Boala Alzheimer este cea mai frecvent form de demen, boal neurologic

caracterizat prin afectarea abilitilor mentale. Apare de obicei la o vrst naintat, i

afecteaz semnificativ funciile cognitive, precum memoria, raionamentul, i gndirea.

Persoanele cu boala Alzheimer prezint o degradare treptat a funciilor mentale, ce

debuteaz adesea cu pierderi scurte de memorie, urmate de incapacitatea de a rezolva sarcinile
de serviciu (pierderea locului de munc), de a planifica i executa sarcini familiare, i de a
raiona i gndi corect. De asemenea, boala poate afecta capacitatea de comunicare, starea de
spirit, i personalitatea.

Majoritatea pacienilor decedeaz n decurs de 8 ani de la stabilirea diagnosticului,

nsa acest interval poate fi i doar de un an sau de 20 ani. Boala Alzheimer reprezint a patra
cauz de deces la aduli dup boala cardiac, cancer, i atac cerebral.

Boala Alzheimer afecteaz n general persoanele n vrst, dei exist i cazuri n

care poate debuta la 40-50 ani (boala Alzheimer cu debut timpuriu). Afeciunea este prezent
la aproape 3% din populaia cu vrste cuprinse ntre 65-74 ani, la aproximativ 19% - 75-84
ani, i la 47% - peste 85 ani. Femeile sunt afectate puin mai frecvent dect brbaii, ns se
consider c aceasta se datoreaz faptului c femeile triesc n general mai mult, depind
numrul brbailor cu vrsta naintat.

Cauzele sunt nc suficient de controversate. ncepnd de la prima ei descriere n

anul 1907 de ctre Alois Alzheimer i pn n prezent, au fost incriminai o serie de factori. Se
cunoate mai mult despre leziunile existente n creierul unui bolnav de Alzheimer dect
despre cauzele care au dus la aceste modificri. Mai muli factori de risc, att genetici ct i de
mediu, sunt studiai n prezent.

Cele dou tipuri de modificri care apar n creierul persoanelor cu Alzheimer i care
explic degenerescena neurofibrilar sunt:

- formarea de depozite (plci) de proteine de beta- amiloid. Plcile senile,

cum au mai fost numite, se acumuleaz i n creierul persoanelor
senescente, dar integre neurologic, ns la pacienii cu Alzheimer,
acestea sunt mult mai frecvente, mai ales n zone cum ar fi hipocampul.

Plci senile i degenerescente

- A doua modificare specific bolii Alzheimer este reprezentat de
degenerescentele neurofibrilare, adic acumulari anormale n neuroni ale
unor componente celulare, microtubuli, care asigur transportul
proteinelor de-a lungul prelungirilor neuronilor. Aceti microtubuli sunt,
n mod normal, paraleli, nsa n creierul afectat de boala Alzheimer ei iau
o form spiralat i se agreg cte doi n ceea ce numim
 degenerescentele neurofibrilare. Unul din constituienii majori este o
form anormal fosforilat a proteinei tau din microtubuli.

Atrofia creierului n Alzheimer

i n cazul mbtrnirii normale
Foto: Duke University

Boala debuteaz frecvent n urma lurii unor medicamente (n special

anticolinergice), unei boli sau a unui oc emoional (decesul unei persoane apropiate,
schimbarea domiciliului, etc.).

La nceput, boala Alzheimer distruge neuronii din poriunile creierului, precum

hipocampus - structur situat n profunzimea creierului ce controleaz memoria de scurt
durat. Pe masur ce neuronii hipocampusului nceteaz s funcioneze, memoria de scurt
durat este afectat, i se dezvolt incapacitatea de a rezolva sarcinile obinuite de zi cu zi.
Apoi boala afecteaz cortexul cerebral, n special zonele responsabile pentru vorbire i
raionament. Astfel, apar tulburri de vorbire iar abilitatea de a raiona corect este alterat. Se
dezvolt tulburri de personalitate, ce pot include izbucniri emoionale i agitaie. Severitatea
acestor tulburri crete o dat cu evoluia bolii. Ulterior, multe alte zone din creier sunt atinse
de boal i se atrofiaz (se micoreaz i i pierd funcia), iar pacientul devine imobilizat la
pat, incontinent, i neajutorat.

Cel mai probabil, boala este rezultatul multor elemente interrelaionate, ce includ
factori genetici, de mediu, i alii nc neidentificai.

