Sunteți pe pagina 1din 11

PREOCUPAREA GOSPODARILOR PENTRU PROTEJAREA NATURII SURSA DE

DEZVOLTARE A AFACERILOR

Generalitati

Fie ca vorbim despre agricultura organica, agricultura ecologica, agricultura regenerativ,


agricultura durabil sau agricultura sustenabil, tot acest sistem de notiuni indica acelasi lucru
o alternativa la agricultura traditionala, ca urmare a functionarii necorespunzatoare a
acesteia si a cauzelor care au determinat scaderea rezistentei plantelor, a sanatatii animalelor si
calitatii solului si implicit a sanatatii omului. Cu alte cuvinte, sistemul agricol promovat de
agricultura ecologica vine cu menirea de a furniza consumatorilor, alimente proaspete, gustoase
si autentice, bio cum ne place noua sa spunem, care sa respecte in acelasi timp ciclul natural de
viata al sistemelor.

Prezentarea alternativei
Sistemele fotovoltaice independente de producere a energiei electrice sunt in general
utilizate in cazurile in care conectarea la reteaua publica de furnizare a energiei electrice este
foarte scumpa, nu este posibila sau in cazul in care se doreste imbunatatirea disponibilitatii
alimentarii cu energie electrica.
Sistemul fotovoltaic de 3 kW este destinat asigurarii energiei electrice pentru cabanele si
casele de vacanta izolate din zona montana sau din Delta Dunarii, precum si pentru alimentarea
echipamentelor de telecomunicatii instalate in zone departate de retelele de distributie a
energiei electrice.

Descrierea sistemului
Sistemul este compus din 12 panouri fotovoltaice policristaline Canadian Solar model
CS6P-250P cu puterea nominala de 250 Wp fiecare, montate in 4 siruri paralele de cite 3
panouri conectate in serie, un controler solar de incarcare MPPT, invertorul de baterii si bateria
de acumulatori. Panourile fotovoltaice au in componenta 60 de celule din siliciu policristalin cu
un randament de aproximativ 16% si nu necesita legarea la pamint a bornei de plus sau minus.
Cele 4 siruri de cite 3 panouri in serie, sunt conectate in paralel la intrarea incarcatorului
MPPT.
Panourile pot fi montate la sol la un unghi de inclinare de aprox. 30 sau pe acoperisul
imobilului, in pozitie paralela cu acesta. Conectarea panourilor la controlerul de incarcare
Victron BlueSolar MPPT 150/60 se face intr-o cutie de jonctiune echipata cu 4 separatoare
manuale cu sigurante fuzibile de 15A si un intreruptor manual de curent continuu cu 4 poli care
permite cuplarea si decuplarea in siguranta a acestora pe durata lucrarilor de montaj si
verificare. Controlerul de incarcare Victron BlueSolar MPPT 150/60 este prevazut cu algoritm
de determinare a punctului de putere maxima ce asigura obtinerea unei cantitati de energie mai
mare cu 15 - 30% decit in cazul utilizarii incarcatoarelor clasice.
Alimentarea consumatorilor de curent alternativ se realizeaza cu ajutorul invertorului de
baterii cu redresor incorporat Victron MultiPlus 48/3000/35-16 conectat la bornele bateriei de
acumulatori prin intermediul cofretului pentru protectia bateriei de acumulatori prevazut cu
separatoare manuale cu sigurante fuzibile de 80A. Invertorul Victron MultiPlus 48/3000/35- 16
este un invertor de unda pura de 230V/50Hz, cu redresor si comutator automat de transfer
incorporate, ce permit alimentarea consumatorilor si incarcarea bateriei de acumulatori de la o
sursa externa de curent alternativ (grup electrogen sau retea). Pentru stocarea energiei generate
pe timpul zilei se utilizeaza o baterie de 48 volti / 500 Ah formata din 8 acumulatori SOLAR
12-250 de 12V, 250 Ah. Bateriile de acumulatorii SOLAR 12-250 vor fi conectate in doua
siruri paralele de cite 4 baterii conectate in serie, pentru a forma o bateria de 48 volti si 500 Ah.
Capacitatea maxima a bateriei de acumulatori este de 24 kWh si asigura o autonomie de aprox
3 zile la un consum mediu de 5 kWh pe zi. Acumulatorii SOLAR 12-250 sunt realizati in
tehnologie AGM, au electrolitul din acid sulfuric diluat in nanogel si retinut prin efectul capilar
in separatoare din fibra de sticla, si suporta peste 1500 de cicluri de incarcare/descarcare la o
adancime a descarcarii mai mica de 20%. Separatoarele AGM sunt montate rigid in interiorul
bateriei, rezista foarte bine la socuri si vibratii, iar electrolitul nu se varsa nici daca bateriile
sunt rasturnate. Pentru ca nu contin elemente care ingheata, pot fi utilizate si la temperaturi
extrem de scazute. In functie de numarul de cicluri de incarcare/descarcare, temperatura de
lucru si adancimea descarcarii, au o durata de viata cuprinsa intre 3 si 5 ani. Timpul de
incarcare al bateriei de acumulatori la un curent constant de 50 A este de aproximativ 10 ore.
In functie de regimul de lucru al consumatorilor (permanent sau intermitent), capacitatea poate
fi marita prin adaugarea de baterii de acumulatori de acelasi tip. Sistemul poate fi utilizat
pentru alimentarea unor imobile rezidentiale (casa, cabana, shelter), asigurind iluminatul
exterior, interior si alimentarea aparaturii electrocasnice (frigider, televizor, calculator, masina
de spalat, hidrofor, etc).
Sistemul genereaza aproximativ 10 kWh pe zi in functie de nivelul radiatiei solare, si
poate fi extins usor pentru alimentarea unor consumatori mai mari.

