Sunteți pe pagina 1din 8

BILET1

1.Obiectul disciplinei.Constructiile transmit partii superficiala a scoartei glob terestru,pres. Ce se dezv la baza lor, ca urmare a sarcinilor permanente si utile care act
asupra constr.Partea constr care asigura transmiterea acestor pres in conditii prevazute de calculul static al sistemului i.a fel san u puna in pericol buna ei exploatare
poarta numele de fudatie.Zona din scoarta care datorita exec constr au loc schimbari fata de partea anterioara poarta den de teren de fundare.Rez sol probl fundarii
unei constr.presupune cunoasterea materialului pe care se transmit sarcinile,adica a pamintului din care este alcatuit t de fund.Geotehnica abordeaza studiul prop fiz-
mec si comportamentul sub sarcina a rocilor sedimentare detritice sau plastice de dimensiuni mij sau reduse. Aceasta alegere este determine de urm motivatie: R. sed
detritice-constituie ca raspindire si volum principalele tipuri de roci ca mat de constr pt folosirea lor la lucrari de terasamente(rambrlee,diguri de pamint,baraje) sau
pot fi intilnite ca support al constructiilor.Propr f-mec a rocilor detritice-sunt variate ceea ce permite stab unor reg generale privitoare la cmportamentul lor, la
dimensiunile fundatiilor si a terasamentelor.Datoritamaruntirii avansate aceste roci sunt permeabile la apa si aer ceea ce infl hotaritor compotam lor in prez apei. Prin
pamint se intelege roca sedim detyritica alc din fragm solide de dimensiuni variabile cel mult =de dimens bobuluide nisip(2mm).
STAS 1243/88 Pamintul-acumularea de partic minerale solide prod prin dezagregare fiz sau chimica a rocilor cre pot contine sau nu materiale organice.Prin teren de
fundare-reprez volumul de roca sau de pamint influientat de incarcarile transmise de fundatie.In procesul de formare prin sedimentre in apele riurilor lacurilor,marilor
pamintul sa depus in straturi din acest motive le capata dimensiunile unor roci stratificate.Oricit de sigur ar fi facut calculul suprastructurii daca nu se tine cont de
calculul ter de fund constr poate fi compromisa.Pt cunoasterea comportamentului pam sub act sarcinilor transmise trebuie sa se cunoasca caracteristicile fizico-mec a
strat de pam precum si modul in care se disribuie si actioneaza sarcinile on interiorul acestor mase.Disciplina care are ca scop sa elucideze fen de nat fiz si mecanica
care au loc sub pamint sub act sarcinii transmise poarta den de geotehnica.studiul acestor propr ale pam are o serie de ramuri:-geologia;-climatologie;-hidrologie;-
chimie;-mecanica.Terenul de fundare care trebuie stud pt a det care sunt pr fiz-mec ale acestuia are o grosime not Z 0(zona activa).
30. Actiunea unei sarcini concentrate pe suprafata unui spatiu infinit, izotop si omogen. Stabilirea efortului R.- Fie un system de axe yoz in care actioneaza o forta P,
axa oy delimiteaza linia terenului. Problema distribuirii eforturilor intr-un punct oarecare din masiv sub actiunea lui P este o problema de baza din teoria distributiei
eforturilor interioare din pamant. Solutia a fost data de BOUSSINESQ. Datorita incarcarii concentrate punctual va suferi o deplasare in M. = AcosB/R; A este
coeficientul de proportionalitate si R este raza respectiva. Actionand in continuare cu sarcina concentrata P, M se deplaseaza in M. 1=AcosB/R+dR. Deformatia
relative a segmentului dR o notam cu R= -1/dR=(AcosB/R-AcosB/R+dR)/dR=AcosB/R2+RdR;Dar dR=0=>R=AcosB/R2.Deformatiile sunt proportionale cu
eforturile.R=BR=>;R=ABcos/R2. Pentru determinarea constantelor A si B, deci pentru determinarea lui R se considera o sectiune sferica cu centrul in punctual de
aplicatie al fortei si avand raza R. Daca se neglijeaza greutatea proprie a pamantului pe intreaga suprafata a semisferei actiunea efortului de compresiune care
echilibreaza forta P. Daca se neglijeaza greutatea proprie a pamantului pe intreaga suprafata a semisferei actioneaza efortul de compresiune care elibereaza forta P.
Presiunile pot fi considerate constante pe fasia sferica M m, Nn careia ii corespunde un unghi la centru egal cu d . Suma porozitatilor pamanturilor pe normal la suprafata
masivului in punctul O va fie gala cu P. P= o/2RcosdA;dA este suprafata zonei sferice elementare pe care am considerat M m, Nn. Aria acestei zone sferice S MmNn=2RI
unde I este inaltimea masivului; I=Rcos. S=2R2cos;dA=2R2sind; P=o/2(ABcos/R2)cos(-2R2sin)dP=2AB/33P=-2ABAB=-3p/2;R=-3Pcos/R22.
Semnul minus arata sensul de actiune al R;R efortul normal in punctual M pe un element de suprafata perpendicular pe raza R. Avand aceasta valoare a lui R se
pot determina componentele acesteia in spatiu. R are sase componente: 3 eforturi tangentiale si 3 eforturi unitare normale.
39. Calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii folosind metoda STAS3300/85. pefppl fundatia incarcata centric; pefmax1.2ppl; pefmax 1.4ppl (fundatia
incarcata excentric); pef este presiunea medie verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcari de calcul din gruparea fundamentala; p efmax este presiunea efectiva
maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcari de calcul din gruparea fundamentala in cazul excentric dupa o directie. p efmax este presiunea maxima verticala pe
talpa fundatiei provenita din incarcari de calcul din gruparea fundamentala in cazul excentric dupa ambele directii; p pl este presiunea corespunzatoare unei extinderi
limitate a zonei plastice a terenului de fundare. G f este greutatea fundatiei si A f este aria fundatiei.p1= pefmax; p1= (p+Gf)/AfM/W; pef= (p1+p2)/2. p1=
pefmax=(p+Gf)/Af+Mx/Wx+My/Wy. Presiunea minima.ppl=ml(BN1+qN2+cN3) pentru constructii fara subsol; ppl= ml[BN1+2N2(qe+qi)/3+cN3];-constructii cu subsol;
ml este coeficient conditii de lucru, este media ponderata a greutatii volumice de calcul a straturilor de sub fundatie cuprinse pe o adancime de B/4 masurata de la
talpa fundatiei.=(2h2+3h3)/h2+h3 este media ponderata.q=Df este suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei lateral fata de fundatia exprimata in kilopascali,
B este latura mica a fundatiei, q e si qi sunt suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei la exterior si interiorul fundatiei de subsol exprimate in kilopascali, c este
valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pamant sub talpa fundatiei, N 1, N2, N3 sunt coeficienti adimensionali stabiliti in functie de valoarea de calcul a unghiului
frecarii interioare a fundatiei.Se admit relatiile de mai sus si pt fundatii a caror forma difera de un dreptunghi:cerc sau poligon:B=F.

BILET 2
3.Granulozitatea.Fract granulara.Analiza granulometrica prin met cernerii.
