Sunteți pe pagina 1din 86

TEHNOLOGIA INFORMA IEI I COMUNIC RII ID

I. Informa ii generale

Date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de curs:

Date de identificare curs i contact tutori:

Nume: Conf.univ.dr. C t lin Glava

TEHNOLOGIA INFORMA IEI I

Birou: Cluj-Napoca, str. Sindicatelor, nr.

COMUNIC RII

7, cl direa Pedagogica, cb. 20

Cod PLR 3103

Telefon: 0264598814, int. 6113

Anul I, sem. I

Fax: 0264590559

Curs obligatoriu

E-mail: catalinglava@yahoo.com

Tutori: Inf. drd. Ciprian Baciu

Consulta ii: Miercuri, ora 10-12

bacip_99@yahoo.com

Condi ion ri i cuno tin e prerechizite Fundamentele pedagogiei

Descrierea cursului

Disciplina Tehnologia Inform rii i Comunic rii asigur studen ilor o preg tire fundamental similar preg tirii ECDL, mai exact cursuri i lucr ri de laborator de informatic de Concepte de baz ale Tehnologiei Informa iei, Utilizarea computerului i organizarea fi ierelor, Sisteme de operare, Procesare de text, Calcul tabelar, Baze de date, Prezent ri, Informa ie si comunicare precum i Gestionare conturi e-mail i Navigare Internet. Obiective:

- transmiterea competen elor de baz de utilizare a noilor tehnologii în activitatea didactic ;

- formarea competen elor fundamentale de operare cu calculatorul electronic;

- însu irea nivelurilor de baz ECDL.

Organizarea temelor în cadrul cursului

Cursul este organizat pe module pornind de la elementele de baz în analiza noilor tehnologii. Nu se va insista pe elementele pe care studen ii deja le au însu ite din liceu precum redactare text, calcul tabelar sau prezent ri powerpoint. Vom analiza re elele

1

de calculatoare, Internetul, navigarea pe Internet, c utarea pe Internet, utilizarea po tei electronice via Internet, set rile necesare insatl rii unui calculator la re ea i Internet.

Modulul 1 Calculatorul electronic; Structura calculatorului electornic; Sistemul de operare; Editoarele de text; Programe de calcul tabelar. Modulul 2 Elemente de re ea; Tipuri de re ele; Topologia retelelor. Modulul 3 Istoria Internet-ului; World Wide Web; Software pentru sistemul World Wide Web. Modulul 4 Adresele IP; Adresele de e-mail; Conectarea calculatorului la Internet. Modulul 5 E-mail sau po ta electronic ; Crearea unui cont de e-mail; Utilizarea c su ei po tale; Redactarea mesajelor on-line/off-line; Simbolurilor emo ionale, acronime, comenzi speciale. Modulul 6 Protocolul TCP/IP. Modulul 7 Navigarea i c utarea pe Web. Modulul 8 Redactarea unei pagini Web cuajutorul Microsft FrontPage.

Formatul i tipul activit ilor implicate de curs

Structura cursului presupune parcurgerea tuturor temelor prezentate i realizarea produselor finale. Tipurile de activit i ce vor fi abordate în cadrul cursului sunt:

proiecte de grup, discu ii pe anumite teme pe forum, sesiuni de consulta ii fa în fa , lucr ri de laborator în cabinetul de informatic . Fiecare sarcin este obligatorie i parcurgerea lor asigur promovarea examenului.

Materiale bibliografice obligatorii

Chi , V. (2001) Activitatea profesorului între curriculum i evaluare, Editura PUC, Cluj-Napoca Ionescu, M. (2005), Instruc ie i educa ie, edi ia a II-a rev zut , "Vasile Goldi " University Press, Arad Site-ul Ministerului Educa iei i Cercet rii: http://www.edu.ro Tutoriale Microsoft Office i Microsoft Internet Explorer Jalobeanu, M.; Internet: Informare i instruire: pa i în lumea comunica iilor, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1995 Kalbag, Asha; World Wide Web pentru încep tori, Ed. Aquila `93, Oradea, 1999 Eager, Bill; Utilizare Internet, Ed. Teora, Bucure ti, 1996

Pilat, F.V., Deaconu, S., Popa, S., Radu, F.; Introducere în Internet, Ed. Teora, Bucure ti, 1995 CUILENBURG van, J.J.; SCHOLTEN, O.; NOOMEN, G.W., 1998, tiin a comunic rii, Editura Humanitas, Bucure ti UDROIU, Neagu, 1999, Tehnologia în tran eele informa iei, Editura Economic

Materiale i instrumente necesare pentru curs

Materialele utilizate în cadrul activit ilor: calculatoare-sta ii de lucru, retroproiector,

videoproiector, bibliografie

Calendar al cursului

Pe parcursul semestrului vor fi organizate doua întâlniri cu studentii, în cadrul

2

Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Cladirea Pedagogica din Cluj-Napoca, str. Sindicatelor nr. 7.

 

Modulele

Activitati premergatoare

Asteptari fata de studenti

Sarcini de lucru*

abordate

Întâlnirea

1, 2,3, 4

Efectuarea urm toarelor

Disponibilitate

1.

Realiza i

I

exerci ii:

pentru

schema logic a

1. Redactarea unui text în Word i setarea corect a fonturilor i pagina iei.

2. Realizarea unui calcul tabelar utilizând Excel, prin introducerea corect a formulelor i a graficelor.

participare

componentelor unui calculator, pornind de la cele esen iale spre cele periferice.

activa si

interactiva.

2.

Alc tui i

schema logic a unei re ele de calculatoare.

Întâlnirea

5, 6, 7, 8

Efectuarea urm toarelor

Disponibilitate

1.

Realiza i

II

exerci ii:

pentru

un cont de e-mail i utiliza i-l în transmiterea i recep ionarea

1.

Utilizarea aplica iei Internet explorer pentru a consulta o adres de Internet.

participare

activa si

interactiva.

unor mesaje. 2. Construi i

 

setarea

unui

calculator la re ea pornind de

la protocolul

TCP/IP1.

Sarcinile de lucru condi ioneaza prezentarea la examenul scris. De aceea, ele vor fi predate înainte de data la care este fixat acesta.

Politica de evaluare i notare (orientativ - 1 pagin ) Evaluarea finala se va realiza sub forma unui examen scris, în care vor fi verificate si notate achizitiile teoretice si practice ale studentilor. Intrarea la examenul final este conditionata de elaborarea sarcinilor de lucru de laborator prezentate mai sus si de predarea produselor elaborate. Aceste produse vor fi pastrate de studenti pâna la acordarea notei finale. În cadrul evaluarii scrise se vor evalua:

- pentru notele 5-6: definirea conceptelor specifice tehnologiilor educa iei i

comunic rii

- pentru notele 7-8: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari,

analize critice, corelatii

- pentru notele 9-10: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari,

1 La 1 ianuarie 1983 - ARPA declar protocolul TCP/IP ca find standardul s u de interconectare al calculatoarelor

3

analize critice, corelatii, cu valorificarea creativitatii studentului. Pe parcursul semestrului, în cadrul celor doua întâlniri organizate, se va realiza o evaluare formativa continua, bazata pe observarea comportamentului studentilor, pe calitatea interventiilor lor în discutii, pe consistenta reflectiilor personale, pe pertinenta problemelor puse în discutie, pe modalitatile de rezolvare a problemelor, pe solutiile propuse. De asemenea, se vor evalua formativ produsele elaborate de studen i la finalul semestrului. Studen ii vor primi feed-back la sarcinile realizate prin e-mail de la tutori, prin comunicare directa pentru cei ce solicita acest feed-back, precum si pe forumul de discutii. Studentii se pot prezenta la examen de marire a notei, în conformitate Regulamentele Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei.

Elemente de deontologie academic

Cursul si activitatile aferente lui (întâlnirile, examenul, discutiile organizate direct sau pe forum) încurajeaza interactiunile umane si comportamentele colegiale, corecte, fairplay, bazate pe respect reciproc si decenta. Relatiile dintre cadrul didactic si studenti vor fi de tip democratic, astfel încât ele sa favorizeze implicarea activa si interactiva a studentilor în activitatile educationale si sa asigure premisele unei instruiri si autoinstruiri eficiente.

Studen i cu dizabilit i

Studentii cu dizabilitati pot urma cursul în modalitati cât mai apropriate de nevoile

lor, identificate împreuna cu cadrul didactic, c ruia i se pot trimite mesaje email.

Strategii de studiu recomandate

Pentru studierea acestui curs sunt necesare aproximativ 2 ore de studiu pentru fiecare

modul i 4 ore destinate realiz rii produselor finale.

