Sunteți pe pagina 1din 22

Cuprins

1. Conceptul de audit, tipuri si standarde de audit; ...........................................................................2


2. Auditul performantei-tipuri si experienta internationala ..............................................................4
3. Conceptul de performanta si factorii care impun performanta .....................................................5
4. Criteriile care stau la baza evaluarii performantei .......................................................................6
5. Stadiul implementarii auditului performantei in Romania............................................................7
6. Solutii teoretice si practice privind abordarea auditului performantei ca audit de sistem .........8
7. Beneficiile abordarii auditului performantei ca audit de sistem.................................................9
8. Necesitatea si utilitatea auditului performantei proiectelor de investitii in active corporale ; ... 10
9. Indicatori de masurare a performantei dupa faza de concepere .............................................. 12
10. Indicatori de masurare a performantei dupa implementare la terminarea lucrarilor .......... 13
11. Indicatori de masurare a performantei proiectelor dupa darea in exploatare ......................... 14
12. Ariile de concentrare a auditului de performanta in etapele de concepere, proiectare,
implementare si exploatare a proiectelor. ....................................................................................... 16
13 Scopul, obiectivul si abordarea auditului performantei .......................................................... 17
14. Strategia auditului performantei ............................................................................................ 18
15. Executia auditului performantei ............................................................................................. 20
16. Raportarea ............................................................................................................................. 22

1
1. Conceptul de audit, tipuri si standarde de audit;
Auditul poate fi definit ca o activitate de obtinere si examinare stiintifica, independenta a unor
probe de audit prin prisma unor standarde, norme, legi, in scopul de a emite judecati de valoare
corective pentru a nu mai repeta greselile asupra altor situatii sau stari de lucruri asemanatoare in
viitor.
In functie de domeniul pe care il reglementeaza au fost elaborate standardele pe urmatoarele
domenii:
-in domeniul auditului financiar s-au elaborat Standarde Internationale de audit ale
Organizaiei Internationale ale Institutiilor Supreme de Audit (INTOSAI), Ghiduri, standardele
proprii de audit ale Curtii de Conturi elaborate pe baza Standardelor de audit ale Organizatiei
Internationale a Institutiilor Supreme de Audit si ale Federatiei Internationale a Contabililor
- in domeniul financiar Standarde Internationale de Raportare financiara, Standarde
Internationale de Cntabilitate
-in domeniul mediului Legislatie orizontala si reglementari, Calitatea apei, Protectia naturii,
Gestiunea deseurilor, Etichetarea ecologica; Substante periculoase, Zgomot, Standardul ISO
19011 face referire la problemele de mediu si calitate;
-in domeniul constructiilor Standardele eurocod (EN 1990 Eurocod 1 pana la EN 1999
Eurocod 9)
-in domeniul calitatii ISO 9001 (Sistem de management al calitatii), ISO 14001 (Sistem de
management de mediu), ISO 27001 Standarud pentru securitatea informatiei, ISO 17025
Standard pentru acreditare laboratoare, OHSAS sanatate si Securitate ocupationala.
-in domeniul sigurantei rutiere este in curs de elaborare un standard conform sistemului de
management ISO 9001:2000, ISO 14001 si ISO 28000
-in domeniul administratiei publice si a institutiilor bugetare Standarde de Calitate;
Standarde de cost
-in domeniul muncii Standarde ocupationale si Standarde de pregatire profesionala.
- pentru raportare: Standarde de raportare Initiativa de Raportare Globala.

In functie de modul de abordare, auditul imbraca patru forme


1. Auditul de specialitate elaborarea standardelor pe specialitati a condus la specializarea
auditului in functie de domeniul pe care il reglementeaza standardul respective. Astfel, au aparut
specialist pe diverse domenii si activitati care sunt in masura sa examineze probe de audit
specifice sis a emita solutii corrective. Acesta poate fi:

- Audit financiar (audit intern, audit extern, audit guvernamental).

In functie de obiectivele si princiile urmarire imbraca urmatarele forme:

2
Tipuri Principii
Integritatea
Auditul Existenta si dretul de proprietate
financiar Valoare
fiabilitatea Prezentare si informare
conturilor Legalitate si regularitate
Auditu Integritate
financiar, Realitatea operatiilor
legalitatea si Evaluarea
regulartatea
operatiunilor Prezentare si informare
Auditul bunei Economicitate
gestiuni Eficienta
financiare,
auditul
performantei Eficacitate
- Auditul managementului
- Auditul calitatii
- Auditul de mediu
- Auditul gestiunii resurselor umane
- Auditul de siguranta rutiera
- Auditul energetic al cladirilor
2. Audit de conformitate daca sunt cunoscute si respectate cerintele legislatiei aplicabile
specifice unor entitati sau unor sectoare de activitate

3. Auditul performantei definite prin standardele INTOSAI

4. Auditul comprehesiv combina atat obiectivele auditului de performanta, cat si ale auditului
financiar; se efectuaza numai in cazurile in care este clar ca va fi posibila obtinerea de probe de
audit suficiente, relevante si fiabile pentru a putea fi exprimate concluzii clare si utile.