Granulozitatea pamintul in ceea ce priveste faza solida este alc din part de dif marimi .Unul din criteriidupa care se apreciaza tipul pa mil constituie marimeampart
carel alc ,nu este suf sa se stie ca intrun pam dat se gasesc part de o anumita marime sa se precizeze si in ce proportii interv part de dif marimi.In acerst scop este
nec sa se cunoasca grnulozitatea pamintului.Raportul in procente din greutatea tot a materialului uscat a diferitelor particule granulometrice care alc
pamintul.Fractiunea granulara-grupa de fragmente solide cu dim cuprinse in intervale determinate.Intr-un pam intilnim fract in anumite proportii.Preponderenta unei
anumite fract are infl asupra pam respective. Compozitia granulometrica a unui pam se stab prin analiza granulometrica si este unul din criterii ce serveste la stab den
pam respective; cel de al doilea crit fiind indicele de plasticitate.In stabilirea compoz granulometrice se porneste de la idea ca granulele se pot separa usor, fiecare
dev independente.Acest lucru este val pt pam coezive si necoezive.Formele granulelor sunt neregulate ceea ce ingreuneaza mult caracterizarea acestora.In mod
conv prin marimea unei gran se intelege diam unei sfere ideale care cade intrun mediu viscos ca si particola de dim. Respective.Analiza granulometrica prin met
cernerii-consta in separarea pe fract granulometrice cu ajut ciururilor cu >2mm si a sitelor pt =(20,05)mm se efectuiaza pt pam necoeziv.In acest scop granulei
se cons =ciurului sau sitei(a ochiului).Incerc se face pep am uscat la etuva la t =105C2C pina se ajunge la o masa constanta.Ciururile prev cu o cutie si capac din
tabla cu ochiuri rotunde 20,10,5mm.Iar sitele prev cu cut si capac sunt realiz din taiet de sirma cu ochiuri patrate cu lat2,1,0.5,0,250.05mm.Setul de site si ciururi
este mont in ordin crescinda a ochiurilor incepind cu cutia ,apoi sita cu ochiurile cu min si terminnind cu ciurul cu max.Proba uscata si curatata se toarna pe setul
de ciururi si site si se supune cernerii manuale timp de 12 min iar mechanic 10 min.Cernerea se cons termin daca scuturind fiecare sita sau ciur deasupra unei hirtii
cantit ce trecve prin ciur sau sita timp de 1 min nu reprez mai mult de 1din fract de mat cernut.Fract granulare ramase pe site ,ciuriri sau in cutie se cintaresc ,daca
maselor fract gran inclusive restul din cutie cu mai mult de 1din masa init a probei det se repeat,daca restul din utie
dep cu10cantit din cutie determine se completeaza facindi-se analiza gran prin met sedimentarii.
31. Semispatiul incarcat cu o sarcina concentrata. Stabilirea efortului Z. R=-3Pcos/2R2 ;semnul (-) aratasensul de actiune a efortului R ,adica R estedirect
proportional cu sarcina. R este perpendicular pe A R; Z este perpendicular pe AR=> RAR=RAR=>R=RAR/AR; R=Rcos;; cos=Z/RR=3PZ2/2R4. Daca
proiectam pe R pe trei directii perpendiculare intre ele se obtin trei componente: Z, YZ, XZ; Z=Rcos; Z=3Pcos2/2R2=>Z=3PZ3/2R5 aceasta rel a fost det de
Boussinesq.
39. Calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii folosind metoda STAS3300/85. pefppl fundatia incarcata centric; pefmax1.2ppl; pefmax 1.4ppl (fundatia
incarcata excentric); pef este presiunea medie verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcari de calcul din gruparea fundamentala; p efmax este presiunea efectiva
maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcari de calcul din gruparea fundamentala in cazul excentric dupa o directie. p efmax este presiunea maxima verticala pe
talpa fundatiei provenita din incarcari de calcul din gruparea fundamentala in cazul excentric dupa ambele directii;
ppl este presiunea corespunzatoare unei extinderi limitate a zonei plastice a terenului de fundare. G f este greutatea fundatiei si Af este aria fundatiei.p1= pefmax; p1=
(p+Gf)/AfM/W; pef= (p1+p2)/2. p1= pefmax=(p+Gf)/Af+Mx/Wx+My/Wy. Presiunea minima.ppl=ml(BN1+qN2+cN3) pentru constructii fara subsol; ppl=
ml[BN1+2N2(qe+qi)/3+cN3];-constructii cu subsol; ml este coeficient conditii de lucru, este media ponderata a greutatii volumice de calcul a straturilor de sub
fundatie cuprinse pe o adancime de B/4 masurata de la talpa fundatiei.=( 2h2+3h3)/h2+h3 este media ponderata.q=Df este suprasarcina de calcul la nivelul talpii
fundatiei lateral fata de fundatia exprimata in kilopascali, B este latura mica a fundatiei, q e si qi sunt suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei la exterior si
interiorul fundatiei de subsol exprimate in kilopascali, c este valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pamant sub talpa fundatiei, N 1, N2, N3 sunt coeficienti
adimensionali stabiliti in functie de valoarea de calcul a unghiului frecarii interioare a fundatiei.Se admit relatiile de mai sus si pt fundatii a caror forma difera de un
dreptunghi:cerc sau poligon:B=F.
BILET 3
4.Compoz granulom a pam.Metoda sedimentarii.c.g a pam mai sus.Se bazeaza pe legea lui Stokes care exprima vit cu carte se prod sedim intr-un licid a unor corpuri
sferice(gran pamint).Se adm in mod conv ca granulomilor sunt =cu sferelor cu aceeasi masa care la sed in apa t=20C cad cu aceeasi vitez.Met se poate aplica in
2 var:ariametrul-se baz pe var in timp a densit unei suspensii de pam ca urmare a sed gran.Suspensia se prep din 25-50g de pam.material uscat si apa turnindu-se
intr-un cilin gradat cu vol.1000cm3.In suspend se adauga 5 cm3solutie silicatde sodiu pt a impiedica dep prin precipitarea partilor fine de pam.Areametrul este un instr
folsit pt masur densit suspensiei respective.Inainte de a incepe suspensia se omogenizeaza cu un agitator manual.Dupa omogenizare cilindrul se aseaza pe masa de
lucru si se incepe cronometrarea.
