Sunteți pe pagina 1din 12

Facultatea de

Chimie Aplicat i tiina Materialelor

Limbajul corpului i
detectarea minciunii

Profesor ndrumtor: Lambrea Laura-Mihaela

0
Ni Monica Grupa: 1111/IPA
Cuprins

1. Ce este minciuna ?!............................................................................................2


1.1 Definiie.....2
1.2 Este minciuna necesar? Minciuni nevinovate......2
1.3 De ce minim ?...........................................................................................3
2. Limbajul corpului...4
2.1 Limbajul ochiilor4
2.2 Limbajul minilor...7
2.3 Limbajul picioarelor....9
3. Concluzii. ...10
4. Bibliografie..11

1
1.Ce este minciuna ?!

Minciuna este vacana adevrului. Lucian Blaga


Minciuna este un bulgre de zpad ce devine cu att mai mare cu ct este rostogolit mai
mult. Martin Luther
Minciuna este dispreuirea i oarecum nimicirea propriei tale demniti umane.- Immanuel
Kant n Despre frumos i bine
1.1 Definiie.

Minciuna este o afirmaie care este contrazis de ctre experien, observaie sau bun sim,
care este oferit de mincinos n mod premeditat sau spontan prin contorsionarea total sau
parial a faptelor i a adevrului sau prin argumentarea selectiv, dar aparent semnificativ, a
faptelor. De regul, minciuna se consider o aciune intenional de declarare a unei stari
modale necomfirmabile sau imediat (ori uor) confirmabil, pentru a produce confuzie, a oferi
false sperane, a determina o anume aciune sau a crea o anume stare intelectiv, social ori
afectiv care servete ntr-un fel sau altul mincinosului. Dei minciunile premeditate sunt cele
care sunt considerate a fi mult mai devastatoare i de neiertat, se pot totui identifica i
minciuni spontane, nepremeditate, posibil determinate de lipsa de informare, de nelegere
corect i/sau de interpretarea greit a informaiilor existente sau accesibile la un moment
dat.

1.2 Este minciuna necesar? Minciuni nevinovate.

Merit minciuna s fie att de blamat? i da, i nu! Nu, n msura n care utilizarea ei aduce
beneficii utilizatorului, fr s duneze celorlali. Da, n msura n care este folosit n scopuri
meschine, pentru obinerea unor avantaje nemeritate.

n relaiile umane, exist numeroase situatii care impun cu necesitate denaturarea sau
ascunderea adevrului; acest lucru este usor de sesizat printr-o simpl i atent observare a
raporturilor cotidiene dintre oameni. Diferite ipostaze, reclamate de diversitatea i
complexitatea vietii sociale, i pot solicita individului o schimbare mai mult sau mai puin
semnificativ a statutului su socio-familial ori profesional. Acesta este momentul n care
omul ncearc s i creeze un alibi existential, un model, o imagine despre sine pe care o
doreste ct mai aproape de cea considerat de el ca fiind optim, cea mai avantajoas, ca
soluie existenial salvatoare. Minciuni, scuze, tceri, gesturi substitutive, abordarea unei
minciuni sau inute vestimentare presupuse a aduce succesul, sunt doar cteva exemple ale
modului prin care persoana i retuseaz imaginea proprie n viaa cotidiana. Eecul sau
reuita acestei intreprinderi depind, n cea mai mare masur, de caracteristicile personalitaii

2
sale: caracter, nivel de inteligen, cultur, experien anterioar, conferind imaginii astfel
formate caracterul de finalitate.

n acelai timp, practica ne-a nvat c minciuna este uneori socialmente necesara, aparine
conveniilor sociale i este achiziionat prin educatie. Fiind de la sine neleas, acionnd
dup norme sociale prestabilite, cunoscute i acceptate de toti, ea i pierde n mare masur
caracterul malign, devenind o modalitate de codificare a comportamentelor, limbajului i
atitudinilor de la un minim la un maxim universal admis de societate. Este ceea ce se nelege
prin regulile bunului simt, al bunelor maniere, ale civilizaiei.