II. Suportul de curs propriu-zis

Cursul este structurat pe 8 module care, la rândul lor, vor fi organizate dup cum urmeaz :

4

MODUL 1

CALCULATORUL ELECTRONIC; STRUCTURA

CALCULATORULUI ELECTORNIC; SISTEMUL DE OPERARE;

EDITOARELE DE TEXT; PROGRAME DE CALCUL TABELAR.

Scopul i obiectivele

- s analizeze structura calculatorului electronic;

- s fac distinc ia dintre software i hardware;

- s analizeze rela ia dintre sistemul de operare i programele software.

Scurt recapitulare a conceptelor prezentate anterior

Conceptele premerg toare sunt: calculator electronic, software, hardware

Schema logic a modului

- Calculatorul electronic

- Structura calculatorului electronic

- Sisteme de operare

- Editoare de text

- Programe de calcul tabelar

Con inutul informa ional detaliat

I. Calculatorul electronic

Calculatorul electronic sau computer-ul, este un instrument de lucru

esen ial pentru munca de birou/cercetare în orice organiza ie modern . Toate computerele se bazez în func ionare pe îndeplinirea câtorva sarcini principale:

- Procesarea informa iilor

- Stocarea informa iilor

- Transferul i comunicarea informa iilor

Informa iile cu care opereaz permanent calculatorul pot fi împ r ite în trei mari categorii:

1. Date – informa iile ce sunt procesate

2. Programe – con in algoritmii în baza c rora calculatorul va procesa datele

3. Parametrii de configurare – sunt informa iile ce determin modul specific de

func ionare pentru fiecare component fizic a computerului sau pentru programele folosite de el.

II.1. Structura calculatorului electornic

a. Placa de baz ("mainboard - motherboard") este piesa la care se conecteaza toate celelalte componente ale calculatorului, atât din interior (procesor, plac video, hardisk etc.) cît i din exterior (tastatura, mouse etc.). Ea este alc tuit dintr-o plac pe care sunt gravate circuitele care permit comunicarea între componentele calculatorului. Pe plac se g sesc dispozitivele care permit montarea componentelor (soclu pentru procesor, slot AGP pentru placa video, sloturi PCI pentru modem, placa de re ea etc.), dispozitivele de conectare a unor componente (porturi seriale, paralele, USB, conectori ATA etc.) dar i componentele care sunt integrate pe placa de baz (de cele mai multe ori placa de sunet).

5

Pl cile de baz se diferen iaza dup soclul ("socket") procesorului, care este denumit în mod obi nuit dup num rul existent de contacte pentru pinii procesorului. Soclurile pentru procesoare Intel sunt incompatibile cu procesoarele AMD. În general

procesoarele Pentium i Celeron folosesc acela i tip de soclu i acela i lucru se poate spune despre procesoarele Athlon i Sempron (Duron).

b. Procesorul este piesa cea mai important a unui calculator, fiind numit i

„creierul calculatorului”. Procesorul este alc tuit dintr-o multitudine de microcircuite integrate, care sunt compuse la rândul lor din tranzistori, rezisten e, condensatori i diode.

Toate aceste componente servesc la alc tuirea unor circuite care formeaz por i logice (logic gates) ce stau la baza principiului de func ionare a microprocesorului. Procesorul se mai nume te i CPU (Central Processing Unit). Puterea unui procesor este dat de de frecven a de func ionare ("viteza cu care face calculele"), de arhitectura sa intern i de cantitatea de memorie de pe pastila procesorului. Frecven a de func ionare este denumit de obicei "frecven de ceas" ("clock frequency") sau "frecven de tact" i este m surat în MegaHertzi (MHz) sau GigaHertzi (GHz). Arhitectura procesorului se refer în principal la tipul de microcircuite i dispunerea lor în cadrul nucleului (nucleelor) acestuia. Memoria existent pe pastila procesorului se nume te memorie "cache" de nivel 1, 2 sau 3, scris prescurtat de obicei L1, L2, L3.

c. Placa Video este component responsabil cu afi area imaginilor pe ecranul monitorului. Dup procesor, placa video este a doua component ca importan care

determin performan a unui calculator. Placa video con ine un procesor specializat numit GPU (Graphics Processing Unit) sau VPU (Visual Processing Unit) care face o parte din calculele necesare pentru afi area imaginilor, cealalt parte a acestor calcule fiind f cut de procesorul calculatorului (CPU). Fiecare plac video are o memorie RAM inclus pe ea care este folosit de c tre GPU.

d. Hardisk-ul ("hard disk" - disc dur – prescurtat HD) este componenta pe care

sunt stocate datele cu care lucreaz calculatorul, sistemul de operare, diverse programe precum i fi ierele create de noi. El reprezint memoria nevolatil (durabil ) a calculatorului, datele fiind p strate i dup întreruperea aliment rii calculatorului la re eaua de curent.

Hardisk-ul este format din mai multe discuri de aluminiu (numite platane)

suprapuse pe acela i ax i acoperite cu oxid de fier. La mic distan de suprafa a discurilor se deplaseaz ni te brate metalice ale c ror capete magnetizeaz por iuni din discuri, în acest fel fiind "scrise" datele.

e. Memoria RAM ("Random Access Memory" - memorie cu acces aleator)

este memoria rapid folosit de componentele calculatorului pentru stocarea temporara de date. Datele sunt scrise, terse i iar i scrise rezultând un ciclu de scriere- tergere determinat de necesit ile programelor care ruleaz într-un anumit moment. Memoria RAM reprezint memoria volatil a calculatorului pentru c datele stocate de ea sunt pierdute în momentul întreruperii aliment rii. Memoria RAM se prezint ca o mic pl cu pe care se afl mai multe cipuri de memorie, care se fixeaz pe placa de baz într-un slot de memorie.

f. Unit ile optice sunt dispozitive ce folosesc medii de stocare optice pentru citirea i scrierea datelor. Stocarea optic este metoda prin care datele sunt inscrip ionate/citite pe un mediu special cu ajutorul unei raze laser. În func ie de caracteristicile lor tehnice i de capacitatea de stocare mediile optice se împart în dou categorii i anume CD ("Compact Disc") i DVD ("Digital Versatile Disc").

6

g. Monitorul. Monitoarele se deosebesc dup tipul de afi are a imaginilor în

monitoare cu tub catodic (Cathode Ray Tube - CRT) i monitoare cu afi are prin cristale lichide (Liquid Crystal Display - LCD), prin dimensiunea diagonalei ecranului

masurat în inches, precum i prin rezolu ia i rata de refresh pe care o pot afi a.

h. Unitatea de dischet ("floppy drive") i-a pierdut din importan în ultimii

ani o dat cu apari ia unit ilor CD-RW i mai nou a stick-urilor de memorie. Discheta

are o capacitate de stocare redus (1,44 MB) dar reprezint înc un mijloc ieftin pentru transferul fi ierelor între calculatoare.

i. Tastaura i mouse-ul sunt componente esen iale cu ajutorul c rora interac ion m cu calculatorul, îi d m instruc iuni acestuia. Ele se conecteaza prin intermediul porturilor PS/2 sau mai nou USB. j. Placa de sunet este componenta care ne permite s transform m calculatorul într-un sistem multimedia. Placa de sunet este fie de sine st t toare (separat - "standalone"), fie cel mai frecvent este inclus (integrat ) în placa de baz . Pl cile de sunet separate sunt de obicei "interne", adic se monteaza într-un slot PCI de pe placa de baz , îns exist i pl ci "externe" care se conecteaza la portul USB.

k. Modemul este componenta care ne permite s acces m Internetul prin

intermediul liniei telefonice. Modemul (MOdulator - DEModulator) moduleaz

fluxurile de date digitale în a a fel încât acestea s poat circula prin linia telefonic (care transport datele în mod analog) i demoduleaz fluxurile de date primite prin linia telefonic transformându-le din format analog în format digital.

l. Placa de re ea este componenta care ne permite conectarea calculatorului într-o re ea local . m. Imprimanta este folosit pentru a tip ri pe hârtie datele/informa iile de pe calculator.