32. Variatia efortului unitar vertical Z intr-un plan paralel cu planul ce limiteaza masivul de pamant.se considera un plan paralel cu linia ce delimiteaza semispatiul
situat la adincimea z1 . Pe acest plan se considera punctul M la distanta r fata de axa Oz. Z=3PZ 3/2R5; R2= z2+r2 => ca; Z= 3PZ3/2(z2+r2)5/2 z=z1=>z1=
3P/2(r2+z12)5/2; dz1/dr=0=> z1max=3p/2 z12 pentru a calcula variatia functiei trebuie sa calculam d z1/dr= -15Pz13r/2(z12+r12)-7/2= 0. dz1/dr=0 rezulta ca r=0;
rezulta ca dz1/dr2= -15Pz13[(z12+r12)-7/2- r7/2(z12+r12)-7/2-12r]/2(z12+r12)7=15Pz13(z12+r12)7/27r2(z12+r12)/ 2(z12+r12)7= -15PZ13(6r2- z12)/2(z12+r12)9/2=0 rezulta ca
6r2- z12=0rezulta ca r= 6z1/6
37. Capacitatea portanta a terenurilor de fundare. Fenomene ce apar in pamant cu ocazia ruperii sale prin incarcare . pefpt; sefsa; pt presiunea terenului. Prin
capacitatea portanta a terenului de fundare se intelege incarcarea pe care o poate suporta fara ca deformatiile sale sa compromita buna exploatare a constructiei
pentru care serveste ca suport. La depasirea unei anumie valori a presiunii transmisa terenului prin talpa fundatiei are loc ruperea acesteia, aceasta rupere are ca
efect catastrofal compromiterea structurii. In scopul exploatarii fenomenele de rupere a terenului de fundare s-au analizat prin ruperea prin incarcare pana la ruperea
a numeroase modele si fundatii experimentale. Curba dintre presiuni si deformatii obtinuta dupa incarcare prezinta mai multe zone caracteristice care sunt strans
legate de fazele specifice ale proceselor fizice care se dezvolta in teren prin incarcarea progresiva a acesteia. In faza a treia in cazul in care o fundatie este incarcata cu
o sarcina ce depaseste capacitatea protanta a terenului de fundare, terenul se deplaseaza impreuna cu fundatia ca un tot lucrand ca o pana asupra pamantului
inconjurator. Se produce forfecarea acestuia dupa directia de minima rezistenta forfecarea se produce lateral si in sus. Terenul de fundare se rupe si fundatia sufera
concomitent o tasare brusca, o rotire si o deplasare laterala ce se explica prin faptul ca refularea nu poate avea loc in ambele parti si nici perfect simetric. Primele
doua faze se dezvolta treptat si relativ incet mai ales cand dancimea de fundare este redusa.Cand aceasta adncime este mare apare alunecarea unor importante
volume de pamant extrem de periculoasa pentru stabilitatea fundatiei si a constructiei respective.

BILET4
5.Reprez grafica a granulozitatii.a) Curbe de frecventa sau histograme:-diagrama in trepte,fiecare treapta coresp fract granulara def de cele 2 diametre intre care se
extinde treapta.Inabcisa se reprez granulei in mm la o sc logaritmica,pe ordonata se iau din mat uscat Curba de granulozitate: la fel ca si histogr este o reprez graf
semilog avind in abcisa sc log iar in ordde mat.60din mat analizat are <0.1mm.Curba se constituie prin pcte nr de pcte =cu nr de ciururi,site in cazul analizei prin
cerneresau = cu nr citirilor de pe areametru cind analiza se faceprin met sedim.Curba de granulozit este cea mai uzuala si si ea se poate rpr ca o curba integrala a
histogramei.Diagrama ternara-fol triunghiul echilat .Ea foloseste 3 fract granulare (argila,praf,nisip)in procente de la 0-100
A=22P=18N=60Se fol pt stab denum pam.Este un nisip argilos,I p-ind de plasticitate.Diagrama ternara se fol si in amestecuri de paminturi.
33. Variatia efortului unitar vertical z in adincime la o distanta constanta de axa O z. z= 3Pz3/2 (z2+r2)5/2; r1=r; z=0 rezulta ca z=0; z= rezulta ca z=0. dz/dz=0;
dz/dz=3P[3z2(z2+r2)5/2- 5/2z3 (z2+r2)5/2-12z]/ 2 (z2+r2)5= 3P[3z2(z2+r2)5/2- 5z4(z2+r2)3/2]/ 2 (z2+r2)5= 3Pz2(3r2-2z2)/2(z2+r2)7/2. dz/dz=0 rezulta ca 3r21- 2z2=0;
z=3r1/2. Pentru aceasta valoare zmax= 0.09P/r12. In apropierea punctului de aplicare a sarcinii efortul z este foarte mare iar in O acest efort este egal cu infinit.
(z=) Efortul respective depaseste limita in care pamantul se deformeaza liniar si din acest motiv nu se mai poate aplica formula de calcul pentru z. In jurul fortei o
suprafata semisferica in care golurile depasesc limita comportarii liniare iar pamantul se comporta plastic. Aceasta semnificatie are raza , zona respective mai poate fi
determinat si cu ajutorul curbei izobare corespunzatoare tensiunii maxime pentru care terenul poate fi consideerat ca asculta de legile deformarii liniare. d z/dr=
-15Pz13r/2(z12+r2)7/2=-[15Pz13(z12+r12)7/2-7r2(z12+r12)5/2]/2(z12+r2)7= (-15Pz13z12-6r2)/2(z12+r2)9/2.
49.Starea de eforturi unitare in conditii de echilibru limita. Conditii de rupere ale terenului. Vom considera un masiv de pamant situat sub o fundatie care e incarcata
pe suprafata sa de contact cu o sarcina uniform distribuita de intensitate q. Fie in masivul de pamant un punct M in care actioneaza un efort unitar total de intensitate
p. Daca prin M consideram o suprafata a, in planul respectiv, in M efortul total p va avea doua componente una normala pe planul respectiv si cealalta . Se cere
sa se stabilieasca conditiile de rupere in punctul respectiv. Masivul de pamant este alcatuit dintr-un teren necoeziv, omogen. Functie de starea de eforturi din punctul
M putem avea trei situatii: in primul caz cand ef =f avem o stare de echilibru limita, planul a-a poata denumirea de plan de rupere, in cazul doi ef f punctul este sub
dreapta intrinseca avem de a face cu un echilibru stabil, in cazul trei ef >f suntem in cazul ruperii pamantului. Daca se noteaza cu z, y, eforturile unitarece apar in
masivele de pamant dupa doua diorectii perpendiculare in plan cu ajutorul relatiilor din elasticitate se pot calcula eforturile si dupa o directie data. =(z+y)/2+
(z-y)cos2/2+sin2; =sin2(z-y)/2- cos2=0 => = (z-y)tg2/2 =>tg2=2 / (z-y). Aceasta ecuatie arata ca exista doua plane ce trec prin punctul M,
intalnindu-se sub un unghi drept caracterizat prin faptul ca eforturile unitare normale au valori maxime, minime iar efortul tangential este nul. Pentru =0, z = 1
(max); y = 2 (min). Aceste plane sunt numite plane principale iar eforturile unitare normale sunt eforturi principale.

BILET 5
6.Clasificarea pam dupa granulozitate.Coeficient de neuniformitate.
In stas def pamintilui:acumularea part minerale solide prin dezagegare fiz-chim a rocilor ce pot cont sau nu mat organica. Teren de fundare-vol de roca sau pmint
influientat de incarc transm prin fundatie.In functie de absenta sau exit fortei de atractie intre fragm solide constituente numita coeziune pam se impart in p coezive si
p necoez.P necoezivese clasifica dupa granulozitate precum si dupa coef de neuniformitate.Clasif p dupa neuniformitate se cons ca are la bazao progresie
geometrica1/10.Clasificarea de baza poate fi 2 in aceasta progr geom.(SUA,Franta),5(rom,rus).In scopul clasif pam STAS def urm fractiuni granulare in ordine
cresc:argila d<0.005mm;praf d=(0.0050.05)mm;nisip find=(0.050.25)mm;nisip mijlociu d=(0.250.5)mm;nisip mare d=(0.52)mm;pitris mic
d=(220)mm;pitris mare d=(2070)mm;bolovanis d=(70200)mm;blocuri d>200mm.Coeficientul de neuniformitate(pt pam necoez Un sau coef lui Hazen Un=d60/d10
unde d60-reprez particolelor coresp de 60din curba de granulozitate,d 10- coresp de 10dinn curba de granulozit.U n<5 pam are o granulozit f uniforma,U n=5-15
pam are granul uniforma,Un>15 p are o gr neuniforma.Cunoasterea granulozit este imp ori de cite ori pam serv ca mat de constr la realiz de amestecuri la realiz
filtrelor inverse.Diametru efectiv-se cons ca un pam avind numai granule cu d 10care d.p.v hydraulic aceeasi comport ca pam real de o compoz gran in care 10 din
vol are acelasi Folosind curba granulozitse obt indic priv coef de permeabilitate a pam respective.
