Sunteți pe pagina 1din 6

Modelul memoriei de lucru.

Descriere si limitari

Sa ne imaginam cum incercam sa rezolvam o operatie de inmultire, de exemplu 43 cu 21 si in


acelasi timp sa fim antrenati intr-o discutie cu o alta persoana, bineinteles fara sa folosim pixul si
foaia sau un calculator. Este acest lucru posibil si daca da, cum este posibil si ce mecanisme sunt
antrenate? In primul rand va trebui sa tii cele doua numere in memoria de lucru. Urmatorul pas ar
fi sa folosesti regulile de inmultire pentru a calcula produsul inmultirii a perechilor succcesive de
numere (4 0 x 21 ; 3 x 21), adaugand la memoria de lucru rezultatele in timp ce le obtii. La final
va trebui sa aduni rezultatele obinute in pasul anterior, pe care le-ai tinut in memoria de lucru,
obtinand solutia corecta. Fara memoria de lucru nu am avea capacitatea de a executa asemenea
activitati mentale complexe in care trebuie sa tinem minte anumite informatii in timp ce procesam
alte informatii.
Aritmetica mentala este doar un exemplu de activitate care se bazeaza pe memoria de lucru, alte
exemple din viata de zi cu 1chem pot fi mentionate: sa tin minte un numar de telefon (adresa,
parola sau orice alta informative) in timp ce incerc sa gasesc un pix si o foaie pentu a-l nota; sa
ascult instructiuni de ghidare auditive (mergi inainte iar in 300 de metri vireaza dreapta , la cea de
a doua intersectie pe partea stanga locatia va fi vis a vis de cladirea cea mai mare); sa calculezi cat
va fi de achitat la casa la supermarket pentru produsele pe care le ai in cos; sa tii minte numele
unei persoane (care nu este neaparat unul familiar ci de provenienta straina ex Brigitta, Genoveva,
Arisha, Daliana) pentru a putea sa o prezinti unei alte persoane; sa masori si sa combini cantitatile
corecte de ingrediente (amesteca 50 de grame de margarina cu 100 de grame de faina, apoi adauga
75 de grame de zahar) cand tocmai ai citit reteta dar nu te mai uiti la pagina respectiva.
Din aceste exemple putem observa ca folosim memoria de lucru ca pe un fel de carnetel de notite
in situatii in care nu exista un instrument de notare extern agenda, foaie, calculator.
Psihologii utilizeaza termenul de memorie de lucru pentru a descrie abilitatea pe care o avem de
a tine in minte si de a manipula mental informatie pe perioade scurte de timp. Memoria de lucru
este adesea vazuta ca un spatiu mental de lucru pe care il putem folosi pentu a stoca informatie
importanta in timpul efectuarii activitatilor mentale.

Memoria de lucru se refera la stocarea temporara de informatie care este folosita in sarcini
cognitive (Matsumoto, 2009, p. 583). Conceptul a reiesit din studiile facute asupra unui concept

1
similar, inrudit cu acesta, memoria de scurta durata. Distinctia poate fi facuta comparand doua
sarcini de memorie intr-un test de durata simplu care este adesea folosit pentru a accesa memoria
de scurta durata in cadrul caruia indivizilor li se da o serie de informatii (digiti). Durata memoriei
unei persoane este numarul de itemi pe care acea persoana si i-a amintit in ordinea corecta.
In contrast un test de durata complex solicita participantii sa retina anumita informatie in timp ce
executa o alta sarcina cognitiva. De exemplu unui individ i se cere sa execute urmatoarele calcule
aritmetice retinand in acelasi timp cuvantul de corespondenta:

(5 X 5) + 1 = 26 cat
(8/4) + 7 = 9 truck
Durata memoriei complexa este numarul de cuvinte amintite in timp ce s-a efectuat cu succes
sarcina secundara. Diferenta de baza aici este ca in timp ce testele de durata simple se bazeaza
doar pe stocare, cele complexe solicita indivizii pe langa stocare sa proceseze simultan si alte
functii.
Memoria de lucru este 2chemati de APA ca o resursa a memoriei care este folosita pentru a
indeplini sarcini precum rationamente si intelegerea limbajului fiind alcatuita din bucla fonologica,
reprezentri schematice vizuale si spatiale si un sistem executiv central. (Asociatia Americana de
Psihologie)