II.2. Sistemul de operare Sistemul de operare reprezint un pachet de programe de baz , necesare pentru func ionarea calculatorului, pachet care formeaz interfa a între calculator i utilizator, respectiv între computer i aplica iile folosite. F r un sistem de operare, calculatorul este practic inutilizabil – ca atare, pentru a putea folosi calculatorul, trebuie pornit întâi sistemul de operare – pornirea acestuia f cându-se în general automat de c tre calculator. Scopul principal al Sistemelor de Operare este de a facilita utilizarea calculatorului i de a asigura utilizarea eficient a resurselor acestuia. Sistemul de operare îndepline te mai multe roluri:

- ofer o interfa între utilizator i calculator, respectiv între diversele aplica ii i calculator;

- coordoneaz programele folosite;

- administreaz alocarea resurselor calculatorului între diversele aplica ii.

Componentele sistemului de operare:

- nucleul (kernel);

- interfa a (shell).

Nucleul sistemului de operare con ine programele care gestioneaz resursele calculatorului, controleaz activitatea echipamentelor i a programelor. Interfa a sistemului de operare asigur comunicarea între utilizator i calculator. Prin intermediul tastaturii sau al mouse-ului, utilizatorul transmite comenzi sau r spunsuri la solicit rile calculatorului iar prin intermediul monitorului, calculatorul transmite utilizatorului mesaje sau întreb ri. Principalele sisteme de operare folosite în prezent sunt:

7

- Windows (cu versiunile Windows 3.1, Windows 95, Windows 98,

- Windows ME, Windows NT, Windows 2000,Windows XP)

- Linux (cu versiunile Mandrake Linux, RedHat Linux, SuSE Linux, Salckware Linux, Caldera Linux, Corel Linux, Debian Linux)

- Apple Macintosh – pentru computere Apple (cu versiunile Mac OS 8, Mac OS 9, Mac OS 10)

- Unix – folosit mai ales pentru servere i re ele de calculatoare

II.3.Editoarele de text Editoarele de text sunt programe utilizate pentru redactarea i tip rirea documentelor. Utilizarea editoarelor de text aduce numeroase avantaje, cum ar fi:

- Manipularea u oar a textului (scrierea, tergerea, mutarea sau copierea unor pasaje de text) în cadrul aceluia i document sau între mai multe documente;

- Modificarea modului de prezentare al textului f r a-l rescrie;

- Urm rirea i corectarea erorilor se face mai u or (spelling);

- Preluarea simpl a textelor în i din alte documente;

- Crearea automat de cataloage prin preluarea de date din alte documente;

- Alinierea i a ezarea în pagin se poate face automat de c tre program;

- Inserarea de imagini, grafice i tabele;

- C utarea i înlocuirea automat a unor pasaje de text;

- Modificarea u oar a formatului paginii (dimensiuni, margini, spa iere, numerotare) Cel mai cunoscut editor de text este actualmente Microsoft Word.

II.4. Programe de calcul tabelar

Utilizarea programelor de calcul tabelar prezint urm toarele avantaje:

- Manipularea u oar a datelor (introducerea, tergerea, mutarea sau copierea)

- Calcularea automat a unor rezultate pe baza datelor introduse (sume, procente, medii etc.)

- Actualizarea automat a rezultatelor atunci când se modific datele;

- Modificarea modului de prezentare (ex: num r de zecimale), f r a fi necesar reintroducerea informa iei;

- Preluarea simpl a datelor în i din alte documente;

- Alinierea i a ezarea tabelelor;

- Crearea i actualizarea automat a graficelor/diagramelor;

Principalul program de calcul tabelar folosit în prezent este Microsoft Excel;

Sumar În acest modul am analizat structura calculatorului electronic, componentele sale, sistemul de func ionare, sistemul de operare, redactor de text, calcul tabelar.

Sarcini i teme ce vor fi notate

1. Prezenta i structura calculatorului electronic.

2. Analiza i sistemele de operare prezentate în suportul de curs

Bibliografie modul

Pilat, F.V., Deaconu, S., Popa, S., Radu, F.; Introducere în Internet, Ed. Teora, Bucure ti, 1995

8

Jalobeanu, M.; Internet: Informare i instruire: pa i în lumea comunica iilor, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1995

9

MODUL 2

TOPOLOGIA RETELELOR.

ELEMENTE

Scopul i obiectivele

DE

RE EA;

TIPURI

DE

RE ELE;

- s analizeze tipurile de re ele de calculatoare;

- s fac distinc ia între tipurile de re ele de calculatoare;

- s analizeze topologia re elelor de calculatoare.

Scurt recapitulare a conceptelor prezentate anterior

Conceptele premerg toare sunt: calculatorul electronic, sisteme de operare, software,

hardware

Schema logic a modului

- Elemente de re ea - Tipuri de re ele de calculatoare - Topologia re elelor de calculatoare

Con inutul informa ional detaliat

I. Elemente de re ea

Interconectarea unui grup de calculatoare sau a unor alte aparate pentru a partaja resurse se nume te re ea. În general, re elele au anumite caracteristici, func ii i componente comune, cum ar fi:

- servere – calculatoare care ofer resurse partajate pentru clien ii re elei

- clien i – calculatoare sau programe care solicit informa ii unui server (sau altor calculatoare) ori unui program

- mediu de comunicare – modul de interconectare a calculatoarelor

- date partajate – fi iere puse la dispozi ie de server sau clien i, utilizatorilor re elei

- resurse – fi iere, imprimante, scanere/copiatoare de re ea, unit i CD i alte componente ce sunt puse la dispozi ie utilizatorilor unei re ele

I.1. Tipuri de re ele Pentru încadrarea unei re ele într-o anumit categorie, se au în vedere anumite elemente cum ar fi tehnologia de transmisie i aria de întindere în/pe care opereaz aceasta.

Aria de întindere Tehnologia de transmisie
Aria de întindere
Tehnologia
de
transmisie

Fig. 1. Structura general a unei re ele în func ie de aria de întindere i tehnologia de transmisie

10

Dup tehnologia de transmisie exist dou tipuri: re ele „punct cu punct” i re ele cu difuzare. Re elele de tip „punct cu punct”, dispun de numeroase conexiuni între sta ii pereche care pot comunica direct. Dac dou sta ii care nu sunt conectate direct doresc s comunice, acestea folosesc alte sta ii intermediare din re ea pentru transmiterea pachetelor. Re elele cu difuzare dispun de un singur canal de comunica ii, care este partajat de c tre toate calculatoarele din re ea. Oricare calculator din re ea, poate trimite pachete care sunt primite de toate celelalte calculatoare. La recep ionarea acestora, calculatorul verific câmpul de adres , iar dac pachetul îi este adresat atunci îl prelucreaz , iar dac acesta nu i se adreseaz atunci acesta îl ignor . Adresarea unui pachet c tre toate destina iile este posibil prin folosirea unui cod special în câmpul de adres .

I.1.1. Clasificarea re elelor dup aria de întindere

Dup aria la care opereaz re elele, acestea se clasific în:

- LAN (Local Area Network) re ele locale de calculatoare. LAN-urile sunt re elele de calculatoare de pe o zon restrâns , localizate de obicei într-o singur cl dire. M rimea unei asemenea re ele are cel mult câ iva kilometri.

- MAN (Metropolitan Area Network) re ele metropolitane. Re eaua metropolitan folose te un standard specific DQDB (Distributed Queue Dual Bus – magistrala dual cu coad de distribu ie), constând din dou magistrale (cabluri) unidirec ionale la care sunt conectate toate calculatoarele. Fiecare magistral are un cap t de distribu ie i un dispozitiv care ini iaz activitatea de transmisie.

- WAN (Wide Area Network) re ele de arie mare. Re elele WAN, sunt re elele ce acoper o arie geografic întins , o ar sau chiar continent, distan a între sta iile de lucru fiind de ordinul miilor de kilometrii

Chiar dac re elele au anumite elemente comune, acestea se împart în dou categorii:

1. Re ele de tip peer-to-peer (de la egal la egal)

2. Re ele de tip Client/Server:

1. Re ele peer-to-peer

În re ele peer-to-peer nu se folosesc calculatoare centrale (servere dedicate), i nici nu exist o organizare ierarhic în privin a accesului la resurse a calculatoarelor. Toate calculatoarele din re ea sunt considerate egale (peers), putând oricare din ele s aib acces la unit ile de disc, imprimante, fi iere sau chiar programe. În general, într-o asemenea re ea fiecare calculator are atât rolul de client cât i de server. Utilizatorul fiec rui calculator poate stabili care din resursele locale (directoare, imprimante etc.) vor fi partajate în re ea, sau care nu. Fiecare utilizator al unei astfel de re ele î i administreaz propriul calculator, nefiind necesar prezen a unui administrator de re ea. Acest tip de re ea este recomandat acolo unde trebuiesc interconectate pu ine calculatoare, pentru a nu exista riscul de a suprasolicita sta iile

11

de lucru în momentul în care mai mul i utilizatori acceseaz în acela i timp resursele unui singur calculator, i unde nu exist un administrator pentru supravegherea întregii re ele. Num rul maxim de calculatoare care este recomandat în a fi interconectate într-o re ea de tip peer-to-peer este de 10. Datorit num rului mic de calculatoare ce se interconecteaz , re elele peer-to-peer sunt numite i grupuri de lucru (workgroups).

