Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Ovidius

Facultatea de Stiinte Economice Management

Managementul proiectelor
Miere de albina

Profesor coordonator Studenta


Antohi Ionut Cosnita Andreea
Cuprinsul
1. Prezentarea succinta a produsului
2. Generalitati
3. Managementul apicol
4. Analiza riscuri (avantaje si dezavantaje)
5. Rezultatele (parametri calitativi)
6. Concluzii
7. Bibliografie
Mierea de albine a fost prima substan dulce folosit de om, fiind preuit n
special de preoi n cadrul diverselor ritualuri. Exist suficiente mrturii c n
civilizaiile antice mierea era folosit, printre altele, la prepararea unei buturi
alcoolice la care se aduga polen i levuri din faguri, ns, cele mai vechi
documente referitoare la miere sunt dou fragmente scrise n limba sumerian. De
la egipteni au rmas mrturii privind modul de recoltare i folosire a mierii.
Babilonienii i diferitele civilizaii strvechi din India i China, utilizau mierea att
ca medicament ct i la ritualuri i ceremonii.
Prin calitile sale nutritive este considerat un aliment de mare valoare n hrana
oamenilor de toatevrstele, avnd utilizri largi n dietetic i terapeutic.Mierea
este foarte des folosit n alimentaie, n buctrie sau ca medicament, fiind de
medicina popular foarte apreciat. De asemenea are importante semnificatii n
alimentaia artificial, n alimentatia pre si post- operatorie, n pediatrie i
ginecologie.

Generalitati
Mierea de albine este un produs natural complex rezultat al nectarului floral al
plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine (Apis mellifera L) cu substante
proprii, prin actiunea sucului secretat de glandele acestora.Albinele produc
frecvent si miere de mana, care provine din diverse lichide dulci din planta, dar nu
din floare.Productia mindiala de miere variaza de la an la an, cantitatea medie in
prezent este in jur de 700.000 t. Este o solutie apoasa bogata in substante zaharoase
- pana la 80% - reprezentate indeosebi de glucoza si fructoza ce provin din nectarul
floral, extrafloral, mana si alte surse, recoltate de albine si depozitate in faguri.
Enzimele, pe care albinele le introduc in nectar, au insusirea de a scinda zaharoza,
maltoza, melezitoza, rafinoza, melibioza etc., acest proces durand ani indelungati.
Transformarea nectarului de catre albine in miere este insotita apoi de
preschimbarea si inlocuirea continutului de acizi nefolositori, odata cu eliberarea
surplusului de apa.
Clasificarea mierei de albina
Dup provenien:

- miere de flori, (floral), provenit din prelucrarea nectarului


i polenului cules de albine din florile plantelor melifere,
- miere de man, (extrafloral), provenit de pe alte pri ale plantei, n
afar de flori; poate fi de origine animalsau vegetal.

Dup speciile de plante melifere de la care albinele au adunat nectarul:

- miere monoflor, provenit integral, (sau n mare parte), din nectarul


florilor unei singure specii: (salcm, tei,floarea soarelui ,ment)
- miere poliflor, provenit din prelucrarea unui amestec de nectar de la
florile mai multor specii de plante.

Dup modul de obinere:

- n faguri (se livreaz n faguri),


- scurs liber din faguri ,
- extras cu ajutorul centrifugii ,
- obinut prin presarea fagurilor ,
- topit (fagurii sunt nclzii).

Dup consisten:

- lichid (fluid),
- cristalizat (zaharisit).

Dup culoare: - incolor, galben-deschis, aurie, verzuie, brun sau rocat.

Dup arom, diversele sorturi de miere, se apreciaz prin miros i degustare,


indicndu-se denumirea speciei de plante din care provin.
Managementul apicol

Cei 3 factori esentiali pentru obtinerea unor bune rezultate in practica si productia
apicola sunt:
1. Detinerea unei stupine bine organizate
2. Conditii pedo-climatice optime
3. Existenta unei bune baze melifere

Se iau masurile de rigoare pentru:


preintampinarea roirii,
se asigura apa (in adapatoare asezate la umbra si spalate cat mai des),
se practica pastoralul la plantele melifere,
se urmareste extragerea mierii la timp,
se ofera toate conditiile optime pentru cules si pentru mentinerea albinelor in
stare activ
Revizia de toamna propriu-zisa
-numarul
-calitatea
-asigurarea
-definitivarea pregatirilor de iarna
Conditiile unei bune naze malifere
-raza economica de zbor
-stabilirea unui numar optim de stupi
-alegerea vetrelor de stupina
-asezarea stupilor
Conditii pedoclimatice favorabile si capacitate nectarifera
-capacitatea nectarifera
-compozitia solului
-clima
Sorturi de miere