34.Reprezentarea eforturilor sub o fundatie rigida. Sarcina aplicata pe suprafata masivului seminfinit urmareste deformarea masivului. Aceasta este cazul unei sarcini
care se transmite unei fundatii elastice. Daca fundatia este rigida adica rigiditatea ei (EI0) sub talpa acesteia trebuie sa se produca o noua reprezentare de eforturi
datorita efectului rigiditatii fundatiei. La o adancime mai mare de 1,5B (B latimea suprafetei incarcarilor) repartitia eforturilor nu mai depinde de repartizarea
sarcinilor pe suprafata ei numai de marimea si pozitia rezultantei sarcinei exterioare. Daca pamantul este liniar deformabil fundatia se numeste absolute rigida, in
cazul cand rigiditatea talpii fundatiei intrece cu mult rigditatea masivului de pamant. Daca asupra unei fundatii circulare actioneaza o presiune P la nivelul talpii
fundatiei apare presiunea pe teren p(x,y). Sub talpa fundatiei apare o deformatie de presiuni reactive.p(x,y)= P/2R21-(2/R2)= P/21-(2/R2); =0-R. Pentru =0,
p(x,y)=P/2; pentru = R/2, p(x,y)=P/3; pentru =R, p(x,y)=. Presiunile cresc spre periferie ajungand la marginea fundatiei sa fie infinite ceea ce in realitate nu s
intampla deoarece presiunile sunt limitate de limita de curgere a materialului si se corecteaza diagrama. Iar diagrama de calcul este o diagram dreptunghiulara, pe
anumite portiuni se face o suma a dimensiunilor. La periferia suprafetelelor incarcate se produc deformari plastice si presiunile sunt mai mari ca cele teoretice. In
adancime diferenta de repartitie sub o fundatie rigida si una elastica este din ce in ce mai mica practice disparand in adancime fiind de 1.5B.
50. Ecuatia cercului lui Mohr in conditii de echilibru limita. =1+2/2+cos(1-2)/2; = sin2(1-2)/2;2=[sin2(1-2)/2]2;[-(1+2)/2]2+2=[1-2/2]2cos22 +
[(1+2)/2]2 sin22 ; [- (1+2)/2]2+2= [1-2/2]2(cos22+sin22); ; [- (1+2)/2]2+2= [1-2/2]2 aceasta este ecuatia cercului lui Mohr. Oricarui punct N de pe
cerc ii corespund tensunile si a caror rezultanta este vectorul tensiunilor totale p() care actioneaza pe planul respectiv facand un unghi cu planul principal 1.
Cercul lui Mohr mai poarta denumirea de cercul eforturilor, se pot verifica conditiile de rupere penru toate planele ce trec prin acel punct daca se cunoaste acest cerc
pentru punctul dat prin masiv. Cercul lui Mohr va fi construit avand raz 1-2/2 iar punctele de intersectie cu abscisa sunt de coordonate A( 1,0) si B(2,0).

BILET6
15.Concentratia ionilor de hidrogen.PH-ul apei. Ph-ul apei-apa desi este un lic obisnuit poseda prop deoseb conferite de prop ei struct ce infl prop fiz-chim si mec ale
compisilor cu care vine in contact Str molec de apa rez in urma asocierii printr-o leg cov a doi at de H si O ,este o molec bipolara.Poseda doi poli cu sarcini electrice de
sens opus ceea ce face atunci cind vine in cont cu un corp electriz bipolul se orienteaza cu polul de sens contrar de acel pol.Aceasta polarit cuplata cu rez in apa a dif
gazecu circa 30%O 60%N,SI 10 %CO 2 (apa de ploaie) face ca apa sa exsercite o puternica act de dizolvare,hidratare,hidroliza a subst miner ce intra in comp pam
det fen ce infl decisive comportam acestora.Concentratia ionilor de H- fct de concentr ion de H si ion de oxidril solutiile pot fi de 3 feluri: sol neutere-[H+]=[OH]-
concentr de at de H+=cu ionii de oxidril;sol acide-[H+]>[OH]-;sol bazice-[H+]<[OH]-.Sol nat acide sau baz pot prov act distructive asupra mat de constr fapt pt care
este nec sa se cun concentr at de H notat PH.Apa pura (nu disociaza)sufera totusi o slaba disociereH 2OH++OH-;Constanta de disociere a apei not cu K=([H +][OH]-)/
[H2O]; La temp normala K se det prin conductivit electrica K=1.810 -16,iar concentr in moli a unui litru de apa=55,56 ;M H2O=21.8+16 Deoarece in apa neutra concentr
ion de H = cu a ion de OH ; [H] +[OH]-=K[H2O]-=>[H+]2=K[H2O] ; [H+]2=1.810-1655.56 ; [H+]2=10-14[H+]=10-7- concentr ion de H a apei pure ( ploaie).Apele acide
vor avea concentr in H mai >exponentul scade sub 7 iar apele bazice inv.In mod conv s-a hotarit ca in loc de nr exp sa se ia exp cu nr schimbat sis a se not cu PH ;
PH=-lg[H+]=1/lg10-7=7 ;PH=7 .Apele acide PH<7 ;neuter PH=7 ; bazice PH>7.Valorile PH-ului se det cu un ap de preciz num phmetru sau cu ajut unei fisii de hirtie
de filtru aceasta isi schimba cul fct de PH sol.
35. Distributia eforturilor in cazul problemei plane. Atunci cand eforturile se repartizeaza intr-un singur plan si nu depend de coordonatele perpendiculare pe planul
dat, acest lucru se intampla la fundatii continue sub ziduri de sprijin si la alate constructii a caror lungime nu depaseste cu mult dimensiunile transversale. Aceste
fundatii in orice punct afarade portiunile de la extremitati se poate izola cu ajutorul a doua sectiuni, o parte a constructiei sub care repartitia presiunilor caracteristice
starea de tensiuni de sub intreaga constructie. In problema plana efortul z, x, din planul zox nu depend de caracteristicile semiplanului liniar deformabil (E, niu care
este coeficientul lui poisson). Repartitia eforturilor intr-un masiv liniar deformabil actionata la suprafata de o sarcina continua locala se obtine considerand sarcina
liniara ca un sir neintrerupt de sarcini concentrate pe unitatea de lungime. R data de sarcina p se va detrmina cu formula R= ABcos/R2. Daca se considera o
suprafata cilindrica circulara de raza R ce trce prin M si avand ca axa oy cu sarcina p efortul R= ABcos/R2. Pentru echilibru suma fortelor pe verticala este egala cu 0.
