Sunteți pe pagina 1din 7

Introducere

Definitie sanatate

Sntatea se definete n mod curent ca starea unui organism la care funcionarea tuturor
organelor se face n mod normal i regulat.(DEX)

Organizaia Mondial a Sntii a oferit in anul 1946 definiia urmtoare: Sntatea este o
stare pe deplin favorabil att fizic, mintal ct i social, i nu doar absena bolilor sau a
infirmitilor. Ulterior, a fost completata cu :capacitatea de a duce o via productiv social i
economic.

La definirea acestui concept contribuie dimensiunea fizic, alturi de dimensiunea emoional,


intelectual, social i spiritual. Optimizarea tuturor acestor determinani ai sntii rezulta in
realizarea unei stri de echilibru si armonie att cu noi nine, ct i cu lumea nconjurtoare,
printr-un proces integrator.

Sanatatea este un proces in care toate aspectele din viata unei persoane lucreaza intr-un mod
integrat. Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, tara, locul de munca, educatia si
convingerile sunt toate interrelationate. Modul prin care aceste aspecte interactioneaza ajuta la
determinarea caracterului de unicitate al persoanei cat si a sanatatii acestuia.

Capitol I

Dimensiunile sanatatii
Sanatatea emotionala

Luata pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecta emotiile unei persoane,
sentimentele acesteia fata de sine, situatii cat si fata de alte persoane. Sanatatea emotionala
include intelegerea emotiilor si cunoasterea modului de solutionare a problemelor cotidiene, a
stresului cat si capacitatea de a studia, de a lucre sau de a indeplini actviitati eficiente si cu
buna dispozitie. In timp ce ele sunt importante in sine, emotiile influenteaza de asemenea
sanatatea fizica.Medicii vad in mod frecvent demonstrarea conexiunilor organism mental.

Somatizarile ar fi expresia unor astfel de manifestari. De exemplu, un individ cu o buna stare


emotionala manifesta o rata scazuta la boli legate de stres, precum ulcere, migrene si astm.
Atunci cand stresul sau tulburarea emotionala persista, sistemul imunitar clacheaza,
accentuandu-se riscul de dezvoltare a diferitelor boli. Unii cercetatori au argumentat ca
trasatura de personalitate denumita forta de character poate ajuta la intarirea sistemului
imunitar impotriva efectelor vatamatoare ale stresului.Aceasta forta este definita ca detinerea
unui mod optimist si de asumare in abordarea vietii, in vizionarea problemelor, incluzand boala
ca provocare,ce poate fi manipulata.

Sanatatea intelectuala
Intelectul, aspect important al planului mental care contribuie la luarea deciziilor, joaca un rol
crucial in starea de sanatate si de bunastare a individului.In ciuda variatiilor capacitatii
intelectuale, toti indivizii sunt capabili sa invete cum sa dobandeasca si sa-si evalueze
informatiile si cum sa aleaga. Sanatatea intelectuala este uneori inclusa in sanatatea emotionala
ca parte a sanatatii mentale. Totusi, desi strans intrepatrunsa cu emotiile, gandirea intelectuala
se distinge de aceasta. Emotiile pot altera capacitatea de a gandi a unei persoane, iar gandirea
confuza poate accentua si mai mult problemele. Totusi, relatia dintre emotional si intelect nu le
suprapune.

Sanatatea fizica

Sanatatea fizica se refera la starea organismului si la raspunsurile acestuia in fata vatamarilor si


a bolii. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, este important sa adoptam acele conduite
ce ne confera o bunastare fizica.
De exemplu, evitarea tigarilor, a consumului de alcool, alimentatia moderata sunt doar
cateva obiceiuri ce asigura o buna sanatate fizica. Exercitiile fizice adecvate, un efort cat
si un repaos echilibrat si mentinerea unei greutati normale . O stare buna de sanatate fizica
necesita faptul ca o persoana sa acorde atentie semnalelor propriului organism, fiind astfel mai
usor sa distinga exact de ce are nevoie mai multa odihna sau
diferite alimente. Aptitudinile fundamentale de auto-ingrijire sunt cea mai importanta unealta
in a mentine o stare de echilibru fizic. Totusi, este la fel de importanta acceptarea
responsabilitatilor pentru controale si de a sti sa abordam in cunostinta de cauza
institutiile si serviciile de sanatate atunci cand apar probleme serioase medicale.

Sanatatea sociala

Sanatatea sociala se refera la capacitatea de indeplinire a rolului in institutia sociala in care se


incadreaza un individ, cum ar fi rolul de fiu sau fiica parinte, sot, prieten, cetatean, intr-un
mod eficient si confortabil, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, de protectie al altor
persoane. Fiecare dintre aceste roluri presupune diferite responsabilitati. Implinirea
trebuintelor umane pentru dragoste, intimitate, de apartenenta, constituie un factor important
in realizarea sanatatii sociale. Persoanele care sunt private de aceste trebuinte pot dezvolta
comportamente disctructive starii lor de sanatate, intrand astfel in sfera deviantei si patologiei
sociale.

