Examen la Neurologie si Neurochirurgie

1. Arcul reflex: D
A. este format doar din neuroni motori
B. este descris doar in cazul reflexelor conditionate
C. contine obligatoriu neuroni intercalari
D. contine cel putin un neuron motor si unul senzitiv
E. este format doar din doi neuroni senzitivi
2. Urmatoarea afirmatie despre aria motorie principala este corecta: D
A. homunculusul motor se afla situat in lobul parietal
B. homunculusul motor reprezinta proiectia sensibilitatii cutanate a jumatatii
opuse a corpului
C. de gaseste doar in emisferul dominant
D. se gaseste la nivelul ariei frontale 4
E. este singurul afectat in AVC
3. Paralizia de nerv crural nu prezinta: A
A. atrofia muchilor posteriori ai gambei
B. genu recurvatum
C. reflex rotulian abolit
D. nu poate sta in pozitie genuflectata
E. mersul cu spatele este mai usor
4. Sindromul de canal carpian: D
A. are ca si consecinta tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului cubital
B. flexia pumnului este afectata
C. este imposibila flexia degetelor
D .vitezele de conducere motorii ale nervului median sunt scazute la nivelul
pumnului
E. apar atrofii ale muschiului deltoid
5. Care dintre urmatoarele investigatii nu este utila intr-o afectare nervoasa E
periferica:
A. reflexul H
B. unda F
C. EMG
D. viteza de conducere senzitiva
E. EEG
6. In poliradiculonevrite acute idiopatice tratamentul se realizeaza cu urmatoarele, B
exceptand:
A. plasmafereza
B. antibioterapia
C. imunoglobuline intravenos
D. metilprednisolon
E. vitamine de grup B
7. O monopareza brahiala poate fi in legatura cu urmatoarele, cu exceptia: E
A. neoplasm de san ipsilateral
B. boala Hodgkin
C. SLA
D. neoplasm pulmonar ipsilateral
E. leziunea substantei cenusii medulare controlateral
8. Poliradiculonevrita: B
A. este cauzata numai de infectia virala mieloradiculara
B. evolutia este imbunatatita de plasmafereza
C. nu asociaza tulburari de sensibilitate
D. nu se asociaza modifica ale proteinorahiei
E. intotdeauna evolueaza grav
9. Care dintre urmatoarele semne clinice nu fac parte din tabloul clinic al paraliziei B
de nerv oculomotor comun?
A. ptoz palpebral (parial sau total)
B. strabism convergent,
C. diplopie
D. midriaz paralitic fix cu abolirea reflexului foto-motor
E. paralizia micrilor de ridicare i coborre a globului ocular
10. Paralizia de nerv VI determina: C
A. amauroza
B. hemianopsie
C. strabism convergent
D. mioza
E. disfonie
11. Paralizia faciala de tip central se insoteste frecvent de: A
A. hemiplegie homolaterala
B. hemiplegie heterolaterala
C. torticolis
D. lagoftalmie
E. hipoguezie
12. Care din urmatoarele semne neurologice nu sunt intilnite inparalizia faciala de E
tip periferic:
A. epifora
B. lagoftalmie
C. semnul Negro
D. semnul Charles Bell
E. semnul Lassegue
13. Nevralga esentiala de trigemen se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: B
A. durerile survin paroxistic, debutand cu maximum de intensitate si se termina
abrupt
B. atrofii ale musculaturii temporo-mandibulare
C. apar fenomene vegetative locale, hiperlacrimare, hipersalivatie, congestia
hemifaciesului
D. dureri provocate de un stimul minim (trigger zone)
E. nu se constata modificari de reflexe
14. Paralizia de ram motor al nervului trigemen se intalneste in: C
A. sindroame bulbare
B. sindroame pedunculare
C. sindroame pontine
D. afectare peduncul cerebelos mijlociu
E. afectare supratentoriala
15. In paralizia faciala de tip periferic tulburarile de gust se intalnesc in: C
A. intreaga jumatate homolaterala a limbii
B. jumatate heterolaterala a limbii
C. 2/3 anterioare a limbii
D. 2/3 posterioare ale limbii
E. 1/3 posterioara a limbii
16. Proba Romberg traduce: A
A. lezuine vestibulara
B. leziune occipitala
C. leziune medulara inalta
D. paralizie de plex brahial
E. tulburare de atentie si concentrare
17. Boala Parkinson este caracterizata de: D
A. dismetrie
B. evolutie in trepte
C. predominanta neta feminina
D. debut frecvent unilateral
E. tulburari psihice la debut
18. Coreea cronica (boala Huntington): A
A. are in tabloul clinic dementa
B. este o boala autoimuna
C. sindromul de neuron motor central apare tarziu in evolutie
D. tratamentul cu levodopa poate stabiliza evolutia
E. prezinta atrofii muscular
19. Miscarile coreice sunt: E
A. lente, scurte, explozive numai la maini
B. nu intereseaza niciodata fata
C. contractii rapide succesive ale agonistilor si antagonistilor, in repaus
D. pot fi inhibate in mod voluntar
E. sunt exagerate de emotii, dispar in somn
20. Coreea cronica este o boala: A
A. ereditara B
B. degenerativa
C. imunoalergica
D. vasculara
E. toxica
21. In DHL intalnim urmatoarele, cu exceptia: B
A. ceruloplasmina scazuta
B. ceruloplasmina crescuta
C. cupremia crescuta
D. cupruria crescuta
E. inel pericornean Keiser-Fleicher prezent
22. Tratamentul cu levodopa de lunga durata poate avea ca efecte secundare, cu E
exceptia:
A. fluctuatii ale performantelor motorii
B. diskinezii
C. tulburari digestive
D. tulburari psihice
 E. hipertensiune arteriala
23. Corticoterapia in scleroza multipla: B
A. se foloseste in cure prelungite de terapie orala in doze
descrescatoare
B. se administreaza i.v. in doze mari si perioade scurte doar in puseu
C. nu se administreaza in tratamentul sclerozei multiple
D. este necesara doar in conditiile prezentei tulburarilor de vedere
E. se administreaza doar cand asociaza sindrom vertiginos
24. Disociatia de sensibilitate de tip tabetic se defineste prin: B
A. leziunea fibrelor scurte preependimar
B. pierderea sensibilitatii mioartrokinetice cu pastrarea celei termice si
dureroase
C. pierderea sensibilitatii dureroase cu pastrarea celei termice
D. afectarea sensibilitatii termice
E. leziunea cornului posterior
25. Examinarea LCR n mielita arata urmatoarele cu exceptia: D