Suma efoturilor R ce actioneaza pe suprafata cilindrica ce trece prin punctual M de raza R sa echilibreze sarcina pe unitatea de lungime avand intensitatea p. v= 0;
p= 2o/2RcosdA=0; p=2o/2RcosdA si dA=Rdp atunci p=2 o/2RcosRd; I= o/2ABcosd/R=o/2ABcos2d/R=AB/Ro/2cos2d si cos2=(1+cos2)/2 atunci I=
AB/Ro/2(1+cos2)d/2=AB/2R[o/2d + o/2cos2d] rezulta ca I=AB/4R atunci p=AB/2R rezulta ca 2pR=AB; AB=2pR/ rezulta ca
R=2pRcos/R2=2pcos/R; z=Rcos2; y=Rsin2; zx= Rsincos; z= 2pcoscos2/R=2pcos3/R; y= 2pcossin2/R; zx= 2pcos2sin/R.
53. Calculul impingerii pamanturilor necoezive in ipoteza lui Rankine. Daca consideram un punc M pe o suprafata elementara d A pe aceasta suprafata elementara vom
avea nevoie de eforturi unitare elementare 1 si 2, verticale, normale.1=g=z; pa=ztg2(45-/2)-2ctg(45-/2); pa=zka-2cka; -pamint coez fara suprasarcina q;
=90;=0;pa=(1/2) h2ka;-pam necoez cu suprasarcina:pa0=haka;pa=h2ka/2)(1+2he/h);d=2pa0+pah2/pa0+pah
BILET 7
12.Formele sub care se gaseste apa in pam.Apa legata chimic si fizic.Apa in pamint se gaseste sub urmat forme:apa legata chimic,apa legata fizic,apa libera,apa sub
forma de vapori,apa sub forma solida.A)Apa leg chimic intra in compoz mineralelor din care sun talc pam fct de modurile din care este alc mineralul se disting:-apa
de hidratareapa de constitutie;apa de cristalizare;-apa zeolitica.Apa de constit-se gaseste in compoz chim a hidroxizilor, elim acestei ape se face numai in salturi
in cant det pina la t=1000C.Dupa elim ei miner resp se descompun si form compusi noi. Apa de cristalizare- leg mai slb de reteaua cristalinaea avind prop unui corp
solid ea intra in comp de la supraf cristalelor minerale fiind intre strat plane ale reteleicrist .Se elim trept pe mas ce miner se incalzestela t=100c. Apa zeolitica-cont
sub forma molec in spat ret cris nr de molec fiind var fara ca acesta sa infl uniformitatea fizica a subst.Este strins leg de scheletul mineral.B) Apa leg fizic (apa de
adsorbtie)- form in jurul gran o pelic .Prin adsortie-prop part min a pam de a atrage si fix pe supraf lor laterala subs lichide sau gazoase.Leg pelic de gran se face cu
ajut f electromolec ce au la baza fen chim si fizice aceste fen se dezv la supraf gran si poarta den de fen de suprafata si sunt specif part de dim coloidale. Apa
higroscopica;.-inconj direct granulele cu o pelic molec,poate fi adsorb direct din vap de apa afl in aer.Leg de granula dezv caldura.Aceasta apa nu transm nici un fel de
pres hidrostatica,nu da pam calit plastice ,este mai denas ca apa obisnuita,nu are prop dizolvante,nu se depl ca un lichid.Deplas dintr-un str in altul se face trecind
numai prin st de vap de la supraf umede la suprf uscate. Apa peliculara alc din resturi molec de apa care inconj gran miner.Ele inconj gran sub forma unui str gros de
mai multe molec, acest str inconj apa higroscopica.Molec de apa nu dezv cald cind se leaga de gran miner.aflindu-se la o dist mai >de gran miner ,apa se poate depl
de la o gr la alta,direct prin pelicule fara ca apa sa fie in st de vap.Molec de apa mai aproape de gr sunt mai puternic atrase din acest motiv poarta den de apa strins
legata,iar cele departate apa pelic slab leg.Apa strins leg nu transm pres hidrostatica si nu da prop plastice pam.
42.Deformatii ale paminturilor si tasarea fiundatiilor,tipuri de deformatii.Determinarea tasarii in cazul unui semispatiu.
Starea de deformatii-Pef<Pt :(pr.limita ;p critic ;p conv.)STAS3300/85 Def<Da=>STAS3300/85Cunoasterea tasarilor probabile este necesara chiar in faza de proiectare
pentru alegerea sistemului static.La constr. Static determinate tasarile inegale duc le redistribuirea eforturilor in nelem. de constr. Tasarile probabile trebuie cunoscute
pt. a asigura o buna comportare in timpul exploatarii constr. Se produc datorita incarcarilor ce sint transmise terenului de fundare prin intermediul fundatiei care
alcatuiesc infrastructura constr..Fundatia repr. partea inf.a constr. prin care se transmite si repartizeaza terenului inc adusa de constr.Dupa modul in care transmite
terenului incarcarea constr.fundatia poate fi :-fund.directe si fund. indirecte .
Fund.directa :-fundatia la care inc. se transmite prin intermediul bazei acesteia.Fac parte fund. de supr, si fund pe chesoaneFund. Indirecte-incarcarile se pot
transmite prin baza fund. si prin supr.laterala a acesteia .Fac parte fund de adincime :-pilonii,coloane.barete.Det. tasarilor probabile sub sarcina transmisa de fund.
constr.-probl. de baza ale mecanicii constr.Deformatiile in terenul de fundare se traduc sub talpa fund. prin deplasari ale supr de rezemare fata de poz. Pe care acesta
o avea inainte de exacutarea constr. Aceste depl.cind sunt verticale se numesc tasari.Pot avea repercursiuni neplacute asupra exploatarii normale a constr. si rez . str.
sale .Deform.provocate pot fi ;-tasare absoluta a fund. ;deplasare pe verticala a unui pct. Al fund.sau deplasare pe verticala a intregii fund izolate ;-tasare medie m-
media tasarilor absolute ale fund isolate ale constr.;-tasarea relativa diferenta intre tasarile absolute intre 2 fund.raportate la dist. dintre ele-inclinarea fund.
(tg)=diferenta. dintre tasarile absolute a 2 pct.extremeale fund.raportata la dist.dintre ele(lung.,latime,diametru);-incovoiere relative(f)=raportul intre sageata
max.si lung.partii defund.care se inconvoaie;-translatia absoluta(y)=deplasarea oriz.a unui pct.al fund.Determinarea tasarii absolute in cazul unui semispatiu
Deformatia neuniforma a terenului de fund.introduc in str.de rez.solicitari suplimentare care pot duce la distrugerea elem.comp.Pt.a cunoaste modul cum se
deformeaza terenul de fund.trebuie sa cunoastem def.in diferite pct.Se reduce la det.def.verticalea ternului de fundare incarcat cu o sarcina intr-un pct. Situate in
nmasivul de pamintSe admit aceleasi ipoteze ca si la det.starii de eforturi unitare iar acesta este omogen izotrop si liniar deformabil.Rezultatele sunt val.pt.presiuni
care nu depasesc limita de pro[poprtionalitate pt. pamintul din care este alcatuit terenul de fundare.Se porneste de la sol.data in teoria elasticitatii.W()=P/(4G)
(Z2/R3+2(1-)/R) ;Pt rez. Problemei se folosesc 2 cai :-considera ca intreaga tasarea pt o adincime a pachetului de strate care este infinita si care are valorea cea mai
mare la supr semispatiului ;-ia in cons.numai def.verticalecare apar pe grosimea zonei active.Considerind semispatiu din desen incarcat cu o sarcina p.la
supr,semispatiului se poate calcula tasarea dind lui Svaloarea zero z=0=>w=w 0=(P/4g)[2(1-)/R ;P-sarcina concentrata,R-distanta de la pct de aplic la M ;G-modul
de elasticitate transversal ; G=E/2(1-) ;C=E/I-2 ;W0=P/RC, C-constanta elastica a terenului.
