Sunteți pe pagina 1din 2

Influenta socialului asupra sanatatii Socialul influenteaza sanatatea prin mai

multe modalitati:

1. calitatea igienei publice-calitatea apei potabile, a aerului, canalizarea;


2. de viata-aspectele legate de dieta, modul de alimentatie este supus modei
si poate fi modificat prin educatie;
3. planingul familial- familiile in care se practica contraceptia au un numar mai
scazut de membri, ceea ce presupune o mai buna ingrijire a copiilor si o stare
de sanatatea mai buna a femeilor;
4. conditiile de locuire- spatial existent, iluminarea, aerisirea, igiena locuintei;
5. conditiile de munca si statutul ocupational- programul de lucru, stress-ul
occupational, posibilitatea unor accidente la locul de munca.

Aspectele sociale ale bolii

Notiunea de boala. Consecintele bolii. Atitudini fata de boala.

Din punct de vedere biologic, boala este o stare a organismului sau a unei parti
din organism, in care functiile sunt afectate sau deranjate datorita unor agenti din
mediul intern sau extern. Boala nu reprezinta doar o suma de simptome sau un
ansamblu de acuze pur somatice. Ea reprezinta un proces care, chiar daca nu conduce
la modificari marcante structurale sau functionale, afecteaza viata psihica a
subiectului, ca o reactie a acestuia la boala. Ca stare nedorita, involuntara, boala
creeaza sub aspect psihic o anumita anxietate, incertitudine in primele ei stadii,
inceritudine atenuata sau suprimata prin diagnostic.

Etichetata prin diagnostic, starea de boala este ,,legitimata, iar


comportamentul pacientului se structureaza in jurul acestei stari. Constiinta bolii cu
anxietatea, nelinistea, supraincarcarea, anticiparea suferintei fizice (la debutul bolii)
sau traierea ei directa, ecoul social pe care-l are boala asupra individului, determina
la orice pacient aparitia unor stresuri psihice majore si de lunga durata. Aceasta
constiinta se exprima printr-un registru larg de manifestari si reactii, in functie de
natura bolii (altfel se reactioneaza la o raceala si altfel la un infarct) si de trasaturile
de personalitate ale pacientului.

La un pol avem negarea subiectiva sau nerecunoasterea bolii (anozognozia),


iar la celalalt pol avem supraevaluarea subiectiva a simptomelor (hipernozognozia).
In primul caz e vorba de ,,fuga de boala, iar cel de-al doilea, de ,,refugiu in boala
(Rascanu R., 1997).

Consecintele starii de boala depasesc disfunctiile biologice si psihologice,


afectand intreaga viata sociala a persoanei. Persoana bolnava pierde controlul
activitatii sociale normale, cu particularitati in diferite tipuri de imbolnavire. Ca
,,situatie de impas existential (I. B. Iamandescu, 1997), boala antreneaza o serie de
servituti si restrictii, modificand modul de viata al individului. Acestea privesc
aspecte ca:

- restrangerea sau modificarea unor activitati motrice sau fiziologice


(alimentare, sexuale);
- limitarea sau suprimarea unor activitati intelectuale sau profesionale, care
pentru unii constituie surse intrinseci de satisfactie, dincolo de obtinerea unor
mijloace de existenta;
- suprimarea, pe diferite durate de timp, a unor activitati extraprofesionale;
- modificarea relatiilor interpersonale in sensul diminuarii contactelor cu cei
apropiati (mai ales in cazul bolnavilor spitalizati);
- dereglarea raporturilor familiale sau conjugale;
- pierderea sau reducerea capacitatii de munca si, legat de aceasta, a
posibilitatilor de a realiza castiguri economice sau mijloace de subzistenta;
- dependenta fata de ceilalti, mai ales in cazul aparitiei unor infirmitati.

Sub aspect social, boala are drept consecinte pierderea rolurilor obisnuite, a unor
gratificatii si a unor moduri de comportament adaptativ.

Pacientul nu depune o prestatie sociala optima si constituie izvor de suferinta


pentru cei din ambianta imediata. Parsons arata cum pot fi tulburate rolurile
familiale datorita imbolnavirii unuia dintre membrii ei, dereglandu-le orarul si
marind tensiunea dintre ei. Boala mamei este cea mai perturbatoare, deoarece
dezorganizeaza resorturile generale ale vietii familiale. Boala tatalui creeaza reactii
discrete din partea celorlalti membrii ai familiei, incarcata de tentativa de a-l retine