A. pleiocitoza moderata
B. cresterea albuminorahiei
C. coagulare spontana
D. hipoalbuminorahie
E. xantocromie
26. In scleroza laterala amiotrofica: C
A. este afectat nervul optic
B. tulburarile obiective de sensibilitate sunt prezente de la debut
C. sindromul bulbar se asociaza cu sindromul piramidal
D. leziunile demielinizante sunt factorul etiologic principal
E. vindecarea este posibila prin tratament medicamentos
27. In scleroza laterala amiotrofica se intalnesc urmatoarele semne cu exceptia: B
A. reflexe osteotendinoase vii
B. tulburari sfincteriene
C. amiotrofii
D. fasciculatii
E. tulburari de deglutitie
28. Tratamentul sclerozei laterale amiotrofice include: B
A. corticoterapia
B. riluzol
C. ropinirol
D. levetiracetam
E. levodopa
29. Parapareza se poate intalni in urmatoare afectiuni, cu exceptia: A
A. mielitei cervicale inalte (C2-C3)
B. mielitei transverse T7
C. meningiomului parasagital
D. sindromului de coada de cal
E. sindromului de sectiune medulara T12
30. O paralizie de plex brahial bilateral poate apare in urmatoarele situatii, cu E
 exceptia:
A. boala neuronului motor
B. purtatorii de carje cu sprijin axilar
C. persoane agitate imobilizate inadecvat la pat
D. poliradiculonevrita
E. siringomielie
31. Sindromul de coada de cal: A
A. poate apare in hernia de disc L4-L5
B. nu asociaza tulburari sfincteriene
C. prezinta reflex ahilean exagerat
D. tulburare de sensibilitate in soseta
E. atrofii ale muschiului cvadriceps

32. In primele ore de la debutul unui AVC ischemic confirmat CT pot fi utile: C
A. evaluarea in vederea evacuarii hematomului
B. trombendarterectomie carotidiana pentru mentinerea permeabilitatii carotidei
controlaterale leziunii
C. evaluare in vederea trombolizei intravenoase
D. evaluare in vederea trombolizei cu gammaknife
E. punctie lombara pentru excluderea unei hemoragii intraventriculare
33. In atacul ischemic tranzitor poate fi utila oricare dintre urmatoarele abordari E
terapeutice cu exceptia:
A. anticoagulante pe termen scurt
B. antiagregante
C. endarterectomie
D. heparinoterapie urmata de anticoagulante orale
E. preventia epilepsiei vasculare cu antiepileptice timp de 6 luni 1 an
34. Care medicament este antiagregant plachetar: C
A. acenocumarol
B. activatorul tisular al plasminogenului
C. clopidogrel
D. fraxiparina
E. heparina sodica
35. Epilepsia petit mal : B
A. manifestarile motorii iau forma de crize jacksoniene
B. EEG arata complexe caracteristice varf-unda cu frecventa de 3 cicli/s
C. tratamentul de electie la copilul 3-7 ani este fenobarbitalul
D. de cele mai multe ori au evolutie nefavorabila, cu cresterea frecventei
crizelor dupa pubertate
E. genereaza intotdeauna stare de rau epileptic
36. Criza epileptica tip absenta simpla poate dura : A
A. 5-10 secunde
B. 10 minute
C. 1-2 minute
D. 6-7 minute
E. variabil
37. Crizele partiale complexe : A
A. se insotesc de pierderea constientei
B. nu se insotesc de pierderea constientei
C. se insotesc de tulburari de coordonare
D. isi au originea in teritoriul cerebral profund
E. se continua obligatoriu cu o criza generalizata tonico-clonica
38. Primul gest intr-o epilepsie desfasurata inafara spitalului: C
A. administrarea medicatiei orale
B. transportul de urgenta la spital
C. sustinerea capului intr-o pozitie de lateralitate pentru a evita
complicatiile traumatice
D. administrare de oxigen
E. sprijinul pacientului in pozitie sezanda pentru a preveni asfixia
39. Crizele epileptice pot avea ca etiologie urmatoarele, cu exceptia: C
A. vasculite cerebrale
B. tumori cerebrale
C. tumori medulare cervicale
D. parazitoze cerebrale
E. neuroinfectii
40. Anosognozia se defineste prin: C
A. nerecunoasterea membrelor de partea opusa
B. negarea apartenentei membrelor controlaterale leziunii
C. negarea deficitului motor
D. indiferenta pentru durere
E. pierderea posibilitatii de localizare a diferitelor parti ale corpului
41. Prosopagnozia se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: B
A. imposibilitatea de a recunoaste fizionomiile pe o fotografie
B. pacientul nu poate recunoaste fotografia unui obiect
C. se acompaniaza de imposibilitatea de recunostere a mimicii
D. pacientul nu poate recunoaste figurile in situatie reala
E. face parte din agnoziile vizuale
42. In sindromul de lob frontal nu apar: D
A. tulburari de mers
B. tulburari de vorbire
C. tulburari cognitive
D. tulburari de vedere
E. agitatie psihomotorie
43. Tulburarile cognitive din leziunile lobului frontal: C
A. predomina tulburarile de memorie de lunga durata
B. apar numai in AVC
C. predomina tulburarile de personalitate, cu diminuarea atentiei,
scaderea activitatii spontane
D. sunt intotdeauna insotite de deficit motor
E. apar numai in leziuni neoformative
44. Apraxia: E
A. apare in general in leziunile lobului occipital
 B. este insotita de afazie receptiva
C. intotdeauna este insotita de monopareza
D. este o tulburare de sensibiliate
E. inabilitatea de a efectua un act motor, desi nu exista afectare motorie
sau psihica
45. Complicatiile unei distrofii musculare progresive sunt: D
A. degradarea psiho-intelectuala
B. hipertonia musculara
C. modificari de limbaj
D. scolioze
E. hipertrofie musculara compensatory
46. Examenele paraclinice intr-o miopatie sunt reprezentate de, cu exceptia: E
A. electromiagrafia
B. enzimele musculare
C. biopsia musculara
D. electrocardiograma
E. electroencefalograma
47. Examenul de electie pentru diagnosticarea miopatiei este reprezentat de : A
A. biopsia musculara
B. biopsia de nerv periferic
C. examenul genetic al membrilor familiei
D. radiografie toracica
E. ionograma serica
48. Imposibilitatea ridicarii din pozitia ghemuita si mersul leganat orienteaza spre E
diagnosticul:
A. paralizie bilaterala de nerv sciatic