Acest tip de re ea este recomandat acolo unde:

-

exist cel mult 10 calculatoare ce trebuiesc interconectate;

-

securitatea datelor nu este o problem esen ial ;

-

nu se prevede o dezvoltare în viitorul apropiat a num rului de calculatoare ce trebuiesc interconectate;

-

utilizatorii se afl într-o zon restrâns ;

2.

Re ele de tip Client/Server

În re ele de tip Client/Server se folose te un server dedicat care lucreaz la nivel central cu toate fi ierele sau care efectueaz servicii de tip rire pentru mai mul i utilizatori. Un server dedicat este un calculator optimizat s deserveasc rapid cererile utilizatorilor din re ea precum i s asigure securitatea resurselor (fi iere, directoare), nefiind folosit i pe post de sta ie de lucru. Clien ii din re ea sunt sta ii de lucru (workstations) i sunt conectate la server. Serverul trebuie s poat rezolva simultan mai multe solicit ri ceea ce implic ca el s ruleze un sistem de operare destinat special acestui lucru. În general, este recomandat orice sistem de operare de tipul *NIX cum ar fi Linux, Unix, dar i altele cum ar fi Windows NT Server.

Pe m sur ce re eau cre te în dimensiuni, cre te i volumul traficului din ea. De aceea vor fi necesare mai multe servere pentru ca repartizarea sarcinilor ce trebuiesc executate s se fac într-un mod mai eficient. De exemplu, într-o re ea Windows NT Server pot exista urm toarele tipuri de servere:

a. Servere de mail – gestioneaz transferul de e-mailuri i mesaje.

b. Servere de fi iere i printare – administreaz accesul i utilizarea resurselor de tip fi ier i imprimant .

c. Servere de fax – gestioneaz traficul de mesaje fax, partajând una sau mai multe pl ci de fax-modem.

d. Servere de comunica ii – gestioneaz fluxul de date transmis între re ea i alte servere.

Acest tip de re ea este recomandat acolo unde:

- exist un num r mare de utilizatori;

- nevoia de securitate a datelor este mare;

- se prevede o dezvoltare în viitorul apropiat a num rului de calculatoare ce trebuiesc interconectate;

- utilizatorii se afl r spândi i pe o arie extins ;

- exist un administrator de sistem (acesta stabile te i politica de securitate);

12

Concluzie:

Este indicat o combinare a avantajelor oferite de re elele peer-to-peer cu cele oferite de c tre re elele de tip client/server, în unit i mari cum ar fi coli sau universit i. Aceasta pentru a se ob ine toate aventajele unei „re ele moderne” (partajarea informa iilor, securitate, dezvoltare ulterioar etc.).

I.1.2. Topologia retelelor

Prin topologia unei re ele se în elege dispunerea fizic în spa iu a calculatoarelor, cablurilor i a celorlalte componente care alc tuiesc re eaua, adic modul de interconectare al calculatoarelor în re ea. Folosirea unei anumite topologii afecteaz direct performan a acesteia, având influen asupra vitezei de transmitere a datelor, a costului de interconectare i a fiabilit ii re elei. Exist trei topologii standard care s-au impus i anume: magistral (Bus), inel, i stea. Pe lâng acestea întâlnim i alte modele topologice: inele intersectate, topologie complet i topologie neregulat .

Magistral (Bus)

complet i topologie neregulat . Magistral (Bus) Inel Stea Complet Arbore Neregulat Fig. 2. Topologia re
complet i topologie neregulat . Magistral (Bus) Inel Stea Complet Arbore Neregulat Fig. 2. Topologia re
Inel Stea
Inel
Stea

Complet

neregulat . Magistral (Bus) Inel Stea Complet Arbore Neregulat Fig. 2. Topologia re elelor sunt
neregulat . Magistral (Bus) Inel Stea Complet Arbore Neregulat Fig. 2. Topologia re elelor sunt
neregulat . Magistral (Bus) Inel Stea Complet Arbore Neregulat Fig. 2. Topologia re elelor sunt
neregulat . Magistral (Bus) Inel Stea Complet Arbore Neregulat Fig. 2. Topologia re elelor sunt

Arbore

Neregulat

. Magistral (Bus) Inel Stea Complet Arbore Neregulat Fig. 2. Topologia re elelor sunt interconectate prin
. Magistral (Bus) Inel Stea Complet Arbore Neregulat Fig. 2. Topologia re elelor sunt interconectate prin

Fig. 2. Topologia re elelor

sunt

interconectate prin intermediul unui singur cablu. Este folosit atunci când se dore te realizarea unor re ele locale de mici dimensiuni. Avantajele acestei topologii sunt acelea c toate sta iile de lucru interconectate în acest tip de re ea au acces în mod egal la toate resursele re elei, dar i acela c în cazul defect rii unui calculator nu se ajunge la oprirea întregii re ele. Ca dezavantaj am sublinia c datorit folosirii unui singur cablu, atunci când se dore te transmiterea unor date, de multe ori calculatorul trebuie s „se lupte” pentru eliberarea cablului.

Topologia

magistral

(Bus):

topologie

în

care

calculatoarele

Topologia inel (Ring): topologie în care un calculator este interconectat cu alte dou , printr-un cablu ce formeaz o bucl închis , imaginea fiind aceea a unor calculatoare a ezate în cerc. Din acest motiv datele transmise de c tre un calculator trec prin toate calculatoarele intermediare înainte de a ajunge la destina ie. Aceast topologie are dezavantajul c la oprirea unui calculator sau atunci când se rupe un cablu se opre te întreaga re ea. Performan ele re elelor cu topologie în inel sunt ceva mai mari decât ale unei re ele magistrale.

13

Topologia stea (Star): topologie în care calculatoarele sunt interconectate prin cabluri directe la un calculator sau dispozitiv central (hub). Transferurile de date se realizeaz prin intermediul calculatorului central sau a hub-ului. Folosirea unui calculator central de mare putere duce la construire unei re ele cu performan e ridicate. Dezavantajul este c atunci când se defecteaz calculatorul sau dispozitivul central se opre te func ionare întregii re ele.

Folosirea oric reia dintre topologii creaz un num r de probleme ce trebuiesc rezolvate, mai ales cele referitoare la modul de ob inere a accesului, recomandat fiind a se elimina posibilitatea ca un singur calculator s "monopolizeze" mediul de transmisie. Uneori, în re elele mari, este indicat s se combine „avantajele” oferite de diferitele topologii prin folosirea unor re ele combinate, cum ar fi lan ul de stele.

Sumar Modul 2 al suportului de curs a analizat conceptul de re ea de calculatoare, tipurile de re ele de calculatoare care se pot realiza practic i topologia re elelor de calculatoare.

Sarcini i teme ce vor fi notate

1. Prezenta i structura unei re ele de calculatoare de tip Client/Server.

2. Analiza i utilitAtea realiz rii unei re ele de calculatoare.

Bibliografie modul

Jalobeanu, M.; Internet: Informare i instruire: pa i în lumea comunica iilor, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1995

14

MODUL 3

ISTORIA INTERNET-ULUI; WORLD WIDE WEB;

SOFTWARE PENTRU SISTEMUL WORLD WIDE WEB.