54. Impingerea activa in ipoteza lui Rankine in cazul pamanturilor necoezive, fara suprasarcina. Rankine considera atinsa starea de echilibru limita in masivul de
pamant la care se adauga urmatoarele ipoteze; mediul este omogen si granular cu frecare interioara; peretele zidului de pamant este neted si vertical putandu-se
neglija frecarea dintre zid si teren; este unghiul frecarii interioare; =[0,]; Rezultanta presiunilor active pe inaltime se numeste impingere activa;
pa=0hpadz=0hzkadz=z2ka /2; pa=pamax=h2ka/2. Impingerea activa se considera ca actioneaza pe suprafata de sprijin AB la 1/3 de baza.p a=1/2pash=1/2h2ka.

BILET 8
13.Apa libera,apa capilara.Apa libera poate exista sub forma de:-apa gravitationala;-apa capilara.Apa gravitationala-umple porii si golurile mari form uneori pungi de
apa .Se deplaseaza in pam sub act f gravit a pres hidrostatice si hidrodinamice.Are prop cunoscute cu ale apei din nat nu este chimic pura ci cont saruri
dizolvate,subst in st coloidala.Prin disocierea sarurilor cu care vine in contact poate avea o reactie acida sau bazica fct de valoarea PH-ului.In cazul apei acide PH<7
iar pt val >7apa cu caracter basic,PH =7 neutra .Apa lib prov din apele de precip se acum in porii str de roca permeabila afl desupra unui str impermeabil, form un str
de apa subterana.Pt ca apa grav sa circule intre doua pct de pam trebuie ca cele doua puncte sa fie la un nivel piezometric niv piezometricreprezinta inaltimea
masurata fata de un plan de ref oriz la care se ridica apa printrun tub perforat la partea inf introdus in pam tub pizometric.Daca str de apa subterana se gaseste intre
doua srt de pam imprmeabile si executam un put apa se rid mai sus ca niv apei subterane,pina la niv cel mai ridicat al str de apa acesta este cazul apei subterane sub
presiune. Un caz part il cons str subter artezian la care niv apei intr-un put care perf str se rid deasupra supraf terenului.Curgerea apei prin mat poroasepoate fi o
curgere laminara sau turbulenta.In cele mai multe pam curg apei este de tip laminar adica molec de apa descriu linii de current continu paralele intre ele.Curgerea de
tip turbulent-carac prin linii de cur nereg sivirtejuri poate aparea in pam cu goluri mari(nisip ,pitris,blocuri). Apa capilara-este apa care se ridica prin porii capilari ai
pamintului pe o inaltime oarecare,deasupra niv apei subterane(NAS),datorita capilaritatii.-din cauza atractiei moleculare,intre apa si solid se dezvolta forte de legatura
ce dau nastere unui menisc capilar;-suprafata curba a meniscului este caracterizata intrun punct oarecare de curburile principale 1/ 1;1/2;Legea lui Laplace-pt un
lichid avind o tensiune superficiala ,presiunea unitara q dirijata dupa normala la suprafata meniscului,necesara mentinerii curburii in conditiile realizarii unui echilibru
de membrana va fi:q= (1/1+1/2) ; -unghi de umectere.
43. Calculul tasarii in cazul unei incarcari distribuite pe o suprafata dreptunghiulara. Formula lui Schleicher. Tasarea unui punct de coordonate (x,y) se va actiona prin
intelegerea expresiei pentru deplasarile provocate de forta concentrata.dp= pdA; dw= dp(1- 2)/ER= pdA(1-2)/ER; w= A pdA(1-2)/ER; A= 2b12l1=4b1l1; =
l1/b1; l1=b1; A= 4b1b1= 4b12; A= 2b1; w= p(1-2)f()/E; w=p2b1(1-2)f()/E; = f()/w=pb(1-2)/E formul lui Schleicher; w 0= pnb0(1-
2)/E; Wc= pnbc(1-2)/E; wm = pnbm(1-2)/E sunt coeficienti de depind de forma fundatiei.
55. impingerea activa in ipoteza luii Rankine in cazul pamanturilor coezive cu suprasarcina . In cazul cand suprafata libera a terenului sufera o incarcare q distribuita
uniform pe suprafata, tensiunea 1 la adancimea z este egala cu z+q. pa=(pas+pai)h/2=(qka+qka+hkah)/2=(2qka+hka/2)h; d=(2pas+pai)h/(pas+pai)3;
he=q/=>pa=[(2heka+hka)/2]h; q=he; pa= 1/2hka(h+2he)/2=(h2ka/2)(1+2he/h). In calculele obisnuite efectul coeziunii se neglijeaza.

BILET 9
16.Inaltimea capilara.Zone de apa capilara.conform legii lui Laplace q= (1/1+1/2);=TScos.Presiunea specifica q este echilibrata de o forta de sens contrar = cu
proiectia la normala la menisc a rezultantei tens superficiale.Pt un menisc sferic si un tub cilindric: 1=2=r =>q=2/r , hc-inalt capil si este inlaltimea maximala care
se ridica apa deasupra nivelului liber gravitational,este invers proport cu raza tuburilor capilare q=hcw=>hc=2 /wr;hcmax=0.15/r cm ; TS-forta de tens superficial ace
se dezv pe circumferinta meniscurilor ce se form la contac dintre apa si peretele terenului.Porii pot fi asimilati cu tuburi cap nereg ,empiric se cons ca diam mediu al
porilor =1/5 din diam med al particoleiconcluzie:la paminturile cu particole fine(coezive),h c va fi mai mare decit la pam cu particole mai mari (necoezive).La nisipuri nu
se modif infl apeiadsorbite,h c abs este aproape de val calc.La argile inalt cap h c mult de val calc ,aceasta dif se expl prin prez part fine de pam a invelisurilor de apa
legata ce optureaza porii.Inaltimi uzuale de ridicare la pam :-nisipoase(10-100)cm ; -prafoase (2-3)cm ; -argiloase (4-5)cm.Zone de apa capilara:-daca se
examineaza peretii unei sapaturi deasupra pinzei de apa subterana permite recunoasterea unor zone de apa capilara:1) z de apa de contact sau de colt:apa capilara
exista numai la contactul dintre particole si prov din infiltratii; 2) z de sat partiala :apa are aceeasi directie dar nu umple golurile si sarcina ce revine scheletului
mineral este mai redusa; 3) zona de saturare capilara:apa apare ca un efort de compresiune vertical si se transmite scheletului mineral.Presiunea capilara da nastere
la om rezistenta de intindere si forfec numita coeziune aparenta(angrenaj capilar) si face ca nisipul sa se mentina in taluz vertical pe circa 50m inaltime si sa aiba o
porozitate mai mare cu 20-30% decit porozitatea in stare uscata.