B. sindrom miopatic
C. miastenia
D. polineuropatie diabetica
E. toate de mai sus
49. In miastenie, fatigabilitatea musculara: D
A. este mai ales nocturna
B. este mai ales matinala
C. este generata de repaus cu paralizie secundara
D. este generata/accentuata de efort si ameliorata dupa repaus
E. apare dupa consum de excitante
50. Celulele gliale au urmatoarele roluri cu exceptia: B
A. izolator electric
B. in apoptoza
C. rol de protectie
D. hrnirea neuronilor
E. de curatire de resturi celulare distruse
51. Mielina este secretata de: C
A. celulele Schwann la nivelul maduvei spinarii
B. microglie la nivelul creierului
C. oligodendrocit la nivelul sistemului nervos central
 D. astrocit la nivelul cerebelului
E. celulele ependimare
52. Paralizia de nerv mare sciatic nu se caracterizeaza prin: C
A. picior balant
B. tulburari vegetative la gamba si picior
C. hipotonia muschiului cvadriceps
D. abolirea miscarilor degetelor si plantei
E. reflexul ahilian abolit
53. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern se caracterizeaza prin: B
A. mers imposibil pe varfuri
B. mers imposibil pe calciie
C. reflex rotulian abolit
D. mers spastic
E. atrofia muschiului cvadriceps
54. Investigatii utile intr-o afectare nervoasa periferica: E
A. EMG
B. viteza de conducere nervoasa motorie
C. biopsia de nerv periferic
D. viteze de conducere nervoasa senzitiva
E. toate de mai sus
55. Care din urmatoarele poate induce polineuropatie: A
A. deficitul de vitamina B1
B. expunerea la frig si umezeala
C. traumatisme locale repetate
D. expunerea la situatii conflictuale si la stress
E. fibrilatie atriala paroxistica
56. Care dintre urmatoarele semne clinice nu sunt intilnite in poliradiculonevrita D
idiopatica:
A. parestezii in membre
B. paralizii ale membrelor cu tendinta la extindere
C. paralizia nervilor bulbari
D. prezenta semnelor de leziune piramidala
E. atrofii musculare
57. Care din urmatoarele aspecte clinice nu fac parte din tabloul clinic al neuropatiei C
diabetice?
A. polineuropatia pseudotabetica
B. paralizie de nerv cubital
C. hemipareza flasca
D. monopareza de sciatic popliteu extern
E. nevralgia crurala
58. In poliradiculonevrite nu este intalnit frecvent: C
A. disociatie albumino-citologica
B. retentie de urina
C. crize de suspendare a constientei
D. tulburari cardio-respiratorii
E. tulburari de sensibilitate
59. Reflexele de fund de gat (velopalatin si faringian) sunt afectate in: A
A. sindrom Wallenberg
B. coree
C. migrena
D. leziuni ale nervului median
E. leziuni ale nervului trigemen
60. Migrena: C
A. cefaleea permanenta
B. cefalee de intensitate usoara
C. cefalee cu durata de 4 72 ore
D. cefalee cronica cotidiana
E. cefalee matinala
61. In criza migrenoasa durerea nu este insotita de: C
A. greata
B. fotofobie
C. hidrofobie
D. intoleranta pentru zgomot
E. paloare tegumentara
62. Tratamentul de fond al migrenei nu cuprinde: A
A. levodopa
B topiramatul
C. acidul valproic
D. betablocantele
E. antiemetice
63. Tratamentul crizei migrenoase nu cuprinde: D
A. administrarea de triptani
B. administrarea de antiiflamatorii nesteroidiene in doze mari
C. administrarea de metoclopramid
D. anestezia generala temporara
E. betablocant
64. Diagnosticul diferential al unei crize migrenoase se face cu: D
A. epilepsia grand mal
B. siringomielia
C. atacul ischemic tranzitor vertebro-bazilar
D. nevralgia de trigemen
E. crizele de tip absenta
65. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la migrena este incorecta: B
A. migrena este o cefelee paroxistica
B. predomina la sexul masculin
C. in criza pacientul prezinta fenomene digestive
D. cefalee este cu aspect de hemicranie
E. pacientii au o predispozitie ereditara
66. Medicatia de electie in cele mai multe forme de boala Parkinson este A
reprezentata de:
A. Levo-dopa
B. agonisti dopaminergici
 C. inhibitori COMT
D. inhibitori de monoamin oxidaza
E. Rasagilina
67. Un sindrom extrapiramidal la o persoana de 45 de ani poate fi determinat de: E
A. boala Parkinson cu debut precoce
B. dementa la debut
C. boala psihica cronica tratata cu neuroleptice
D. Intoxicatia cu CO
E. toate de mai sus
68. Diskineziile (coree, distonii) din boala Parkinson: D
A. apar inca de la inceputul evolutiei
B. fac parte din evolutia naturala a bolii
C. dispar la cresterea dozei de levodopa
D. sunt o complicatie a tratamentului cu levodopa
E. sunt determinate in special de agonisti dopaminergici
69. Deficitul de dopamina din boala Parkinson este consecinta: A
A. leziunii substantei negre
B. leziunii nucleului caudat
C. leziunii uncusului hipocampic
D. leziunii hipotalamusului
E. degenerare sinaptica a caii piramidale
70. Scleroza multipla prezinta urmatoarele sindroame cu exceptia: C
A. pareze internucleare
B. Semnul Lhermitte
C. sindrom coreic
D. tulburari sfincteriene
E. sindrom vestibular
71. Scorul EDSS: C
A. Evalueaza doar deficitul motor
B. Se foloseste doar in formele mai grave de scleroza multipla
C. Evalueaza global gradul de disabilitate
D. Evalueaza numarul leziunilor de demielinizare prezente pe IRM
E. Este calculat in functie de tabloul clinic, evaluarea IRM si a LCR
72. Tratamentul puseului de scleroza multipla cuprinde: D
A. initierea tratamentului cu interferon
B. initierea tratamentului imunosupresor cu mitoxantrona
C. administrarea de vitamine din grupul B (B1, B6) parenteral
D. Administrarea de Metilprednisolon parenteral
E. Tratament cu Manitol iv
73. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa: B
A. Riluzolul este singurul medicament aprobat pt tratamentul sclerozei
laterale amiotrofice
B. este rezervat doar formelor avansate de boala datorita efectelor
adverse severe si numeroase
C. determina o usoara incetinire a evolutiei bolii
D. nu determina oprirea evolutiei bolii