Prima 2chemat a acestui model a fost 2chematic de Alan Baddeley si Graham Hitch (apud Zlate,
2006, p. 453) si are la baza cel putin doua premise: pima se refera la faptul ca odata cu aparitia
modelului nivelului de procesare a informatiilor interesul pentru memoria de scurta durata a scazut.
Cea de a doua 2chemat consta intr-o limita a modelului structural formulat de Atkinson si Shriffin
(apud Zlate).
La sfrsitul anilor 60 cei doi (apud Rusu, 2007, p 151) au propus o metafor 2chematic22 care a
conceptualizat memoria n termenii a trei 2chemati (stores) ale memoriei: (1) registrul mnezic
capabil s stocheze cantitti limitate de 2chematic22 pentru scurte perioade de timp; (2) registrul
mnezic de scurt durat, capabil s stocheze informatii pentru o 2chemati lung perioad de timp,
dar cu o capacitate limitat; (3) registrul 2chematic de lung durat, de mare capacitate,capabil s
stocheze informatii pentru perioade lungi de timp, probabil 2chemat nelimitat. Astfel memoria de
scurta durata este vazuta ca un modul care stocheaza si trateaza informatiile in timpul procesului

2
de invatare , rationament si intelegere. Numai c studiul pacientilor cu 3chemat neuropsihice a
ridicat o 3chemat dificil. Dac rolul memoriei de scurta durata este 3chematic pentru nvtare,
rationament si planificare, atunci pacientii a cror memorie de scurta durata este tulburat ar trebui
s aib dificultti n nvtarea de lung durat, distorsiuni n rationament si planificare, fapt care
n-a fost 3chematic la acesti pacienti.
Baddley si Hitch (apud Zlate) au plasat subiecti normali ntr-o situatie ce simula problemele
ntlnite la pacienti cu deficite de memorie de scurta durata. Ei au ajuns la concluzia c exist o
memorie de lucru cu componente multiple, fiecare dintre ele ndeplinind sarcini 3chemati. Atunci
cnd o 3chematic este deficitar, alta sau altele rmase intacte compenseaz activitatea celei
afectate.
Modelul memoriei de lucru se compune dintr-un administrator (controlor) central si dou
subsisteme sclave: unul specializat n tratarea 3chema (bucla articulatorie sau fonologic), iar
cellalt specializat n tratarea imagistic (calea vizualo-spatial). Fiecare dintre ele se
individualizeaz prin functiile indeplinite si subcomponentele lor.

Reprezentri SISTEM
schematice Bucl
EXECUTIV fonologic
vizuale si
CENTRAL
spatiale

Modelul memoriei de lucru

Administratorul central functioneaza ca un sistem 3chematic33. El interactioneaza cu memoria


de lunga durata si se sprijina pe mecanismul de luare a deciziei si de control al memoriei de
lucru.
Indeplineste doua categorii de functii:
a) Recrutarea si realizarea operatiilor cerute de sarcina curenta

3
b) Alocarea capacitatilor in alte subsisteme ale memoriei de lucru, facand astfel posibila
realizarea sarcinii cognitive.
Bucla articulatorie sau fonologica a fost propusa pentru a sublinia importanta codarii limbajului
in memoria de lucru. Rolul ei consta in a stoca si manipula materialul verbal.
Contine doua componente importante:
unitate de stocaj fonologic,capabila a retine informatiile provenind de la limbaj
Un 4chemat articulator corespunzator limbajului interior
Traseele mnezice din unitatea de stocaj fonologic sunt supuse stergerii si devin irecuperabile
dupa 1-2 secunde. Reimprospatarea lor se poate face printr-un 4chemat de control articulator
care sta la baza autorepetitiei subvocale.
Conform Bradley (apud Zlate) esenta buclei fonologice este ca engramul mnezic depinde de
viteza de 4chematic4 si ca ea este aproape echivalenta cu numarul de elemente ce pot fi
pronuntate in 2 secunde.
Calea vizuo-spatiala este responsabila de stocarea si manipularea imaginilor mintale, a
materialului vizuo-spatial. Contine doua componente separabile dar coordinate: una pentru
tratarea formelor, pentru detectia lui ce alta axata pe tratarea localizarilor, deci a lui unde.