Avantajele sistemului:

Functionare total nepoluant i de lung durat (minimum 25 ani panouri).

Posibilitatea de extindere ulterioar a capacitatii prin adugare de echipamente


suplimentare.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor izolati la costuri acceptabile.

Costuri reduse de intretinere si exploatare.

Cresterea gradului de siguranta al alimentarii cu energie energetica.1

1
Fotovoltaicele n cldiri DTI/PUB URN 06/1972
Estimarea productiei generatorului fotovoltaic

Luna Energia medie Radatia medie Radiatia medie pe


zilnica zilnica pe mp luna
01 4.93 kWh 1.96 kWh/m2 60.9 kWh/m2
02 7.96 kWh 3.27 kWh/m2 91.7 kWh/m2
03 10.6 kWh 4.52 kWh/m2 140 kWh/m2
04 11.9 kWh 5.29 kWh/m2 159 kWh/m2
05 13.3 kWh 6.11 kWh/m2 189 kWh/m2
06 13,3 kWh 6.19 kWh/m2 186 kWh/m2
07 13,8 kWh 6.45 kWh/m2 200 kWh/m2
08 13,5 kWh 6.3 kWh/m2 195 kWh/m2
09 10,9 kWh 4.95 kWh/m2 149 kWh/m2
10 8,88 kWh 3.87 kWh/m2 120 kWh/m2
11 6,01 kWh 2.48 kWh/m2 74.4 kWh/m2
12 4,78 kWh 1.92 kWh/m2 59.4 kWh/m2
Medie anuala 10 kWh 4,45 kWh/m2 135 kWh/m2
Total anual 3650 kWh 1620 kWh/m2 1620 kWh/m2
Productia de energie a fost estimata cu PVGIS utilizind baza de date PVGIS-CMSAF
TURBINELE EOLIENE sau morile de vnt devin tot mai cunoscute. Ele transform energia
vntului in curent electric. Se folosesc ca soluie pentru alte surse de producere a energiei
electrice. La nivel rezidenial, o turbin poate s asigure necesitatea de electricitate dac este
corect proiectat si plasata ntr-o zona fr obstacole. Toate condiiile menionate de mine se
potrivesc cu imaginea de mai sus. In poza nu se gsesc obstacole cum ar fi tufiuri sau copaci.
Este pe un cmp, aa ca daca se strica sau se prbuete din cauza unui cutremur nu ar putea
afecta in mod vital niciun om. Este foarte important sa nu se construiasc case lng turbinele
eoliene. Multe tari din Europa au susinut deja idea pentru instalarea turbinelor eoliene att la
nivel industrial, ct i rezidenial, iar n Romnia construciile ncep s apar. Energia produsa de
eoliene este cea mai cunoscut metod ecologica de producere a energiei electrice. Daca am
avea eoliene in Bucureti, aerul ar fi mult mai curat si mai sntos pentru oameni. Curentul
electric nu ar mai costa aa de mult. Totui, nu sunt att de multe spatii libere in care sa se
construiasc eoliene. Peste tot in Bucureti sunt case sau blocuri. In locurile in care se afla
pduri, daca acestea s-ar tia si s-ar pune una sau doua eoliene (spun una sau doua deoarece una
este extrem de mare si trebuie lsat mult spaiu intre mai multe) nu ar fi niciun fel de beneficiu,
deoarece, daca in Bucureti s-ar tia pdurea, nseamn ca se reduce cantitatea de oxigen din aer,
ceea ce este echivalent cu poluarea prin producerea curentului electric.
E un avantaj si un dezavantaj.
Turbina eoliana e fcut dintr-un material extrem de dur. ndeajuns de dur nct sa nu i se
ntmple nimic motorului sau orice ar fi nuntrul eolienei.
Ea se monteaz pe stlpi n fundaii de beton si trebuie plasata (pentru beneficiu cat mai
mare) in locuri in care vntul sa bata ndeajuns de mult, nct sa alimenteze aceasta turbina cat
se poate de des.Uneori se spune ca turbina eoliana este un generator de energie verde.
Dup prerea mea, eolienele nu ar trebui plasate pe muni, chiar daca acolo bate vntul