3
2. Auditul performantei-tipuri si experienta internationala
Potrivit Standardelor INTOSAI, auditul performantei acopera urmatoarele aspecte:
-Auditul economicitatii privind gestionarea activitatilor administrative in conformitate cu
principiile si practicile administrative sanatoase si cu politicile de management.
-Auditul eficientei privind utilizarea resurselor umane, financiare etc, cuantificarea
rezultatelor, analiza procedurilor utilizate pentru inlaturarea riscurilor. (face referire la timpul de
realizare, intarzierile cauze, estimarea costului/rezultat)
- auditul eficacitatii rezultatelor relatie intre rezultate sub forma de bunuri sau servicii si
resursele utilizate pentru a le produce. Economicitate minimizare a costurilor utilizate pentru
o activitate, cu respectarea calitatii optime. Ec=Mr/Rr : Mp/Rp (ca raport) situatie favorabila
cu raport subunitar
Se poate calcula ca raport intre rezultatele obtinute (iesiri) si efortul facut (resursele consumate).
Ef = R rezultate obtinute / M- resurse consumate (situatie favorabila daca rezultatul este mai
mare decat cel programat) sau M / R (- mai mic decat cel programat)
-Auditul eficacitatii programului raportul se face prin inspectie, nu prin cercetare
(Eficacitate impactul dorit si cel efectiv al unei activitati- rezultate obtinute / resurse
programate)
-Auditul capacitatii performantei managementului evaluarea capacitatii audiatilor de a
administra programele intr-o maniera eficienta si eficace, capacitatea celor audiati de a atinge
performanta.
-Auditul performantei informatiei scopul este acela de a valida sau atesta acuratetea acestora
- Recenzia celei mai bune practice. Banca Mondiala a recurs la un procedeu de raportare si
evaluare. Evaluarea proiectelor include:
1. rapoarte de finalizare a implementarii ( se intocmesc la sf fiecarei perioade rambursare a
imprumuturilor)
2. rapoarte de evaluare a performantelor proiectelor
3. rapoarte de evaluare a impactului
4. rapoarte ale completului de inspectie
5. evaluarile asistentei tarii
6. revizuiri de sector si tematice
7. revizuiri ale proceselor

Curtea Federala de Conturi a Germaniei:


1. formuleaza recomandari atat Parlamentului cat si Guvernului
2. prezinta propuneri ce vizeaza ameliorarea calitatii functiilor publice, cresterea economica
Oficiul National de Audit din Suedia (SNAO) lider in abordarea inovatoare a controlului
performantei, a participat la elaborarea metodologiei de dezvoltare a auditului performantei,
precum si impartasirea acestei experiente institutiilor supreme de audit din alte tari. Are trei
departamente:
- departamentu de gestiune financiara si contabila
- departamenty de audit financiar
- departamendtu de audit de performanta
Curtea de conturi a Olandei (NCA) a inceput controlul de performanta din 1976. Echipele de
audit sunt inegrate, iar rapoartele sunt axate pe eficienta.

4
3. Conceptul de performanta si factorii care impun performanta

Performanta reprezinta acel nivel al rezultatelor care satisfac, in timp si spatiu, concomitent
societatea/antreprenorul, cat si pe cei angajati (desemnati) sa produca rezultate dorite.
Factorii care impugn performanta:
1. Concurenta sau competitia principalul factor de stimulare a performantei in toate
tipurile de activitati. In Romania nu se poate vorbi despre concurenta din cauza coruptiei
prezenta acolo unde exista sustinere bugetara: in zona adm publice, justitie, sanatate. In
zona adm publice, performanta se concretizeaza in a asigura cel mai bun mod de alocare
a resurselor, optimizarea gradului de valorificare a acestora. In zona privata, realizarea
VA este obiectivul oricarei organizatii, mediul concurential este din ce in ce mai acerb si
constrange angetii economici sa satisfaca cerintele pietei.
2. Criza actuala climat nefavorabil dezvoltarii performantei creat de politicienii care au
gestionat tara in 20 de ani.Criza poate duce la concentrarea pietei, a a gentilor economici,
reducand lantul comercial de la productie la cumparatorul final, diferentiere ofertei,
reducerea preturilor de vanzare. Poate avea si efecte negative in zona economica prin
crearea unor bariere la intrarea in piata, diminuarea calitatii, a costurilor si a preturilor,
stagnarea cresterii demografice, reducerea sperantei de viata.
3. Nivelul de educatie si de pregatire profesionala a populatiei Educatia, pregatirea
profesionala si sanatatea sunt sanse reale de crestere a veniturilor pentru indivizi, de
sporire a productivitatii uncii in firme. Toate aceste beneficii fac din capitatul uman
principalul factor de productie, foarte pretios pentru fiecare tara.
4. Cercetarea stiintifica si inovarea rezultatele cercetarii stiintifice aplicate in ec sunt
singurele sanse reale de a produce performanta, in timp ce, inovarea devine motorul
dezvoltarii nationale si globale. (tehnologia informatiei , tehn genetica, tehn. materialelor,
stiinta creierului).In Romania, brutalitatea desfiintari cercetarii a fost impusa de
acapararea cladirilor si terenurilor pentru piata imobiliara; nu exita o strategie de
dezvoltare a tarii, in care cercetarea sa aiba rolul ei.
5. Motivatia instrumentul cheie pentru obtinerea performantei.dpdv teoretic, motivarea si
performanta sunt doua concepte distincte care, in realitate se suprapun reciproc. Daca esti
motivat poti sa obtii performanta, pe masura ce obtii performanta, esti motivat sa devii
mai performant. Repectul societatii, premierea meritelor, respectul intre angajati,
existenta unui sistem de evaluare unitar, onestitatea, sunt cateva modalitati extrem de
benefice care stimuleaza personalul. In practica, s-a demonstrat ca urmatorii factori
diminuaza motivatia: inechitatea cu care sunt recompansati angajatii / ambiguitatea /
necorelarea intre performanta si recompensa / lipsa unei perspective in ceea ce priveste
potentialul unei cariere promitatoare / salarizarea / necorelarea pietei muncii cu sistemul
de educatie.

