Sunteți pe pagina 1din 3

Home DRI - P1 Resurse Lectia 6 - Managementul stress-ului

6. Managementul stresului
6.1 Factorii care determina stress-ul
6.2 Suprasarcina profesionala - factor de stress
6.3 Tehnica eficienta de relaxare
6.4 Care sunt efectele stresului?

Situatia de la serviciu este foarte stresanta...


Nu mai pot, stresul este prea mare...
Ma streseaza individul acela...
Nu mai rezist, e prea mult stres...

Acestea sunt expresii pe care unii dintre noi le folosesc de foarte multe ori pe zi. Altii - de mai putine.
Totusi, ce este stresul? n aceasta lectie, vom zabovi putin asupra lui.

n primul rand, trebuie sa facem o distinctie ntre stres si factorii stresori.


Stresul se refera la reactia organismului si este un mecanism fiziologic care are ca scop restabilirea
echilibrului n urma actiunii factorilor stresori.

Un factor de stres este o situatie la care este expus subiectul care, pentru a-i face fata, trebuie sa se
adapteze.

Ne vom concentra n continuare putin asupra tipurilor factorilor de stres si asupra naturii lor, ntrucat, n
functie de aceste doua criterii, interventia este mai mult sau mai putin complicata.

6.1 Factorii care determina stress-ul

Am putea distinge factori de stres acuti si factori de stres cronici si repetitivi.


Cand vorbim de prima categorie - factorii de stres acuti - ne gandim implicit la efecte cu o intensitate foarte
puternica, la care organismul face cu greu fata si de obicei este necesara interventia specialistului
(psihoterapeutul). Astfel, un eveniment acut primejdios sau resimtit ca incontrolabil (de exemplu, un
accident de masina, o agresiune, un viol) poate avea consecinte care, chiar daca nu sunt vizibile pe
moment, pe termen lung perturbeaza ntreaga activitate a persoanei.

n termeni de specialitate, se spune ca se dezvolta stresul posttraumatic. Acesta ar fi caracterizat printr-o


stare de neliniste permanenta, cu tresariri bruste (inima bate mai repede, transpiratie, frica uneori intensa)
la zgomot sau la alti stimuli obisnuiti. Noaptea, adeseori si ziua, persoanele sunt dominate de imaginile sau
amintirea episodului respectiv. Destul de repede apare o senzatie de oboseala, de disparitie a motivatiei si
a placerii, evoluand catre o stare depresiva. Stresul posttraumatic trebuie tratat cat mai repede posibil
dupa episodul care l-a declansat si, de cele mai multe ori, urmarea unui tratament si a unei psihoterapii da
rezultate satisfacatoare.

1 of 3 02.08.2006 17:53
Al doilea tip de factori de stres (factorii de stres cronici) corespunde unor situatii repetitive sau cronice, cum
ar fi: suprasolicitarea profesionala, spiritul de competitie sau o ambianta de munca neplacuta. Ritmul de
viata - orele de sculare si de culcare, lucrul n ture, frecventele schimbari de fus orar - intra n acest cadru.

6.2 Suprasarcina profesionala - factor de stress

La nivel profesional - suprasarcina profesionala, care consta ntr-o cantitate disproportionata de


informatii de verificat, probleme de rezolvat sau chiar decizii de luat, este unul din factorii de stres curenti.
Spiritul de competitie si de performanta este, de asemenea, o sursa de tensiune suplimentara. La polul
opus, subsarcina profesionala, o munca monotona si fara orizont, reprezinta factori de stres recunoscuti,
mai ales cand exista un decalaj ntre ambitiile subiectului si profesia sa.

Lipsa banilor, datoriile, cumpararea unui apartament sau a unei case dau "batai de cap" si pot fi
responsabile pentru o stare de teama cronica. Conditiile de locuire, insalubritatea, zgomotul si alte neplaceri
cronice sunt, n general, greu suportate.
Problemele legate de relatii, cele de la serviciu sau de acasa reprezinta o sursa importanta de factori de
stres. Nentelegerile, disputele, climatul tensionat, criticile si, uneori, chiar complimentele, solicitarile altora,
responsabilitatea n familie sau n mediul profesional intra si ele n acest cadru.

Reactia subiectului devine permanenta sau foarte frecventa. Aceasta l mpinge putin cate putin catre
epuizare. Si n aceste cazuri, imposibilitatea de a-si controla reactia de stres face necesara interventia
specialistului (demers terapeutic).

Dar fiecare dintre noi poate nvata anumite moduri prin care sa se deconecteze astfel ncat sa previna sau
sa amelioreze efectele factorilor stresanti. Literatura consacrata modului cum sa faci fata stresului
accentueaza, de obicei, asupra importantei relaxarii si a gandirii pozitive.

6.3 Tehnica eficienta de relaxare

Va vom propune mai jos o tehnica de relaxare si de gandire pozitiva. Dar nainte vom preciza faptul ca
tehnicile au o eficienta mai mare sau mai mica n functie de momentul n care sunt aplicate. Pentru ca vom
vedea ca organismul raspunde cu o reactie de adaptare, care este evident influentata si de contextul n care
are loc stimularea, dar si de caracteristicile personale ale subiectului. Iar aceasta reactie de adaptare are
trei faze (a se vedea si desenul):
- faza de alarma - care pregateste corpul pentru actiune
- faza de rezistenta - n timpul careia corpul se organizeaza sub tensiune
- faza de epuizare - caracterizata prin oboseala

Cu cat interventia noastra are loc mai devreme (de exemplu n reactia de alarma), ne relaxam, gandim
pozitiv, cu atat avem sanse mai mari ca efectele stresului sa fie mai mici.

2 of 3 02.08.2006 17:53
6.4 Care sunt efectele stresului?

Starea de stres posttraumatica este complicatia cea mai frecventa n cazul unui factor de stres acut, dar si
alte tulburari, mai putin marcante, apar n mod curent: insomnia, starea de tensiune permanenta.
Cateodata apar si tulburari organice: gastrita, ulcer, diabet.

Cand starea de stres devine cronica, se instaleaza oboseala, depresia, mai ales cand subiectul intra n faza
de epuizare. Atunci intervine recursul la substante "miracol": tutun, alcool, cafea, dar si tranchilizante.
Calitatea vietii se degradeaza datorita alimentatiei haotice (prea multa sau prea putina mancare), reducerii
timpului de somn, etc.

Tulburarile functionale - migrene, simptome digestive, probleme de piele - sunt foarte frecvente.

Bolile organice - hipertensiune arteriala, colesterol, infarct miocardic, tulburari ale tubului digestiv - gasesc
un teren foarte favorabil. Pot aparea, de asemenea, probleme endocrine, cum ar fi diabetul sau o boala
tiroidiana.

n afara de simptomele functionale sau organice, stresul si consecintele sale - iritabilitate, anxietate,
depresie - provoaca adesea probleme relationale, n familie sau la serviciu, uneori chiar conflicte importante
care, la randul lor, agraveaza situatia: stresul genereaza stres!

Ultima modificare: Monday, 26 June 2006, 01:33 PM

Copyright 2003-2005, Business and Communication Research Center. Termeni de utilizare

3 of 3 02.08.2006 17:53