Scopul i obiectivele

- s analizeze;

- s fac distinc ia

- s analizeze rela ia

Scurt recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg toare sunt: Internet, web, re ea

Schema logic a modului

- Istoria Internet-ului

- Adresele IP, Adresele de e-mail

- World Wide Web

- Hipertext, hipermedia, HTML

- Software pentru sistemul World Wide Web

- Configurarea Internet Explorer versiunea 6.0

Con inutul informa ional detaliat

I Istoria Internet-ului

Ideea construirii unui sistem de transmitere a datelor/informa iilor într-un timp scurt, cu ajutorul calculatorului, i-a preocupat pe cercet torii militari americani înc din timpul r zboiului rece. Pornindu-se de la ideea transfer rii rapide a datelor pe întreg teritoriul Statelor Unite în cazul unui r zboi, un grup de oameni de tiin din cadrul Departamentului Ap r rii al Statelor Unite (Advanced Research Project Agency - ARPA) au interprins o serie de investiga ii în domeniul re elelor de calculatoare “cu comutare de pachete” (fragmentarea unui fi ier i trimiterea acestuia pe traseul din re ea care este liber în momentul expedierii). Re eaua trebuia s fie conceput astfel încât dac ar avea loc un r zboi nuclear i o mare parte a re elei ar fi distrus , ea totu i s func ioneze la fel de bine ca i când ar fi fost intact . Cercet rile la proiectul de realizare a re elei de calculatoare cu “comutare de pachete” au demarat în luna ianuarie a anului 1969, acest an fiind considerat i anul “na terii” Internet-ului. Datorit faptului c în re ea urmau s fie interconectate câteva mii de calculatoare de pe întreg teritoriul Statelor Unite, solu ia care necesita cel mai sc zut cost era aceea ca ele s fie interconectate cu ajutorul re elelor telefonice existente. Pornindu-se de la situa ia existent pe teren s-a trecut la proiectarea unei re ele WAN 2 , în care calculatoarele erau legate punct cu punct 3 , folosindu-se re eaua na ional de telefonie, iar transmiterea datelor se f cea prin comutare de pachete. Dup fragmentarea fi ierului, pachetele rezultate sunt trimise în re ea spre destina ie (calculatorul F în cazul nostru). Expedi ia fi ierelor în re ea se face cu ajutorul unui soft (program) care poate determina care traseu din re ea este liber în

2 WAN (Wide Area Network) – re ea mare de calculatoare, cu distan a dintre sta ii de ordinul kilometrilor, sau interconectarea unor re ele mari pe distan e de zeci sau sute de kilometri.

3 Leg turi între sta ii pereche care pot comunica direct;

în cazul în care dou sta ii care nu sunt conectate direct

doresc s comunice folosesc alte sta ii intermediare din re ea.

15

momentul expedierii fiec rui pachet. (Ex: ACEF, ABEF, ADF etc.). Odat ajunse toate pachetele la calculatorul F, acestea vor fi reansamblate, reconstituindu-se astfel fi ierul ini ial. Avantajul acestui tip de re ea este acela c viteza cre te odat cu transmiterea fragmentar , dar aproape simultan , a pachetelor prin cele mai pu in aglomerate linii de conexiune, iar dac , din gre eal , s-ar pierde un pachet pe parcursul transferului, calculatorul de destina ie (F) nu va cere de la calculatorul care a transmis datele (A) întregul fi ier, ci numai pachetul lips . Un alt avantaj este acela c în cazul în care o parte a re elei nu este opera ional , softul utilizat în transferul de date va redirec iona pachetele din fi ierul principal pe un alt traseu opera ional.

din fi ierul principal pe un alt traseu opera ional. D F C A E B
din fi ierul principal pe un alt traseu opera ional. D F C A E B
D F C A E B Fig. 4. Schema unei re ele de
D
F
C
A
E
B
Fig. 4. Schema unei re ele de

Fig. 3. Schema de legare a

calculatoarelor “punct cu punct” pachete

calculatoare cu comutare de

Acesta a fost principiul prin care a fost construit prima re ea de patru calculatoare (!) cunoscut sub denumirea de ARPANet (re eaua ARPA). Prin acest sistem de comunicare, guvernul SUA s-a asigurat c datele necesare în caz de r zboi vor ajunge la destina ie chiar dac o parte din sistemul de comunica ii ar fi fost distrus, datorit faptului c pachetele i-ar fi g sit noi i noi linii de leg tur spre punctul de destina ie. Cercet torii din cadrul Departamentului Ap r rii al Statelor Unite au descoperit totodat c acest sistem este foarte util pentru transmiterea mesajelor i informa iilor tiin ifice între centrele teritoriale ale departamentului i astfel s-a trecut la o interconectare a tot mai multe calculatoare de pe arii geografice tot mai largi. Prin faptul c odat cu extinderea re elei a fost necesar interconectarea unor calculatoare fundamental diferite, s-a ajuns la necesitatea ca ARPA, în anii ‘70, s elaboreze o serie de reguli, numite protocoale, pentru a se face posibil aceast interconectare. Re eaua ARPA fiind folosit mai mult de oamenii de tiin , care o considerau ca un excelent mijloc de comunicare, s-a observat la un moment dat c era prea pu in folosit în scopuri militare. Chiar dac din punct de vedere militar re eaua era folosit mai pu in, se punea totu i problema confiden ialit ii datelor, respectiv a limit rii accesului la re ea. Toate acestea au f cut ca în anul 1983 re eaua ARPA s se divizeze în dou re ele independente, re elele ARPANet pentru cercet torii civili i MILNet utilizat exclusiv pentru uzul armatei. Schimbul de date între cele dou re ele era posibil, iar conexiunea dintre acestea a primit denumirea de Internet (Internetwork system). La începutul anilor ‘80, pe baza experien ei acumulate, au început s se construiasc noi re ele cum ar fi BITNet (Because It`s Time Network) pentru cercetarea academic i CSNet (Computer Science Network) pentru cercetarea din

16

domeniul informaticii. Totodat , în Europa, s-a construit re eaua militar MINet, dar i multe alte re ele ale unor universit i sau corpora ii. Toate aceste re ele au fost concepute ini ial ca re ele independente, dar uzul curent a ar tat c interconectarea lor ar fi benefic , folosindu-se în acest sens Internetworks systems. Primele conect ri intercontinentale dintre re ele sau realizat cu ajutorul sateli ilor de comunica ii SATNET i WIDEBAND i astfel, treptat, Internetul a devenit o “re ea de re ele” la scar planetar . Datorit faptului c la acest sistem se conectau din ce în ce mai mul i clien i s- a ajuns în situa ia ca guvernele s nu mai poat sus ine financiar cheltuielile necesare traficului. Aceasta a condus la trecerea cheltuielilor de operare i de finan are a re elei Internet în sectorul privat i la apari ia distribuitorilor de servicii Internet (ISP-Internet Service Provider). Ace tia sunt companii care sus in financiar cheltuielile conexiunilor care sunt permanent conectate la Internet i care închiriaz „timp de acces” celor ce doresc utilizarea re elei. Astfel conectarea la Internet devine posibil din punct de vedere financiar pentru orice persoan , utilizatorul pl tind doar costurile impulsurilor telefonice necesare acces rii re elei i o tax pentru timpul de conectare ales, timp oferit de c tre firma respectiv .

conectare ales, timp oferit de c tre firma respectiv . User conectat la Internet prin re

User conectat la Internet prin re eaua telefonic local

(cost relativ sc zut)

prin re eaua telefonic local (cost relativ sc zut) INTERNET Leg tur permanent la Internet, prin
INTERNET
INTERNET
eaua telefonic local (cost relativ sc zut) INTERNET Leg tur permanent la Internet, prin satelit (foarte

Leg tur permanent la Internet, prin satelit (foarte costisitoare)

Fig. 5. Schema conect rii unui calculator la Internet printr-un distribuitor de servicii

II. Adresele IP, Adresele de e-mail

Exist calculatoare care sunt legate permanent la Internet, calculatoare ce apar in unor institu ii, firme, universit i etc., care pun la dispozi ia „user”-ilor (clien ilor) o mare cantitate i diversitate de informa ie. Acest calculator la care se pot conecta alte calculatoare prin Internet poart denumirea de calculator „host” (gazd ). Cu câteva milioane de calculatoare host i câteva sute de milioane de useri, gestionarea optim a informa iilor în Internet nu ar mai fi posibil dac nu ar exista un sistem de identificare al calculatoarelor i utilizatorilor individuali. Tocmai din acest motiv a fost necesar ca fiec rui calculator conectat la Internet s i se aloce o adres . Rolul acestei adrese este similar cu cea a adresei unei locuin e, ea ajutând ca po ta electronic (e-mail) i informa iile s nu se piard în p ienjeni ul interconexiunilor i s ajung de la un utilizator la altul.