5
4. Criteriile care stau la baza evaluarii performantei

Criteriile care stau la baza evaluarii performantei Banii publici sunt cheltuiti pentru a
sustine domenii ale vietii, a caror performanta nu poate fi cuantificata intodeauna prin
indicatori, de cele mai mult ori criteriile sunt cele care dau nota finala a performantei prin
legi. Printre criteriile generale, obligatorii care ar trebui luate in considerare in sustinerea
performantei sunt:
1. Interesul national criteriu de care trebuie sa tinem cont in auditul tuturor proiectelor,
programelor, legilor. Reprezinta preocuparea permanenta a unui stat de a fi pe o
traiectorie economico-financiara-sociala-culturala din a carei evolutie sa castige toti
cetatenii romani, atat generatiile prezente cat si viitoare.
2. Vocatia nationala Romania a renuntat in a luat in considerare vocatia in dezvoltarea
economico-sociala-culturala a tarii de peste 70 de ani. In trecut exista o buna organizare,
disciplina obligatorie si responsabilitatea. Fara vocative se produc kitsh-urile din toate
domeniile, se risipesc banii, nu se poate intra in competitive, nu va exista perfrmanta.
3. Aptitudine aptitudinile nu pot fi create, ele sunt date, e un har divin, in schimb, ele
trebuie modelate si amplificare printr-un sistem de invatamant adecvat.
4. Competenta se dobandeste prin studii recunoscute de societate; cei care au si aptitudini
nu numai studii, sunt de obicei cei mai performanti, inventivi.
5. Echitate sociala unul din principiile dezvoltarii durabile din Raportul Brundtland si
trebuie aplicat atat la nivelul aceleiasi generatii cat si intre generatii. Presupune
asigurarea unor venituri decente si echitabile intre femei si barbati, conditii egale de
valorificare a aptitudinilor si competentelor, promovarea dreptatii si onestitatii si cinstei.
6. Integritate morala capacitatea psihica si intelectuala de a fi incoruptibil din punct de
vedere al cinstei, sa demonstrezi in orice situatie si oricand probitate si obiectivitate
7. Respectarea legii in statul de drept democratic, la respectarea legilor vegheaza o
justitie independenta. Astfel, separatia puterilor si statul de drept sunt doua principii
inseparabile.
8. Calitate concept complex si dinamic care implica exigente multidisciplinare, care se
masoara prin gradul de utilitate si eficienta pe care il asigura produsul / serviciul sau
activitatea unei institutii beneficiarilor directi sau indirecti.(ISO 9001 Sistem de
management al calitatii; ISO 27001 Standard pentru securitatea informatiei)
9. Siguranta si securitatea nationala asigurarea in permanenta a calitatii vietii, a
climatului de pace pentru toti cetatenii de pe teritoriul tarii din cond. creat de cadrul U.E

6
5. Stadiul implementarii auditului performantei in Romania

Constatam ca auditul performantei in Romania nu si-a dovedit utilitatea si valoarea, lucru


demonstrat de perpetuarea si sustinerea non-performantei in toate domeniile bugetare.
Performanta este conditia esentiala in dezvoltarea sustenabila a oricarui stat, de aceea,
problema implementarii performantei in toate domeniile reprezinta o preocupare permanenta
care s-a accentuat in contextul schimbarilor fara precedent din ultimele decenii, odata cu
acutizarea problemelor legate de mediu, criza resurselor si cea financiara, fenomenul
globalizarii.
Auditul perfomantei trebuie sa surprinda in timp si spatiu impactul rezultatelor actiunilor
institutiilor publice, sa genereze judecatori de valoare a caror rezultate sa conduca la solutii
pragmatice in vederea lichidarii risipei si coruptiei.
Auditul performantei in Romania:
1. in 2002, in atributiile Curtii de Conturi intra auditul perfomantei, controlul utilizarii
fondurilor comunitare si controlul performantei achizitiilor publice.
2. in 2003 Curtea de Conturi elaboreaza Ghidul Auditului Performantei cu sprijinul
expertilor britanici (dar nu este definit conceptul de performanta)
3. in 2005, Curtea de Conturi a elaborat un Manual al Auditului Performantei. In manual se
fac precizari asupra scopului si necesitatii implementarii auditului performantei si ce
responsabilitati suplimentare impun Curtii prin abordarea auditului performantei.
Realitatile economico-financiare din Romania si nu numai au relevat faptul ca nu este
suficient ca banii publici sa fie cheltuiti conform prevederilor legale. Acestia trebuie sa fie
utilizati si in conditiile de economicitate, eficienta si eficacitate. Prin examinarea
economicitatii, eficientei si eficacitatii unor programe sau activitati realizate de entitatile
publice se stabileste in ce masura banii publici au fost bine cheltuiti (Manual Auditul
perfomantei, 2005).
Auditul realizat de Curtea de Conturi in calitate de Institutie Suprema de Audit, nu este un
audit al performantei ci, este de fapt un audit prin excelenta financiar de tipul Auditul bunei
gestiuni financiare, care se bazeaza pe urmatoarele principii: economicitate, eficienta,
eficacitate cu obiectivele urmarite exclusiv financiar.
Conform Raportului de activitate pe anul 2009, personalul Curtii de Conturi este
preponderent licentiat in stiinte economice, in proportie de 88.3%, in stiinte juridice 6.4% iar
in alte domenii 5.3% situatia care explica de ce se face auditul bunei gestiuni financiare, in
defavoarea auditului performantei. In plus, domeniile supuse auditarii perfomantei sunt
complexe si exhaustive, necesita o baza de cunoastere mult mai complexa si diferita de cea a
auditului traditional (auditul financiar), necesitand o abordarea multidisciplinare si
interdisciplinare, print-un audit de sistem, tehnica care poate prelua de la fiecare domeniu de
cercetare specific acele elemente generale ale cunoasterii, care pot fi adoptate si aplicate
sistemelor complexe.

7
6. Solutii teoretice si practice privind abordarea auditului performantei ca
audit de sistem

Deoarece in Romania conceptul de audit al performantei ca audit de sistem nu este inteles


corect , nu este perceput la adevarata valoare si reproduce la scara larga neregulile existente

Pentru a inplementa auditul performantei ca audit de sistem se impun urmatoarele


masuri :

- Crearea unei structuri in cadrul Curtii de Conturi, iar personalul sa raspunda


problemelor fiecarui domeniu
- Elaborarea unui Manual dupa aceleasi proceduri ca ale celorlalte SAI
- Preluarea bunelor practici de specialitate de la institutiile din tarile cu o bogata
experienta in domeniu
- Stabilirea si aprobarea de catre Parlament a criteriilor de evaluare a performantei ,
macar cele generale.
- Modul de interventie rapid se poate face atat la finalul desfasurarii unor actiuni cat si
pe parcurs
- In ceea ce priveste calitatea , trebuie preluate si implementate prevederi din
documentele europene Ghidul european nr. 51 si Recomandarea nr. 7

