Dispersia luminii prin prisma optica

Definiie: Dispersia este fenomenul de variaie a indicelui de refracie n al

unui mediu n funcie de lungimea de und a radiaiei electromagnetice care l
traverseaz.
La trecerea dintr-un mediu n altul, lumina i schimb viteza de propagare
n funcie de frecvena ei i implicit, de lungimea de und. Am nvat in clasa a 9-
a c indicele de refracie absolut al unui mediu n este definit prin relaia:
n=c/v
unde c este viteza luminii n vid, iar v este viteza luminii n mediul respectiv
De exemplu, viteza luminii n sticl este de 200 000 km/s, iar n ap de
225 000 km/s.
n 1672 Newton arta c lumina alb se poate obine prin compunerea
radiaiilor de diferite culori.
Dou radiaii monocromatice, prin a cror compunere rezult lumin alb, se
numesc culori complementare.
Se observ fenomenul de dispersie a luminii naturale n prisma optic.
Prisma optic este un element optic transparent caracterizat de indicele de
refracie absolut n i de unghiul format de cei doi dioptri plani care o delimiteaz de
mediu, numit unghi refringent.
Prisma optic este un element optic transparent caracterizat de indicele de refracie
absolut n i de unghiul format de cei doi dioptri plani care o delimiteaz de mediu,
numit unghi refringent.
Trimind spre o prism un fascicul ngust de lumin alb, provenind de la
un bec, se constat c, n punctul de inciden, dup intrarea n prism, fasciculul
ncepe s se descompun ntr-un fascicul colorat, din ce n ce mai larg. Pe ecran va
aprea o band multiplu colorat, culoarea trecnd, treptat i continuu, de la rou la
violet prin toate culorile curcubeului.

Deoarece trecerea de la o culoare la alta se face n mod continuu, imaginea

obinut pe ecran este numit spectrul continuu al luminii albe.

Interferenta luminii este fenomenul de suprapunere a doua sau mai

multe unde coerente intr-o anumita zona din spatiu ducand la obtinerea
unui tablou stationar de maxime si minime de interferenta.
Interferenta nelocalizata - Dispozitivul Young

Interferenta nelocalizata - atunci cand sursa este de dimensiuni mici

(punctiforma), franjele nu se observa numai intr-un anumit loc, ci sunt
raspandite in tot spatiul, nelocalizate.

Dispozitivul lui Young

Dispozitivul cu doua deschideri al lui Young este cel mai vechi dispozitiv
experimental pentru observarea interferentei luminii. Lumina emisa de
sursa punctiforma S cade pe ecranul A, ce prezinta doua deschideri mici,
circulare fantele F1 si F2 egal departate de S. Potrivit principiului lui
Huygens, deschiderile F1 si F2 constituie doua surse de lumina secundare.
Deoarece radiatiile emise de F1 si F2 provin de la aceeasi sursa, ele sunt
radiatii coerente.
Radiatiile se suprapun in zona hasurata din figura:

Schema dispozitivului Young:

2
 (1)
r12=D2+(x+l)2
(2)
r22=D2+(x+l)2
(3)
r22r12=4xl
(4)
(r2r1)(r2+r1)=4xl

Deoarece distantele x si l sunt de ordinul fractiunilor de milimetru, iar

distanta D, de ordinul mai multor sute de milimetri, se poate considera ca
r1 + r2 = 2D.
(5)
(r2r1)=2xlD
=r1r2 ,diferenta de drum dintre cele doua unde
(6)
x=D2l
Daca in P se obtine maxim de interferenta, xk=kD2l

Deci in vecinatatea punctului O apar benzi luminoase ce alterneaza cu

benzi intunecoase, echidistante, paralele intre ele, numite franje de
interferenta.
Interfranja este distanta dintre doua maxime, respectiv doua minime
consecutive.

In cazul nostru, i=xk1xk=(2k+1)D4l2kD4l=D2l

Daca fasciculul de lumina incidenta este de lumina alba fenomenul este

mai complicat. In punctul central O, diferenta de drum este egala cu O
pentru toate lungimile de unda, in O se produce o franja luminoasa de
lumina alba. Primele franje dupa franja centrala au marginea dintre franja
centrala colorata in violet, iar cealalta margine, colorata in rosu. La un

3
ordin de interferenta mai mare de zece, in acelasi loc se suprapun maxime
pentru mai multe lungimi de unda si franjele apar estompate, iar la
diferente de drum > 3*10-6 m, da ochiului impresia de alb si se
numeste alb de ordin superior.

Interferenta localizata - Lamele subtiri

Lama cu fete plan-paralele

Daca pe o lama transparenta cu fetele plan - paralele cade un fascicul de

radiatii monocromatice, se constata ca o parte vor fi reflectate, iar o parte
refractate. Intrucat undele incidente sunt paralele si undele reflectate vor
fi paralele.
Franjele apar sub forma unor cercuri concentrice intunecate si luminate ce
alterneaza intre ele, in planul focal al lentilei, numite inelele lui
Heidinger. Daca observatia se face in lumina alba, in locul inelelor
intunecate si luminate ce alterneaza intre ele, se obtin inele ce
contin culorile spectrului. Daca lama este groasa nu obtinem franje de
interferenta.