Sunteți pe pagina 1din 4
AAUURREELL CCIIOOCCÎÎRRLLEEAA--VVAASSIILLEESSCCUU OOLLGGUUŢAA LLAAUURRAA SSPPOORRNNIICC MMAARRIIAANNAA
AAUURREELL CCIIOOCCÎÎRRLLEEAA--VVAASSIILLEESSCCUU
OOLLGGUUŢAA LLAAUURRAA SSPPOORRNNIICC
MMAARRIIAANNAA CCOONNSSTTAANNTTIINN
SSEENNZZOORRII
Ş II TTRRAADDUUCCTTOOAARREE
MMaannuuaall ppeennttrruu ccllaassaa aa XXII--aa,, rruuttaa ddiirreeccttă
FFiilliieerraa tteehhnnoollooggiiccă
PPrroofill TTeehhnniicc
CCaalliificcaarreeaa pprrooffeessiioonnaallă TTeehhnniicciiaann mmeeccaattrroonniisstt

EEddiittoorr:: COSTIN DIACONESCU

RReeddaaccttoorr--şeeff:: Carmen BIRTA RReeddaaccttoorr:: Gabriela NIŢ Ă TTeehhnnoorreeddaaccttoorr::Angela BACALU CCoorreeccttuurră:: Mihaela RADA

RReeffeerreenn ţii şttiiiinn ţii ccii:: Prof. univ. dr. ing. Horia PANAITOPOL, Universitatea Politehnica Bucuşrtei

Prof. gr. I Silvia P

CCooppeerrttaa:: Valeriu STIHI

Ă TRAŞCU

EEddiittuurraa CCDD PPRREESSSS

Bucureş ti, Str. Ienăchiţă Văcă rescu nr. 18, sector 4 Cod 040157 Tel.: (021) 337.37.17, 337.37.27, 337.37.37 Fax: (021) 337.37.57 e-mail: ofce@cdpress.ro

DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaa ţiioonnaallee aa RRoommâânniieeii
DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaa ţiioonnaallee aa RRoommâânniieeii
CCIIOOCCÎÎRRLLEEAA--VVAASSIILLEESSCCUU,, AAUURREELL
SSeennzzoorrii şii ttrraadduuccttooaarree:: MMaannuuaall ppeennttrruu ccllaassaa aa XXII--aa,, rruuttaa ddiirreecctt ă,,
filliieerraa tteehhnnoollooggiicc ă,, pprroofill TTeehhnniicc,, ccaalliificcaarreeaa pprrooffeessiioonnaall ă mmeeccaattrroonniisstt /
Aurel Ciocîrlea-Vasilescu, Mariana Constantin, Olguţ a Laura Spornic. -
Bucure ş ti: CD PRESS, 2007
ISBN 978-973-1760-36-0
I. Constantin, Mariana
II. Spornic, Olgu ţa Laura
681.586(075.35)
Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării ş iTineretuluinr.1342/69din19.06.2007, în urma
Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării ş iTineretuluinr.1342/69din19.06.2007,
în urma evalu ării calitative ş i este realizat în conformitate cu programa analitică aprobată prin Ordin al Ministrului
Educaţ iei ş i Cercetă rii nr. 3172/30.01.2006.
11 11 CCoonnssiiddeerraaþþiiii ggeenneerraallee 11 22 NNooþþiiuunnii ddee bbaazzãã 11 33 TTiippuurrii ddee
11
11
CCoonnssiiddeerraaþþiiii ggeenneerraallee
11
22
NNooþþiiuunnii ddee bbaazzãã
11
33
TTiippuurrii ddee ttrraadduuccttooaarree
11
44
DDoommeenniiii ddee uuttiilliizzaarree
11
55
PPrriinncciippiiii ffiizziiccee ppee ccaarree ssee bbaazzeeaazzãã
ffuunnccþþiioonnaarreeaa sseennzzoorriilloorr
DDuuppãã ssttuuddiieerreeaa aacceessttuuii mmaannuuaall,, vveeii ffii ccaappaabbiill::
– ssãã aalleeggii ttiippuull ddee sseennzzoorr ccoorreellaatt ccuu aapplliiccaaþþiiaa;;
– ssãã iinntteeggrreezzii sseennzzoorriiii îînn sscchheemmeellee ddee aauuttoommaattiizzaarree;;
– ssãã vveerriiffiiccii ffuunnccþþiioonnaalliittaatteeaa sscchheemmeeii;;
– ssãã iiddeennttiiffiiccii pprroobblleemmeellee ccoommpplleexxee

