Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Politehnica, Facultatea Transporturi

PROIECT C.I.A.

TERMOSTAT FOLOSIND CIRCUITUL INTEGRAT LM 339

Profesor coordonator:

S.l.dr.Ing. Valentin Alexandru Stan

Student: Bugheanu Mihai Marian

Specializarea: Telecomenzi si electronica in transporturi

Anul: III

Grupa: 8315
CUPRINS:

1. Tema proiectului
2. Justificarea temei
3. Schema bloc
Descrierea blocurilor
4. Memoriu tehnic
5. Parametri de functionare
6. Schema electrica
7. Calculul componentelor
8. Calcul economic
9. Cablaj imprimat
10. Tehnologie de realizare
11. Diagrama de defectoscopie
12. Bibliografie
1. Tema proiectului:

Folosind un circuit integrat LM 339, sa se proiecteze un circuit care sa raspunda la


variatia temperaturii ambiente prin inchiderea intrerupatorului unei centrale termice. Pentru
sesizarea variatiei temperaturii se va folosi un senzor de temperatura (termistor), iar ca
intrerupator se va folosi un releu.

2. Justificarea temei

Am ales aceasta tema deoarece poate fi folosita ca un termostat pentru pornirea unei
centrale termice la un pret mai scazut decat cele existente pe piata.

3. Schema bloc

ALIMENTARE ALIMENTARE
BLOCURI RETEA

SENZOR DE SISTEM DE SISTEM DE


TEMPERATURA COMPARARE COMUTARE

SURSA DE INTRERUPATOR AL
REFERINTA CENTRALEI
TERMINCE
Descrierea schemei bloc:

Cum se poate observa pe figura pentru aceasta aplicatie avem nevoie de un circuit de
alimentare care sa sustina blocurile functionale ale schemei. Acest circuit se poate realiza cu
usurinta, ieftin si rapid folosind un transformator de retea monofazat care sa reduca
tensiunea de alimentare de la 220V c.a. in jurului lui 15V c.a., o punte redresoare si un filtru cu
condensator care sa netezeasca pulsatiile de dupa redresare. Pentru a obtine o mai mare
stabilitate si acuratete a tensiunii de alimentare se poate folosi un stablilizator integrat de
tensiune pozitiva de tipul LM 7814 care garanteaza la iesirea sa o tensiune continua stabila in
timp.
Blocul responsabil cu preluarea si traducerea informatiei din exterior este un senzor
de temperatura (termistor) care transforma temperatura intr-o marime electrica. Termistorul
isi va varia rezistenta in functie de variatia temperaturii, daca este unul cu coeficient negativ
de variatie, rezistenta scade, iar daca este cu coeficient pozitiv aceasta va creste.
Curentul ce se stabiliste prin termistor generat de tensiunea de alimentare, va suferi in
mod clar o variatie. Aceasta variatie va fi sesizata de unul din cele patru comparatoare din
LM339 prin raportarea ei la un prag de referinta furnizat de sursa de referinta.
Aceasta sursa nu este nimic mai mult decat o dioda Zener cu o valoare convenabila
alimentata printr-un rezistor de ballast de pe alimentarea generala.
Sistemul de comparare inclus in LM339, da comanda ce actioneaza blocul de
comutare. Blocul de comutare este realizat dintr-un releu care in urma comenzii primite se
atrage si leaga centrala termica la tensiunea retelei , permitand pornirea acesteia.
Releul cumutator poate fi unul cu o singura ramura de contacte care inchide circuitul
care leaga centrala termica la reteaua de energie .
4. Memoriu tehnic

1.Comparator neinversor cu histerezis


Potentiometrul sau rezistorul semireglabil 1 are rolul de a face posibila ajustarea
sensibilitatii termistorului pentru a declansa mecanismul la o anumita temperatura.
Potentiometrul sau rezistorul semireglabil 2 din bucla de reactie a comparatorului are rolul
de a ajusta tipul de raspuns al acestuia.
Rezistoarele 3 , 4 au rolul in polarizarea tranzistorului T si alimentarea releului.
In momentul in care se modifica starea logica a bitului de comanda, curentul debitat
este destul de mic, insuficient pentru controlul releului, fiind necesara o amplificare a acestui
curent.
Tranzistorul T are asadar jonctiunea baza-emitor polarizata, dar este necesara si
polarizarea jonctiunii baza-colector pentru a capta golurile electronice produse la polul
pozitiv al sursei releului si a realize astfel amplificarea necesara.
Acest rol revine diodei D. Rolul sau este de a asigura deci un potential negativ pe
colectorul lui T, dar si de a dirija curentului de colector catre releu, rezistenta opusa de ea pe
traseul (in sensul de neconductie) fiind mult mai mare decat cea a releului. Acest curent de
dupa amplificare ar trebui sa ajunga la o valoare suficienta pentru deschiderea releului.

2.Circuitul integrat LM 339


Circuitul integrat LM 339 contine patru comparatoare independente si un etaj comun de
alimentare. Iesirea este clasa A transistor cu colector in gol. Timpul de raspuns la semnal
mare, de 0,3us satisface cerintele de compatibilitate cu circuitele TTL pentru aplicatii
industriale.
Caracteristici notabile:

Tensiuni de alimentare: sursa simpla 2 V 36 V si sursa dubla 1 V 18 V;


Curent de alimentare: 0,8mA independent de tensiunea de alimentare U;
Tensiunea de saturatie: 250mv la 4mA;
Iesirea compatibila cu TTL, DTL, MOS si CMOS;
Tensiunea de offset si curentii de intrare redusi.

