pleurale ;
modificarile de configuratie a cordului. Cea mai sugestiva modificare este
considerate marirea de volum a atriului stang, ca semn de baraj mitral. Orice alte
modificari de configuratie sunt considerate de importanta indoielnica sau
aproximativa.
-nodulii interstitiali sunt considerati leziuni cu specificitate mare, dar tardivi.

Nodulii interstitiali sunt de doua tipuri:

1) hemosiderotici : micronoduli dispusi perihilar si bazal , de dimensiuni sub 3 mm, cu contur net, foarte
numerosi, de intensitate mare, care in timp pot ajunge la intensitate calcara prin inglobare in structura
micronodulilor a produsilor de metabolism ai pigmentului hemoglobinic din hematiile ajunse in interstitiul
pulmonar odata cu fluidele sanguine si distruse;

2) de osificare pulmonara: sunt nodule mai mari, cu diametru de pana la un centimetru, calcari , cu
centrul clar, rari, dispusi aleatoriu si reprezentant calcificari ectopice in tesutul de necroza al unor infarcte
pulmonare vechi.

Edemul alveolar apare la presiuni si mai mari, de peste 35 torr si are aspectul caracteristic al
sindromului alveolar nesistematizat prin edem pulmonar acut. Este de retinut ca edemul pulmonar acut prin
staza venoasa veche are doua particularitati de evolutie si aspect :

-poate avea uneori localizari aparent stranii ( lobar, doua segmente la distant unul de celalalt, apical,
etc)

- nu mai apare odata cu instalarea semnelor de hipertensiune pulmonara arterializata.

Mecanismele de protectie ale pulmonului, aparute in fazele tardive de evolutie ale stazei pulmonare se pot
instala fara respectarea riguroasa a topografiei impuse de efectul hemodinamic al gravitatiei. Astfel edemul
pulmonar acut apare in zonele cele mai neprotejate prin barajul vascular arterial, sau atunci cand acest baraj s-
a generalizat, nu mai apare.

SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE PULMONARA RETROGRADA

Evolutia in timp a sindromului de staza venoasa cronica duce la cresterea progresiva a presiunii in
teritoriul arterial pulmonar. Aceasta crestere de presiune declanseaza instalarea spasmului metaarteriolar.
Instalarea barajului arterial antreneaza schimbari in simptomatologia clinica si radiologica a bolilor cu staza
venoasa cronica, de exemplu a stenozei valvulare mitrale. Clinic dispar hemoptiziile (capilarul este protejat)
si apar semnele periferice de insuficienta cardiac (suprasolicitarea cordului drept prin presiunile vasculare
pulmonare foarte mari).

Radiologic periferia pulmonului se lumineaza, dar semnele de edem interstitial cronic nu dispar. Ele
persista chiar dupa rezolvarea chirurgicala a barajului mitral si semneaza caracterul retrograd al sindromului
de hipertensiune pulmonara prin arterializarea unei staze cronice. Semnele radiologice de sindrom
interstitial vizibile in mantaua unui asemenea pulmon permit un diagnostic diferential corect de
hipertensiunile pulmonare anterograde. La acestea din urma, capilarul si interstitiul pulmonar sunt protejate
de efectul debitelor arteriale crescute inca de la inceput si nu dezvolta sindrom interstitial.
3) Pleurezia aspect radiologic

Pleurezii libere ale marii cavitati pleurale


o Pleurezii libere in cantitate medie realizeaza sindromul pleuretic radiologic standard
caracterizat prin:
Opacitate omogena de intensitate maxima in portiunea cea mai decliva;
Marginea superioara a opacitatii stearsa, ascendenta spre peretele lateral thoracic si
posibil cu dublu contur (curba Damoiseau)
Opacitatea este intinsa de la o margina a hemitoracelui la cealalta, indifferent de
incidenta in care s-a efectuat radiografia.
Semnul siluetei cu structurile cu care vine in contact (cupola diafragmatica, conturul
cordului)
Variabila cu pozitia bolnavului, fara caractere de sistematizare lobara sau
segmentara;
Cu effect de masa (impingere) asupra formatiunilor limitrofe

Opacitatea pleuretica este omogena datorita starii fluide, uniform distribuite, fara elemente heterodense
incorporate. Intensitatea ei este variabila in functie de grosimea stratului de lichid traversat. In portiunea cea
mai decliva opacitatea este de intensitate supracostala, intesitatea scazand pe masura ce grosimea lichidului
scade spre cranial.

o Pleurezii libere voluminoase (massive)- constituie o varianta a sindromului standard,


caracterizata prin:
Opacitate care intereseaza de obicei un hemitorace intreg;
Intensitatea opacitatii este aceeasi pe toata suprafata de proiectie radiologica,
supracostala si omogena;
Efectul de impingere este mai evident decat la pleureziile medii si de
manifesta sub forma impingerii mediastinului mult dincolo de marginea
corpilor vertebrali si inversarea curburii cupolei diafragmatice.
o Pleurezii libere cu cantitate mica de lichid cea mai utila metoda de diagnostic ramane
CT. Primele semne radiologice apar pe radiografia de profil sub forma stergerii sau rotunjirii
unghiului costo-frenic posterior. Imaginea dispare la schimbarea de pozitie.
Pleurezii inchistate sau cloazonate se formeaza prin acumulari de lichid in pungi pleurale,
realizate prin sudarea celor doua foite, parietala si viscerala.
o Pleurezii inchistate parietal- in contact cu grilajul costal sau cu coloana. Radiografia de
fata este necaracteristica, cea de profil este obligatorie. Aspectul difera cu localizarea:
Epansamente apicale dau o opacitate care coafeaza apexul pulmonar, realizand
atat de fata cat si de profil un aspect de casca periapicala. Este o opacitate
semicirculara sub forma de virgule, care se ingroasa progresiv de jos in sus si
dinafara spre inauntru.
Epansamentele axilare sunt opacitati rotunjite sau fusiforme, omogene, de
intensitate costala, cu structura omogena, aplicate pe peretele thoracic, apparent
suspendate , neinfluentate de modificarile de pozitie, cu limita mediala neta.
Epansamentele posterioare- pe radiografia de fata, daca sunt vizibile, se prezinta
sub forma de opacitati ovoide sau rotunjite, nesistematizate, cu contur sters,
proiectate in plin parenchim. Pe radiografia de profil, opacitatea este proiectata in
santul vertebral posterior , suprapusa coloanei vertebrale, densa, omogena, cu
marginea anterioara convexa, neta impingand pulmonul adiacent.
Epansamentele anterioare-aspect asemanator celor posterioare, difera localizarea.
Radiografia de fata este situate in unghiul costo-frenic lateral de partea respective, iar
de profil umple unghiul costo-frenic anterior.
Pleurezia diafragmatica apare la emfizematosi. Se creeaza falsa imagine a cresterii grosimii
diafragmului prin indepartarea fornixului gastric si a ficatului de parenchimul pulmonar.
Pleurezii mediastinale- opacitate rotund-ovalara sau fusiforma, convexa spre pulmon cu margini
nete, de intensitate mare. Colectiile anterioare sterg prin siluetaj marginea cordului.
Pleurezii scizurale sau interlobare
Forma lenticulara sau fusiforma
Localizare pe traiectul anatomic al scizurii
Aspectul nemodificat de modificarile de pozitie
Ingrosarea scizurii afectate , in continuarea opacitatii pleuretice
Asociata cu alte semne de afectare pleural la distanta