Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
Autor:Grati Pavel
Aprobat de M. Grama
Chisinau-2017
Cuprins
3. Notiune si conditii
Notiune. In dreptul penal prin pluralitate de infractiuni este desemnata situatia in care
o persoana savarseste mai multe infractiuni inainte de a fi condamnata definitiv pentru
vreuna din ele cat si situatia in care o persoana savarseste din nou o infractiune dupa
ce a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune.
concursul de infractiuni
recidiva
pluralitatea intermediara
Este indeplinita conditia si atunci cand infractorul a comis unele infractiuni in timpul
minoritatii si altele dupa implinirea varstei de 18 ani.
Conditia are in vedere inexistenta unei condamnari definitive pentru vreuna din
infractiunile comise de aceeasi persoana. Va fi indeplinita aceasta conditie chiar daca
infractorul a fost condamnat pentru o infractiune savarsita anterior, dar hotararea nu
era definitiva la data comiterii noii infractiuni, ori hotararea de condamnare desi
definitiva a fost desfiintata printr-o cale extraordinara de atac.
I concursul real
Concursul real de infractiuni este acea forma ce se realizeaza prin savarsirea mai
multor infractiuni ca urmare a mai multor actiuni sau inactiuni distincte.
Intre infractiunile aflate in concurs se pot stabili anumite legaturi interne, obiective,
pe langa cea subiectiva (acelasi infractor).
II. Concursul ideal de infractiuni. Concursul ideal sau formal de infractiuni ori
concursul printr-o singura actiune cum se mai numeste in literatura juridica, exista
potrivit dispozitiilor art. 33 lit. b. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de
aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a
produs, intruneste elementele mai multor infractiuni.
In mod constant, s-a decis 838g62i in practica judiciara, ca exista concurs ideal de
infractiuni cand prin fapta conducatorului unui autocamion se distruge din culpa un alt
vehicul si se provoaca totodata ranirea grava a unei persoane ori prin incalcarea
normelor legale de protectia muncii (o infractiune) se produce si o vatamare corporala
grava a unei persoane sau in cazul in care violentele intrebuintate la savarsirea
infractiunii de talharie au fost indreptate impotriva unui functionar care indeplinea o
functie ce implica exercitiul autoritatii de stat aflat in exercitiul functiunii, in care
activitatea ilicita intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de talharie si ultraj.
Va exista deci concurs ideal de infractiuni si atunci cand prin aceeasi actiune ori
inactiune se realizeaza continutul mai multor infractiuni de acelasi fel, [spre ex.: daca
prin conducerea imprudenta a unui autovehicul sunt ranite grav doua persoane se
realizeaza continutul a doua infractiuni de vatamare corporala din culpa (art. 184 C.p.),
deoarece in materia infractiunilor contra persoanei altele decat cele contra vietii, unde
legiuitorul dintr-o pluralitate de victime a creat o unitate legala (art. 176 lit. b si art. 178
al. 5) sub forma infractiunii complexe pluralitatea subiectilor pasivi determina chiar in
cazul unitatii de actiune sau inactiune o pluralitate de infractiuni].
Infractiunile savarsite in concurs ideal de cele mai multe ori sunt de natura diferita,
(spre ex.: conducand fara permis, in stare de ebrietate, infractorul provoaca un accident
de circulatie in care este vatamata grav integritatea corporala a unei persoane si
uciderea din culpa a alteia).
Sub raport subiectiv infractiunile aflate in concurs ideal pot fi savarsite cu: intentie
directa, cu intentie directa unele si altele cu intentie indirecta, cu intentie unele si altele
din culpa, dupa cum toate pot fi savarsite din culpa.
S-a reprosat acestui sistem ca este rigid si in cazul pedepselor privative de libertate
conduce la pedepse ce depasesc durata de viata a omului, se transforma intr-o
privatiune pe viata a condamnatului, depasind limitele generale ale pedepsei in cadrul
carora trebuie sa aiba loc represiunea.