 E. se poate initia imediat la diagnosticarea bolii
74. Disociatia de tip siringomielic cuprinde: D
A. pierderea sensibilitatii termice si pastrarea sensibilitatii algezice
B. pierderea sensibilitatii algezice si pastrarea celei termice
C. pierderea sensibilitatii limitata doar la citeva mielomere
D. pierderea sensibilitatii termice si algezice cu pastrarea celei tactile si
proprioceptive
E. pierderea sensibilitatii tactile si conservarea sensibilitatii mioartrokinetice
75. Sindromul de hemisectie medulara D7 drept determina: C
A. hemiplegie stanga
B. tulburare de sensibilitate termica si dureroasa pe dreapta
C. tulburare de sensibilitate cu disociatie tabetica pe dreapta
D. monoplegie crurala stanga
E. monoplegie brahiala stanga
76. Siringomielobulbia: D
A. asociaza semnelor de siringomielie si elemente de polineuropatie in bulb de
ceapa
B. nu determina tulburari de deglutitie
C. genereaza diplopie
D. poate asocia fasciculatii linguale
E. genereaza exclusiv tulburari sfincteriene
77. Sindromul de con medular nu se caracterizeaza prin: C
A. paraplegie
B. tulburari trofice importante
C. disociatie tabetica cu nivel superior toracic
D. fasciculatii
E. absenta tulburarilor de sensibilitate subiectiva
78. In primele ore de la debutul unui AVC (chiar anterior explorarii CT E
craniocerebral) sunt necesare urmatoarele masuri terapeutice:
A. administrarea tratamentului trombolitic
B. tratament cu antiagregante in asociere cu anticoagulante orale
C. scaderea obligatorie a valorilor tensiunii arteriale la 120/70 mmHg
D. endarterectomie
E. combaterea edemului cerebral
79. In atacul ischemic tranzitor este necesar urmatorul tratament: E
A. anticoagulante pe termen scurt
B. clopidogrel
C. aspirina
D. heparinoterapie urmata de anticoagulante orale
E. oricare dintre cele de mai sus
80. Care medicament este trombolitic: B
A. acenocumarol
B. activatorul tisular al plasminogenului
C. clopidogrel
D. acidul acetilsalicilic
E. heparina sodica
81. Hemoragia cerebrala beneficiaza de urmatorul tratament in primele ore de la D
instalarea deficitului neurologic:
A. revascularizare chirurgicala
B. administrare de rTPA daca pacientul nu are contraindicatii
C. antivitamine K
D. medicatie ce combate edemul cerebral
E. antiplachetare
82. In hemoragia subarahnoidiana: D
A. punctia lombara este utila chiar daca explorarea CT a aratat hiperdensitatea
in spatiul subarahnoidian
B. explorarea IRM craniocerebrala este de prima intentie
C. hiperdensitatea spontana apare dupa 5-8 zile la explorarea CT
D. arteriografia pe 4 axe poate obiectiva maformatia nevizualizata la CT
E. examenul fundului de ochi este intotdeauna normal
83. Anticoagulantele orale: B
A. sunt administrate in preventia secundara la pacientii cu AVC aterotrombotic
B. necesita urmarirea INR
C. pot fi administrate la pacientii cu hipertensiune arteriala necontrolata
D. sunt de electie in AVC ischemice asociate endocarditei infectioase
E. sunt eficiente din primele ore ale unui AVC ischemic
84. In sindromul Parinaud leziunea afecteaza: A
A. calota pedunculara
B. calota pontina
C. cerebelul
D. capsula interna
E. bandeletele optice
85. Sindromul Weber include: A
A. paralizia partiala de nerv III
B. miscari coreo-atetozice
C. paralizie de nerv trigemen motor
D. paralizia faciala de tip periferic
E. paralizia de nerv patetic
86. Paralizia de nerv hipoglos apare in: A
A. sindroamele bulbare
B. sindroamele pontine
C. sindroamele pedunculare
D. leziunile maduvei cervicale
E. sindroame cerebeloase
87. In sindroamele pedunculare pot apare: C
A. tulburari de masticatie
B. paralizia nervului oculomotor extern
C. midriaza
D. paralizia de nerv VII periferic
E. paralizia de nerv spinal
88. In sindroamele pontine pot apare: B
A. tulburari sfincteriene
 B. paralizia lateralitatii
C. midriaza
D. paralizia de nerv IV
E. paralizia de nerv spinal
89. Sindroamele bulbare se pot manifesta prin: B
A. miscari involuntare de tip coreic
B. afectarea nervilor IX si XII
C. apraxie
D. akinezie paradoxala
E. hiposmie
90. Sindroamele pontine se pot manifesta prin: C
A. hemianopsie
B. tulburari de deglutitie
C. paralizia nervilor V si VI
D. paralizia de nervi III si IV
E. fasculatii ale limbii
91. O hemiplegie flasca poate traduce: A
A. AVC acut in teritoriul carotidian controlateral
B. AVC acut in teritoriul carotidian ipsilateral
C. leziune medulara acuta sub L2
D. o leziune medulara acuta D2-L2
E. polineuropatie etanolica
92. O hemiplegie dreapta cu afazie expresiva se intalneste in: A
A. AVC sylvian stang la un dreptaci
B. AVC sylvian stang la un stangaci
C. AVC in teritoriul arterei cerebrale anterioare stangi
D. meningion parasagital
E. AVC de trunchi cerebral
93. Intr-un AVC acut deficitul motor: B
A. este intotdeauna pe aceeasi parte
B. poate lipsi
C. este intotdeauna insotit de afazie
D. este spastic de la inceput
E. este intotdeauna tetraplegic
94. Tratamentul de intretinere a unui accident vascular cerebral impune urmatoarele C
cu exceptia:
A. mobilizare progresiva
B. monitorizarea tensiunii arteriale
C. schimbarea medicatiei lunar
D. preventia secundara
E. evitatarea efortului fizic excesiv
95. Evolutia unui accident vascular cerebral: C
A. este intotdeauna aceeasi in functie de teritoriul arterial afectat
B. depinde numai de monitorizarea HTA
C. este strict individuala
D. depinde de sexul pacientului
 E. este imbunatatita prin complexitatea schemei terapeutice
96. In epilepsie pot fi utile urmatoarele investigatii, cu exceptia: A
A. vitezele de conducere nervoasa
B. electroencefalografia
C. imageria prin rezonanta magnetica functionala
D. tomografia cu emisie de pozitroni
E. tomografie cerebrala clasica
97. Epilepsiile partiale: C
A. evolueaza cu pierderea constientei
B. EEG arata modificari in toate derivatiile