44. Calculul tasarii cu ajutorul legii indesarii. Vom considera un strat de pamant de grosime h 1. Detasam o portiune cu sectiunea transversala . Stratul de pamant este
incarcat cu o sarcina avadn intensitatea p care se transmite prin intermediul acelui strat de pamant.h= h 1-h2. Dupa aplicare se va tasa cu h. Tasarea se poate
stabili din conditia ca volumul fazei solide nu sufera nici o schimbare prin actiunea presiunii p aplicata pe suprafata terenului.V s=Vt1-Vp1= Vt1(1-Vp1/Vt1)= Vt1(1-
n1)=Ah1(1-n1); Vs=Vt2-Vp2= Vt2(1-Vp2/Vt2)= Vt2(1-n2)=Ah2(1-n2); h1(1-n1)= h2(1-n2); h1/1-n1= h2/1-n2; h1/h2=(1-n2 )/1-n1; (h2- h1)/h1=(1-n1-1+n2)/1-n2; -h/h1= (n2-n1) /
1-n2; h= h1(n1-n2)/1-n2; n=e/1+e; n1= e1/1+e1; n2= e2/1+e2; h/h1= (e1/1+e1- e2/1+e2)/1-e2/1+e2= (e1-e2)/1+e1=; h= h1(e1-e2)/1+e1. Din legea indesarii e1-
e2= Cc(p2-p1)=Ccp; = Cc p/1+e1= h/h1 = h1 Cc p/1+e1;M= p/ ; M = p; = p/M; (e 1-e2)/1+e1= p/M; Cc p/1+e1= p/M1/M=Cc/1+e1; = h1
p /M; = ph1/M. In calcul s-a presupus ca p transmite in adancime fara nici o schimbare. Aceasta ipoteza este adevarata atunci cand sarcina uniform distribuita
actioneaza pe o suprafata mare, iar scheletul are grosime mica. Ca o limita a posibilitatii de aplicare a metodei respective trebuie ca h 1B/2.
56. Stabilirea rezultatelor impingerii active in ipoteza lui Rankine. Teoria lui Rankine este stabilita in 1857 si se refera la starea presiuni limita intr-un masiv de pamant
datorita simetriei care exista in teren si datorita ipotezei care s-a facut asupra masivului de pamant (un semispatiu) toate eforturile verticale in jurul unui punct trebuie
sa fie simetrice. Efortul tangential trebuie sa satisfaca legea reciprocitatii pe doua planuri perpendiculare. In acest caz planele respective devin plane principale.
Ipoteza activa se defineste ca fiind actiunea pamantuuli asupra elementelor de sustinere iar impingerea pasiva se defineste ca fiind raspunsul elementelor de sprijin
asupra terenului de fundare. pp=1/2h2kp; kp=tg2(45+/2).
BILET 10
14.Apa sub forma de vap.Apa sub forma solida.-apa sub f de vap apare intrun pam ,cu precadere in zona de contact al acestuia cu atmosfera.Daca prez vap in pam
este<decit cea din atm se prod evap din porii pam prin faptul ca vap din aer cu prs mai >intra in pam.Uscarea incepe din porii mari cu apa grav urm de apa cap din
porii mai fini.Procesul de evap este neuniform ,fortele de contractie sunt reprtiz neunif in vol de pam.In cond nat procesul incep de la supraf terenului depl f incet in
adincime ,porii saturindu-se rapid cu vap de apa,evap se incetineste brusc.Prin fragm pam apar crap care maresc supr frontului de uscare usurind evaporarea. Apa sub
f solida efectele inghetului fct de cant de apa din pam si de caracteristicile interact care se manifesta intre apa si faz solida.Sechelele prop pam prov de inghet se
dat nu numai deosebirilor calitative dintre apa si gheata ci si fen leg de cresterea umidit din zona inghetata si de umflarea pam prov form cristalelor der gheata ce au
drept cons o schimbare a straturilor sale marindu-I afinarea.Dezghetul duce la scad rez pam chiar sub valoarea avuta,explicate prin cresterea umid si distrugerea struc
sale. Dat acestui fen rez tasari mari si refulari sub incarcari precum si fen de instab a versantilor si taluzurilor.Inghetul apei in pam are loc la temp ce dep de forma de
apa respective:apa libera-ingheta la o temp mai scaz 0c dat substelor solvate in ea;apa capilara-la o t mai mici cu cit capil are un diam redus(0.06mmti=-18.5c).
45. Calculul tasarii dupa STAS3300/85 folosind metoda insumarii pe straturi elementare. Metoda insumarii straturilor elementare este o metoda foarte raspandita in
practica. Nt=N+Gf; pef= (N+Gf)/Af; Pg=g=f; pn= pef- pg; hi0.4B; zimediu=(zisup+ziinf)/2. Pentru calculul tasarii probabile se ia in considerare presiunea neta egala cu
presiunea suplimentara transmisa de constructie la nivelul fundatiei. Compresibilitatea diferitelor straturi din cuprinsul terenului de fundare se considera definite prin
modulul E , determinat prin incercari in laborator. Se imparte terenul de sub fundatie in straturi elementare. Limitele naturale intre straturile geologice constitue
limitele obligatorii intre straturile elementare.ziinf=pn0 unde 0 este coeficient din STAS functie de raportul laturilor fundatiei. Se determina zona activa din colt:
z0.2gz. Aceasta tasare si=hi=zimediuhi/Ei. Tasarea totala este egal cu suma tasarilor straturilor elementare aflate in cuprinsul zonei active.s= 100i-1n(zimediuhi)/Ei ;
E=M0M; =0.8.
51. Conditia de echilibru limita la pamanturi necoezive si coezive. ATO2O1= sin=O1T/O1O2; O1T=1-2/2; OO1=O2O+OO1; OO1=2+(1-2)/2=1+2/2. IN triunghiul
O2OC =>tg=c/O2OO2O=cctg; O1O2=1+2/2+(cctg); sin=[(1-2)/2]/(1+2)/2+cctg=1-2/(1+2+2cctg).

BILET 11
8.Indici geo ai pam(n,e,w,Sr).Prop fizice-se reprez in calcule ing prin indici ce se num ind geo.In lab la determine acestor ind trebuie pe cit posibil cond reale in care se
gaseste p pt ca acesti indici sa fie cit mai aproape de val reale ce caracteriz prop pam.Ind geo ce caracterizeaza st nat a pam pot fi impartiti in: ind geo det in lab si
ind geo calculate sau derivati.Porozitatea(n)-reprez rap dintre vol tot al grtanulei si vol tot al pam considerat n=(VP/Vt)100
Marimea poroz poate da o indicate asupra marimii.Pam.neuniforme au poroz mai reduse deoarece part mai mici intra in golurile dintre cele mari si vol de goluri
scade.o forma alungita a porilor porozitati mai mari ca la cele rotunde.La pam coezive gama este mult mai mare la argile recent depuse(miluri)n=70-90%;la argile
moi50-70%;argile consistente si viscoase30-50%;argile tari15-30%;pam leosoide40-60%.Indice de porozitate (e) se exprima ca rap dintre vol tot al golurilor
continut in proba de pam si vol scheletului mineral e=V P/VS; n=Vp/Vt=Vp/(Vs+Vp)=(Vp/Vs)/(1+(Vp/Vs))=l/(1+l); n=e/(1+e);e=Vp/VS=VP/(Vt-VP)=(VP/Vt)/(1+(Vp/Vt))=n/
(1+n);e=n/(1+n).