8
7. Beneficiile abordarii auditului performantei ca audit de sistem

Abordarea sistemica este cea mai potrivita pentru studiul problemelor manageriale,
inclusiv cel al sistemelor complexe socoi-economice, tehnico-economice sau ecologice.
Fundamentul in abordarea sistemica este constituit de principiul formulat de catre
Aristotel Intregul este mai mult decat suma partilor sale pe acest principiu se bazeaza
abordarea sistemica ce studiaza functionarea componentelor prin focalizarea pe interactiunile
dintr ele.
Abordarea sistemica nu exclude abordarea analitica, este foarte important ca analiza sa se
aplice pe amandoua. Abordarea sistemica identifica disfunctionalitatile sistemului iar abordarea
analitica furnizeaza informatii concrete si detaliate care ajuta evolutia de ansamblu.
Auditul performantei folosit ca audit de sistem adauga valoare datorita urmatoarelor aspecte :
- Patrunde dincolo de evenimente in cautarea modelelor de optimizare;
- Ajuta la intelegerea modului in care se deruleaza lucrurile in general
- Permite evaluarea atingerii obiectivelor sub 2 aspecte, Cat de bine? si Cu ce
pret? . Gradul in care sistemul si-a atins obiectivele reprezinta eficacitatea
sistemului
- Permite crearea unor modele teoretice de optimizare a comportamentului sistemelor
care pot fi folosite in domeniile in care lipsesc
- Fiind o tehnica flexibila permite utilizarea modelelor/metodologiilor/instrumentelor
specifice fiecarui sistem, lege, program in functie de tip si domeniu
In Romania auditul performantei trebuie sa contribuie si la procesul managerial pentru a
obtine performanta printr-o abordarea sistemica stiintifica multidisciplinara si interdisciplinara
Trebuie sa creasca importanta auditului performantei deoarece contribuie la evitarea
perpetuarii greselilor si la perfectionarea resursei umane, in vederea cresterii pe viitor a
capacitatii si performantelor manageriale. Este singura modaliatate de redresare a
managementului statal.

9
8. Necesitatea si utilitatea auditului performantei proiectelor de investitii in active
corporale ;
Auditul performantei a aparut ca activitate intre anii 1960-1970 cand parlamentarii europeni au cerut date pe
care sa se bazeze in stabilirea eficientei cheltuirii banilor contribuabililor de catre guverne. Auditul perf conform
standardelor INTOSAI este sinonim cu sintagma valoare pentru bani sau cu controlul managementului.

Auditul proiectului reprezinta o examinare clara, impartiala si in detaliu a managementului, bugetului, gradul de
realizare a obiectivelor si a sustenabilitatii proiectului, in vederea stabilirii nivelul de performanta al proiectului,
identificarea cauzelor nerealizarii rezultatelor propuse si face recomandari-ofera solutii in vederea cresterii
nivelului de performanta.

Importanta care trebuie acordata auditului performantei proiectelor de investitii in active corporale rezida din
urmatoarele cosiderente:

- Investitiile de acest tip nu pot fi testate inainte de a fi date in exploatare, asa cum pot fi testate echipamentele,
masinile, utilajele;
- Sunt proiecte unicat, chiar daca au aceiasi destinatie, capacitate, dotari;
- Sunt proiecte complexe;
- Sunt consumatoare de mari resurse financiare, material, umane;
- Pot influenta calitatea vietii oamenilor pe termen lung, in sens pozitiv sau negative;
- Pot influenta circuitele biogeochimice in natura si deci biodiversitatea;
- Efectele negative asupra mediului incep sa apara odata cu executia si dispar dupa demolare;
- Domeniul constructiilor nu poate fi tratat fara a lua in considerare celelalte domenii ale vietii social-economice,
practice este extrem de complex, cel mai complex domeniu;
- Modul cum sunt concepute, proiectate, implementate si exploatate poate influenta decisiv si irevensibil siguranta
si securitatea unei comunitati, regiuni sau tari;

Riscurile perpetue la care sunt supuse majoritatea proiectelor de investitii sunt determinate in principal de
urmatoarele cause:

-lipsa bazelor de date

-Insuficienta finatarii

-greseli de proiectare

-greseli de executie

-greseli de management

Indiferent cine solicita audierea proiectului, toti factorii implicate in proiect direct sau indirect, pot fi beneficiarii
raportului avand in vedere importanta recomandarilor de care trebuie sa tina cont in viitor.

Recomadarile din Raportul de audit pt aceste categorii vizeaza aspecte legate de:
- Costurile reale ale proiectului fata de cele evaluate;
- Nivelul de performanta al proiectului fata de cel proiectat;

10
- Corectitudinea solutiilor tehnice din punct de vedere cost-eficienta;
- Sustenabilitatea proiectului;
- Criteriile de evaluare a performantei, daca sunt respectate;
- Aspecte legate de procesul de achizitii;

Beneficiarii proiectului pot fi dupa caz:

- Institutii publice sau private, personae fizice sau juridice, actionari;

Recomandarile din Raportul de audit pt aceste categorii vizeaza aspecte legate de:

- Nivelul real de satisfacere a obiectivului si scopul proiectului;


- Costurile reale de exploatare si beneficiile proiectului;
- Impactul proiectului asupra comunitatii;

11
9. Indicatori de masurare a performantei dupa faza de concepere
Indicatorii de performanta dupa faza de concepere trebuie sa masoare nivelul de performanta a proiectului
din punct de vedere tehnic, economico-social, financiar si al sustenabilitatii.