1.3 De ce minim ?

Minciuna rspunde unor necesitai de ordin personal i social. Se poate mini n vederea
obinerii unor avantaje materiale, dar i pentru a fora ptrunderea ntr-un mediu social jinduit
(grupul de referin), pentru a prelungi o relaie, sau, dimpotriv, pentru a o ntrerupe, pentru a
crete in ochii celorlali, ori chiar, paradoxal, n ochii proprii, n msura n care o minciun
reuit poate creea mincinosului un anumit sentiment de satisfacie, de superioritate cinic.
Nu ntotdeauna nsa se minte din raiuni egoiste. Un studiu american a analizat un corpus de
322 de minciuni. S-a ajuns la concluzia c din 75,8% dintre ele avea de castigat mincinosul, n
timp ce de 21,7% profit cel mintit i de 2,5% o ter persoana. Oameni de un altruism i de o
onestitate exemplar pot mini din motive binecuvntate, pentru a-l feri pe interlocutor de
socul aflrii unui adevr dureros, ori, pur i simplu, din politee, cnd li se pun, de pild,
ntrebri de genul: Cum mi st cu rochia mea cea nou?.

S fii sincer nseamn s fii deschis n relaiile cu oamenii. Dar, ntotdeauna, oamenii
selecteaz din multitudinea informaiilor pe care le are despre persoanele, obiectele i
fenomenele lumii nconjurtoare, ceea ce este potrivit situaiei i discuiei n care sunt
antrenai. Pot avea preri care, ntr-un anumit cadru, nu sunt potrivite. Faptul c n aceste
condiii se abin s-i spun prerea, sau dau un rspuns evaziv, neutru sau voit favorabil
pstrrii unei bune atmosfere n grupul respectiv, nu constituie o dovad de lips de
sinceritate. Bunul simt i respectul datorat gazdei impun evitarea unor situatii care ar deveni
neplacute.

3
2.Limbajul corpului

2.1 Limbajul ochilor

"Atunci cand ochii spun un lucru, iar gura spune altceva, un om cu experienta se va
increde in primul limbaj" Ralph Waldo Emerson. Ochii au fost numiti
"oglinda sufletului" iar acest lucru nu este la ntamplare.

Ne putem alege cu grija cuvintele i controla expresiile faciale i gesturile, ns ochii nu mint
niciodata. Ochii ne oglindesc gndurile, emoiile i pot exprima plictiseala, nencrederea,
surprinderea, aprobarea, ura sau dragostea. Fr a fi nevoie de cuvinte, ochii au puterea de a
atrage, de a nfricoa, de a judeca sau de a mngia. Din acest motiv, limbajul ochilor este
unul din cele mai puternice instrumente de comunicare nonverbal.

Cele mai importante expresii ale ochilor sunt:

1.Ochii zmbitori
Un zmbet sincer ncepe de la ochi. Atunci cand zmbeti n mod autentic, se creeaza mici
riduri n jurul ochilor, lucru care nu se ntampl n cazul unui zmbet fals, formal. De obicei,
simi imediat cnd un zmbet este sincer sau nu, datorit expresiei ochilor.
2. Ochii timizi
Persoanele care evit contactul vizual n timpul unei conversaii sunt percepute ca fiind
nesincere i de nencredere. Cu toate acestea, studiile indica faptul c nu este ntotdeauna
adevrat. Atunci cnd o persoana este nesincer, aceasta va menine mai mult timp contactul
vizual, deoarece este contient c lipsa contactului vizual este perceput ca fiind un semn al
minciunii. Lipsa contactului vizual poate indica mai degraba timiditate, nervozitate sau chiar
plictiseala.
3. Ochii prietenoi
Atunci cnd privim pe cineva n ochi n timpul unei conversaii, i transmitem c ne simim
confortabil n compania sa, c suntem relaxai i ncreztori i c suntem atenti la ceea ce ni se
spune.
4. Ochii nchii
Atunci cand ne acoperim sau ne ferim ochii i ne coborm ploapele pentru o perioada mai
lunga de timp, ncercm s blocm ceva ce nu dorim s vedem. Printr-un astfel de gest ne dam
de gol cu privire la ceea ce simim cu adevarat. Chiar daca acceptam verbal o propunere, de
exemplu, dac ne ferim sau acoperim ochii atunci cnd o facem inseamna c de fapt nu
suntem de acord.
5. Ochii care calculeaza
Atunci cand o persoana isi misca ochii dintr-o parte in alta, inseamna ca proceseaza o
informatie. Este mult mai dificil sa mentinem contactul vizual in timp ce facem calcule. In
special in cadrul unui interviu de angajare, nu este indicat sa privesti intr-o parte in timp ce te
gandesti ce raspuns sa oferi deoarece acest gest va fi interpretat ca o lipsa a sinceritatii.
6. Ochii blegi
Atunci cand purtam o discutie cu cineva si obesrvam ca persoana respectiva nu ne asculta cu
atentie, ne dam seama de acest lucru din modul in care priveste. Daca cineva priveste fara sa