C. pot fi afectate ariile de asociatie, cu manifestari de tip automatisme
psihomotorii, halucinatii complexe, tulburari de vorbire
D. crizele simple sunt urmate intotdeauna de generalizare secundara
E. apar in cadrul diabetului zaharat
98. Starea de rau epileptic: C
A. tratamentul se face cat mai rapid, prin manevre vagale
B. se administreaza doze crescute din antiepilepticele pe care pacientul le
primeste ca tratament de fond
C. se poate administra diazepam intrarectal sau intravenos
D. tratamentul injectabil poate fi temporizat pana la 20 minute, pentru a nu se
suprapune peste efectul medicatiei orale
E. se remite fara tratament
99. In tratamentul epilepsiei: A
A. se prefera monoterapia
B. terapia se initiaza dupa prima criza
C. epilepsia cu crize tip absenta se trateaza de electie cu carbamezepina
D. in starea de rau epileptic se administreaza etosuximida
E. se face numai 1 an
100.Aura epileptica: D
A. reprezinta semne care preced aparitia crizei cu 1-2 zile
B. constitue un semnal ca pacientul trebuie sa se implice intr-o activitate
voluntara specifica pentru a preveni aparitia crizei
C. incepe intotdeauna prin fenomene vizuale
D. nu este prezenta in toate crizele de epilepsie
E. este corelata cu severitate crizei
101.Principiile de tratament in epilepsie cuprind urmatoarele cu exceptia: D
A. se incepe tratamentul in monoterapie
B. se va creste doza pina la controlul crizelor sau atingerea dozei maxim
tolerate
C. se administreaza asocieri de 2-3 antiepileptice doar daca subiectul nu a
raspuns la monoterapia in doze maxim tolerate
D. asocierea de 2 sau mai multe medicamente este recomandata chiar dupa
o singura criza in cazul in care persoana respectiva prezinta o situatie
socio-profesionala care impune un control imediat al crizelor
E. tratamentul se ajusteaza treptat in functie de evolutia crizelor
102.Ariile asociative ale lobului occipital: C
 A. primesc aferente de la corpul geniculat extern prin intermediul radiatiilor
optice
B. afectarea lor genereaza hemianopsie
C. agnozia vizuala apare prin leziunea acestor arii
D. leziunea lor nu determina halucinatii sau iluzii vizuale
E. reflexele pupilare sunt abolite
103.In alexia agnozica: D
A. capacitatea de a copia este pierduta
B. transferul informatiilor prin corpul calos este pastrat
C. leziunea intereseaza cortexul vizual nedominant
D. pacientul nu poate citi litere, cuvinte sau fraze
E. exista doar tulburari de camp vizual
104. Pacientul care este incapabil de a denumi obiectele prezentate vizual dar care le E
poate descrie sau poate mima utilizarea lor are:
A. agnozie vizuala
B. amorfognozie
C. ataxie optica
D. anozognozie vizuala
E. afazie optica
105.Afazia amnestica NU se caracterizeaza prin: D
A. tulburare de evocare a cuvintelor
B. utilizarea de perifraze
C. dificultate in gasirea cuvantului generic ce defineste clasa de obiecte
D. exprimare telegrafica
E. leziunea intereseaza lobul temporal
106.Surditatea verbala se defineste prin urmatoarele, cu exceptia: C
A. repetarea cuvintelor nu este posibila
B. scrisul dupa dictare este imposibil
C. intelegerea orala este conservata
D. perceptia sunetelor nu este afectata
E. pierderea capacitatii de recunoastere a valorii semantice a sunetelor
107.Agrafia pura este determinata de o leziune in: A
A. piciorul circumvolutiei frontale a 2-a din emisferul dominant
B. regiunea temporo-parietala din emisferul dominant
C. lobul lingual
D. primele circumvolutii temporale bilateral
E. girusul supramarginal
108.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in definirea apraxiei ideo-motorii cu B
exceptia:
A. pacientul nu poate indeplini un ordin
B. pacientul nu poate descrie gestul pe care nu-l poate executa la ordin
C. poate fi bilaterala
D. se asociaza cu tulburari de schema corporala
E. se intalneste in leziuni parietale de emisfer nedominant
109.Apraxia: E
A. apare in general in leziunile lobului occipital
 B. este insotita de afazie receptiva
C. intotdeauna este insotita de monopareza
D. este o tulburare de sensibiliate
E. inabilitatea de a efectua un act motor, desi nu exista afectare motorie
sau psihica
110.In polimiozita: E
A. EMG inregistreaza potential de unitate motorie de mare amplitudine
B. deficitul motor este intotdeauna exclusiv distal
C. oculomotorii sunt intotdeauna atinsi
D. reflexele osteotendinoase sunt exagerate
E. poate surveni insuficienta cardiaca congestiva
111.In distrofia musculara Duchenne: A
A. transmisia este recesiva legata de cromozomul X
B. deficitul motor se evidentiaza initial la nivelul centurii scapulare
C. miocardul este crutat
D. evaluarea functiilor respiratorii arata un sindrom obstructiv moderat
E. vindecarea este posibila prin tratament corect
112.Fenomenul miotonic: B
A. este o anomalie a contractiei musculare
B. este o anomalie a decontractiei musculare
C. este ameliorat la frig
D. nu se evidentiaza in miscarile voluntare
E. se agraveaza la repetarea miscarilor
113.Tabloul clinic al miotoniei Steinert nu include: B
A. tulburari de decontractie musculara
B. diplopie
C. senzatia de redoare la declansarea mersului
D. amiotrofii
E. cataracta
114.Atingerea cardiaca se intalneste in: C
A. distrofia musculara Becker
B. distrofia musculara facioscapulohumerala
C. distrofia musculara Duchenne
D. distrofia musculara de centura
E. miopatiile distale
115.Recunoastem o distrofie musculara progresiva (miopatie) prin urmatoarele, cu E
exceptia:
A. deficit motor progresiv la nivelul centurilor
B. hipotonie musculara
C. hiporeflexie osteotendinoasa
D. tulburari progresive de respiratie
E. crize de pierdere a constientei
116.Care dintre urmatoarele caracterizeaza sinapsa: A
A. legatura dintre doi neuroni
B. cresterea influxului de potasiu transmembranar
C. reprezinta substratul barierei hematoencefalice
