Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTAR


DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE,
SIGURANA PRODUCIEI ALIMENTARE I A MEDIULUI

MATERIALE PENTRU ECHIPAMENTE


DIN INDUSTRIA ALIMENTAR
- Proiect -

Cadru didactic:
ef lucrri dr. ing. Silviu-Gabriel STROE

Student:
Boghian tefania-Georgiana
Program de studii: PCM
Anul: III

SUCEAVA, 2018
Titlul lucrrii

Tema:

Studierea materialelor destinate a intra in contact cu medii alimentare.

Studierea materialelor din componenta unui malaxor

Nume capitol Numr pagin


Titlul lucrrii

CUPRINS

Nume capitol Numr pagin


Titlul lucrrii

Introducere

Industria alimentara are o importan major n economia naional i ea prezint o


serie de particulariti legate att de natura materiilor prime prelucrate, ct i a produselor
finite obinute. Materiile prime sunt majoritatea produse de natur biologic, perisabile i
degradabile.
n ultimul deceniu, la nivel mondial, industria alimentar ncepnd cu industria de procesare,
continund cu lanul de distribuie i pn la prepararea alimentelor, prezint un interes tot
mai ridicat pentru efectuarea de cercetri n domeniul siguranei alimentului. La nivelul
Uniunii Europene se observ, de asemenea, o abordare integrat a acestui domeniu vast,
printr-o monitarizare i msuri adecvate, asigurndu-se, n acelai timp i o fumcionare
eficient a pieei. Astfel, un pol de interes, ce face subiectul a numeroase cercetri
multidisciplinare la nivel mondial este cel al proceselor de interfa ce au loc n timpul
contactului dintre materialele metalice de pe lanul de producie i mediile alimentare. Pe
parcursul acestor etape de procesare, sunt confecionate utilajele de procesare, rezervoarele de
stocare, conductele de transport sau alte materiale destinate a intra n contact cu alimentul,
sunt o surs de substane chimice contaminante a produselor alimentare.
Aadar mi-am propus s dezbat in cele din urma problematica contactului dintre materialul
echipamentelor si mediile generale dar s i descopr cel mai eficient material pentru
confecionarea utilajului.

Nume capitol Numr pagin


Titlul lucrrii

CAPITOLUL1: INDENTIFICAREA PRNCIPALELOR TIPURI DE


MATERIALE FOLOSITE PENTRU CONFECIONAREA
MASINI PENTRU MASARE (MALAXOR)

I.1. Principalele materiale folosite n industria carnii.

Principalul material folosit n industria carni este oelul. Oelul este un aliaj ce conine
ca elemente principale fier i carbon, avnd un coninut de carbon de 2,11% . Oelurile sunt
materialele cu cea mai larg utilizare n industrie. Proprietile lor pot s varieze n limite
foarte largi n funcie de coninul n carbon i de alte elemente de aliere [ Ba,98].

I.2. Tipuri de oel:

Oelurile inoxidabile
Sunt materiale nalt aliate cu un coninut de 10,5% Cr, rezistente la coroziune. Aceste aliaje
au o afinitate crescut pentru oxigen, formnd o pelicul de oxid de crom la suprafaa
materialului conferindu-i acestuia inoxidabilitatea i rezisten la coroziune.
Datorit spectrului mare de utilizare i a compoziiei chimice, oelurile inoxidabile se mpart
n patru mari grupe : feritice, austenitice, martensitice i duplex.
Oelurile feritice.
Oelurile inoxidabile feritice includ clasa 430 i conin ca principal element de aliere, cromul.
Pot fi ntrite prin tratament termic, se utilizeaz n stare recoapt, au ductibilitate i
formabilitate bun. Se utilizeaz pentru confecionarea plcilor arhitecturale, la fabricarea
cuvelor pentru mainile de splat, la fabricarea ustensilelor folosite n buctarie (cuite din
inox, tacmuri din inox, diferite cuve din inox , oale din inox), la confecionarea diferitelor
matrie pentru industria grea. n tabelul I.1 sunt prezentate proprietile i compoziia chimic
a oelurilor feritice:

Oeluri austenitice.
Sunt acele aliaje utilizate utilizate foarte des pentru aplicaii inoxidabile. Clasele
austenitice nu sunt magnetice. Aliajele cele mai frecvente sunt oelutile austenitice fier-crom-
nichel i sunt cunoscute ca seria 300. Din cauza coninutuluiridicat n Cr i Ni, sunt cele mai
rezistente la coroziune din grupa oelurilor inoxidabile [4].
Oeluri martensitice
Sunt oeluri nalt aliate cu un coninut de crom ntre 12-13% i un coninut de carbon de
peste 0,1 %, devin austenitice la 950-150C i prin clire duc la crearea unei structuri
mertensitice. Aceste oeluri au o duritate ce evolueaz o dat cu creterea coninutului de
carbon. Se utilizeaz la confecionarea produselor ce necesit o duritate ridicata 1(lame de ras,
cuite, foarfeci etc.). Pentru o mai bun rezisten la coroziune este necesar o prelucrare n
prealabil a suprafeei, eventual lefuirea materialului .

Nume capitol Numr pagin


Titlul lucrrii

Oeluri duplex
Oelurile duplex combin proprietile inoxurilor feritice i a celor austenitice. Sunt
utilizate datorit rezistenei mari la temperaturi (<1150C) i n medii corozive, de exemplu
n industria metalurgic pentru cuptoarele de tratament termic.