cel mai mult. Nu ar trebui sa se fac asta deoarece munii sunt abrupi si eoliana ar risca sa se
drme. Imaginai-va ca trii la marginea unui munte si deodat se prbuete o eoliana peste
casa voastr. Eolienele sunt extrem de nalte, astfel nct nimic sa nu poat opri puterea
vntului. Daca eolienele ar fi la fel de nalte precum copacii, acetia ar opri tot vntul si asta ar
nsemna ca eoliana a fost plasata acolo fr niciun sens. Prima moara de vnt care a fost
folosita pentru producerea energiei electrice a fost construita in iulie 1887 in Scotia, de ctre
profesorul James Blyth. Turbina eoliana avea 10 metri nlime si avea aripi de pnz. A fost
instalata in propria curte a casei de vacanta. A fost folosita pentru a ncrca acumulatori care au
fost dezvoltai de Camille Alphonse Faur. Blyth a oferit energia produsa de turbina locuitorilor
oraului in care tria el, pentru a lumina strzile. Totui, acetia au spus ,,nu deoarece spuneau
ca electricitatea este ,,lucrarea diavolului. Eoliana nu a devenit niciodat populara, deoarece
se credea ca nu mbuntete economia oraului. Profitul maxim de energie al turbinei eoliene
este doar de 59% din puterea vntului, deoarece atunci cnd vntul atinge elicele, viteza
vntului ncetinete. Energia obinut este proporional cu densitatea aerului, ptratul vitezei
vntului si aria acoperit de o micare completa de rotaie a elicelor. Din perspectiva unui
copil, construirea eolienelor ar fi un lucru foarte folositor nu numai pentru el, ci si pentru
ntregul ora. Perspectiva unui printe ar fi similara cu cea a copilului, cu diferena ca eoliana
ar trebui construita de ctre stat, iar asta nseamn ca prinii ar trebui sa plteasc bani pentru
acest proiect. Din perspectiva unui om in vrst, construirea unei turbine eoliene ar fi doar o
suma de bani care se pltesc statului. Lor nu le pasa ce se va ntmpla peste 30 de ani, deoarece
,,nu vor mai participa la finalizarea proiectului. Este foarte important sa gsim o soluie pentru
a plasa nite eoliene in Bucureti. S-ar putea demola ruinele de la fabricile drmate din
Bucureti. In locul in care fabricile sau orice cldire se afla acolo s-ar putea construi eoliene si
Bucureti ar putea fi un ora mai verde. Turbinele eolienele sunt cele mai eficiente sisteme de
producere a energiei electrice care exista in momentul de fata. Ele sunt bio deoarece omul nu
trebuie sa fac nimic ca acest proces de producere al energiei sa se ntmple. Unii oameni cred
ca turbinele eoliene sunt un lucru bun deoarece el produce energie si daca s-ar construi mai
multe in mai multe locuri, curentul de exemplu ar fi mai ieftin, deoarece omul nu trebuie dect
sa construiasc eoliana..Ali oameni zic ca acest proces de construire a eolienelor este o
pierdere de vreme.Ei spun asta deoarece pltesc bani la stat pentru construire dei au deja
destul curent electric si ca nu le pasa daca se ieftinete prin apariia eolienelor in
Bucureti.2Din anul 2010, odat cu crearea unui sistem de subvenii pentru a ncuraja
investiiile n energie curat, Ministerul Economiei prin Planului Naional de Aciune n
domeniul Energiei Regenerabile a declanat o cretere nemaivzut n acest sector.
Dezvoltarea produciei de energie din centrale eoliene i fotovoltaice a fost sprijinit n parte
de Banca European pentru Reconstrucii i Dezvoltare, ns dup civa ani n care au fost