17

Pentru a se putea repartiza adresele calculatoarelor conectate la Internet, se utilizeaz o metod cunoscut sub numele DNS 4 (Domain Naming System – sistemul de numire al domeniilor introdus în anul 1984). Adresele Internet pot fi reprezentate atât cu ajutorul unui ir de numere (adrese numerice) cât i cu ajutorul unui ir de litere (adrese literale). Adresele literale au aceea i semnifica ie cu cele numerice, primele fiind mai frecvent folosite deoarece sunt mult mai u or de re inut. Folosind o compara ie, aceste adrese numerice sau literale sunt similare cu numele i prenumele unui individ i codul s u numeric personal din cartea de identitate. Ex: Mihai Georgescu are un cod numeric personal 1700107200011 dup care poate fi identificat, dar tot a a dup codul numeric personal 1700107200011, vom ti c persoana c utat este Mihai Georgescu (este posibil s existe dou sau mai multe persoane cu numele Mihai Georgescu, dar nu este posibil ca acestea s de in acela i cod numeric personal). Adresele numerice se mai numesc i adrese IP (Internet Protocol-Protocol Internet) deoarece cu ajutorul lor calculatoarele se identific i se interconecteaz . Acestea sunt utilizate mai frecvent de c tre calculatoare i mai pu in de c tre utilizatori, deoarece fiind sub forma unui ir de numere, sunt mai greu de memorat. Adresa IP, este adresa de identificare a unui calculator sau a unui device 5 , într- o re ea TCP/IP. Re elele TCP/IP sunt acele re ele care folosesc protocolul TCP/IP pentru rutarea (direc ionarea) unui mesaj. Adresa IP este o adres numeric unic , de 32 de bits (4 bytes) 6 , scris ca patru numere, fiec rui num r corespunzându-i un byte din adresa complet , numere desp r ite între ele printr-un punct pentru o mai u oar memorare. Aceste numere pot avea valori cuprinse între 0 i 255. Aceast adres este atribuit unui sistem host (sistem “gazd ”), atunci când are loc conectarea calculatorului la Internet. De exemplu, grupul de patru numere 193.231.20.1, poate fi o adres IP. Scrierea unei adrese IP are forma N.N.N.N, în care N este un num r a c rui valori poate fi cuprins între 0 i 255. Re inerea acestor numere nu este u oar i de aceea au fost create adresele literale. Pentru adresa numeric de mai sus echivalentul adresei literale poate fi:

ubbcluj.ro

Adresele literale (adresele de e-mail) ale utilizatorilor individuali (useri) au formatul:

Numeutilizator@host.subdomeniu.domeniu_de_primul_nivel

4 La data de 30 iunie 2004, la nivel mondial, aveam urm toarea situa ie a domenilor 40.328.542 domenii înregistrate, 7.321.992 terse i 1.873.806 domenii re inute (sursa whois.net), situa ie care se modific foarte rapid; de exemplu, la data de 15 februarie 2005 situa ia ar ta astfel: 46,663,365 domenii înregistrate, 10,594,850 terse i 1,895,508 domenii re inute.

5 Device = Component . Device-ul reprezint orice component sau instrument ata at la un computer. Ca exemple de device-uri ar fi: unit ile de dischet , scanerele, imprimantele, mouse-urile, modem-urile etc. Device-urile exemplificate se încadreaz în categoria componente periferice deoarece acestea sunt ata ate exterior unit ii centrale a calculatorului. Majoritatea device-urilor au nevoie de un program numit driver, ce ac ioneaz ca un translator de conversie a comenzilor generale ale unei aplica ii în comenzi specifice pe care acesta le poate în elege.

6 Byte = 8 bits. 8 bits, sau un byte, reprezint un caracter alfa-numeric (a-z, A-Z, 0-9).

18

Numele utilizatorului este de cele mai multe ori numele persoanei, dar aceasta nu este neap rat necesar i se mai nume te ID (identificare utilizator). Simbolul @ - a-rond, cunoscut i sub denumirea de “coad de maimu ” înseamn “la” iar ultima parte este adresa efectiv a calculatorului host. Dac o persoan cu numele Popa Daniel, al c rei ID ar fi popadaniel, se conecteaz prin intermediul host-ului ubbcluj.ro, adresa lui conform celor de mai sus va fi:

popadaniel@ubbcluj.ro

Adresa de mai sus se cite te/pronun mircea la ubbcluj punct ro.

În

general

adresa

unei

c su e

po tale,

este

de

genul:

numeutilizator@yahoo.com; utilizator@personal.ro etc.

numeutilizator@hotmail.com;

nume

Domeniile organiza ionale sunt coduri stabilite pentru a putea specifica tipul de organiza ie c ruia îi apar ine un calculator. Aceste domenii sunt:

.aero – industria transporturilor aeriene .biz – afaceri .com – organiza ii comerciale .coop - coopera ii .edu – institu ii educa ionale .gov – Guvernul Statelor Unite .info – surse de documentare .int – institu ii interna ionale (U.N.I.C.E.F, O.N.U, etc.) .mil – institu ii militare din S.U.A .museum - muzee .name - persoane fizice care doresc s dea propriul nume domeniului .net – resurse de re ea, furnizori de servicii de re ea .org – organiza ii non-profit .pro – speciali ti din diverse domenii

Domeniile geografice. Dac domeniile nu sunt din cadrul Statelor Unite, atunci ele includ un cod pentru a se specifica ara c reia îi apar ine. Acest cod este compus din dou litere i face parte din sistemul de domenii geografice. Pentru exemplificare vom reda mai jos cele mai frecvente coduri întâlnite:

au – Australia ca – Canada es – Spania fr – Fran a it – Italia ro – România uk – Marea Britanie us – Statele Unite

De i Statele Unite au i ele un cod acesta nu se folose te, iar atunci când avem o adres f r cod geografic aceasta înseamn c domeniul este situat în Statele Unite.

19

De re inut:

Cu ajutorul adresei numerice se arat adresa unui calculator host iar cu cea literal se poate exprima atât adresa host a unui calculator cât i adresa unui utilizator. Adresa unui user individual este esen ial pentru utilizarea e-mail-ului. Pentru exemplificare v red m mai jos o posibil adres e-mail.

cbaciu@ubbcluj.ro

Pentru ob inerea i localizarea unor informa ii de pe un anumit calculator host adresa este esen ial . În cele ce urmeaz v vom prezenta adresa universit ii “Babe - Bolyai” din Cluj-Napoca.

http://www.ubbcluj.ro

- Bolyai” din Cluj-Napoca. http://www.ubbcluj.ro Fig. 6. Site-ul universit ii Babe -Bolyai Lista

Fig. 6. Site-ul universit ii Babe -Bolyai

Lista domeniilor i subdomeniilor în zona .ro

.ro - pentru orice persoan juridic sau fizic com.ro - pentru firme, produse sau servicii de natur comercial org.ro - pentru organiza ii non-profit, organiza ii sociale, asocia ii civile. tm.ro - numai pentru m rci înregistrate. store.ro - pentru magazine sau alte companii ce ofer bunuri de consum. info.ro - pentru furnizori de informa ii. nom.ro - pentru acele persoane fizice care doresc s aib propriul nume ca domeniu. nt.ro - pentru companiile ce desf oara activit i privind re eaua/Internetul.

20

firm.ro - pentru firme.

www

Wide Web. arts.ro - pentru organiza ii ce desf oar activit i artistice. rec.ro pentru organiza ii ce desf oar activit i de divertisment.

ro

- pentru companiile ce desf oar activit i privind World

III. World Wide Web

Re eaua Internet a ap rut prin efortul de a interconecta re eaua Departamentului Ap rarii Statelor Unite (cunoscut sub numele de ARPAnet - Advanced Research Projects Agency) cu alte re ele conectate prin dispozitive radio sau satelit. ARPAnet a fost o re ea experimental , proiectat s asigure suportul pentru cercetarea militar - în particular cercet ri privind construirea unor re ele care puteau rezista cu succes unor întreruperi par iale. Una din cele mai importante re ele ap rute ulterior a fost NSFNET, înfiin at de NSF (National Science Fundation), o agen ie guvernamental american . Spre sfâr itul anilor 80 aceast organiza ie a creat cinci noduri de comunica ii puternice în cele mai importante centre universitare americane. Problema care ap rea acum era datorat costului ridicat al serviciului telefonic, al liniilor telefonice închiriate pe distan e foarte mari. Solu ia pentru rezolvarea acestei probleme a constat în înfiin area unor centre regionale. Astfel aproape fiecare campus universitar a fost conectat la centrul Internet cel mai apropiat. La începutul anilor 80, ARPANet s-a unit cu MILNet (re eaua militar ) cu NSFNet (cercet tori i oameni de tiint ) i cu alte re ele (de exemplu BITNet si USENet, re ele concepute pentru schimbul de tiri). Pân în anul 1990, aplica iile de baz utilizate în Internet erau e-mail, listserv, telnet i FTP. În anul 1990, la Universitatea McGill se introduce sistemul Archie ca instrument de c utare în serverele FTP. În anul 1991, în universitatea Main, Paul Lindner si Mark P. McCahill au realizat programul Gopher. Structura arborescent a meniurilor ajuta utilizatorii în organizarea documentelor ce urmau a fi prezentate pe Internet. Serverele Gopher au devenit a a de folosite încât, pân în anul 1993, au ap rut mii de servere con inând peste un milion de documente. Pentru a g si un astfel de document a ap rut un motor de c utare numit Veronica (very easy rodent- oriented netwide index to computerized archives). În anul 1990, Tim Berners-Lee, fizician la CERN (Centre European pour la Recherche Nucleare) Geneva, dezvolt protocoalele de comunica ie pentru World Wide Web, creând totodast i limbajul HTML (Hypertext Markup Language). Chiar dac ini ial era un proiect destinat cercet torilor din fizica atomic , descoperirile sale au f cut rapid epoc , pentru mult lume Internetul devenind sinonim cu World Wide Web-ul. Aceasta a fost i prima participare european la dezvoltarea Internetului World Wide Web este cea mai important realizare, cu cel mai mare impact, asupra Internet-ului în ultimii ani. World Wide Web este cunoscut i sub siglele WWW, W3 sau mai simplu Web. Web-ul u ureaz navigarea pe Internet deoarece permite indexarea informa iilor, ceea ce duce la o mai u oar utilizare a lor. Ultimele statistici arat c în propor ie de aproximativ 94% userii Internet-ului sunt de fapt utilizatori ai World Wide Web 7 .