Mierea monoflora - care provine integral sau in cea mai mare parte din nectarul unei
specii de plante (miere de salcam, tei, floarea soarelui, rapita etc.).
Mierea poliflora - care provine dintr-un amestec de nectar de pe flori de diferite
specii sau dintr-un amestec de miere monoflora (faneata de deal, de ses, de balta, pomi
fructiferi, salcam- tei, tei- floarea soarelui etc).
Mierea de padure - care provine in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte
parti ale plantelor decat florile, in amestec cu nectarul florilor din padure.
In functie de modul de prelucrare mierea de albine se clasifica in:
- miere de fagure;
- miere obtinuta prin scurgere libera;
- miere obtinuta prin centrifugare

Mierea florala

Mierea de coriandru - de culoare deschisa, asemanatoare cu cea de salcie, in


primele 2 saptamani de la extractie are un gust neplacut, dar lasata in maturator
descoperita, isi pierde acest miros ajungand o miere suava excelenta.
Mierea de crusin - este laxativa.
Mierea de floarea soarelui - in sedimentul ei granulele de polen ajung uneori
pana la 100 %. Datorita continutului mare de glucoza, cristalizarea se declanseaza
mult mai repede fata de celelalte sorturi de miere, uneori chiar in faguri, extractia
ei trebuind sa se faca repede.
Mierea de izma este recomandata pentru afectiunile de stomac si intestine.
Mierea de iarba neagra este buna pentru anemici, clorotici si in afectiunile
sistemului nervos.
Mierea de levantica - este recomandata celor epuizati fizic si nervos.
Mierea de menta - are aroma mentei si gust dulce, consistenta uniforma, vascoasa,
cristalizeaza in granule marunte, incomplet. Are culoare verzui-brun roscata si se
recolteaza in cantitati mari in Delta Dunarii si zonele de inundatie ale acesteia.
Contine o cantitate mare de vitamina C si datorita calitatilor nutritive si terapeutice,
se cauta pentru consum.
Mierea de salcam - din cauza unei cantitati mai mari de fructoza cristalizeaza
foarte incet )la cativa ani. Face parte din sortul de miere de calitate superioara,
fiind cea mai solicitata pe piata externa, datorita aromei si gustului placut pe care il
are. Si mai sunt de (paducel,pin,rapita,rozeta,salcie,tei,zburatoare,trifoi).

Mierea de mana
Pentru consumul uman are o valoare deosebita, continand multa inhibina (un
bactericid foarte puternic) si saruri minerale (de 12,8-20 de ori mai bogata in saruri
minerale decat cea florala), calciul si magneziul prezentand cel mai mare interes
terapeutic intrucat organismul uman asimileaza mult mai bine aceste saruri prin
alimentatia naturala decat prin administrarea sintetica.

Dupa arborii de la care provine este de mai multe feluri: de stejar, de brad, de
molid etc. Secretia manei e conditionata de o serie de factori printre care
mentionam:

1. Factorii interni: factorii genetici ce se transmit fiecarei specii de insecte


producatoare de mana.

2. Factorii externi: factorii meteorologici, solul, expozitia insorita,


altitudinea etc.

3. Factorii biotici: (pradatori, daunatori si paraziti). Pradatorii (veveritele,


ghionoaiele, ciocanitoarele, pitigoii, sticletii, viespile, mustele etc.)
decimeaza lachnidele in toate stadiile de existenta. Pe langa acesti aprigi
dusmani, insectele producatoare de mana au si prietenii lor: furnicile de
padure - care le protejeaza si le stimuleaza secretia de mana

Mierea poliflora obtinuta din nectarul florilor din fanete, majoritatea plante
medicinale, are o valoare terapeutica superioara. Cele 70 de substante biologic
active continute de miere ii confera o pluralitate de efecte care o fac sa aiba un
larg evantai de actiuni terapeutice globale din care enumeram urmatoarele:
trofice (intaritoare), fortifiante, tonice, cicatrizante, conservante, protective
antigerminative, nutritive, homeostatice (opresc hemoragia), regeneratoare .
Mierea este recomandata in tratamentul diferitelor afectiuni, din care cele mai
frecvente sunt: rani, arsuri, degeraturi, boli interne (stomac, inima, ficat, bila),
afectiuni ale cailor respiratorii (rinite, guturai, sinuzite, faringite, bronsite), boli
endocrine, ginecologice, anemii, afectiuni psihiatrice sau neurologice. Mierea
nu este recomandata in obezitate si diabet.