4
clipeasca sau se uita in alta parte, cel mai probabil nu este atent la ceea ce ii spunem.
7. Ochii care clipesc des
Atunci cand suntem stresati, ingrijorati sau necinstiti, vom clipi mai des. Nu ar trebui sa
consideram insa ca cineva este mincinos din cauza ca obisnuieste sa clipeasca des. Cel mai
probabil persoana este anxioasa sau stresata.

8. Ochii micsorati
Micsorarea ochilor indica faptul ca persoana respectiva nu se simte confortabil, este stresata
sau nervoasa. De asemenea, daca cineva isi micsoreaza ochii in timp ce vorbesti, poate
insemna ca nu are incredere in ceea ce spui, nu este de acord cu tine sau nu intelege exact
spusele tale. Prin urmare, ar fi indicat sa clarifici orice nelamurire.
9. Ochii interesati
Pupilele ni se dilata atunci cand suntem interesati de persoana cu care vorbim sau de obiectul
pe care il privim. Totusi, ar trebui sa fim atenti la luminozitatea incaperii deoarece pupilele se
dilata in mod natural in medii intunecate.
10. Ochii care stralucesc
Se spune ca atunci cand cineva este fericit, ochii ii stralucesc, iar cand cineva este trist, acea
stralucire se pierde. Exista date stiintifice concrete care atesta acest fapt. Atunci cand ni se
schimba starea de spirit, ni se schimba si expresia ochilor.

Detectorul de minciuni, de adevar si de emotii!


Ochii sunt indreptati in :

STANGA SUS : Amintire vizuala

Oamenii privesc astfel cand isi aduc aminte imagini. Aceste imagini le-au mai vazut candva.
Poate fi imaginea unui partener de afaceri, o imagine din vacanta, ce am facut candva, o
zi de la scoala, o imagine din traficul rutier, o persoana, o ruda, un prieten, un afis, o
pictura, o masina, un televizor, etc. De regula indica spunerea adevarului!

DREAPTA SUS : Constructie Vizuala

De regula ne inchipui cum va arata un anumit lucru. Sau ne imaginam ceva. Mai ales atunci
cand nu vrem sa raspundem la o intrebare, cautam un raspuns, sau imaginam alt raspuns decat
realitatea sau atunci cand improvizam. Aceeasi directie este folosita atunci cand ne inchipuim
consecinte, sau vedem cum va arata afacerea noastra, atunci cand facem presupuneri
referitoare la: consecinte, risuri, locuri de vacanta, locuri de intalnire, o casa in care am vrea
sa locuim..etc

INAINTE: Vizualizare

De regula indiciul ni-l da pozitiei corpului asupra semnificatiei. Daca obeservam ca greutatea
corpului este sprijinita pe stanga atunci avem de-a face cu o amintire, daca este pe partea
stanga avem de-a face cu o constructie.

5
STANGA LATERAL: AMINTIRE AUDITIVA

Ne aducem aminte un sunet, o melodie, o voce, un fosnet, un traznet, un tipat. Se refera la


sunete care ne sunt cunoscute si le-am mai auzit.

DREAPTA LATERAL: Constructie Auditiva

Oare cum ar suna? Aceasta este intrebarea cadru care ne vine in minte. Ne inchipuim cum ar
suna o melodie. Sau ne inchipuim cum ar suna vocea unui prieten- mai aspra (ton pe care nu l-
am mai auzit). Caracteristc acestui mod este faptul ca in mintea noastra cream un sunet pe
care nu l-am mai auzit niciodata.

STANGA JOS: Dialog intern

Aceasta ipostaza o intalnim atunci cand o persoana se gandeste asupra unui lucru. Isi pune o
serie de intrebari, analizaza si isi raspunde la intrebari. Este caracteristic celui care sta pe
ganduri .