2
Asociaia European a Industriei Fotovoltaice (EPIA),Greenpeace International,Generaia Solar 6 Electricitatea
fotovoltaic solar energizeaz lumea, Feb 2011.
atrase investiii, ANRE a decis reducerea sprijinului acestor sectoare . Productorii de energie
din surse regenerabile sunt afectai n prezent de faptul c nu primesc la fel de multe certificate
pe ct primeau nainte ca Ordonana de Urgen a Guvernului 57/201333 s intre n vigoare.
Cu multiple aspecte controversate, rezultatul principal este c noi uniti de producie vor primi
certificate doar ncepnd cu anul 2017.
Totodat, Guvernul poate schimba acum schema de sprijin pe parcursul ntregului an
pentru noi poductori de electricitate acreditai, spre deosebire de legislaia iniial, cnd acest
lucru se realiza doar la nceputul anului.
Dei cu un potenial extraordinar de cretere, dezvoltarea surselor de energie curat este
insuficient, iar distribuia unitilor eoliene este cu totul nepotrivit (cu 90% dintre turbine
situate n judeele Tulcea i Constana). Guvernul trebuie s asigure o schem de subvenii i s
ncurajeze dezvoltarea sectorului simultan cusporirea interconectivitii unitilor de producie.
Astfel, balansarea pieei de energie s-ar putea realiza prin export i import n rile vecine,
reducnd dependena de combustibili fosili. intele de cretere a energiei regenerabile pentru
Romnia au fost foarte modeste pentru 2020 i au fost atinse cu uurin. Creeterea
remarcabil demonstreaz potenialul semnificativ care poate fi valorificat dac exist voin
politic i fondurile sunt alocate n direcia sustenabilitii.
Dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile n Romnia are la baz, n principal, urmtoarele
premise favorabile:

1) Existena unui potenial teoretic important i diversificat de surse


regenerabile de energie: hidroenergetic, tehnic amenajabil, de circa 32.000 GWh/an, care
asigur peste o treime (35,7%) din producia de electricitate a rii;

2) eolian, de 14.000 MW putere instalat (17% din total);

-fotovoltaic (12% din total); biomas (de origine agricol i forestier), reprezentnd 7%
din cererea de energie primar i 50% din potenialul de resurse. Romnia s-a situat pe locul 10
n topul celor mai atractive state din lume pentru investiiile n energie eolian i pe locul 13 n
totalul surselor regenerabile de energie, ntr-un clasament ntocmit de firma Ernst & Young ,
care cuprinde 40 de ri, printre care i Statele Unite, Germania, China i Marea Britanie.

Poziia excelent a Romniei, att n topul energiei eoliene, ct i n topul general, este
determinat de mediul favorabil de reglementare (n spe, de schema de sprijin) care a stimulat
considerabil investiiile, mai ales n proiecte de energie eolian