Valoarea alimentar a mierii const n primul rnd n bogia ei n zaharuri (70-


80%), din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelen.
Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple, (glucoz i fructoz),
care nu mai necesit o prelucrare special prin digestie, fiind direct asimilate i
arse complet, pn la stadiul de bioxid de carbon i ap, elibernd energie n
toate etapele de descompunere prin care trec. Un gram de zaharuri din miere
elibereaz ca i zahrul de sfecl: 4,1 calorii, dar (spre deosebire de zahr),
aceast energie este pus n totalitate la dispoziia organismului, astfel c
mierea este un aliment uor asimilat i digerabil. Deosebirea esenial a mierii
de albine de zahrul comercial const n coninutul su ridicat n unele
substane nezaharoase (microelemente, enzime, acizi organici i vitamine), care
i exercit efectul pozitiv att prin aciunea de reglare a unor funcii importante
ale organismului, dar i contribuind la conferirea calitilor gustative specifice
("gust de miere"). Att aspectul, culoarea, consistena i gustul fac din miere un
aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specific, datorit coninutului n
uleiuri eterice (volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din
care provine.
Un viitor proiect cu albine

Pentru cei interesai de nfiinarea unei stupine n 2015, tnrul apicultor are
cteva sfaturi legate de investiia iniial ntr-o astfel de afacere. Dac nu tii
nimic despre creterea albinelor, este bine s ncepei doar cu civa stupi, s
cptai experien i s nvai s cunoatei albina. Fr astfel de cunotine,
putei pierde tot efectivul de albine ntr-o singur zi!
Suma minim cu care se poate nfiina o stupin este, teoretic, de doar 600 de lei.
Din aceti bani se achiziioneaz un stup complet din lemn (vopsit, cu rame,
podior, hrnitor, etc.) cu 200 de lei i o familie de albine al crui pre pornete de
la 400 de lei. Familia de albine nseamn cteva mii de albine i regina, explic
apicultorul. El detaliaz i modul n care se face achiziia de albine, povestind
amuzat cum unii clieni l-au ntrebat dac s vin cu un sac pentru a lua insectele.
Cumprtorul fie ia familia cu tot cu stup, fie vine cu propriul stup, explic
apicultorul. Mutarea familiei de albine se numete transvazare i aciunea de a
transvaza se face cu ajutorul ramelor n noul stup, dup care, seara, se nchide
urdiniul (deschiztur ngust ntr-un stup, pe unde ies i intr albinele) i stupul
poate fi mutat n siguran n noua stupin.
Dei suma iniial pentru nfiinarea unei stupine poate fi considerat cea de 600 de
lei, de fapt apicultorul mai are nevoie i de alte echipamente. Lista minim ar
include:
-Stup din lemn (complet): 200-250 de lei/bucata
-Familie de albine: 400-500 de lei/familia
-Combinezon intergral (recomandat cel cu fermoar): 150 de lei
-Mnui de piele: 25 de lei
-Afumtor: 60 de lei
-Colector de polen: 20-30 de lei
-Centrifug apicol (recomandat cea din inox, cu patru rame): circa 1.200 de lei
(nou)
-Butoi pentru miere (din inox): circa 900 lei pentru cel de 300 litri
-Maturator de miere (din inox 100litri): de la circa 500 de lei
Porductia mierei . Despre producia de miere ce se recolteaz dintr-un stup,
apicultorul spune c media este de 40-45 de kilograme de miere ntr-un an bunicel.
Cu albine care au genetic bun sunt mai strngtoare, i n condiii ideale de
vreme, se ajunge uor la o cantitate de 80-90 de kilograme de miere de la un singur
stup. ntr-un an slab, ns, se pot aduna 10-15 kilograme/stup.