 D. este formata doar din celule gliale
E. legatura dintre doi neuroni motori
117.Fibrele nervoase mielinizate: A
A. conduc mai rapid influxul nervos
B. conduc mai lent influxul nervos
C. fac sinapsa doar cu neuronii senzitivi
D. sunt prezente doar la nivelul creierului
E. fac sinapsa numai cu neuronii motori
118.Bicepsul brahial este deficitar in paralizia de : D
A. plex brahial mijlociu
B. median
C. cubital
D. plex brahial superior
E. nerv radial
119.Sindromul Claude Bernard Horner este intilnit in paralizia de : E
A. median
B. cubital
C. radial
D. plex brahial mijlociu
E. plex brahial inferior
120.Sindromul de coada de cal de tip inferior se caracterizeaza prin urmatoarele, cu C
exceptia:
A. hipoestezie in sa
B. reflex anal intern abolit
C. deficit motor al muschilor lojei antero externe a gambei
D. tulburari sexuale
E. tulburari sfincteriene
121.Care este tabloul clinic cel mai sugestiv pentru o polineuropatie acuta: C
A. paraplegie spastica brusc instalata
B. anestezie termoalgezica sub T12 instalata in decurs de ore sau zile
C. deficit senzitivo-motor distal simetric instalat in decurs de ore sau zile
D. prezenta atrofiilor musculare bilateral, simetric, distal
E. areflexie osteo-tendinoasa proximala fara deficit motor
122.Deficitul motor precedat de parestezii cu caracter ascendent de la membrele C
inferioare si areflexia, cu progresie in cateva ore sau zile, sugereaza:
A. un AVC in progresie
B. o mielita cronica
C. o poliradiculonevrita
D. o miastenie
E. pareza de nerv sciatic bilaterala
123.O poliradiculonevrita acuta este o urgenta pentru ca: D
A. genereaza tetraplegie flasca
B. exista disociatie albumino-citologica in lcr
C. poate fi paraneoplazica
D. poate genera tulburari respiratorii
E. genereaza areflexie osteotendinoasa
124.In neuropatia diabetica autonoma se pot intalni urmatoarele, cu exceptia: D
A. crize dureroase abdominale (care pot mima abdomenul acut)
B. tulburari de dinamica sexuala
C. tulburari de reglare a frecventei cardiace
D. tulburari psihice
E. hipersudoratie
125.Diplopia poate sugera: E
A. miastenie gravis
B. pareze de nervi oculomotor (III/IV/VI) dismetabolice
C. AVC pontin
D. scleroza multipla
E. toate de mai sus
126.Paralizia nervului trigemen: D
A. duce la imposibilitatea ocluziei palpebrale
B. duce la ptoza palpebrala
C. duce la asimetrie faciala prin coborarea comisurii bucale
D. duce la asimetrie faciala prin caderea si devierea mandibulei de partea
bolnava
E. hipoacuzie
127.Nevralgia de trigemen: C
A. durerea poate fi calmata de masajul bland al zonelor trigger
B. nu apare in leziuni ale trunchiului cerebral
C. in nevralgia esentiala durerea este paroxistica
D. in nevralgia esentiala se asociaza si deficit motor al muschilor inervati de
nervul trigemen
E. determina tulburari de echilibru
128. In paralizia de tip periferic a nervului facial (marcati raspunsul gresit): D
A. se pot asocia tulburari de auz
B. se pot asocia tulburari de gust
C. se pot asocia tulburari de sensibilitate
D. se pot asocia tulburari de vedere
E. poate aparea dupa zona-zoster
129.Paralizia de nerv hipoglos se manifesta prin: A
A. atrofia linguala
B. tulburari de gust in 2/3 anterioare ale limbii
C. anosmie
D. epifora
E. torticolis
130.Paralizia de nerv IV determina: B
A. diplopie incrucisata
B. diplopie homonima
C. midriaza
D. ptoza palpebrala
E. singultus
131.Tulburarile de gust sunt consecinta afectarii: B
A. nervului trigemen
 B. nervului cranian VII
C. cailor cortico-nucleare
D. nervului cranian X
E. lobului temporal
132.Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata: C
A. tremorul parkinsonian se manifesta in repaus
B. Tremorul parkinsonian dispare in somn
C. tremorul parkinsonian este intentional
D. tremorul parkinsonian este de postura
E. tremorul parkinsonian se exacerbeaza la oboseala
133.Rigiditatea in deplasare, tremor al miinii, semnul rotii dintate si degradarea E
psihica le intilnim in:
A. ateroscleroza cerebrala
B. AVC ischemice repetate
C. boala Parkinson
D. demente
E. oricare dintre ele
134.Miscarile involuntare ilogice cu degradare psihica sugereaza: B
A. tumora cerebrala
B. coree cronica
C. boala Parkinson
D. AVC ischemic acut in nucleii bazali
E. etilism cronic
135.Medicatia unui bolnav cu boala Parkinson se schimba: C
A. la 1 an
B. la maximum 6 luni
C. de fiecare daca cand starea clinica o impune
D. se recomanda pacientului sa si-o ajusteze singur
E. la aparitia unui nou medicament
136.Rigiditatea in deplasare, tremor al miinii, semnul rotii dintate si degradarea C
psihica le intilnim in:
A. Accident vascular in teritoriul carotidian
B. epilepsie
C. boala Parkinson
D. scleroza multipla
E. oricare dintre ele
137.Tulburarile de vedere cauzate de scleroza multipla pot cuprinde: A
A. vederea dubla
B. cataracta
C. in fazele avansate miopie forte
D. pierderea reflexului fotomotor
E. hemoragii retiniene
138.Una dintre urmatoarele afirmatii legate de scleroza multipla este gresita: D
A. demielinizarea apare in sistemul nervos central
B. relativ specifica zonei temperate
C. debut in general intre 15 45 ani
 D. reprezinta o boala cu transmisie ereditara importanta
E. debut frecvent prin nevrita optica retrobulbara
139.In scleroza multipla: A
A. se produc demielinizari segmentare la nivelul neuronilor din SNC
B. se pierd neuronii producatori de dopamina
C. se produce o ischemie cerebrala cronica
D. se produc demielinizari in sistemul nervos periferic care determina deficite
motorii grave
E. degenereaza sinapsele dopaminergice
140.Urmatoarea investigatie nu este utila in diagnosticul sclerozei multiple: D
A. imageria prin rezonanta magnetica
B. punctia lombara
C. potentialele evocate vizuale
D. viteza de conducere motorie a nervilor periferici
E. teste imunologice
141.Nevrita optica: A