3) mbuntirea cadrului legislativ, care a determinat creterea considerabil


a interesului pentru acest tip de investiii. Pe baza avizului favorabil dat de Comisia
European, a fost elaborat OUG nr. 88/2011 privind modificarea i completarea Legii
nr. 220/2008 pentru ndeplinirea cerinelor Comisiei privind compatibilitatea msurilor de
sprijin cu legislaia n domeniu.
4) Aceast ordonan poate fi considerat drept semnalul de deblocare a
proiectelor, finanrilor i tranzaciilor n domeniul energiei verzi, menite s sprijine
efortul Romniei de a atinge, pn n 2020, intele privind energia regenerabil. Avizul
favorabil din partea Comisiei Europene pentru o schem de sprijin a crei valoare se
ridic la peste 10 miliarde de euro pentru urmtorii zece ani a constituit vestea ateptat
de toi investitorii de profil, n ultimii trei ani, nc de la publicarea Legii nr. 220/2008.
OUG conine i prevederi referitoare la accesul prioritar la reele al energiei electrice din
surse regenerabile, diferenierea acordrii numrului de certificate verzi n funcie de
diversitatea tehnologiilor i a materiei prime, reducerea numrului de certificate verzi n
cazul unor tehnologii (bazate pe biomas, biogaz i biolichide etc.) pentru evitarea
situaiilor de supracompensare etc Crearea unui mecanism funcional de sprijin al
dezvoltrii energiei din surse regenerabile, asociat unei piee funcionale de certificate
verzi.

5) Mecanismul de sprijin pe care statul romn l pune la dispoziia


investitorilor n energie verde const ntr-un sistem de cote obligatorii de energie
electric, combinat cu tranzacionarea unui anumit numr de certificate verzi.

6) Mecanismul de sprijin funcioneaz astfel: productorii de energie


electric din surse regenerabile (E-SRE) pot vinde energia electric produs ctre
furnizorii (distribuitorii) de electricitate n aceleai condiii ca orice alt productor de
energie electric, dar, suplimentar, pentru acoperirea costurilor de producie, pentru
fiecare MWh livrat n reea, primesc un anumit numr de certificate verzi, n funcie de
tehnologia utilizat i de tipul de energie promovat.

Dezvoltarea produciei de energie din resurse regenerabile constituie unul dintre


obiectivele prioritare ale Uniunii Europene n domeniul energiei i are ca scop reducerea
dependenei de importul combustibililor fosili i diminuarea emisiilor de CO2.

Pentru Romnia, valorificarea potenialului surselor regenerabile de energie are ca


scop creterea securitii aprovizionrii cu energie, prin diversificarea surselor i
diminuarea ponderii importului de resurse energetice clasice, avnd ca finalitate
dezvoltarea durabil a sectorului energetic i protejarea mediului nconjurtor. Reducerea
dependenei de importul de resurse energetice constituie un deziderat cu att mai
important cu ct documentele strategice n domeniu (ntre care Strategia energetic a
Romniei 2010-2035) avanseaz perspectiva unei creteri a dependenei de importurile
energetice de la cca 35-40% n prezent la 60-70% pe termen mediu, n condiiile n care
structura i dinamica actual a consumului se vor menine.

Pentru aplicarea directivelor Uniunii Europene, Romnia i-a fixat obiective i inte
intermediare6 privind energia verde. Practic, fiecare ar membr trebuie s ajung la o
pondere a energiei din surse regenerabile, n medie, de 20% din consumul final brut total
de energie n anul 2020. n vederea implementrii acestui obiectiv, Strategia de
valorificare a surselor regenerabile de energie prevede pentru Romnia urmtoarele
direcii de aciune:

i) integrarea surselor regenerabile de energie n structura sistemului energetic;

ii) eliminarea barierelor tehnico-funcionale n valorificarea surselor regenerabile;

iii) promovarea investiiilor pe piaa surselor regenerabile de energie;

iv) alimentarea comunitilor izolate prin valorificarea surselor regenerabile locale;

v) participarea Romniei la piaa european de certificate verzi pentru energie.