Exista dou tipuri de boala Alzheimer: familial - boala ereditar autozomal

dominant, i non-familial (sporadic) - nu prezint niciun tipar ereditar. De asemenea, boala
Alzheimer este clasificat n funcie de vrsta la care apare, respectiv boala cu debut timpuriu
pn n vrsta de 65 ani, i boala ce se dezvolt la persoanele de peste 65 ani. Forma cu debut
timpuriu afecteaz persoanele cu vrste cuprinse ntre 30-65 ani, i adesea evolueaz mai
rapid dect boala instalat la vrste mai naintate.

Cazurile de boala Alzheimer familial, de regul, sunt cu debut timpuriu. Despre

aproximativ 50% dintre acestea se tie c au fost cauzate de trei gene defectuoase localizate
pe trei cromozomi diferii. Prima este gena pentru proteina precursoare a amiloidului (PPA),
gsit pe cromozomul 21, care determin producerea unei PPA anormale. Cea de-a doua gen
alterat este gena pentru presenilina 1 (proteina) i se ntalnete pe cromozomul 14; ea
provoac sinteza unei proteine anormale. A treia gen, cea pentru presenilina 2, este situat pe
cromozomul 1 i este responsabil pentru formarea de presenilina 2 anormal.

Nu exist dovezi cum c genele defectuoase implicate n apariia cazurilor cu debut

timpuriu ar avea un rol n dezvoltarea bolii Alzheimer la persoanele n vrst. n anii 1990
 cercettorii au descoperit probabil cea mai important legatur genetic cu apariia bolii
Alzheimer - gena APOE (apolipoproteina E) localizat pe cromozomul 19. Aceast gen este
implicat n producerea unei proteine cu rol n transportul lipidelor la neuroni. Gena prezint
cel puin trei forme (alele), numite APOE e2, APOE e3, i APOE e4. Fiecare persoan
motenete cte o gen APOE de la ambii prini, i deci poate avea dou copii diferite de
gen sau dou copii identice. Forma APOE e2 (mai rar) pare s protejeze unele persoane de
boala Alzheimer sau cel puin s aib rol n instalarea ct mai trzie a bolii. APOE e3 este cea
mai ntlnit form a genei i se consider a avea un rol neutru n dezvoltarea bolii. ns,
APOE e4 pare s creasc riscul de apariie a bolii Alzheimer la vrste mai naintate;
persoanele care au cel puin o copie de APOE e4 prezint un risc de 3 ori mai mare de a face
boala, iar cele cu dou copii - un risc de patru ori mai ridicat.

Dei cauzele de apariie a bolii Alzheimer nu sunt pe deplin nelese, se cunosc o

serie de factori de risc care mresc susceptibilitatea unei persoane de a dezvolta boala. Bola
Alzheimer fiind o mbtrnire a creierului, toi factorii care contribuie la aceasta pot fi
incriminai: stresul, vrsta, bolile cardiovasculare (cardiopatie ischemic dureroas,
hipertensiune arterial), expunerea la susbstane toxice i radiaii, nivel ridicat de colesterol,
diabet zaharat, alcoolism, fumat etc. Cel mai important este vrsta, persoanele mai btrne
fiind mult mai predispuse dect tinerii. Exista dovezi conform crora atacurile cerebrale
contribuie la instalarea bolii Alzheimer, n special cele de intensitate mic, care nu se
manifest clinic, dar care afecteaz celulele nervoase. De asemenea, nivele serice crescute de
colesterol pot avea un rol important n apariia afeciunii. O alt teorie incrimineaz expunerea
ndelungat la unele metale (aluminiu, plumb) sau substane ca factor favorizant pentru
apariia bolii. Expunerea la aluminiu a fost incriminat datorit faptului c pacienii cu
Alzheimer prezint o cretere a nivelului de aluminiu la nivelul creierului. Cu toate acestea,
studiile nu au reuit s pun n eviden o legtur ntre expunerea la aluminiu i Alzheimer.
De altfel, la pacienii dializai, nivelul de aluminiu este de 5 ori mai mare dect cel identificat
la pacienii cu Alzheimer, dar nu provoac degenerescen nervoas. Traumatismele craniene
pot fi factori favorizani pentru apariia bolii. Observaia c unii sportivi care au suferit leziuni
importante sau repetate practicnd boxul dezvolt n cele din urm o form de demen
conducnd la o asemenea concluzie.