7 Parte a Internet-ului compus din pagini de informa ii legate între ele prin linii de hypertext, sistem inventat de Tim Berners-Lee.

21

Web-ul are dou caracteristici care-l fac s fie preferatul în „navigarea” pe Internet. Aceste facilit i sunt: hyperlinks-urile (hiperleg turile) i interactive multimedia. Cu ajutorul Web-ului utilizatorul poate accesa o mare varietate de resurse:

documente, fotografii, imagini video i audio pe calculatorul. WWW în acela i timp este o colec ie de articole, c r i, diapozitive, muzic , filme etc. care pot fi localizate i transferate pe calculatorul user-ului. Hyperlinks-urile sunt leg turi care ajut utilizatorul s treac de la o pagin web la alta prin tastarea unui num r sau activarea unor cuvinte cu ajutorul mouse-ului. Cuvântul Web (re ea, plas ) define te modul în care se realizeaz hyperlik- urile dintre informa iile stocate pe calculatoare. Resursele stocate pe Internet/Web sunt imense. Exist mai mult de un miliard de fi iere-document i peste 60.000 de servere Web cu suport de tip interactiv multimedia. Programele de navigare în paginile Web fac “excursia cu barca” pe oceanul Internet pl cut i atunci când începe i s c uta i o anumit informa ie nici nu sim i i cum f r s vre i uita i ceea ce c uta i, pierdu i fiind în furtuna de informa ii. Prin intermediul Web-ului se fac transmisii on-line de radio i televiziune, se face publicitate i chiar comer on-line etc. Tot pe Web exist discu ii în timp real, a a numitele site-uri chat. În general pe site-urile chat discu iile nu au o tem dat ci se discut on-line (în direct) cu diver i interlocutori din orice col al lumii. Sistemul Web se bazeaz pe conceptele de hipertext iar mai nou pe hipermedia i acestea, la rândul lor, au la baz limbajul HTML i extensiile acestuia. Transferul de fi iere în sistemul Web se bazeaz pe protocoalele http.

IV. Hipertext, hipermedia, HTML

Sistemul Web este un sistem hipertext. Documentele hipertext permit “salturi” din loc în loc, în cadrul aceluia i document sau la nivelul altor documente, cu ajutorul unor leg turi de un anumit tip. La accesarea unei pagini Web se observ c anumite cuvinte sau chiar propozi ii sunt scrise cu alt culoare, cu alte caractere, sunt subliniate etc. Toate acestea ne arat c dispunem de anumite “cuvinte-cheie”. Activarea acestor cuvinte cheie va deschide o alt pagin care va con ine pe larg date referitoare la cuvântul sau por iunea de text cheie ( i în aceast pagin pot exista, la rândul lor, alte cuvinte cheie). Dup lecturarea paginii respective, cu comanda back, ne putem întoarce la pagina ini ial . Leg tura ce se stabile te între dou pagini a unui document hipertext, leg tur ce se activeaz printr-un clic pe cuvântul cheie, poart denumirea de link. Uneori, în locul cuvintelor cheie vom g si imagini statice (imagini in-line) sau chiar imagini dinamice, a a numitele applet-uri. Un clic efectuat cu mouse-ul pe aceste imagini va activa un link. Un document hipertext este un document format din mai multe pagini, între care exist link-uri prestabilite, ce pot fi activate prin click-uri cu mouse-ul pe anumite simboluri.

22

A imagini dinamice, a a link-uri prestabilite, ce pot fi activate numitele applet-uri Link Link
A
imagini
dinamice,
a a
link-uri
prestabilite, ce
pot fi activate
numitele
applet-uri
Link
Link
Un
document
hipertext
este
un
document
format

Fig. 7. Schema grafic a unui document hipertext

A a cum se observ în figura de mai sus, avem o pagin principal de la care putem activa, cu anumite „cuvinte cheie” alte pagini. Aceast pagin principal poart denumirea de HomePage, fiind punctul de referin spre care se poate reveni oricând cu comanda back, fiind oarecum asem n toare cu structura arborelui din MS-DOS. Prin activarea link-urilor se poate omite informa ia care nu ne este necesar din acea pagin , putându-se trece imediat la pagina urm toare. Deoarece în paginile Web nu se g sesc doar „cuvinte-cheie” ci i applet-uri, se contureaz conceptul de hipermedia. Web-ul de reprezint de fapt un ansamblu de documente diferite, aflate în calculatoare diferite, situate în diferite col uri ale lumii legate între ele cu ajutorul unor hyperlinks-uri (hiperleg turi) ce func ioneaz asemenea leg turilor dinte paginile unui document. Activarea cu ajutorul unui click pe un simbol al unei pagini Web de pe un server din Germania poate duce la un alt server Web din Statele Unite, care are un hiperlink cu primul. Leg turile dintre documentele Web folosesc adrese pentru conectarea la resursa pe care o indic . Aceste adrese, denumite Uniform Resource Locators 8 , prescurtat URL, pot prezenta leg turi cu aproape orice document sau fi ier din cadrul Internet. Cunoscând adresa URL pentru un document, aceasta poate fi introdus pentru a avea acces la resursa respectiv .

Iat cum arat o adres URL:

http://www.personal.ro/

8 locatoare de resurse uniforme

23

sau

http://mail.yahoo.com

Prima por iune a unei adrese URL, cea din stânga celor dou puncte, se refer la modul de accesare a informa iei, http fiind abrevierea de la HiperText Transfer Protocol. World Wide Web opereaz pe Internet folosind protocoale Internet pentru transmiterea datelor (numite Transmision Control Protocol/Internet Protocols, prescurtat TCP/IP). Protocoalele de re ea func ioneaz pentru ca în re ea, calculatoarele s utilizeze un set specific, unanim acceptat de simboluri, astfel încât transmisiile s fie precise i inteligibile. În cadrul Internetului se utilizeaz numeroase protocoale de re ea. Http este doar unul din aceste protocoale, folosit pentru fi ierele hipertext. Preciz m c nici o informa ie nu circul în re ea f r un protocol de transfer. Pentru utilizatorul obi nuit al sistemului Web, este important de tiut c programele de “explorare/navigare” comunic prin protocolul http. Datorit faptului c în re eaua Internet sunt legate calculatoare ce folosesc diferite sisteme de operare a fost necesar s se creeze un nou limbaj, limbajul HTML (Hypertext Markup Language – limbajul specific World Wide Web). Pentru realizarea acestui limbaj s-a pornit de la câteva premise de genul:

În lume exist mai multe tipuri de calculatoare (Pentium I, II, III, IV, Macintosh etc.); Se utilizeaz sisteme diferite de operare (Linux, Unix, Windows etc.); Se utilizeaz programe diferite (editoare text, programe de grafic , muzic etc.); Nu se poate realiza un program care s realizeze conversii universale de fi iere; Este nevoie de un standard al fi ierelor; Acest standard trebuie s fie compatibil cu fi ierele hipertext.

Accesarea unui document Web, este de fapt accesarea unui document scris în HTML. Hiperleg turile sunt controlate de asemenea de HTML.

Scurt enumerare a posibilit ilor limbajului HTML:

Includerea hiperleg turilor spre alte resurse WEB;

Includerea de imagini în documente care pot fi chiar applet-uri;

Crearea de texte preformatate, inclusiv tabele.