Produsele apicole la mare cautare


Valorificarea produciei de miere este o alt provocare a apicultorilor romni.
Astfel, ei au dou variante: fie vnd la en-gros la jumtate din preul pieei (circa
10 lei/kilogram), fie i ambalaeaz singuri mierea i particip la trguri sau
comercializeaz ctre clieni fideli i n magazinele cu profil naturist. Pe lng
mierea de diferite feluri, apicultorul i poate rotunji profitul cu alte cteva produse
apicole: polenul (strns cu colectoarele de polen de la intrarea n stup pre: 40-50
de lei/kilogram), propolis (se pun colectoare pe rame pre: 300 de lei/kg), lptior
de matc (se culege greu, cu pipeta sau seringa pre: 600 de lei/kg) sau cu apilanil
(extract din larvele de trntor, mai conine mici cantiti de lptior de matc,
pstur, miere i propolis pre: 150lei/kg).

Etapele stuparitului pastoral

Profitul unei stupine depinde de modul n care apicultorul reuete s plimbe


stupii. Doar cei care locuiesc n zone cu flor deosebit au anse s produc miere
innd stupii n spatele casei. Stupritul pastoral este esenial pentru o producie
mare de miere. n aceast perioad (ianuarie), albinele stau n stup. Abia pe 15-20
aprilie voi pleca cu stupii la rapi. Dup aceea, la o sptmn distan nflorete
salcmul, iar perioada dintre este ideal pentru a extrage mierea de rapi, care
cristalizeaz rapid. Dup salcm urmeaz teiul i floarea-soarelui, dup care, n
unele zone care au fost inundate mai ales n Delta Dunrii se duc stupii la
ment. Apoi urmeaz perioada de miere poliflor. Sunt practic 6 luni la foc
continuu din aprilie pn n octombrie, cu un calendar bine pus la punct i locaii
atent alese.
Riscuri pentru profit si pentru albine

El atrage atenia c stupritul pastoral, la fel ca i stupritul staionar sunt expuse


unor riscuri uriae pentru albine. Spre exemplu, anul trecut a fost un an ploios din
aprilie i pn n iunie. Degeaba era salcmul n floare dac albina nu putea iei
afar din stup i era frig. Au murit albinele de foame n stup la toi cei care nu i-au
putut permite s le asigure sirop ca hran, s treac peste acele momente critice,
povestete Alexandru Nicoar pentru Agrointeligena cauza care a dus la dispariia
a zeci de mii de familii de albine n 2014. Un alt risc l reprezint teiul, despre care
apicultorii cu experien tiu c la trei ani face secreii toxice. Albinele trebuie
urmrite. Dac se vede o schimbare de comportament de la tei, trebuie mutate de
urgen. Acele toxine le omoar, atrage atenia tnrul.

Alt pericol poate i cel mai mare, l reprezint tratamentele de erbicidare aplicate
de fermierii din cultura mare. Neonicotinoidele, mai exact. Pentru a preveni aceste
situaii, este n funciune un sistem n care apicultorii care doresc s amplaseze
stupinele ntr-o loc, anun primria pe raza creia se afl terenul. La rndul lor,
autoritile locale au responsabilitatea de a avertiza fermierii care lucreaz
suprafeele din zon , dar se pun la dispoziie i numerele de telefon ale acestora.
Noi ne lum toate msurile de prevenie. Eu plec n pastoral cu un prieten care
merge nainte n recunoatere. Spre exemplu, anul trecut a mers la terenul cu rapi
i a reuit s gseasc exact agricultorul care se ocupa de lucrri. Ne-a spus data
cnd face erbicidarea i ne-a informat c dup trei zile, zona e sigur pentru albine.
Aa a i fost, nu am avut probleme. Fermierii tiu c albinele le ajut cultura, nu le
fac pagube. Pentru a accesa fonduri europene prin proiecte pe PNDR 2014-2020
sau pentru a primi sprijin financiar prin Programul Naional Apicol, cresctorii de
albine trebuie s se nscrie n forme asociative. Cotizaia anual este de circa 250
lei/an.
Parametrii de calitate pentru miere
EU Standard (European Honey Directive of (Codex Alimentarius
Parametrul the European Honey Commission) Standard of F.A.O. / O.M.S
International Standard Commission)
Continutul de apa, % (g/g),
21 g /100 g 21 g /100 g
maxim
Zahar direct reducator,
exprimat in zahar invertit, (%,
g/g), minim
Miere de flori 65 g / 100 g 65 g / 100 g
Miere de mana 65 g / 100 g 45 g / 100 g
Zahar usor hidrolizabil,
exprimat in zaharoza, (%,
g/g), maxim
General 5g/100g 5g/100g
Miere de mana 10g/100g 15g/100 g
Miere de salcam, lavanda,
lucerna, portocal, rozmarin si 5g/100g 15g/100 g
dulcisor
Substante insolubile in apa,
0,1g/100 g 0,1g/100 g
% (g/g), maxim
Continutul de elemente
minerale cenusa, (%, g/g),
maxim
General 0,6 g/100g 0,6 g/100g
Miere de mana 1g/100 g 1,2 g/100g
Continut de HMF, mg/kg,
10 mg/Kg / (40) 10 mg/Kg / (40)
maxim
Indicele de culoare, mm pe
scara Pfund
Miere de salcam, maxim 12 12
Miere de mana, minim 65 65
Ce riscuri implica glucoza industriala !