1.3 Reglementari in vigoare la nivel international si national

REGULAMENTUL(CE) nr.1935/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL


CONSILIULUI din 27 octombrie 2004

HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de


catre lucratori a echipamentelor de mumnca ca fiind :
Orice utilaj,aparat,instrument sau instalatie folosita in cadrul procesului de munca.

Hotararea de Guvern nr. 1029din 3 septembrie 2008 privind conditiile introduceri pe piata a
masinilor,defineste masina ca fiind:
Asamblul de piese sau organe unite in ele din care cel putin una este mobila in mod solitar, in
vederea executiei unei anumite aplicatii

Directiva 89/109/CEE aConsiliului din 21 decembrie 1988 de apropriere a legislatiilor statelor


membre privind materialele si obiectivele destinate sa vina in contact cu produsele
alimentare.
Materialele care intra in contact cu alimentele,sa nu transfere substante care intra in
compozitia lor in cantitati care ar putea :
Sa pericliteze sanatatea oamenilor
Sa produca modificare inacceptabila a compozitiei produselor alimentare
Sa produca o alterare a caracteristicilor organoleptice a acestora
1.4 Prezentarea etapelor tehnologice

Operatia prin care se realizeaza imprastierea bucatilor sau particulelor materialelor unele
printre altele se numeste amestecare, iar materialul rezultat amestec.
In general, faza continua confer caracterul ei ntregului amestec si anume acesta se va
comporta ca un solid, lichid sau gaz.
Operaia de amestecare poarta diferite denumiri dupa caracteristicile materialelor si anume:
amestecare, in cazul materialelor solide;agitare, la lichide;malaxare, la materialele pstoase.
Utilajele folosite sunt denumite dup numele operaiei: amestectoare, agitatoare, malaxoare
si pot avea funcionare continua sau discontinua.

Nume capitol Numr pagin


Titlul lucrrii

Figura 1.1 Malaxorul pentru carne sub vid si cu deschidere frontala Macavid-325.

Utilajul este folosit in industria carnii pentru amestecarea-omogenizarea diferitelor calitati de


carne cu grasimi si condimente, obtinandu-se astfel compozitia pentru diferite preparate
din carne.
Utilajul se compune din urmatoarele parti principale: batiul suport, in care se gaseste
electromotorul de antrenare : cuva prevazuta cu usi etanse pentru incarcare si golire, in cuva
gasindu-se snecurile de malaxare si un iluminator ; carcasa angrenajelor, in care sunt
amplasate organele intermediare de transmitere a miscarii de la motor la snecuri. Lateral, pe
carcasa angrenajelor este montat ventilul de vidare si in continuare tubulatura care face
legatura cu rezervorul de vid. Tot pe carcasa angrenajelor se gaseste montat panoul de
comanda electrica iar in partea inferioara a acestuia, ventilul pentru descarcarea vidului.
Instalatia de vid consta dintr-o pompa de vid cu pistoane si un rezervor de vid. Legatura dintre
pompa de vid si rezervor precum si intre malaxor si rezervor se realizeaza prin tuburi de
cauciuc. Panoul de forta care constituie un subansamblu independent spre a putea fi amplasat
in functie de conditiile locale. Alimentarea cuvei se poate face manual sau mecanic (lift-boy).
Exploatarea utilajului consta in conectarea utilajul la retea cu ajutorul intrerupatorului general,
montat pe capacul panoului de forta, se porneste pompa de vid, se inchide si se zavoreste usa
de golire ; se incarca cuva cu material si se inchid si se zavoresc usile de incarcare, pornirea
motorului de actionare fiind conditionata de inchiderea ambelor usi superioare, starea fiind
sesizata de un microantrerupator. Se pune in functiune motorul de actionare al snecurilor; se
videaza cuva prin apasare pe ciuperca ventilului de vidare situat lateral pe carcasa
angrenajului si cand vacuumetrul de pe rezervorul de vid arata ca depresiunea din cuva si
rezervor s-au egalizat, se elibereaza ciuperca ventilului de vidare, care se inchide. Ilu-
minatorul amplasat in peretele cuvei permite urmarirea procesului de malaxare prin geamurile
capacelor. La terminarea operatiei de malaxare se apasa pe ciuperca ventilului. pentru
descarcarea vidului, aflata in partea inferioara a panoului de comanda. Cad presiunea din cuva
s-a egalizat cu cea atmosferica, se poate deschide usa de evacuare, iar snecurile evacueaza
materialul, utilajul fiind in continuare pregatit pentru o noua sarja.

Capacitatea cuvei 325 l


Incrctura maxim 250 kg
Tipul cuvei Orizontal
Sistemul de malaxare necuri orizontale
Mecanism de actionare Monoblocuri inchise etan

Nume capitol Numr pagin


Titlul lucrrii

Turaia necurior 115 rotatii/min


Electromtor,necuri 5,5 kW i 1500 rotai/min
Regimul vidului 0,45 daN
Dimensiuni Lxlxh 1950 kg

1.5 Identificarea componentelor care intra in contact cu mediul alimentar i materialele


din care sunt confecionate.

Piesele utilajului care intr ncontact cu produsu trebuie s fie confecionat dint-un material
care sa prezinte o stabilitate chimic deosebit la oxidare si coroziune pentru a nu reaciona cu
produsul.
Cuva prevazut cu ui etane i necurile sunt confectionate din oel inoxidabil seria ASI 304.

Nume capitol Numr pagin