Pentru evaluarea performantei conceperii si managementului proiectului se impune examinarea


urmatoarelor aspect:

1. Acuratetea informatiilor utilizate in conceperea proiectului


- Informatiile care au stat la baza elaborarii temei de proiecte si a conceperii proiectului sunt reale?
Sunt din surse credibile?
- Care sunt efectele lipsei de acuratete a informatiilor care au fost utilizate in conceperea proiectului,
asupra performantelor acestuia in faza de implementare si pe perioada exploatarii?
- Cheltuielile din divizul estimative general al proiectului au fost evaluate corect? Respecta
Standardele de Cost?
2. Aprobarea si avizarea proiectului
- Documentatia proiectului este completa si corecta? Are sanse sa obtina autorizatia de construire?
- Solutiile tehnico-economice, sociale si de mediu prevazute in proiect sunt performante?
3. Costurile proiectului
- Costurile aferente solutiilor tehnice propuse sunt evaluate corect?
- Elaborarea proiectului s-a inscris in bugetul financiar si in graficul de timp aprobat?
- Cum sunt justificate eventualele depasiri?
4. Rezultatele proiectului
- Obiectivele si scopul proiectului sunt in concordanta cu: ( dupa caz) Programul National de
dezvoltare, Strategia., Planul de afaceri, Programul European, prevederile Legislatiei.. ?
- Rezultatele directe si indirecte ale proiectului au fost identificate si cuantificate corect?
- Rezultatele proiectului sunt credibile?
- Au fost identificate si cuantificate corect externalitatile proiectului?
- In calculele de eficienta economico-financiara in durata de exploatare a proectului este considerate
si perioada de refacere ecologica a mediului?
- Indicatoruu de performanta ai proiectului permit evaluarea corecta a rezultatelor preconizate?
- Tehnicile de management care stau la baza elaborarii temei de proiectare au fost corect utilizate?
- Care sunt implicatiile neutralizarii acestor tehnici asupra functiilor managementului conceperii
proiectului? Care sunt efectele asupra performantei proiectului?
- Incadrarea proiectului in programele de dezvoltare economico-sociala a tarii/comunitatii/firmei s-a
facut corect?
- Sursele de finantare pentru conceperea, proiectarea si executia proiectului au fost in=dentificate
corect?
- Resursele implicate in proiect au fost identificate, cuantificate si evaluate corect?
- Tehnicile de management care au stat la baza dimensionarii resurselor (financiare, timp, umane)
implicate in conceperea proiectului au fost utilizate corect?
- Au fost respectate reglementarile in vigoare privind Achizitiile Publice?(pentru investitii publice)
- Evaluarea costurilor pentru conceperea, proiectarea si executia proiectului au fost facute corect?
Respecta Standardele de Cost?
- Costurile proiectului sunt Eligibile?
- Ce riscuri s-au identificat in faza de concepere? Efectele au fost evaluate corect?
- Solutiile adoptate pentru managementul riscurilor au fost cele mai potrivite?

12
10.Indicatori de masurare a performantei dupa implementare la
terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor reprezinta un examen riguros pe care investitia si consultantul,
proiectantul, constructorul, dirigintele de santier, trebuie s ail treaca in fata beneficiarilor/proprietarilor,
finantatorilor proiectului. Indicatorii de performanta se stabilesc astfel incat sa justifice eficienta,
eficacitatea si economicitatea cheltuirii banilor publici in executia proiectului.

Nivelul de eficienta al executiei proiectului se masoara prin nivelul cheltuielilor pe care


constructorul/proiectantii/consultantii/ dirigintele de santier, trebuie sa le suporte pentru ca investitia sa
functioneze asa cum a fost probate de beneficiar, investitor, finantator. Cu cat nivelul acestor cheltuieli si
termenele de remediere sunt mai mici, cu atat nivelul de performanta al executiei proiectului este mai
ridicat.In functie de valoarea indicatorului de eficacitate, care se calculeaza ca raport dintre valoarea
cheltuielilor effectuate cu executia si valoarea cheltuielilor programate initial cu executia, se pot trage o
serie de concluzii extrem de utile pentru a obtine performanta in viitoarele proiecte.Daca valoarea
indicatorului este egala cu 1, atunci se poate aprecia faptul ca, executia proiectului nu a pus problem noi
fata de ce s-a prevazut initial in proiect, sau daca au fost, s-au inscris in limita cheltuielilor diverse si
neprevazute, cheltuielile au fost dimensionate corect, termenele de executie s-au respectat, executia si
proiectarea au fost performante.

Daca valoarea indicatorului este mai mare sau egala cu 1, cauzele pot fi gasite atat la proiectare cat si la
executie si poti fi multiple, exemplu:

a) In proiectare:
- Solutii tehnice gresite, nu corespund realitatii, fie din cauza proiectantului, care nu a cunoscut
amplasamentul, nu a luat in calcul riscurile specific amplasamentului: alunecari de teren si
inundatii, fie din cauza unor studii de teren: topografice, hidrologice, geotehnice, climatologice
facute superficial sau depasite, fie nu a tinut cont de aceste sudii.
- Subdimensionarea cheltuielilor, s-au omis o serie de lucrari in calculul devizelor.
b) In executie:
- Intarzieri si schimbari de solutii tehnice datorita unor evenimente natural si antropice sau datorita
unor descoperiri arheologice si de patrimoniu.
Economicitatea se obtine atunci cand valoarea indicatorului este mai mica sau egala cu 1, cauzele pot fi
gasite atat la proiectare cat si la executie, exemplu:

a) In proiectare :
- Suprafimensionarea cheltuielilor de C+M;
- Solutii tehnice costisitoare si laborioase;
- Costurile echipamentelor pentru dotarea investitiei au fost evaluate gresit
- Solutiile tehnice propuse de proiectant difera fata de ce s-a prevazut in Studiul de Fezabilitate, sunt
mai ieftine, de calitate si mai usor de executat;
- Echipamentele si dotarile se pot obtine de la alti furnizori la costuri mai reduse si de aceiasi calitate.
b) In executie:
- Gasirea unor solutii tehnice mai putin costisitoare, de calitate si acceptate de proiectant, beneficiar
si I.S.C.;
- Modificarile de solutii pot conduce la eliminarea unor lucrari de C+M.

13
11.Indicatori de masurare a performantei proiectelor dupa darea in exploatare

A. Indicatori de performanta pentru investitiile din industrie trebuie sa masoare performanta investitiei din
punct de vedere economic, al sustenabilitatii, din punct de vedere social si financiar.