DREAPTA JOS: Emotii

Aceasta ipostaza se intalneste atunci cand incercam senzatii sau sentimente noi:
bucurie, tristete, rusine, teama. Cand spunem sentimente noi ne referim la
sentimente care iti determina o anumita stare, diferita de cea anterioara.

6
2.2 Limbajul mainilor

Acoperirea gurii face parte din putinele gesturi ale


adultilor, care sunt tot att de evidente ca si gesturile copiilor. Mna
acopera gura, degetul mare apasa obrazul, n timp ce creierul trimite
subconstient comenzi minii sa ncerce sa opreasca
cuvintele mincinoase care se pronunta. Uneori doar cteva degete
sau pumnul strns acopera gura, dar ntelesul gestului ramne acelasi.

Daca cineva utilizeaza acest gest n timp ce vorbeste, faptul arata ca respectivul minte. Daca
nsa el si acopera gura n timp ce vorbeste altcineva, aceasta nseamna ca dupa presimtirea sa,
acel ins minte. Una din cele mai tulburatoare privelisti pentru un orator este de a vedeacum, n
timp ce el vorbeste, auditoriu! recurge la acest gest. In fata unui auditoriu mai restrns sau n
prezenta unui singur partener de discutie este recomandabil sa se ntrerupa prezentarea sau
expunerea si sa se adreseze ntrebarea: "Doreste cineva sa comenteze cele spuse pnaacum?".
Aceasta ntrerupere va permite ca obiectiile celor din sala sa iasa la iveala, crend oratorului
prilejul favorabil de a-si preciza afirmatiile si de a raspunde la eventuale ntrebari. de evident,
n ultima clipa mna se retrage de pe fata, rezultnd o miscare iute de atingere a nasului. Dupa
o alta explicatie, din cauza minciunii, terminalele sensibile ale nervilor din nas provoaca senzatia
de furnicare si de aceea omul si sterge nasul. "Dar daca omul are doar o mncarime la nas?" - se
pune frecvent ntrebarea. Cnd au o mncarime la nas, oamenii reactioneaza n mod normal
printr-o miscare deliberata de frecare sau scarpinare, deosebita de miscarea usoara de atingere
a nasului. Asemanator gestului de acoperire a gurii, si acest gest poate fi utilizat att de
vorbitor, pentru a-siascunde propria afirmatie nselatoare, ct si de cel care asculta, dar se
ndoieste de cuvintele vorbitorului.

Frecarea ochiului

"M-am vazut nimic rau" - spune maimuta nteleapta, si acest


gest este dirijat de creier pentru a ndeparta inducerea n
eroare, ndoiala sau minciuna pe care le "vede", sau de a evita sa-l
priveasca n fata pe cel caruia i spune o minciuna. Barbatii de regula
si freaca ochii viguros si daca trag o minciuna zdravana privesc
adesea n alta parte, de obicei n jos. Femeile utilizeaza o miscare
marunta, tandra de frecare dedesubtul ochilor, pentru ca, probabil,
prin educatie, evita miscarile robuste sau nu doresc sa-si strice fardul. si ele
evita privirea celor care le asculta, ridicnd ochii spre tavan.

"A minti fara rusine" - este o expresie raspndita. Ea se refera la un grup de gesturi: masele
nclestate si zmbet fals, combinate cu gestul frecarii la ochi si privitul n alta parte. Ele sunt
utilizate de actorii de cinema pentru a sugera fatarnicia, dar, n viata reala, apar rar.

7
Frecarea urechilor

De fapt este o ncercare a ascultatorului de "a nu auzi raul",


ncercnd sa blocheze cuvintele prin asezarea minii n jurul sau
deasupra urechilor. Este o versiune adulta mai rafinata a gestului
copilului care si astupa cu urechile (vrful degetului este rotit
nainte si napoi ninteriorul urechilor)

Degetele n gura

Dupa explicatia data de Morris acestui gest, o persoana


si vra degetele n gura atunci cnd se afla sub presiune. Este o
ncercare inconstienta din partea sa de a redobndi siguranta
sugarului de la pieptul mamei. Copilul mic nlocuieste
snul mamei cu degetul mare si, cnd devine adult, si vra
n gura nu numai degetele, dar si altfel de obiecte, ca
tigara, pipa, pixul si altele. Pe cnd gesturile aducerii mnii
la gura implica de cele mai multe ori minciuna ori
nselaciunea, gestul introducerii degetului n guraeste o
manifestare exterioar a a unei nevoi interioare de linistire. La
aparitia acestui gest este potrivit ca persoana n cauza sa fie
ncurajata si calmata .