Instrumentele de politic intern adoptate n Romnia (legi, hotrri ale guvernului i
planuri naionale) dirijeaz n mod direct dezvoltarea produciei de energie din surse
regenerabile, n funcie de natura resursei exploatate i de capacitatea instalat de
producie.n Romnia, cele mai multe investiii s-au realizat n energie eolian i hidro,
iar cele mai puine, n energie solar i biomas. Energia eolian se situeaz pe primul loc
ca pondere n cadrul proiectelor aflate n curs de derulare (40%, conform Raportului
anual de activitate al IHA), apoi hidroenergia (n segmentul incomplet acoperit al
microhidrocentralelor, deine 39%), biomasa (16%), energia solar (5%).Conform
raportului anual al ANRE din 2010, n Romnia erau nregistrai 65 de productori
liceniai n energie din surse regenerabile, dintre care 32 n hidroenergie, 28 n energie
eolian, 3 n valorificarea biomasei i unul n energie fotovoltaic, cu o capacitate
instalat de 520,4 MW. Aceti operatori economici au produs 20,264 TWh, reprezentnd
35,24% din totalul consumului brut de energie electric al Romniei.

Pentru anul 2012, a fost preconizat atingerea unei puteri instalate de minimum
2000 MW, din care aproximativ 1400 MW n energie eolian. Cea mai avantajoas rat
intern de rentabilitate s-a nregistrat la energie solar, urmat de biomas i gaz ferment,
adic n sursele regenerabile unde s-a investit cel mai puin. Cea mai redus rat intern
de rentabilitate se realizeaz la hidrocentralele vechi, pentru c acestea nu sunt
retehnologizate i nici incluse n schema de suport reglementat prin Legea nr. 220/2008.

Situaia comparativ a E-SRE produs n anul 2014 (GWh)


Tip E-SRE REALIZAT PNARE
Eolian 4556 5862
Hidro 1299 884
Biomasa 685 2029
Solar 1319 140
In 2014, structura capacitii electrice totale instalate, pe tipuri de tehnologii, a fost
urmtoarea: 2.294 MW putere instalat n centrale eoliene; 311 MW putere instalat n centrale
hidro;100 MW putere instalat n centrale pe biomas, inclusiv centralele pe gaz de fermentare a
deeurilor i gaz de fermentare a nmolurilor din instalaiile de epurare a apelor uzate; 1.230
MW putere instalat n centrale fotovoltaice.

Structura capacitii electrice totale


instalate pe tipuri de tehnologii la sfritul
anului 2014
n 2015, capacitatea electric instalat a
unitilor de producere a E-SRE n Romnia,
care au
beneficiat de sistemul suport prin
certificate verzi a fost de 5.130,49 MW.
Capacitile electrice instalate totale n
anul 2015, pe tipuri de tehnologii, au fost:
- 3.129 MW putere instalat n centrale
eoliene;
- 585 MW putere instalat n centrale
hidro;
-105 MW putere instalat n centrale pe
biomas, inclusiv centralele pe gaz de
fermentare a
deeurilor i gaz de fermentare a nmolurilor din instalaiile de epurare a apelor uzate;
-1.325 MW putere instalat n centrale fotovoltaice.
Potrivit datelor INS (2015), la sfritul anului 2015, producia total de energie a fost de
63.100,9 GWh, din care producia din capaciti hidroenergetice cu o putere instalat mai
mare de 10 MW a fost de 15.420,6 GWh, 6.512 GWh fiind produi de centrale electrice
eoliene i 1.914,1 GWh de centrale fotovoltaice.
Sursele regenerabile de energie din Romnia au un potenial teoretic important. Comparativ
cu acesta, potenialul utilizabil al acestor resurse este mult mai mic, din cauza, limitriloR
tehnologice.
Cladiri cu consum foarte redus de energie
Case pasive
Elementele principale care contribuie la un consum redus de energie, luand in considerare
exigentele severe privind sanatatea, confortul si eficienta costurilor, sunt: Randament energetic
foarte ridicat al anvelopei cladirii Rezistenta termica ridicata Evitarea puntilor termice3

Anexe

3
. Tsoutsos, S.Tournaki, Z.Gkouskos, Sisteme PV - Formarea i certificarea instalatorilor n Europa, Construire,
Arhitectur i Tehnologie, (Iunie 2010)
Prin conceptul dezvoltare economic nc de la debutul su s-a ncercat s se destrame conflictul
existent ntre concepiile privind cretere economic i afectarea mediului. Mediul poate fi
protejat n condiiile creterii economice? Pentru a fi ndeplinit acest deziderat, economia trebuie
s se bazeze pe urmatoarele criterii: (Orio G., Sthael W., 1996, p. 117-122)

criteriul minimizrii cantitilor de resurse naturale folosite pe produs. Se impune ca economia