Principalele postulate ale modelului memoriei de lucru sunt (M. Zlate, 2006, p. 455)
1. Renuntarea la 4che unittii memoriei de scurt durat si nlocuirea ei cu functionarea
memoriei de lucru n subsisteme specializate pentru sarcini diferite.
2. Fiecare dintre sistemele memoriei de lucru posed resurse proprii si o 4chemati autonomie
de functionare.
3. Stocajul temporar nu este pasiv, informatia este mentinut la un nalt nivel de evocabilitate,
permitnd subiectului s actionize asupra ei pentru a o putea transfera n memoria de lunga
durata sau pentru a o folosi ntr-o 4chemati motorie.
4. Nu exist trasee obligatorii care s duc spre memoria de lunga durata, ci dimpotriv, exist
o functionare paralel a acestora.
5. Exist resurse 4chemat de 4chemat a diferitelor sarcini cognitive.

Miclea propune o alta prezentare 4chematic a modelului lui Atkinson si Shriffin. Potrivit acestui
model informatia stocata in memoria senzoriala (MS) este transmisa ulterior memoriei de scurta

4
durata (MSD) care are o capacitate limitata atat ca durata cat si ca volum. Din memoria de scurta
durata o parte a informatiei este transferata in memoria de lunga durata (MLD). (Miclea, 1999,
p.192)

STIMULI

MS MSD MLD

Modelul memoriei Atkinson si Shriffin (apud Miclea, 1999, p.192)

Longevitatea modelului a fost sustinuta nu numai de datele experimentale, ci si de compatibilitatea


lui cu experienta subiectiva. In fiecare moment uitam o mare parte din ceea ce am auzit sau vazut
anterior. O parte infima din aceasta informatie intra in memoria noastra de lunga durata si o putem
recunoaste sau ne-o putem reaminti dupa intervale mari de timp, de la cateva ore la ani intregi.
Pentru a exemplifica aceasta afirmatie ma gandesc la ultima carte citita si informatia cu care am
ramas atunci cand am ajuns la finalul ei, cea mai mare parte a informatiei a fost uitata pana am
ajuns la ultima pagina. La fel se intampla si atunci cand vrem sa cautam in cartea de telefon numele
unei persoane, daca nu il repetam de cateva ori sau daca nu il scriem pe o bucata de hartie , dupa
cateva minute (uneori secunde) trebuie sa reluam cautarea noastra. Prin repetitie o parte din
informatie intra din memoria de scurta durata in memoria de lunga durata. (exemplu preluat din
Miclea, 1999).
Memoria de scurta durata , care este coextensiva cu memoria de lucru, reprezinta cunostintele
activate din memoria de lunga durata. (Miclea, 1999, p 193). Pe scurt memoria de scurta durata
sau de lucru este partea activata a memoriei de lunga durata. Conform aceluiasi autor diferentele
dintre MSD si MLD sunt de stare sau de nivel de activare a cunostintelor. Ele nu sunt doua sisteme
mnezice autonome. Din multimea totala a cunostintelor de care dispune subiectul uman in
memoria de lunga durata, acele cunostinte care sunt temporar mai activate vor fi numite memorie
de scurta durata sau preferabil memorie de lucru.

Matsumoto, David, (2009), The Cambridge Dictionary of Psychology, Cambridge University


Press, New York

5
Miclea, Mircea, 1999, Psihologie cognitiva: modele teoretico-experimentale , Polirom, Iasi
Zlate, Mielu, 2006, Psihologia mecanismelor cognitive, Polirom, Iasi

American Psychological Association (APA),


http://www.apa.org/research/action/glossary.aspx?tab=20 accesat in 04.06.2017

S-ar putea să vă placă și