Asociaia Alzheimer a realizat o list ce cuprinde 10 semne de avertisment ale bolii

Alzheimer. Persoanele care prezint mai multe dintre aceste semne trebuie sa consulte
medicul:

pierderi de memorie ce afecteaz activitatea la locul de munc

dificultate n ndeplinirea sarcinilor n familie
plasarea obiectelor n alt loc dect cel obinuit
tulburari de vorbire
dezorientare n timp i spaiu
rationament sczut
probleme cu gndirea abstract
tulburri de comportament sau stare de spirit
modificri ale personalitii
diminuarea iniiativei

Alte tipuri de demen, inclusiv unele reversibile, pot cauza simptome similare. De
asemenea sunt i alte etiologii care pot provoca o stare comparabil de demen (tulburrile
metabolice hepatice, deficitul de vitamina B12, hipotiroidia) Este foarte important ca persoana
care prezint aceste manifestri s fie evaluat de un medic specialist care poate identifica
prezena unei anumite boli. Aproximativ 20% dintre cei suspectai de boala Alzheimer sunt
diagnosticai cu o afeciune diferit, dintre care jumtate din cazuri sunt tratabile.

Alzheimer - cauze

Cauzele care provoaca Alzheimer nu sunt cunoscute . Oamenii de stiinta au elaborat unele
teorii, acceptate in parte, dar tot nu au gasit "radacina" problemei. De exemplu, "ipoteza
colinergica" se refera la pierderea neurotransmitatorilor ( cum ar fi acetilcolina) este legata
de unele deteriorari aparute la nivelul creierului. (Acesti neurotransmitatori ajuta neuronii sa
functioneze normal.) Pe baza acestei ipoteze s-a introdus terapia cu inhibitori ai colinesterazei
(enzima care scindeaza acetilcolina) pentru a se mentine astfel o activitate crescuta a
neurotransmiterii colinergice inter-neuronale in regiunile cu probleme.

"Ipoteza cascadei amiloide" este cea mai discutata si cercetata cauza a bolii Alzheimer.
Aceasta provine din studiul bolilor ereditare cu debut precoce de Alzheimer. Aproximativ
jumatate dintre pacientii care au dezvoltat Alzheimer cu debut precoce au prezentat mutatii
genetice care conduc la producerea in exces la nivelul creierului a unui fragment de proteine
numit Abeta (Ap). Multi oameni de stiinta cred insa ca in majoritatea cazurilor sporadice de
Alzheimer (cazurile care nu sunt mostenite) este vorba de prea putina proteina Ap, mai
degraba decat prea multa productie. In orice caz, cele mai multe cercetari se indreapta catre
gasirea unor modalitati de a reduce cantitatea de Ap din creier pentru a preveni sau a incetini
evolutia bolii.

"Ipoteza alterarii si acumularii de proteina TAU". Ghemurile neurofibrilare patologice

existente in interiorul neuronilor sunt constituite din agregate de proteina "tau", in cadrul unui
proces de hiperfosforilare. Nu s-a dovedit cu certitudine daca acest proces provoaca
Alzheimer sau este de natura secundara.

Alzheimer - simptome

Instalarea bolii este treptata si progreseaza lent. Problemele de memorie, catalogate la

inceput drept efecte normale ale imbatranirii, pot fi primul semn de Alzheimer. Cand
"scaparile" de memorie devin foarte dese si prelungite, iar gandirea pacientului se
indeparteaza de normalitatea si acuratetea obisnuita a persoanei in cauza, atunci cu siguranta
este ceva mai grav decat batranetea.

In concluzie, pierderile de memorie, in special legate de evenimetele recente (memoria pe

termen scurt) sunt primele semne de Alzheimer. De exemplu, persoana in cauza uita in
repetate randuri fierul de calcat in priza, sau uita daca si-a luat medicamentele, ori locul in
care a parcat masina si chiar cum sa conduca o masina.
La debutul acestei afectiuni apar, de asemenea,
schimbari usoare de personalitate - apatie, lipsa
spontaneitatii si o tendinta de retragere si chiar o
indepartare de societate

Pe masura ce boala progreseaza, problemele de

gandire se acutizeaza si apar semne de deteriorare
a unor functii intelectuale. Persoana in cauza incepe sa aiba probleme cu cifrele si alte
operatii matematice simple, probleme cu intelegerea a ceea ce citeste si cu organizarea
activitatilor zilnice. La o persoana cu Alzheimer mai pot fi observate si alte perturbari
comportamentale, cum ar fi agitatie iritabilitate, chef de cearta si chiar incapacitatea de a se
imbraca adecvat.