A. poate apare ca prim simptom in scleroza multipla
B. apare doar in fazele mai avansate ale bolii
C. determina intotdeauna deficite de vedere persistente
D. nu determina modificari ale potentialelor evocate
E. nu impune tratament
142.Scleroza laterala amiotrofica: C
A. afecteaza doar neuronii motori din cortexul frontal
B. se caracterizeaza prin tulburari motorii si de sensibilitate destribuite la cel
putin 3 teritorii (membre superioare / inferioare / trunchi)
C. intereseaza exclusiv neuronii motori
D. nu determina semne de afectare bulbara
E. prezinta semnul rotii dintate
143.Scleroza laterala amiotrofica: D
A. este o boala caracterizata prin evolutie fluctuanta cu pusee si remisiuni
B. apare mai frecvent la sexul feminin
C. determina modificari specifice ale potentialelor evocate vizuale
D. are frecvent evolutie fatala
E. are zone de ischemie pe CT cerebral
144.Tulburarile de deglutitie din SLA pot avea urmatoarele cauze cu exceptia: D
A. afectarea neuronilor de la nivelul nucleilor motori bulbari
B. afectarea fasciculelor cortico-nucleare
C. prezentei atrofiilor linguale
D. afectarea gustului
E. diplegiei faciale
145.Tulburarile respiratorii in SLA: B
A. apar frecvent inca de la debutul bolii
B. sunt cel mai frecvent cauza de deces in SLA
C. raspund favorabil la tratamentul cu corticoizi
D. aparitia lor constituie argumentul decisiv in sustinerea diagnosticului
E. raspund favorabil la bronhodilatatoare
146.Care din urmatoarele semne nu se intalneste in SLA: D
A. atrofii musculare
B. crampe musculare
C. fasciculatiile musculare
D. anestezia distala a membrelor superioare
E. atrofie linguala
147.Accidentul vascular in teritoriul arterei cerebrale anterioare: A
A. poate genera deficit motor la membrul inferior
B. nu este decat de tip hemoragic
C. poate produce tulburari de vedere de tip cecitate corticala
D. poate fi insotit de afazie senzoriala
E. prezenta tulburarilor de echilibru
148.Accidentul ischemic tranzitor: D
A. apare doar in teritoriul carotidian
B. dureaza pina la 48 de ore
C. necesita tratament trombolitic
D. nu determina leziuni vizibile la computer tomografie
E. genereaza hemiplegie spastica
149.Hemiplegia corticala se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia: B
A. posibilitatea aparitiei tulburarilor de vorbire de tip afazic
B. deficit motor egal distribuit la membre
C. posibilitatea aparitiei crizelor de epilepsie
D. prezenta parezei faciale tip central
E. apare in AVC ischemic sylvian superficial
150.Examinarea computer tomografica in AVC arata o zona hipodensa: D
A. de mici dimensiuni in AIT
B. in primele ore dupa AVC ischemic
C. in primele ore daca AVC este hemoragic
D. in AVC ischemic vizibila dupa 6-24 ore
E. insotita constant de efect de masa asupra ventriculilor laterali
151.AIT specific teritoriului carotidian poate include urmatoarele, cu exceptia: D
A. hemiplegie
B. afazie
C. ataxie
D. diplopie
E. amauroza fugace
152.AIT specific in teritoriul vertebro-bazilar include urmatoarele manifestari, cu B
exceptia:
A. diplopie
B. afazie
C. hemianopsie
D. tulburari de echilibru
E. nistagmus
153.Daca un pacient are HTA, DZ, FA ce fel de AVC poate dezvolta daca nu este C
corect dispensarizat:
A. doar AVC ischemic
 B. doar AVC hemoragic
C. oricare dintre formele de mai sus
D. tipul de AVC depinde exclusiv de varsta
E. numai hemoragie subarahnoidiana
154.Prezenta stenozei mitrale si a fibrilatiei atriale ce poate genera: A
A. AVC prin mecanism cardio-embolic
B. AVC prin mecanism aterotrombotic
C. hemoragie subarahnoidiana
D. hemoragie intracerebrala
E. numai atacuri ischemice constituite
155.Accidentul ischemic tranzitor se caracterizeaza prin remiterea completa a A
simptomelor in maxim:
A. 24 ore
B. 36 ore
C. 6-12 ore
D. 48 ore
E. 72 ore
156.Atacul ischemic tranzitor impune investigatii: E
A. screening biologic complet
B. CT/IRM cerebral
C. Doppler vase cervicale
D. examen cardiologic complet
E. toate de mai sus
157.Tratamentul initial al AVC acut : C
A. se administreaza inca din primele momente (ambulanta) anticoagulante
B. pentru tromboliza intravasculara nu este necesara confirmarea imagistica a
trombozei
C. antiedematos cerebral, stabilizare hemodinamica
D. tensiunea arteriala trebuie adusa la valori normale (120/70 mmHg)
E. medicatie antiepileptica
158.In etiologia accidentului vascular ischemic pot fi implicate: C
A. microanevrismele Charcot-Bouchard
B. malformatiile arteriovenoase
C. tulburarile de vascozitate sanguina (leucemii, poliglobulie, mielom
multiplu)
D. consum excesiv de vitamine
E. afectiunile tiroidei
159.Hemoragia subarahnoidiana: B
A. tabloul clinic include constant manifestari focale (hemipareza sau
tetrapareza)
B. tabloul clinic include semne meningiene, cefalee, alterarea starii de
constienta
C. punctia lombara si analiza LCR nu au utilitate
D. examenul CT este pozitiv doar dupa 24-48 ore de la debut
E. intotdeauna are aura
160.Vasospasmul dupa hemoragia subarahnoidiana: B
A. apare la 30-60 de zile de la debut
B. poate duce la leziuni ischemice permanente, cu manifestari neurologice
focale
C. apare ca urmare a aderentelor meningeale datorate prezentei sangelui in
spatiul subarahnoidian
D. este in relatie directa cu aparitia resangerarilor
E. este generat de medicatia antiedematoasa cerebrala
161.O leziune ischemica in teritoriul arterei cerebeloase posteroinferioare (sindrom C
Wallenberg) poate produce:
A. diplopie prin lezarea nucleului oculomotor comun
B. diplopie prin lezarea nucleului nervului oculomotor extern
C. tulburari de deglutitie si fonatie
D. tulburari de sensibilitate la nivelul hemifetei opuse
E. tulburari sfincteriene
162.Hemiplegia dreapta cu devierea globilor oculari de partea opusa deficitului A
motor sugereaza un AVC in teritoriul:
A. cortical al lobului frontal
B. ponto-mezencefalic
C. arterei cerebrale posterioate
D. raspintiei temporo-parieto-occipitale
E. cerebelos
163.O persoana cu AVC poate dezvolta crize epileptice? A
A. daca este interesat cortexul
B. numai daca leziunea este la nivelul pedunculilor
C. numai daca este un AVC mai vechi de 6 luni
D. numai daca este AVC hemoragic
E. toate de mai sus
164.Epilepsia: C
A. apare doar in copilarie
B. reprezinta o boala a maduvei spinarii
C. se poate intilni la orice varsta
D. cuprinde intotdeauna manifestari motorii
E. pacientul ramane cu hemiplegie spastica
165.Epilepsia NU poate apare in cadrul unor: D
A. traumatisme
B. tumori
C. A.V.C.
D. infectii medulare
E. encefalite
166.Tratamentul crizelor generalizate tonicoclonice nu cuprinde: A
A. Etosuximid
B. Acidul valproic
C. Fenitoin
D. Levetiracetamul
E. Carbamazepina
167.Crizele de tip absenta NU: D
A. sunt crize scurte de suspendare a constientei
B. sunt prezente frecvent in copilarie
C. reprezinta crize generalizate
D. reprezinta crize partiale complexe
E. pot fi fara deficite motorii
168.Statusul epileptic: D
A. este caracteristic crizelor cu componenta motorie
B. apare in cursul noptii secundar hipoxiei
C. impune investigatii imagistice functionale pentru a putea fi obiectivat si
tratat
D. impune masuri urgente de terapie intensiva
E. apare numai la persoane tarate
169.Tratamentul statusului epileptic cuprinde: C
A. administrarea de Depakine Crono
B. administrarea de perfuzie cu glucoza 5 %
C. administrarea de clonazepam parenteral
D. administrarea orala de diazepam
E. vitaminoterapie permanenta
170.Sindromul regiunii premotorii nu include: B
A. rigiditate plastica
B. tulburari ale afectivitatii
C. reflexul de apucare fortata
D. inabilitate si disritmie a miscarilor
E. crize adversive oculo-cefalogire
171.Apraxia facio-bucolinguala se intalneste in leziunile lobului: A
A. frontal
B. parietal
C. temporal
D. occipital nedominant
E. occipital dominant
172.Tulburarile de limbaj din sindromul de lob frontal nu includ: C
A. afazia motorie
B. agrafia
C. afazia senzoriala
D. avocalia
E. afazia Broca
173.In sindromul de lob parietal incapacitatea de a recunoste textura si aspectul D
suprafetelor poarta denumirea de:
A. anosomelie
B. anozodiaforie
C. asimbolie tactila
D. anhilognozie
E. amorfognozie
174.Asocierea de agnozie digital, acalculie, agrafie i dezorientare dreapta-stnga C
este sugestiva pentru o leziune situata in:
 A. girusul precentral dominant
B. girusul postcentral nedominant
C. girusul angular dominant
D. girusul angular nedominant
E. lobul insulei
175.In sindromul lobului temporal nu se intalnesc: E
A. halucinatii auditive
B. afazia amnestica
C. hemiaopsie homonima laterala
D. vertij
E. apraxia mersului
176.Tulburarile paroxistice ale constiintei lumii exterioare : B
A. nu apartin epilepsiei temporale
B. fac parte din simptomele temporale specifice
C. apartin simptomelor temporale nespecifice
D. nu se asociaza cu halucinatii vizuale
E. nu se asociaza cu automatisme
177.In miastenie: D
A. blocul neuromuscular este presinaptic
B. asocierea cu anomaliile timice nu a fost estimata
C. fenomenul miastenic este mai accentuat dimineata
D. musculatura oculomotorie este interesata
E. este utilizat tratamentul cu anticolinergice
178.Tulburarile de deglutitie pot sugera: E
A. miastenia gravis
B. scleroza laterala amiotrofica
C. sindrom Wallenberg
D. siringobulbie.
E. toate de mai sus
179. Urmatoarele semne si simptome nu sunt caracteristice miasteniei: C
A. diplopia
B. tulburarile de fonatie
C. fasciculatii musculare
D. caderea capului
E. tulburari respiratorii
180.Tulburarile respiratorii in miastenie au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: E
A. pot apare oricand in evolutia bolii
B. survin in criza miastenica
C. sunt determinate de drogurile anticolinesterazice in exces
D. se asociaza cu interesarea musculaturii oculomotorii
E. sunt caracteristice grupei I Osserman
181.Urmatorul medicament nu este contraindicat in miastenie: C
A. gentamicina
B. litiu
C. azatioprina
D. procainamida
 E. magneziu
182.Urmatoarele elemente caracterizeaza polimiozita cu exceptia: B
A. deficit motor proximal
B. atingere de oculomotori
C. disfagie
D. deficitul muschilor cefei
E. tulburari respiratorii
183.Distrofiile musculare progresive sunt caracterizate prin urmatoarele cu E
exceptia :
A. atrofii musculare distale
B. atrofii musculare proximale
C. afectarea miocardului
D. abolirea contractiei ideomusculare
E. fasciculatii
184.In polineuropatii apar urmatoarele semne si simptome cu exceptia: B
A. parestezii distale
B. hipertrofii musculare
C. hipoestezie superficiala distala la cele 4 membre
D. deficit motor distal
E. atrofii musculare