Indicatorii economici masoara contributia investitiei la starea economica si la nivelul comunitatii/regiunii. In


aceasta categorie intra: - Proportia in care investitia utilizeaza materii prime, tehnologii, brevete de inventii,
produse si servicii de pe piata nationala.

- Proportia in care produsele investitiei se gasesc pe piata nationala, nivelul de acoperire al nevoilor nationale
de consum;
- Marimea suportului acordat economiei locale
- Numar de participari la targuri si expozitii, numar de medalii, diplome primite,
- Valoarea programelor de cercetare sustinute de investitie in domeniile afectate negativ de output-urile
investitiei
Indicatorii sustenabilitatii masoara contributia investitiei la mentinerea/refacerea/deteriorarea/ ecosistemelor
natural, seminaturale si antropice. In aceasta categorie intra indicatorii care caracterizeaza nivelul de
performanta a investitiei in raport input-urile, procesele de transformare, output-urile si cu biodiversitatea.

a) indicatoi de performanta ai input-urilor:


b) indicatori de performanta ai proceselor de transformare
c) indicatori de performanta ai output-urilor
d) indicatori de impact asupra biodiversitatii, masoara contributia investitiei la
mentinerea/refacerea/deteriorarea biodiversitatii;
Indicatorii sociali masoara aspect legate de conditiile de munca, responsabilitatea investitiei fata de societate,
sanatatea si siguranta consumatorilor, informarea si etichetarea produselor.

a) Indicatori de performanta privind conditiile de munca;


b) Indicatori de performanta privind sanatatea si siguranta consumatorului.
c) Indicatori de performanta privind contributia firmei in situatii de dezastre natural si antropice.
Indicatori financiar cuantifica atat soliditatea investitiei, cat si succesul investitiei pe piata in conditiile in care
asistam la prabusirea unor piete si la evolutii imprevizibile ale cursurilor valutare. Cei mai relevanti indicatori de
performanta care masoara soliditatea si succesul investitiei pe piata sunt urmatorii:

- Cifra de afaceri (intereseaza atat ca marime, cat si ca structura si ponderea acesteia pe diferite activitati,
produse si piete, aflate sub dominatia diverselor valute. Cuprinde suma totala a veniturilor din operatiunile
comerciale effectuate de investitie, respective vanzarea de marfuri si produse intr-o perioada de timp
determinate. Marimea cifrei de afaceri (CA) este determinata prin insumarea veniturilor provenite din
activitatea de baza a intreprinderii (VB) => CA=VB )
- Gradul de indatorare (efectul de levier), intereseaza ca marime, termen si valuta. indicatorul este cunoscut si
sub denumirea de rata de levier si exprima indatorarea totala (pe termen scurt, mediu, lung) a investitiei in
raport cu capitalul propriu. Rezultatul trebuie sa fie subunitar, o valoare supraunitara inseamna un grad de
indatorare ridicat. LF=DT/CPR, in care DT=datorii totate ; CPR= capitaluri proprii.
- Valoarea adaugata, indicatorul reprezinta plus-valoarea care se adauga an de an ca urmare a utilizariifactorilor
de productie. Indicatorul pune in evidenta cresterea reala a valorii investitiei prin luarea in calcul a ratei

14
inflatiei sau a deflatorului.valoarea indicatorului arata contributia managementului investitiei la cresterea
anuala a afacerii, la capitalizarea investitiei. Marimea indicatorului se determina cu urmatoarea formula:
VA=MC+PE cheltuieli externe, in care: MC-marja comerciala; PE=productia exercitiului;
*venitul pe actiune, intereseaza ca marime deopotriva pe actionaei si proprietatii investitiei. In mod normal,
indicatorul trebuie sa fie cat mai mare, un indicator mare inseamna venituri mari si deci profit mare pe
capitalul propriu si respective pe actiune. Formula de calcul este: PRofitul net/Numar de actiuni. Marimea
riscului de insolvabilitate arata gradul de vulnerabilitate al investitiei fata de volumul datoriilor angajate si a
riscului de a nu face fata uniro pierderi inerente datorate mediului extern investitiei cum ar fi: evolutia
cursului de schimb, politica fiscal, politica monetara, evolutia pietelor pe care activeaza, riscuri asupra carora
managerul nu poate sa intervina. Marimea indicatorului se determ cu urmat formula: SP=CPR/TP, in care
CPR=capitaluri proprii; TP=total pasiv. Indicatorul este inversul efectului de levier, pune in evidenta cat din
valoarea capitalului propriu poate fi pierdut astfel incat creditorii investitiei sa nu fie pusi in pericol.

B. Indicatori de performanta pentru investitiile din servicii publice.

Nivelul indicatorilor de masurare a performantei a serviciilor publice furnizate de institutiile deconcentrate


reprezinta in oglina eficienta, eficacitatea si economicitatea cheltuirii banilor publici.atata timp cat institutiile
deconcetrate nu dispun de dotari correlate cu oferta de servicii, nu nivelul de calitate si personalul performant, nu
au cum sa asigure servicii care sa satisfaca populatia. Indicatorii de performanta trebuie sa masoare costul, tariful
de vanzare si calitatea serviciului public, calitate care trebuie sa surprinda o serie de aspect, cum ar fi: siguranta,
securitatea, accesibilitatea, disponibilitatea, gradul de satisfacere a populatieisi a institutiilor. Indicatorii de
marurare a performantei se clasifica in urmat categorii:

-indicatori cantitativi: se refera la volumul serviciilor (numarul pers deservite de un angajat intr-o institutie
publica pe tipuri de activitati; nr pers care primesc ajutoare sociale; nr de km de drum care trb intretinuti etc.)

-indicatori de mediu: gradul de poluare fonica; gradul de poluare chimica; gradul de incarcare cu noxe a
mediului;

-indicatori specifici de calitate: gradul de confort in mijloacele de transport in comun; nr de avize si


autorizatii eliberate care au afectat negativ specificul arhitectual si urbanistic local, biodiversitatea; populatia
raportata la nr celor ce nu au afectat negative; gradul de satisfacere a populatiei de servicii de sanatate, educatie,
etc.