Acest sistem al absorbtiei pedepselor mai usoare in pedeapsa cea mai grava are
mai multe neajunsuri decat sistemul aditionarii, deoarece creeaza pentru infractor
impresia de impunitate pentru infractiunile mai putin grave, poate reprezenta o
incurajare pentru infractorul ce a savarsit o infractiune grava, de a savarsi si alte
infractiuni mai putin grave pentru care pedepsele vor fi absorbite in pedeapsa pentru
infractiunea mai grava.
Prin dispozitiile art. 34 lit. a C.p. se consacra, numai in acest caz, sistemul
absorbtiei, sistem care se justifica prin caracterul pedepsei absolut determinate care
este detentiunea pe viata si care pedeapsa nu mai poate fi agravata.
Aplicarea pedepsei cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea. Cand s-au
stabilit numai pedepse cu inchisoarea se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi
sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate
adauga un spor de pana la 5 ani (art. 34 lit. b C.p.).
Mentionam ca orice adaos la pedeapsa cea mai grea dintre cele stabilite este
un spor si reprezinta un echivalent al pedepselor ce nu se mai executa. Sporul ce se
poate adauga la pedeapsa cea mai grea, cand aceasta a fost stabilita la maximul special
prevazut de lege pentru respectiva infractiune, este de pana la 5 ani.
Cand pedeapsa cea mai grea stabilita de instanta pentru una din infractiunile
concurente este mai mica decat maximul special prevazut de lege pentru respectiva
infractiune, atunci sporul cu care se poate agrava pedeapsa se compune din diferenta
pana la maximul special, la care se poate adauga pana la 5 ani.
Alegerea pedepsei celei mai grele, nu intotdeauna, este usor de facut, atunci cand
de ex.: s-au stabilit pedepse cu aceeasi durata desi maximul lor special pentru
infractiunile concurente este diferit. In astfel de situatii in literatura juridica de
specialitate, s-a sustinut, corect, ca pedeapsa cea mai grea este cea stabilita pentru
infractiunea ce are un maxim mai ridicat si care permite o agravare intr-un cuantum,
durata mai mare.
In cazul in care pedeapsa cea mai grea nu a fost stabilita pentru infractiunea cea
mai grava, atunci sporirea acesteia (a pedepsei stabilite) poate avea loc pana la
maximul special prevazut de lege pentru respectiva infractiune ce a permis stabilirea
pedepsei celei mai grele si care maxim special poate fi depasit cu o durata de pana la 5
ani.
Maximul special al pedepsei la care se poate ajunge prin sporirea pedepsei celei
mai grele stabilite in prima etapa este cel prevazut pentru infractiunea consumata ori
pentru tentativa, dupa caz.
Limitele pedepsei rezultante. Aplicarea sporului la pedeapsa cea mai grea spre
maximul special al pedepsei prevazute de lege pentru respectiva infractiune, ca si peste
maximul special, este tarmurita de totalul pedepselor stabilite ce sunt contopite[1] (art.
34 al. 2 C.p.). ca si de maximul general al pedepsei inchisorii care este de 30 de
ani[2] (art. 80 al.3 Cp.).
Nr. Pedeapsele prevazute Etapa I (a stabilirii de Etapa II (a aplicarii de catre instanta a
ex. de lege pentru catre instanta a pedepsei rezultante)
infractiunile comise pedepsei pentru fiecare
infractiune)
1. prima infractiune 1 an Se aplica pedeapsa cea mai grea de 2 ani. La
aceasta pedeapsa se poate adauga un spor de
inchisoarea max. 1 an, pentru ca altfel se depaseste
totalul pedepselor (2+1=3 ani)
[3 luni - 2 ani]
a doua infractiune 2 ani * in aceasta ipoteza limita pedepsei
rezultante este data de imposibilitatea
inchisoarea depasirii totalului pedepselor contopite
(2+1=3).