Sanatatea spirituala

O alta dimensiune a sanatatii este sanatatea spirituala, acel sentiment, traire, dupa care
comportamentul si valorile fundamentale ale unei personae sunt in armonie.
Anumiti specialisti in sanatate sustin ca fortele spirituale afecteaza si sunt afectate de
sanatatea pe ansamblu. Sanatatea spirituala poate include sentimentul de veneratie,
profunda credinta religioasa sau sentimentul de pace launtrica referitor la viata cuiva.
Numeroase studii au aratat o asociere intre afiliatia religioasa si rata scazuta de boli
cronice si a mortalitatii. Unii oameni atribuie aceste efecte regulilor religioase, afirmand
ca religia descurajeaza conduitele ce pot conduce la probleme severe de sanatate. Alte
persoane au declarat ca afilierea religioasa poate contribui in mod direct asupra starii de
sanatate si a bunei dispozitii in general.
Lagache D., sintetizand datele obtinute de unii cercetatori descrie urmatoarele
caracteristici principale ale sanatatii mentale:
Capacitatea de a produce, de a tolera tensiuni suficient de mari si de a le reduce
intr-o forma satisfacatoare pentru individ,
Capacitatea de adaptare a propriilor aspiratii la cele ale grupului,
Capacitatea de adaptare a conduitei proprii la diferite tipuri de relatii cu ceilalti
indivizi,
Capacitatea de identificare atat cu fortele conservatoare, cat si cu cele novatoare
ale societatii.

Sanatatea mentala

O rezultanta complexa a unei multimi de parametri ai vietii organice si sociale, aflati in echilibru
dinamic, ce se proiecteaza pe modelul functional sau morfologic in istoria sa vitala.
Manifestarea acestor stari de sanatate ar fi existenta unei judecati si a unei viziuni realist-logice
asupra lumii, dublate de existenta unei discipline psihologice si sociale a muncii, bazate pe
autocontrolul volitional, acordat la normele sociale, pe fundalul bucuriei de a trai si al
echilibrului introversie-extroversie.

Capitol II

Determinantii sanatatii
Raportul Comisiei Prezideniale pentru analiza i elaborarea politicilor din domeniul sntii publice din Romnia, Bucureti,
2008

Conform acestui model stratificat, la baza determinanilor strii de sntate ai individului stau
anumii factori cromozomiali, vrsta i sexul, practic factori asupra crora individul are un
control minimalist sau chiar inexistent. n continuare, un rol important n sntatea indivizilor l
joac reelele sociale i ale comunitilor, n care este inclus i familia, individul putnd uor
adopta stilul de via mai sntos sau mai puin sntos promovat de cercul social la care
acesta ader. n plus, exist i ali factori, printre care amintim structurile locale de informare i
asigurare a promovrii sntii publice n rndul indivizilor, educaia pentru sntate
promovat de autoriti, sistemele de furnizare a serviciilor de asisten medical mai mult sau
mai puin orientate nspre prevenie, condiiile de trai i de munc ale populaiei, agricultura i
producia de alimente organice, puritatea apei i igiena corporal.

Mediul ca factor determinant al starii de sanatate

Este cunoscuta legatura intre anumite afectiuni si factori de mediu necorespunzatori: poluare,
calitatea apei, a alimentelor, stress, disconfort psihic si social.

Comportamentul ca factor determinant

Stilul de viata, comportamentele alimentare nesanatoase pot determina afectiuni, unele dintre
ele fiind pe primele locuri in ce priveste morbiditatea si mortalitatea. Exemplu: fumatul si
cancerul pulmonar; consumul de sare si hipertensiunea arteriala; alcoolul si ciroza hepatica;
consumul de glucide si diabetul zaharat; sedentarismul si obezitatea

Biologia umana ca factor determinant al starii de sanatate

Este cel mai greu de influentat, este bagajul genetic cu care ne nastem. Exista insa programe de
sanatate cum sunt programele de screening care urmaresc depistarea, inca de la nastere sau pe
parcursul vietii, a unor afectiuni care, nediagnosticate, pot avea consecinte severe.

Concluzie

Sa presupunem ca munca noastra se desfasoara n armonie cu valorile noastre de baza. Aceasta


armonie poate contribui la sustinerea sanatatii noastre spirituale. Pe de alta parte, o sanatate
spirituala poate avea efecte profunde asupra sanatatii emotionale. Sanatatea emotionala se
rasfrnge asupra relatiilor sociale si toate aceste dimensiuni ale sanatatii i va permite fiintei
noastre sa solutioneze si mai bine problema fizica. Fiecare persoana acorda o anumita
importanta uneia dintre cele sase dimensiuni ale sanatatii. Dar aceste dimensiuni formeaza
un tot unitar si fiecare are un efect asupra celorlalte. Neglijarea unei singure dimensiuni poate
avea consecinte asupra sanatatii pe ansamblu si asupra calitatii vietii, de aceea trebuie sa le
acordam atentie constanta, identificand legaturile dintre ele si incercand sa le mentinem in
echilibrul propice unei dezvoltari armonioase.

Cu toate acestea, starea de sanatate, cu toate componentele ei, este o alegere personala!
Bibliografie

"Dezintoxicarea. Magia vindecarii" - autori : Virgina Faur, Remus Tanase

https://healtheducation12.wikispaces.com

Psihologia in organizatiile moderne (coord., 2008)

Increderea organizational (coauthor: Pamela Shockley-Zalabak, 2008)


CUPRINS

Introducere
i. Definitie sanatate

Continut
Capitol I

Dimensiunile sanatatii

i. Sanatatea emotional
ii. Sanatatea intelectuala
iii. Sanatatea fizica
iv. Sanatatea sociala
v. Sanatatea spirituala
vi. Sanatatea mentala

Capitol II

Determinantii sanatatii

Concluzie
Bibliografie
DIMENSIUNILE SI DETERMINANTII
SANATATII
REFERAT SOCIOLOGIE

Facultatea de Medicina Dentara Carol Davila

Zanfirescu Iulia-Alexandra

Vlasie Oana-Andreea

Grupa 30, Seria III