Limbajul corpului Indicatie Interpretare alternativa


Persoanei ii este frig si isi
Brate incrucisate Punct de vedere negative/ critic incruciseaza bratele
pentru a se incalzi sau relaxa
Apasand degetele ( trosnit
Plictisit, anxios sau agitat Obisnuinta
degete)
Joaca cu degetele Plictisela sau are ceva de spus Obisnuinta
Joaca cu obicte ( de ex pix) Plictiseala sau are ceva de spus Obisnuinta
Brate deschise sau palme la
Arata incredere si interes Invita si pe altii sa isi spuna opinia
vedere
Acoperirea unei maini cu Insecuritate, sentimente
Maini reci
cealalta contradictorii
Agatarea de obiecte Confuzie si insecuritate Respectivul obiect e important
Maini stranse Defensiva Pozitie obisnuita
Pumn strans Agresivitate, iritare Tine ceva strans in pumn
Strangere de mana ferma Incredere Obisnuinta
Strangere de mana slaba Nervozitate, timiditate Are mana ranita
Rosul unghiilor Nervozirtate Obisnuinta
A-si frange mainile Nervozitate Obisnuinta
Uitatul la ceas Plictiseala Trebuie sa se incadreze in timp

8
2.3 Limbajul picioarelor

Picioarele reprezinta in psihoanatomie stapanirea de sine. Stapanirea este o arta cu care te


nasti si/sau pe o poti dezvolta daca iti doresti. Piciorul stang este sediul stapanii emotionale iar
piciorul drept sediul stapanirii ratiunii.Dintr-o alta perspectiva psihologica, partea dreapta a
corpului este simbolul imaginii paterne iar partea stanga cel al imaginii materne, ca si
paradigme de mentalitate si comportament transmise de la parintii nostri.

Legat de pozitia picioarelor:


In cazul unui barbat, incricisarea dreptului peste stangul exprima modul de atractie
,transmitand nonverbal simpatie, receptivitate si forta. Asta in cazul in care este dreptaci. Daca
e stangaci, atunci lucrurile trebuie privite invers.
Pentru o femeie, toate gesturile predilecte facute pe partea stanga a corpului reflecta
feminitate si un sentiment pozitiv de acceptare a mediului in care este in momentul respectiv.
Daca dimpotriva, sta picior peste picior dreptul peste stangul atunci e modul de respingere,
deci orice discutie am avea cu o astfel de interlocutoare, in aceasta pozitie, nu va fi de bun
augur. E un semnal ca trebuie sa ne schimbam atitudinea sau conversatia ca sa o determinam
sa isi schimbe pozitia picioarelor.

Gesturi nonverbal reflectate la nivelul picioarelor:

Stam asezati, cu palma dreapta sub coapsa stanga. Palma dreapta este sediul compasiunii
iar coapsa stanga sediul tolerantei. E semn ca ne simtim depasiti de situatie, cel putin
emotional si ne plangem de mila , incercand in acelasi timp si sa apelam la un sentiment de
intelegere din partea celorlalti.

Piciorul starter: Piciorul cu care plecam de pe loc exprima starea pe care o avem in acel
moment: e o stare predominant emotionala sau rationala. Daca e dreptul e rational , daca e
stangul e emotional.

Piciorul in echer, in timp ce stam asezati: In ciuda aparentei de relaxare, aceasta pozitie
tradeaza retragerea sau apararea mentala si crearea unui teritoriu personal, mai confortabil
decat mediul inconjutaror pe care il percepem ca fiind ostil.
Daca ne si sprijinim si mana pe glezna, e un gest cu atat mai agresiv. De exemplu, daca
sprijinim mana stanga pe glezna dreapta, exprimam o bariera spatiala (mana stanga
reprezenand spatialitatea)

9
Cand stam in picioare , cu picioarele perpendiculare: e semn de disponibilitate , de interes
fata de persoana spre care e indreptat piciorul perpendicular.