- indicatori de servire a consumatorului:

*accesibilitatea serviciului: orele de program, timpul de asteptare pt un serviciu public,timpul obt unor avize,

*siguranta:asigurarea serviciilor la parametrii contractuali si fara intreruperi, asigurarea accesului la


infrastructura de transport si utilitati;

- disponibilitatea- existent serv in zona si capacitatea de a deserve la nivelul cerut, distanta mica fata de
cetatean, cunoasterea problemelor locale;

-securitate- asig unor alternative de alimentare cu unitati in caz de avariere; starea tehnica a infrastructurii de
transport si utilitati;

-nr de cetateni satisfacuti de calitatea serviciilor.

15
12. Ariile de concentrare a auditului de performanta in etapele de concepere,
proiectare, implementare si exploatare a proiectelor.
De-a lungul timpului, s-a contatat faptul ca nu tot ce e legal-adica acoperit de legi- este si corect. Astfel,
s-au identificat zonele vulnerabile care trebuie audiate obligatoriu.

In etapa conceperii, punctele vulnerabile sunt urmat:

- obiectivele si scopul proiectului, daca sunt in corcondanta cu: Progrm National de dezvoltare,
Strategia de dezvoltare a comunitatii; programul de finantare;
- modul de stabilire a temei de proiectare justificarea proiectului, a scopului si a obiectivelor
proiectului.
- informatiile utilizate suntreale, actualizate, daca sursele si prognozele sunt corecte si credibile.
- obiectivele si scopul proiectului sunt sustinute de nivelul indicatorilor de masurare a performantei
- criteriile avute in vedere la selectarea variantei de proiect;
- solutiile tehnice avute in vedere respecta standardele de calitate si legislatia in vigoare;
- sursa/sursele de finantare ale proiectului, daca sunt cele mai convenabile, sub aspectul costurilor.
In etapa proiectarii, punctele vulnerabile sunt urmat:

- Daca au intervenit modificari de solutii fata de ce s-a prevazut in faza de concepere, daca da,
argumentele luate in considerare sunt viabile din punct de vedere al performantei si al costurilor.
- Daca s-au respectat principiile proiectarii integrate;
- Contractul- clauzelecontractuale aferente etapei de proiectare- daca prevad responsabilitati in
sarcina echipei care elaboreaza documentatia privind calitatea proiectarii, comportamentul in timp
si viciile legate de proiectare;
In etapa implementarii, punctele vulnerabile sunt urmat.:

- Daca exista actul de proprietate asupra terenului si a procesului-verbal de predare a terenului


executantului;
- Daca modificarile de solutii determinate de conditiile de amplasament si/sau de solutii tehnice,
sunt/au fost gestionate corect(s-au ales alternative corecte, viabile );
- Daca modificarile de solutii au fost operate in Planul general al investitiei;
- Existent documentelor justificative:dispozitii de santier semnate de proiectant, executant,
beneficiar, investitor privind modificarea valorica a lucrarilor de constructii-montaj (C+M);
- Existent condicii de betoane si a cartii tehnice completate la zi;
- Existent proceselor verbale;
- Contractul-clauzele contractuale aferente etapei de executie- daca prevad responsabilitati in sarcina
echipei care executa investitia privind calitatea executiei, comportamentul in timp si viciile ascunse
legate de executie,
In etapa exploatarii, punctele vulnerabile sunt urmatoarele:

- Daca cartea tehnica a obiectivului de investitii este completata la zi;


- Daca modificarile de solutii pe parcursul exploatarii au la baza proiect avizat de I.S.C. si de
celelalte institutii deconcentrate si daca au fost operate in Planul General al obiectivului de
investitii;
Daca sunt respectate specificatiile referitoare la exploatarea echipamentelor, utilajelor si a dotarilor;

16
13 Scopul, obiectivul si abordarea auditului performantei
Auditul performantei poate fi definit ca o activitate de obtinere si examinare stiintifica,
independent a unor probe de audit prin prisma usor standarde, norme, legi in scopul de a emite
judecati de valoare orective pentru a nu mai repeata greselile asupra altor situatii sau stari de
lucru asemanatoare in viitor.

Scopul auditului performantei este acela de a oferi informatii privinf sustenabilitatea, potentialele
riscuri care pot sa apara sis a afecteze nivelul rezultatelor propuse, sa formulize solutii de evitare
sau gestionare a riscului pentru evitarea esecurilor precum si a repara sau de a nu se mai repeat
greselile.

In fixarea obiectivelor auditului performantei trebuie avute in vedere in primul rand calitatea
capitalului social, cultural si natural al tarii. In Ghidul de audit elaborate in 2005, referitor la
obiective, se fac urmatoarele precizari:

- efectuarea unor examinari independente, necesare legislativului, executivului si entitatilor


auditate cu privire la economicitate, eficienta si ficacitatea managementului

- identificarea si analiza orcaror problem ce privesc economicitatea, eficienta si eficacitatea


programelor guvernamentale

- raportarea umpactului rezutat din implementarea programelor

- formularea de recomandari pentru legislativ

17
14.Strategia auditului performantei
Strategia = stabilirea unor faze i etape privind pregtirea, execuia, ntocmirea i transmiterea
raportului ctre auditai, valorificarea recomandrilor din raport. Tactica consta in asamblul
metodelor, tehnicilor si instrumentelor de culegere si analiza a datelor si informatiilor de
evaluare si masurare a performantei de interpretare a rezultatelor.

Conform standardelor INTOSAI, procesul auditului performantei cuprinde 3 faze:


planificarea
executia
raportarea
Fiecare din aceste faze necesita parcurgerea unor etape care au scopuri bine definite.

Planificarea pregatirea are ca scop identificare si prioritizarea-planificarea problemelor care


trebuie audiate. Presupune parcurgerea urmatoarelor etape.