SSSSEEEENNNNZZZZOOOORRRRIIII ªªªªIIII

TTTTRRRRAAAADDDDUUUUCCCCTTTT OOOOAAAARRRREEEE

11 11

CCoonnssiiddeerraaþþiiii ggeenneerraallee

În procesul de producþie ºi în cel de investigare ºi exploatare a mediului miºcãrile ºi acþiunile pe care omul le executã pentru a acþiona asupra obiectelor muncii ºi a mijloacelor de muncã necesitã contribuþia sistemelor senzoriale ºi a centrilor nervoºi. Aceastã activitate permite identificarea parametrilor din mediu ºi, totodatã, optimizarea acþiunilor întreprinse. Cea mai solicitatã ºi mai importantã funcþie preponderentã senzorialã este de ceavizualã, informaþie, având care asigurã ºi cea mai cantitatea mare vitezã de transfer (circa 3x10 6 biþi/s). Vederea faciliteazã majoritatea acþiunilor umane de investigare a mediului: identificarea obiectelor ºi a configuraþiei acestora, a poziþiei ºi a orientãrii lor, aprecierea distanþelor. Extraordinara perfecþionare a simþului vizual explicã, poate, absenþa altor senzori de investigare la om, cum ar ficei ultrasonici, cu care sunt dotate specii de animale ca lilieci, delfini, balene º.a. Simþul auditiv permite omului recepþionarea

undelor sonore din domeniul „audio“, având frecvenþe în infraroºu, fotodetector etc.).

cuprinse între aproximativ 16 Hz ºi 16 kHz. Rata de transfer a informaþiei auditive estdee circa 2x10 4 biþi/s.

În procesele de producþie, sensibilitatea cutanatã a omului prezintã o importanþã deosebitã, fiinn asiguratã de multipli receptori implantaþi în piele. Simþul olfactiv(10 2 biþi/s) ºi cel gustativ (10 biþi/s) sunt utilizate de om într-un numãr restrâns de procese de producþie din industria alimentarã ºi din cea cosmeticã. Astfel de sisteme senzoriale nu au

fosPt iempmleãmsuernãtatceepâgnrãadînulpredzeentneladerotebromþii.nare a principalilor parametri ai proceselor de manipulare creºte, se impune înzestrarea maºinilor automate cu elemente senzitive ºi de prelucrare a semnalelor, având funcþii similare unor organe de simþ umane, denumite senzori sau sisteme senzoriale. O mare parte din elementele tehnice senzitive sunt încadrate în categoria de ttrraadduuccttoorr. În unele domenii, în special în sfera dispozitivelor electro- optice, se utilizeazã termenul de detector (detector

Traductoarele

introduse

într-un

fluid

denumite, uneori, sonde.

sunt

11 22

NNooþþiiuunnii ddee bbaazzãã

Din totalitatea mãrimilor prezente, în realitatea obiectivã se evidenþiazã mulþimea mãrimilor mãsurabile care
Din totalitatea mãrimilor prezente, în realitatea obiectivã se evidenþiazã mulþimea mãrimilor
mãsurabile care îndeplinesc urmãtoarele condiþii:
– pot fi definite;
– li s-a elaborat o scalã de mãsurare;
– aparatul demãsurarecare permite efectuarea mãsurãriia fost realizat pebaza unei metode demãsurare.

SSccaallaa ddee mmããssuurraarree este formatã din totalitatea

numerelor reale, ce pot fi atribuite unei mãrimi mãsurabile.

MMeettooddaa ddee mmããssuurraarree reprezintã un sistem de

reguli sau de principii care conduc la determinarea valorilor mãrimilor mãsurabile. MMããssuurraarreeaa reprezintã un proces complex, care

csoolnicstiãtardeian, aonbsaþimnebrleual, otprearnasþmiilioterrenae,cerseacreeppþiraiviºnid prelucrarea semnalului metrologic, pentru a se obþine valoarea mãrimii mãsurate. Aparatul de mãsurare poate fi reprezentat ca o reþea de captare ºi de transmitere a informaþiilor, denumitã lanþ de mãsurare. Aparatul de mãsurare constituie, prin urmare, un canal informaþional de-a

lungul cãruia vehiculeazã un semnal energetic purtãtor al informaþiei de mãsurare, denumit semnal metrologic.

Pentru formarea ºi circulaþia semnalului metrologic, este necesarã o energie de mãsurare. Mãsurarea mãrimilor neelectrice are un rol important atât în coordonarea de cãtre om a unui

ppreorfceecsþitoehnnatoelogisci,stceâmt eºi înauftuonmcaþitoenarceaarecelocronmþiani calculatoare electronice.

Elementele

care

servesc

la

convertirea

(transformarea) unei mãrimi de o anumitã naturã fizicã într-o mãrime de aceeaºi naturã, dar care variazã în altã gamã de valori sau într-una de o altã

naturã fizicã, se numesc ttrraadduuccttooaarree.

TTrraadduuccttoorruull ccoonnvveerrtteeººttee:: – o mãrime neelectricã (care trebuie mãsuratã) într-o mãrime
TTrraadduuccttoorruull ccoonnvveerrtteeººttee::
– o mãrime neelectricã (care trebuie
mãsuratã) într-o mãrime electricã; (de exemplu,
termocuplul converteºte temperatura în tensiune electromotoare);
– o mãrime neelectricã tot într-o mãrime neelectricã (de exemplu, traductoarele pneumatice
convertesc variaþia dimensiunilor unei piese în variaþii de presiune ale aerului comprimat).

44