3. Concluzii

Consider c trupul nostru ne ofer cele mai multe indicii despre noi. Stilul nostru de
mbracaminte i postura pe care o avem sau pe care dorim s o dobndim. Poarta prin care o
persoan intr in gandurile noastre este trupul. Acesta tradeaz foarte usor sentimente , idei i
de fapt, cine suntem noi .
Limbajul trupului nostru de multe ori este involuntar, facem diferite gesturi, mici grimase,
chiar daca noi nu ne dam seama. Astfel suntem mult mai uor de citit de cei care studiaza i
sunt pasionati de detectarea minciunii. Minciuna este pretutindeni, toi minim la un
momendat , chit c vrem sau c nu . De multe ori minim creznd c n felul acesta ne putem
apra apropiaii de lucrurii ce i pot afecta i demoraliza . Uneori i ajutm nsa alte ori mai
mult rau le facem. Minciuna a devenit n zilele noastre o trstur fireasc , poate pentru a
arata ct de buni suntem dei realitatea e alta.
Prima dat cnd am auzit de detectarea minciunii, a fost n serialul Lie to me . Acest serial
se bazeaz pe rezolvarea diferitelor cazuri de crim doar prin citirea persoanelor n cauz .
Dupa ce m-am documentat am gsit informatii despre detectarea minciunii doar prin
observarea cu atenie a ochiilor . Cum se spune de altfel, ochii sunt oglinda sufletului ,
ochii ne trdeaz sentimentele , emoiile i inteniile. Mi s-a prut foarte intersant i am
ncercat i eu tehniciile pe care le citisem, pe mama mea , ns mi-a fost destul de greu s i
observ cu atenie ochii i miscrile acestora . Dar pot spune c m-a ajutat s nv s aplic
unele tehnici. Pentru mine , pentru a m simi mai n siguran atunci cand vorbesc cu o
persoan.
Mai simplu de citit sunt gesturile capului , ale minilor sau ale picioarelor.
Am realizat c i eu n momentul n care sunt emoionat am tendina de a ma juca cu
miniile sau de a-mi trosni degetele. Nu pot pstra un contat vizual cu cineva mult timp
deoarece m intimideaz i imi imaginez eu, c ajunge prea adnc n sufletul meu.
Atunci cnd mint, ncerc s m controlez i fr s vreau am observat c mi ating mult faa ,
ncep s devin mai agitata . Gesticulez mai mult i ncerc s induc n eroare, n modul asta
poate o sa scap de asa zisa problem .Picioarele ncerc s le fac s par ct mai relaxate
posibil dei ele sunt ncordate total, nu tiu cum s le poziionez astfel nct s nu m dau de
gol.
Mi s-a spus de multe ori c sunt atent la detaliile pe care multa lume nici nu le baga n
seam, dar pe mine uneori m scot din mini pentru c nu sunt aa cum consider eu c ar
trebui s fiu.
M bucur foarte mult pentru decizia de a alege aceasta tem. Am acumulat noi informaii
despre mica mea pasiune.
ns gndind raional dac toata lumea ar tii s se citeasc unii pe altii, lumea ar deveni un
haos i oamenii ar fi mult mai vigileni i vicleni .

10
4. Bibliografie

1. http://www.marian-rujoiu.ro/nonverbal-limbajul-ochilor-audio/

2. http://www.scritub.com/sociologie/DIFERITE-GESTURI1017232418.php

3.http://www.colegiulagricol.ro/corp/catedre/maria_trandafir/proiecte_cia/proiect_comunicar
ea/cateva_gesturi.html

4.http://marketingportal.manager.ro/articole/editorial-73/limbajul-ochilor-10-expresii-ale-
ochilor-si-semnificatia-lor-4727.html Autor: Adelina Moisan

5.http://psihologdeserviciu.ro/dezvoltarea-personala/citirea-limbajului-
corpului#sthash.1tdgf7Yy.dpuf

6.http://www.nlpmania.ro/limbajul-secret-al-mainilor-increderea-in-tine-sau-
teama/#.Vo2QZ7Z97IV

7. https://atelieredezvoltarepersonala.wordpress.com/2014/10/18/limbajul-nonverbal-al-picioarelor-
noastre/

11