Schema electrica interna a LM 339:


Configuratia terminalelor:
3.Termistorul
Pentru a putea culege o informatie legata de temperatura din mediului ambient este
necesar folosirea unui termistor pe post de senzor. Denumirea de termistor este o
combinare a cuvintelor englezesti thermally sensitive resistor (rezistenta sensibila termic).
Aceasta denumire descrie functia de baza a dispozitivului si anume aceea de-a avea o
schimbare a rezistentei electrice predictibila in functie de orice schimbare a temperaturii sale
absolute. Termistorul NTC (Negative Temperature Coefficient) este un dispozitiv
semiconductor cu doua terminale, relativ simplu, realizat din amestecuri sintetizate din oxizi
ai metalelor de tranzitie ca manganul, cobaltul, nichelul, fierul, cuprul. Spre deosebire de
metale la care rezistenta electrica creste cu temperatura, la termistor rezistenta scade cu
cresterea temperaturii lor:

R(T)=A /

unde:

A = constanta ce depinde de geometria dispozitivului;


T= temperatura in grade Kelvin;
R=rezistenta la temperatura T;
B= constanta ce depinde de materialul semiconductor masurat in K, B= E cu E banda
interzisa a semiconductorului si se determina din valorile rezistentei la doua temperaturi:

B=[1 2 /( 2 -1 )] ln(1 /2 )

Reprezentarea grafica a legii de variatie R=f(T)

Rezistenta R a unui termistor la o temperatura absoluta oarecare T, este data in


functie de rezistenta 0 la o temperatura absoluta initiala 0 de relatia:
Ln(R/0 )=Bx(1/T-1/0 )

Reprezentarea grafica a legii de variatie R=f(T)

Parametrii utilizati pentru a descrie caracteristicile oricarui termistor sunt:

Rezistenta electrica nominal la 25 ;


Reportul rezistentelor pentru doua temperaturi date (250C si 85);
Coeficientul de temperatura al rezistentei (=(1/R)x dR/dT=-B/ 2 ) exprimat in % / ;
Puterea disipata maxima;
Factorul (coeficientul) de disipare;
Constanta de timp termica;
Domeniul de temperatura si .

Schimbarea temperaturii termistorilor poate fi clasificata in functie de tipul incalzirii:

Externa, cauzata de temperatura ambianta;


Interna. ca rezultat al puterii dezvoltate de trecerea curentuluui prin dispozitiv (auto-
inclazire);
Combinata, (externa+interna).

Daca un termistor este parcurs de un curent electric temperatura sa creste pana cand
caldura degajata prin efectul Joule este echilibrata de schimbul termic cu mediul ambian.
Autoincalzirea este determinata de forma sa geometrica, de montara aleasa de
dimensiunea si materialul terminalelor si de oricare alt factor ce poate contribui la disiparea
caldurii. Daca P=RI2 =U 2 /R este puterea ce trebuie disipata si T = T T0 este cresterea
temperaturii termistorului, coeficientul de disipatie termica C este:

C=P/T[W/C ,util mW/C]

si masoara puterea electrica necesara pentru mentinerea termistorului cu 10C deasupra


temperaturii ambiante. Tensiunea pe termistor, in modul autoincalzit, are un maxim:
B
Umax = [C(Tmax T0 )AeT ]1/2

Corespunzator temperaturii Tmax =(B/2)[1 (1 4T0 /B)1/2]

Curba curent-tensiune pentru


termistor.

Constanta de timp termica reprezinta timpul necesar termistorului sa reduca cu


63.2% diferenta initiala de temperatura dintre termistor si mediul inconjurator. Ea se
calculeaza dupa relatia:

=H/C

unde:
H=capacitatea termica a termistorului (J/ );
C=coeficientul de disipare (W/ ).

Masurarea lui se face punand termistorul intr-un mediu cu temperatura


cunoscuta 0 , fara curenti de aer, aplicandu-i putere electrica pentru cresterea temperaturii
lui la o valoare data intrerupand alimentarea electrica si masurand timpul necesar
termistorului sa ajunga la temperatura 0 +63.2%( - 0 ).
Metoda autoincalzirii defineste timpul necesar termistorului sa revina la temperatura
mediului si da o informatie importanta legata de capacittatea senzorului de a-si modifica
rezistenta electrica sub influenta unei schimbari bruste (treapta) de temperatura. In
aplicatiile cu termistori autoincalziti este mai importanta capacitatea termica H a acestuia,
decat constanta de timp.
4.Releul
Din punct de vedere constructiv releul este compus dintr-un numar n de contacte
care sunt inchise sau deschise cu ajutorul unor armaturi ce sunt atrase sau respinse de n
bobine strabatute de un curent de comanda.
Asadar este un dispozitiv electromagnetic capabil sa comute sau sa intrerupa un
circuit in urma unei comenzi externe sub forma unui impuls de tensiune. La un releu obisnuit,
de uz general, starea circuitului se mentine atata timp cat este prezenta comanda. Exista insa
si variati de relee, mai complexe, care raman inclestate pana la aparitia unei comenzi, fie
electrica fie mecanica.

Schema principiala a unui releu


simplu:1 n pini alimentare 1 n
pini semnal