Mai tarziu, aceste persoane pot deveni confuze sau dezorientate cu privire la anul, luna sau
ziua in care suntem, nu sunt in masura sa descrie cu precizie locul in care traiesc sau oricare
loc vizitat si cunoscut.

In cele din urma, pacientii cu Alzheimer se pot rataci, pot ajunge in imposibilitatea de a
purta o conversatie, pot fi necooperanti si isi pot pierde controlul intestinal, inclusiv
controlul vezicii urinare. In stadiile avansate ale bolii, persoanele in cauza pot deveni
total incapabile de a se ingriji singure.

Cei care dezvolta Alzheimer la batranete (dupa 70 de ani) mor de alte boli (cum ar fi bolile de
inima), mai degraba decat de pneumonie sau alte consecinte ale acestei afectiuni neurologice.
Asociatia Alzheimer din America a stabilit 10 semne specifice acestei afectiuni. Acestea sunt:
Pierderi de memorie;
Dificultati in indeplinirea sarcinilor familiare;
Probleme de limbaj (uita cuvinte sau sensul acestora);
Dezorientare in timp si loc;
Judecata slaba sau indoielnica;
Probleme cu gandirea abstracta (cum ar fi interpretarea cifrelor sau uitarea unor operatii
matematice simple);
persoana cu Alzheimer incurca lucrurile;
Schimbari in starea de spirit sau de comportament;
Schimbari de personalitate;
Pierderea initiativei.

Aceste semne observate la unul dintre membrii familiei ar trebui sa va determine sa-l duceti
de urgenta la medic.
Trebuie subliniat faptul ca, este normal sa scada capacitatea de memorare si sa apara unele
pierderi de memorie atunci cand inaintam in varsta. De fapt, indivizii normali de 50 de ani isi
vor aminti 60% din ceea ce isi pot aminti persoanele de 20 de ani. In plus, toata lumea uita,
chiar si cei de 20 de ani. In concluzie, nu-ti face griji daca ai uitat ceva la 20 de ani, gandindu-
te ca este un semn prematur de Alzheimer. De asemenea, daca ai 50-60 de ani si uiti unde ai
pus cheile de la masina sau alte lucruri minore, nu-ti face griji ca se instaleaza aceasta
afectiune. Daca ai o temere legata de memoria ta, mergi si consulta un specialist.

Alzheimer - diagnostic

Nu exista niciun test de sange sau de imagistica pentru a diagnostica aceasta

boala. Alzheimer este o afectiune care se recunoaste prin excluderea altor boli. Cu alte
cuvinte, daca o persoana da semne de declin cognitiv suficient de grav pentru a satisface
criteriile de dementa; evolutia bolii este in corcondanta cu aceasta boala si nu exista alte
afectiuni cerebrale sau alte explicatii mai bune pentru dementa, se ajunge la diagnosticul de
Alzheimer.
Specialistii spun ca diagnosticul de Alzheimer se poate pune cu certitudine de 100% doar prin
examinarea post-mortem a creierului. Cu toate acestea, metodele moderne - anamneza
amanuntita, explorare neuropsihica, si examene neuroradilogice - pot stabili un diagnostic
mai mult decat coerent, cu o probabilitate de 90%.

Examenele neuro-psihologice presupun mai multe vizite la specialist care-l va supune pe

pacient unui interogatoriu specific care exista cu siguranta si in limba romana ( in America
acesta este numit "Mini Mental State Examination" - MMSE). Interogatoriul contine intrebari
simple care testeaza memoria, inteligenta, atentia, gandirea abstracta, orientarea in spatiu si
alte functii cognitive, in cautarea unor semne de dementa.

Testul ceasului este un test destul de dificil de trecut pentru un pacient cu Alzheimer. Acest
test, aparent simplu consta in desenarea unui cadran de ceas, cu cifrele normal asezate si
numerotate de la 1 la 12, cu minutarul si orarul puse la anumite ore. Pentru o persoana
sanatoasa, acest test este banal, insa persoanele cu Alzheimer au dificultati majore in a
executa acest desen, chiar daca boala este la debut.