s fie eficient din punct de vedere al utilizrii resurselor. Acesta ar putea fi considerat unul din
criteriile dezvoltrii durabile: consum minim profit maxim;

criteriul conservrii resurselor naturale prin care se urmrete creterea economic n condiiile
pstrrii condiiilor de munc prin raport echilibrat ntre resursele naturale extrase din natura i
cantitatea folosit;

criteriul energointensivitii produciei naionale i a minimizrii cheltuielilor antipoluante prin


care se msoar cte uniti de energie sunt folosite pentru obinerea unei cantiti de produs
naional;

criteriul reciclabilitii i recuperabilitii post consum urmrete anticiparea valorificrii


materiei utile a bunurilor materiale dup scoaterea din uz;

criteriul biodegradabilitii prin care se dorete descompunerea bunurilor materiale fr efecte


nocive;

criteriul optimizrii cheltuielilor antipoluante avnd la baz principiul prin care cheltuielile
sunt incluse n preul final;

criteriul creterii bunstrii materiale i spirituale;

criteriul responsabilitii ecologice n toate domeniile productive i neproductive


corespunztoare agenilor economici i publicului. Creterea economic i mediul se
interconditioneaz prin repercusiuni reciproce. Mediul afecteaz procesul economic prin
internalizarea costurilor, respectarea standardelor n vigoare privind protecia mediului.
Acest aspect a stat la baza adoptrii unor tehnologii care s participe la protecia mediului, dar i
la dezvoltarea economic (energie solar, eolian). Importana acordat proteciei mediului a fost
demonstrat de adaptarea principiului integrarii prin care toate sectoarele economice s-au supus
activitii de protecie a mediului.
Cu toate c bazele teoretice exist, din pcate dezvoltarea economic exercit nc ameninri la
adresa mediului. Probleme de mediu precum nclzirea global, pierderea biodiversitii sunt
ameninri grave la adresa dezvoltrii economice durabile. Investiiile ocup un rol necesar n
relaia economie-mediu, pentru a deine un mediu curat, nepoluat, tehnologiile de mediu trebuie
aplicate. Dezvoltarea durabil privit pin prisma relaiei economie-mediu nu nseamn cantitate,
ci calitate, se urmrete impunerea i respectarea standardelor de mediu, nlturarea risipei, a
impactului nedorit ale activitilor antropice asupra mediului, gestionarea deeurilor, creterea
productivitii, reducerea emisiilor de pulberi n suspensie i a gazelor cu efect de ser,
rempduririle, trecerea la agricultura durabil.
Mediul ne poate oferi o calitate bun a factorilor si ap, aer, sol n funcie de presiunile pe
care le primete n urma activitilor antropice i naturale. Starea factorilor de mediu este n
strns legtur cu presiunile exercitate asupra lor, dar i aciunile care vin s reduc efectele
negative, cuprinse n politica de mediu. Sntatea oamenilor, asigurarea hranei, implicit aportul
forei de munc contribuie la creterea economic i sunt condiionate de pstrarea mediului
nepoluat, a biodiversitii. 179 Mediul nconjurtor este casa noastr, este izvorul de unde
obinem resursele necesare creterii i dezvoltrii durabile. mpreun - simpli ceteni, ageni
economici - trebuie s ne implicm n aciuni de protecia mediului. Eliminnd pe ct posibil
aciunile duntoare mediului, contribuim la propria noastr dezvoltare. Omul este plasat n
centrul dezvoltrii durabile, cu dreptul la o via sntoas n armonie cu natura. Mediul
nconjurtor este casa noastr, este izvorul de unde obinem resursele necesare creterii i
dezvoltrii durabile. Natura este n criz, dar, de asemenea, ne ofer soluii. Soarele furnizeaz
energie ntr-o or care oamenii consuma ntr-un an. Este important ceea ce am pierdut, dar mai
important este ceea ce ne-a rmas s salvm.
BIBLIOGRAFIE
. Tsoutsos, S.Tournaki, Z.Gkouskos, Sisteme PV - Formarea i certificarea instalatorilor n
Europa, Construire, Arhitectur i Tehnologie, (Iunie 2010)
Fotovoltaicele n cldiri DTI/PUB URN 06/1972