Crearea bazei de date


Pregatirea auditurilor
Identificarea logicii interventiei
Identificarea domeniului si a aspectelor care trebuie auditate
Stabilirea criteriilor generale si a celor specifice
Stabilirea echipei care va efectua auditul
Intocmirea planului de audit
Executia:

1. Colectarea probelor de audit


2. Identificarea si analiza potentialelor riscuri, care pot conduce la esec
3. Evaluarea performantelor prin prisma criteriilor-
4. Evaluarea performantelor prin prisma celor 4E si a indicatorilor de performanta
5. Elaborarea solutiilor de optimizare
6. Formularea concluziilor si recomandarilor auditului
7. Prezentarea constatarilor si recomandarilor entitatii auditate
In functie de motivul declansarii auditului avem alte etape. Pentru un audit de rezultat etapele
sunt(1, 2, 3, 4, 6, 7). In cazul in care auditul se face ca urmare a unor sesizari, etapele sunt
urmatoarele: 2, strangerea dovezilor, 6, 7.

18
Raportarea - reprezinta documentul final intocmit de echipa de audit in care sunt consemnate
probe, informatii, concluzii, recomandari. Ultima faza a procesului de audit, raportarea consta in
parcurgerea urmatoarelor etape:

Intocmirea raportului. In structura raportului trebuie sa regasim urmatoarele:


- Rezumatul (cap 1 baza legala privind desfasurarea activitatii de audit, Cap 2
prezentarea institutiei, cap 3 constatarile auditului, cap 4 tehnici si metode
utilizate in obtinerea prelucrarea si interpretarea probelor, cap 5 concluzii si
recomandari)
- Anexele si bibliografia
Clarificarea Raportului cu entitatea auditata
Publicarea raportului
Valorificarea raportului(feed-back-ul)

19
15.Executia auditului performantei
Executia:

1. Colectarea probelor de audit


- Probe de calitate: fiabile (obiective i demne de ncredere), relevante,suficente i
din minimum dou surse
- Sursele de informaii: legislaie; puncte de vedere ale experilor n domeniu; studii i
cercetri tiinifice; statistici oficiale;normative;politici;strategii de
dezvoltare;standarde; metodologii, declaraii de activitate; planuri strategice i
corporative; Rapoarte Anuale de Activitate i Declaraii Financiare; Organigrama
ROF, certificate de calitate; documente de aprobare; proiecte; contracte
2. Identificarea si analiza potentialelor riscuri, care pot conduce la esec
- Obiectivul analizei riscului este acela de a forma o imagine de ansamblu a riscurilor i a
zonelor cu probleme n domeniu sau n alte domenii conexe.
- Auditorii trebuie s identifice riscurile poteniale n obinerea economiei, eficienei i
eficacitii i astfel s produc ntrebri de audit.

3. Evaluarea performantelor prin prisma criteriilor


Criteriile sunt cele care stau la baza evalurii calitative, a sustenabilitii oricrei intervenii.

Este etapa cea mai complex care, impune o abordare a tuturor aspectelor domeniului auditat
inter i multidisciplinar

4. Evaluarea performantelor prin prisma celor 4E si a indicatorilor de performanta


ECONOMIE: auditul economiei vizeaz dac au fost-sunt alese input-urile cele mai
corespunztoare i la costul cel mai mic comparativ cu celelalte costuri existente la produse
similare de pe pia, pentru atingerea obiectivelor propuse

EFICIENA: auditul eficienei vizeaz dac modul de utilizare al resurselor disponibile a


condus la maximizarea outpu-turile i a rezultatelor

EFICACITATEA: prin auditul eficacitii se urmrete dac s-au atins scopurile sau
obiectivele preconizate sub forma de output-uri i rezultate(efecte i impacturi).

DEZVOLTARE DURABILA-SUSTENABILITATEA

20
5. Formularea concluziilor si recomandarilor auditului care trebuie sa raspunda la
intrebarile:
- Ce poate merge prost?
- Cat de probabil este sa mearga prost?
- Care va fi impactul acestui fapt?
- Ce se poate face pentru a minimiza probabilitatea producerii?
- Cum poate fi gestionat riscul daca se materializeaza?
6. Prezentarea constatarilor si recomandarilor entitatii auditate presupune o discutie
continua cu cel audiat, inca din etapa de planificare. Acest lucru duce la reducerea
posibilitatii unor dezacorduri in etapele ulterioare.

21
16.Raportarea
Raportul este documentul final ntocmit de echipa de audit in care sunt consemnate probe,
informatii, concluzii si recomandari. Ultima faza a procesuui de audit, raportare consta in
parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Intocmirea raportului
- Realizarea unei scheme in care este structurat ntr-un mod clar, coerent, concret i
standardizat ce urmeaz a se realiza.
- Realizarea planului propriu-zis care conine informaii privind: cine va realiza,
resursele necesare, metodele de colectare a probelor, de analiz i msurare a datelor
i informaiilor, locaiile, rezultatele.
In structura raportului trebuie sa regasim urmatoarele:
- Rezumatul (cap 1 baza legala privind desfasurarea activitatii de audit, Cap 2
prezentarea institutiei, cap 3 constatarile auditului, cap 4 tehnici si metode
utilizate in obtinerea prelucrarea si interpretarea probelor, cap 5 concluzii si
recomandari)
- Anexele si bibliografia

2. Clarificarea raportului cu entitatea auditata punerea de accord a manierei de exprimare


si prezentare a situatiei, avand in vedere faptul ca asupra concluziilor si recomandarilor s-
a cazut de accord inca din faza de executie. Se aduce la cunostinta intregul continut al
raportului, raport in care se vor prezenta punctele de vedere ale entitatii audiate. Raporul
va trebui semnat de auditat chiar cu unele obiectiuni care vor fi consemnate in raport.
3. Publicarea raportului
Nu este obligatoriu sa fie mereu publicat in Monitorul Oficial, ci in diverse mijloace de
informare accesibile publicului.

4. Valorificarea raportului (feed-back-ul)


- Trebuie aduse la cunostinta cele mai bune practici pentru a fi implementate, dar si
esecurile, riscurile, faptele de frada si actiuni negative are trebuie evitate in viitor sau.
- Prestigiul institutiei de audit este determinat de economiile in bani sau in alte resurse
care se fac de catre sociatate in mod direct sau infirect in timp si spatiu ca urmare a
valorificarii recomandarilor din Raport.

22