Examene neuroradiologice, cum ar fi Tomografia Computerizata a creierului, Rezonanta

Magnetica Nucleara (RMN), Tomografia Computerizata cu Emisiune de Fotoni - SPECT pot
constata o atrofie cortica (micsorarea scoartei cerebrale) si pot permite chiar o diferentiere a
dementei degenerative de tip Alzheimer, fata de una vasculara cauzata de mini-infarcte
cerebrale.

Alzheimer- evolutia bolii

Ezista 3 faze importante ale bolii:

Faza incipienta a bolii caracterizata prin dezorientare, inadaptare la situatii noi, pierderea
capacitatii de a initia anumite activitati si de a memora, reactii greoaie si intarziate, decizii
gresite, tulburari in judecata, schimbarea brusca a dispozitiei, iritabilitate, agitatie.

Faza intermediara se caracterizeaza prin dificultati de scriere, citit si in efectuarea unor

operatii matematice simple, probleme in recunoasterea persoanelor apropiate, probleme de
logica, pierderea orientarii. Persoanele bolnave sunt suspicioase, geloase si chiar ostile, au
probleme in a se imbraca singure si a folosi banii.

In faza tardiva sau avansata pacientii nu-si mai amintesc anumite activitati pe care ar trebui
sa le faca zilnica (spalat, imbracat, schimbat, mers la toaleta); au dificultati in a mesteca
alimentele, a inghiti, in pastrarea echilibrului si merg greu; comunicarea verbala (prin cuvinte)
este deficitara, uneori imposibila; apar stari de confuzie, agitatie; apare incontinenta urinara si
fecala.

Alzheimer - prevenire si tratament

Daca vorbim de prevenire, trebuie subliniat faptul ca nu exista mijloace sigure pentru a tine
departe aceasta afectiune. In schimb, specialistii recomanda mentinerea unei activitati
intelectuale continue, miscare, o dieta echilibrata, bogata in fructe si legume, renuntarea la
fumat. Anumite medicamente din categoria antinflamatoarelor nesteroide (ibuprofen,
indometacin, aspirina) pot scadea riscul de aparitie al acestei boli.
Pana in 2006, foarte multe studii (studiul SYST-EUR) au evientiat ca mentinerea presiunii
arteriale la o valoare normala a demonstrat o semnificativa scadere (pana la 50%) a riscului de
imbolnavire.

In plus, alaptarea face minuni si in acest caz. Un studiu recent arata ca femeile care au
alaptat mai bine de 6 luni au un risc mai mic de a face boala Alzheimer. Si asta pentru ca,
alaptarea aduce o reechilibrare hormonala fiziologica dupa cele 9 luni de sarcina. Riscul de a
face Alzheimer scade chiar si la femeile care au avut in familie rude diagnosticate cu aceasta
boala.

Ingrijirea pacientilor cu Alzheimer

Cei mai multi pacienti cu Alheimer sunt ingrijiti la domiciliu de familie sau prieteni.
Ingrijirea unei persoane cu astfel de probleme poate fi dificila, epuizanta atat emotional cat si
fizic. Cu toate acestea, pentru persoana bolnava acest tip de ingrijire poate oferi multe
beneficii cu privire la siguranta si confortul sau.

Din pacate, sunt cazuri in care palsarea persoanei bolnave intr-un camin specializat, devine
mai mult decat necesara. Pe masura ce boala progreseaza apar tulburari de comportament si
afectiuni conexe care nu pot fi solutionate acasa. Mai grav este ca, in Romania nu sunt foarte
multe centre competente si optim dotate care sa trateze asa cum se cuvine toate cazurile de
Alzheimer. In aceste conditii, starea pacientului se degradeaza rapid si confortul fizic si psihic
al familiei se destabilizeaza. De multe ori, cei care inrijesc astfel de persoane refuza internarea
acestora si ingrijesc bolnavii acasa pana in ultimele clipe.
Ingrijirea unui pacient cu Alzheimer inseamna rabdare, creativitate, cunostinte in
domeniu si multe alte abilitati menite sa ajute o astfel de persoana sa traiasca decent si
demn.
In Romania doar 35.000 de persoane diagnosticate cu Alzheimer se afla in evidentele
clinicilor de specialitate, conform unui studiu al Societatii Romane de Alzheimer. Medicii
spun insa ca numarul persoanelor care sufera de aceasta afectiune este mult mai mare si in
crestere.