Glucoza se gsete n mod natural n majoritatea fructelor i, desigur, se regsete


i n miere. ns cea introdus n mod artificial n mierea falsificat, pentru a o
nmuli, este glucoz artificial obinut prin hidroliza amidonului din porumb sau
din cartofi. Exist dou forme: lichid i solid, dar la falsificarea mierii se adaug
cea n form lichid, avnd culoarea i gustul similar cu cel al mierii, iar mirosul
insesizabil. n general, glucoza industrial lichid se folosete la siropurile pentru
confierea fructelor, la compoturi i la prepararea lichiorurilor. Riscul pe care l
implic un consum ndelungat de miere falsificat este c, n loc s ne protejm
sntatea, beneficiu oferit n mod normal de mierea autentic, ne-o compromitem.
Mai exact, a consuma miere n care s-au adugat ndulcitori artificiali este aproape
la fel de nociv cum este i consumul de zahr i de produse dulci rafinate.
Alte metode de falsificare a mierii adaos de zahr invertit, sirop de porumb,
melas; adaos de E-uri (zaharin, aspartam, sucraloz, caramel); amestec de
amidon, gelatin, albu de ou; adaos de conservani i de neutralizani; adaos de
polen; poate fi falsificat indirect, prin hrnirea albinelor cu zahr, sirop invertit,
sirop de porumb, glucoz.
Concluzii

Mierea e cel mai sanatos aliment natural si nu degeaba se spune ca pe


Taramul Fagaduintei curg rauri de miere. Putina lume stie ca exista
tratamente cu miere pentru aproape toate tipurile de afectiuni. In primul rand
mierea trebuie sa fie naturala, adica produsa de albine fara interventia
artificiala a apicultorului. Unii crescatori de albine dau acestora un fel de
sirop de zahar care e prelucrat intr-o miere de proasta calitate. Trebuie ca
albinele sa isi ia singure nectarul din flori si apoi sa transforme zaharoza din
nectar in glucoza si fructoza. O miere naturala nu ar trebui sa aiba mai mult
de 20% apa, fiindca albinele 'capacesc' celulele fagurilor si pun mierea la
pastrat doar dupa ce apa s-a evaporat in aceasta proporti .

Este un business ce iti acorda mai mult timp liber decat te astepti. Ceea ce la
inceput poate parea un hobby ce te pune in contact direct cu natura poate
deveni in timp o afacere profitabila cu un consum minim de resurse si timp.
Totul se poate realiza dar este nevoie de rabdare si informare pentru a ajunge
la punctul de a putea sustine intreaga familie pe baza unei ferme apicole.

Orice miere este buna, cu conditia sa fie naturala. Si nici o miere nu poate fi
judecata doar dupa aspect fiindca gustul este cel care diferentiaza pana la
urma o miere de alta.
Bibliografie

http://www.referatele.com/referate/biologie/online16/Proiect-biologie---
mierea-de-albine-de-la-concepere-pana-la-extragere-referatele-com.php
http://documents.tips/documents/referat-mierea-de-albine-1.html
https://www.scribd.com/doc/126359318/79462667-Proiect-Marketing-
International-Miere-de-Albine
http://agrointel.ro/29389/cresterea-albinelor-pentru-incepatori-profit-din-
apicultura/
http://documents.tips/search/?q=Proiect+Marketing+International+-
+Miere+de+Albine

S-ar putea să vă placă și