[1 an - 5 ani]
2. prima infractiune 11 ani Se aplica pedeapsa cea mai grea, de 16 ani.
La aceasta pedeapsa se poate adauga un spor
inchisoarea astfel incat sa nu se depaseasca 25 ani ( 20
ani + 5 ani). Deci sporul poate fi de max. 9
[4 ani 18 ani] ani (16+9=25).
a doua infractiune 16 ani
* in aceasta ipoteza se observa ca limita
inchisoarea pedepsei rezultante este data de
imposibilitatea depasirii a max. special cu
[10 ani - 20 ani] mai mult de 5 ani.
In cazul aplicarii sporului, instanta este obligata sa determine intinderea lui si sa
motiveze necesitatea aplicarii acestuia.
Tabel exemplificativ. Vom avea in vedere situatia cand s-au comis doua
infractiuni in concurs. Se va proceda in mod similar si in situatiile cand s-au comis mai
multe infractiuni.
In aceasta ipoteza , se pot distinge diferite situatii care vor avea aceeasi rezolvare.
Astfel daca pentru infractiunile concurente au fost stabilite mai multe pedepse cu
inchisoarea si o singura pedeapsa cu amenda, instanta va contopi pedepsele cu
inchisoarea si va ajunge la o pedeapsa rezultanta pe care o va aplica si la care poate
aplica in intregime ori in parte pedeapsa amenzii. Cand au fost stabilite pentru
infractiunile concurente mai multe pedepse cu amenda si o singura pedeapsa cu
inchisoarea, instanta va aplica pedeapsa inchisorii la care va putea aplica in totul ori in
parte amenda rezultanta din contopirea pedepselor cu amenda stabilite de instanta.
Cazul unei singure pedepse complementare. Daca s-a stabilit o singura pedeapsa
complementara pentru una din infractiunile concurente aceasta se va aplica pe langa
pedeapsa rezultanta aplicata concursului de infractiuni, chiar daca aceasta pedeapsa
complementara nu a fost stabilita pe langa pedeapsa cea mai grea si care a fost
aplicata, eventual cu agravari ca rezultanta a concursului.
Pedepse complementare de natura diferita. In cazul in care s-au stabilit mai multe
pedepse complementare de natura diferita pentru infractiunile concurente, se vor aplica
toate; spre ex.: daca au fost stabilite pedepsele complementare: degradarea militara si
interzicerea unor drepturi prevazute la art. 64 lit. a, b si c, se vor aplica toate.
Este posibila, asadar cumularea masurilor de siguranta chiar de aceeasi natura, dar
cu un continut diferit, fiindca finalitatea lor este diferita; de ex.: in cazul masurii de
siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati (art. 116 C.p.), daca aceasta
masura a fost luata de mai multe ori pentru infractiunile din concurs, pe durate si
localitati diferite se vor lua toate cu privire la toate localitatile si pe termenele stabilite
fiinca masurile au continut diferit.
Deci intotdeauna contopirea ale loc intre pedepsele stabilite pentru fiecare
infractiune concurenta si nu intre pedepsele rezultante ale unor infractiuni savarsite in
concurs.
Daca insa, pana in momentul contopirii o parte din pedeapsa gratiata conditionat a
fost executata, ori condamnatul a fost arestat preventiv pentru acea infractiune s-a
decis, in practica judiciara, ca durata pedepsei executate ca si durata arestarii
preventive sa se deduca din pedeapsa aplicata pentru concursul de infractiuni.
Daca in urma aplicarii actelor de clementa au ramas de executat cel putin doua
pedepse, inlaturarea sporului ce fusese initial stabilit pe langa pedeapsa de baza nu mai
este obligatorie ci facultativa pentru instanta, care il poate mentine, reduce sau chiar
inlatura.
Bibliografie
http://www.stiucum.com/drept/drept-penal/Pluralitatea-de-
infractiuni43863.php