Dezavantajele limbajului HTML:

Nu permite alinierea paragrafelor decât la stânga;

Num r redus de fonturi;

Reducerea calit ii documentului pe calculatoare neperformante.

Limbajul HTML este limbajul care permite ca un document Web s poat fi activat pe orice tip de calculator, sub orice tip de sistem de operare, într-o form aproximativ similar cu cea conceput de autor.

24

V. Software pentru sistemul World Wide Web

Pentru ca informa ia de pe Internet s poat fi preluat din ciberspa iu sunt necesare anumite software-uri. În cazul Web exist a a numitele browsere Web sau navigatoare. Exist trei tipuri principale de browsere Web:

Browsere în modul linie – nu exist facilit i grafice, cromatice iar comanda se execut doar din tastatur .

Browsere multimedia – sunt browsere hipertext i hipemedia care au gama complet de caracteristici.

Din cele dou tipuri de browsere ne vom opri la browserele multimedia, care sunt cele mai utilizate în momentul de fa . Browsere multimedia permit vizualizarea pe ecranul calculatorului a informa iilor grafice, fotografiilor i imaginilor animate. În momentul de fa pe pia exist mai multe tipuri de browsere multimedia, dar ne vom opri doar la dou dintre ele, cele mai frecvent utilizate. Internet Explorer – este un browser Web foarte bun, creat de firma Microsoft. Internet Explorer poate fi instalat odat cu instalarea sistemului de operare Windows 95, Windows 98, Windows 2000, Windows Milllenium sau XP.

Netscape Navigator – este considerat de c tre speciali ti ca fiind unul din cele mai bune browsere Web, acesta fiind dezvoltat de Corpora ia Netscape Comunication. Netscape Navigator are cele mai multe func ii ca browser, folosind comunica ii sigure. Informa ia transmis cu Netscape este criptat , aceasta f când ca transmiterea datelor s fie mai sigur .

VI. Configurarea Internet Explorer versiunea 6.0

VI.1. SETAREA SI ALEGEREA OPTIUNILOR - Pentru setarea si alegerea optiunilor personale, se deschide IE (daca apare fereastra de conectare la Internet – Dial-Up - executa i click pe Work Offline), din nou click pe Tools din Active Title Bar si iar click pe Internet options. Va apare fereastra de dialog Internet Options cu 7 interfete si anume:

Title Bar si iar click pe Internet options . Va apare fereastra de dialog Internet Options

25

1. General; 2. Security; 3. Privacy; 4. Content; 5. Connenctions; 6. Programs; 7. Advanced

1. Interfa a ”General“

- În Home page:

dac se dore te ca Internet Explorer sa porneasc preferen ial cu o anumit pagin web, se scrie adresa paginii dorite (ex: http://www.ubbcluj.ro), iar dac se dore te s porneasc cu o pagin goal se las scris în câmpul Address about:blank.

- În Temporary Internet files:

se execut un click pe settings iar atunci când apare fereastra de dialog pentru Check for newer versions of stored pages se alege varianta Automatically iar pentru Temporary Internet files folder, la Amount of disk space to use pentru a nu se înc rca computerul cu date inutile în casu se terge vechea cifr i se scrie o valoare cuprins între 50 i 75 Mb i apoi se execut un click pe OK, aceasta.

click pe Delete Files

(Aceast opera ie e recomandat s se efectueze periodic, pentru a se terge astfel datele r mase de la vechile navig ri)

În History: La Days to keep pages in history se terge vechea cifr i se scrie 7 pentru ca datele vechi de navigare s se tearg automat s pt mânal;

Click pe Clear history: la apari ia interoga iei se execut un click pe OK i astfel se terg vechile date din computer legate de navig rile anterioare (Aceast opera ie e recomandat s se efectueze periodic, pentru a se terge astfel datele r mase de la vechile navig ri)

La Colors… click pe buton i la apari ia casetei de dialog se bifeaz Use Windows colors si Use hover color, apoi click pe OK

Fonts

:

se bifeaza Delete all offline contents si click pe OK.

click pe buton si la aparitia casetei de dialog alege

- pentru Language script varianta Latin based

- pentru Web page font varianta Times New Roman -pentru Plain text font varianta Courier New si click pe OK. Languageclick pe buton i la apari ia casetei de dialog se execut click pe Add i se alege din lista derulat limba care dori i s fie ad ugat , iar apoi click pe OK; Accesibility… nu se bifeaz nimic La final se execut un click pe butonul Apply pentru implementarea set rilor.

2. Interfa a “Security”

De aceast setare depinde modul de navigare prin Web precum i siguran a/securitatea computerului (hardware&software). La apari ia interfe ei Security: click pe Custom Level i apare caseta de dialog Reset Custom Settings. În caseta Reset to: se bifeaz Medium i se apas butonul Reset. Dac se dore te o maxim siguran se marcheaz

High.

3. Interfa a “Privacy”

Se selecteaz cursorul pe Medium, iar apoi Apply.

4. Interfa a “Content”

26

Content Advisor se utilizeaz dac se dore te o restric ionare a navig rii pentru copii sau pentru a se bloca accesul pe anumite situri din Internet. Certificates este utilizat în comer ul electronic pentru a se ob ine un certificat de autentificare special, de la o serie de societ i specializate pe Web (bineîn eles dup o serie întreag de verific ri etc.). El se ata eaz de e-mailuri i de browser i poate fi consultat i verificat de oricine, convingându-se c emitentul este întradev r persoana care s-a recomandat (mai este utilizat la criptarea-decriptarea e-mail)

Personal informations sunt utilizate în special de oamenii de afaceri. Este practic o Carte de vizit electronica cu datele tale personale, care se poate atasa la e-mailuri etc. Se poate completa dand click pe My profile, va apare lista persoanelor de contact din Adress Book, selecteaza adresa ta sau o faci din nou, din Autocomplete.

5. Interfata ”Connections”

Setarea corect a acestei interfe e este deosebit de important pentru navigarea pe Internet cu Internet Explorer. Setarea se face în func ie de tipul de conexiune a calculatorului la Internet (LAN sau dial-up).

1. Conectarea prin Dial-up:

Se execut un click pe butonul Setup, în fereastra New Connection Wizard se apas butonul next, în fereastra urm toare Connect to the Internet se d comanda next. Se deschide o nou fereastr . Se marcheaz Set up my connection manually, apoi se execut click pe butonul next se alege Connect using a dial-up modem, i se alege next. În fereastra care se deschide se scrie numele ISP-ului (Ex: Connex, Idilis etc.) i se execut un click pe next. Se deschide o noua fereastr în care se va completa num rul de telefon al ISP-ului (daca avem un card de conectare aceste date se afl scrise pe acesta) i se execut click pe butonul next. Se scrie în noua fereastr deschis user name-ul i parola ( i reconfirmarea ei) se execut un click pe butonul next i apoi pe butonul finish.

6. Interfata ”Programs”

Se selecteaz la E-Mail: Outlook Express, iar la Contact list: Address Book. Restul este alocat automat. Deasemenea bifa i Internet Explorer should check to see whether it is the default browser. Click pe OK si gata.

7. Interfata ”Advanced”

În interfa a „Advanced” se execut un click pe butotul Restore Defaults, dup care se execut un click pe butonul Apply.

VI.2. Conectarea prin LAN Din interfa a connections se selecteaz Lan Settings

, se marcheaz

Automatically detect settings (dac nu este detectat automat serverul se bifeaz i completeaz câmpul Use automatic configuration script precizând adresa serverului. Se marcheaz Use a proxy server (se completeaz adresa proxy serverului i portul dac nu este dectectat automat - dac exist un proxy server) precum i Bypass proxy

27

server for local addresses. În Advanced server for all protocols.

se bifeaz op iunea Use the same proxy

Sumar Modulul 3 analizeaz originile Internetului, extensiunea actual a conceptului, World Wide Web i extensiunile sale, conexiunile necesare rul rii programului software Internet Explorer, modalit ile de navigare la o anumit adres Web i set rile de conexiune.

Sarcini i teme ce vor fi notate

1. Realizarea set rilor de conexiune la Web în Internet Explorer.

2. Navigarea la o adres dat .

Bibliografie modul

Kalbag, Asha; World Wide Web pentru încep tori, Ed. Aquila `93, Oradea, 1999 Eager, Bill; Utilizare Internet, Ed. Teora, Bucure ti, 1996

28

MODUL 4

ADRESELE IP; ADRESELE DE E-MAIL;

CONECTAREA CALCULATORULUI LA INTERNET.

Scopul i obiectivele