Umiditatea(w)-se def ca rap dintre masa apei cont in porii unei cantit de pam si masa particolelor solide din acea cantitate W%=(Mw/MS)100.Cunoasterea umid
pam( la celeargiloase)are o mare imp deoareceinfl st de consistenta si rez lor fata de solicit constr.Poate varia intre 1-2% la turbe.Val uzuale sunt de 15-30%.Unde se
det in lab prin uscare in etuva la o temp de 105C,timpul dep de mat.Gradul de umiditate=(Sr)-se def ca rap intre vol apei cont in poriipam si vol tot al porilor din acel
pam.Sr=Vw/VP;Vw=Gw/w;
e=VP/VSVp=eVs;Sr=(Gw/w)/eVs=Gw/(ewVs);W=Gw/GsGw=WGs;Sr=(wGs)/(ewVs)=(ws)/(ew);Sr=(W%S)/(1000e);In fct de Sr pam se clasif astfel:p uscate
Sr0.40;p umed Sr=0.410.8;p f umed Sr=0.810.9;p saturatSr>0.9
36.Sarcina geologica (g, gz). In calculele practice trebuie determinat eforturile unitare ce apar din greutatea proprie a stratului, acest efort este denumit sarcina
geologica si se adauga la eforturile unitare provocate de incarcarea constructiei. Cunoasterea presiunii geologice prezinta o importanta in calculul capacitatii
portante.Pamint omogen: gz=z.Pamint neomogen (stratificat):variatia eforturilor gz este tot liniara,dar difera la fiecare strat: gzi=ihi.Pamint nisipos,aflat sub
nivelul apei subterane gz=1h1+2(h0-h1)+ 2(z-h0)+ w(z-h0).Observatie:tensiunile gz sunt tensiuni principale maximesi tens orizontale sunt tensiuni
minimegx=gy=gz/1-; /1-=k0 coef impingerii laterale in stare de repaos.
52.Conditia de plasticitate. Problema Rankine. Sin(1+2+2cctg)=1-2; 2sin+2=1-1sin-sin2cctg; 2=1(1-sin)/(1+sin)-2ccos/1+sin; 1-
sin/1+sin=tg2(45-/2); cos/1+sin=cos 2/(1+sin)2=1-sin/1+sin=tg(45-/2); 2=1tg2(45-/2)-2ctg(45-/2); ka=tg2(45-/2) este coeficientul impingerii
active in ipoteza lui Rankine.

BILET 12
9. Greutati volumicesi densitati la paminturi. s-greut scheletuui mineral s=Gs/Vs[KN/m3];se det in lab cu ajut picometruluivariind de la
(26.528)KN/m3;nisip26.5KN/m3;praf27KN/m3;argile slabe27.5KN/m3;argila grasa28KN/m3;densitatea scheletului(s);s=ms/Vs[g/cm3];(2,652.8)g/cm3marimea
densit schel dep dedensi tminereului care alc pam.()-greut volumica a pam se reprez ca rap dintregr pam si vol acestuia =G/V(KN/m 3);V-vol pam cu
goluri;Determinare se face in lab prin met cu stanta si met prin parafinare.Porozitatea este un indice care se calculeaza,este necesar cunoasterea unor rel intre
poroz,umidit, greut vol si greut vol a scheletuluiminera lce se stab prin incercari. d=Gd/V[KN/m3];=(Gs+Gw+Gp)/V=Gs+Gw)/V;p=Gs+Gw)/V;d=Gs/(Vs+Vp)=sVs/Vs(1+
(vp/vs))=s/1+e=s/(1+(n/1-n);d=s/1-n+n)/1-n=s(1-n);sat-greut pam in st saturate;sat=Gsat/V=Gs+Gwmax/Vs+Vp=Gs+Vpw)/Vs(1/1-n)=Vss+Vpw)/Vs1/1-
n ;sat=(Vss/Vs(1/1-n))+((Vpw)/Vs(1/1-n));sat=s(1-n)+nw ;-greut volumica a pam umed; =G s+Gw/Vs+Vp; w=Gw/Gp; Gw=WGw ;=Gs+Gw+WGs)/Vs1/1-
n)=Gs(1+W)/Vs(1/1-n) ; ()-greut vol a pam in st submersata; =G/V=G s-G)/V ; G=wVs ; =(sVs-wVs)/Vs+Vp=Vs(s-w)/Vs1/1-n=(s-w)(1-n);Greutatea
volumica var in limite largi de laval de 10kN/m 3pt pam in st submers la val 20kN/m 3pt pam in st naturala.Imp practica poate fi inteleasa daca printr-o coborire
generala a niv apei subter un pam trece din st submers in st sat greut vol se dubleaza; sat ;s=26.8KN/m3; n=40% ;w=10kn/m3 ; =16.8(1-0.4)=20kn/m3 ;
sat=26.8(1-0.4)+0.410=20kn/m3.
37. Capacitatea portanta a terenurilor de fundare. Fenomene ce apar in pamant cu ocazia ruperii sale prin incarcare . pefpt; sefsa; pt presiunea terenului. Prin
capacitatea portanta a terenului de fundare se intelege incarcarea pe care o poate suporta fara ca deformatiile sale sa compromita buna exploatare a constructiei
pentru care serveste ca suport. La depasirea unei anumie valori a presiunii transmisa terenului prin talpa fundatiei are loc ruperea acesteia, aceasta rupere are ca
efect catastrofal compromiterea structurii. In scopul exploatarii fenomenele de rupere a terenului de fundare s-au analizat prin ruperea prin incarcare pana la ruperea
a numeroase modele si fundatii experimentale. Curba dintre presiuni si deformatii obtinuta dupa incarcare prezinta mai multe zone caracteristice care sunt strans
legate de fazele specifice ale proceselor fizice care se dezvolta in teren prin incarcarea progresiva a acesteia. In faza a treia in cazul in care o fundatie este incarcata cu
o sarcina ce depaseste capacitatea protanta a terenului de fundare, terenul se deplaseaza impreuna cu fundatia ca un tot lucrand ca o pana asupra pamantului
inconjurator. Se produce forfecarea acestuia dupa directia de minima rezistenta forfecarea se produce lateral si in sus. Terenul de fundare se rupe si fundatia sufera
concomitent o tasare brusca, o rotire si o deplasare laterala ce se explica prin faptul ca refularea nu poate avea loc in ambele parti si nici perfect simetric. Primele
doua faze se dezvolta treptat si relativ incet mai ales cand dancimea de fundare este redusa.Cand aceasta adncime este mare apare alunecarea unor importante
volume de pamant extrem de periculoasa pentru stabilitatea fundatiei si a constructiei respective.
57. Ipoteza lui Coulomb. Ipoteza lui coulomb are un caracter general pe cand al lui Rankinen are un caracter particular. Coulomb a eliberat o teorie asupra impingerii
active a pamantului care se poate aplica in cazul general pentru orice inclinare a elementelor de sustinere si pentru orice forma a masivului de pamant. Exista frecare
intre pamant si elementul de sprijin; 0; 0; 0. Ipoteza lui Coulomb propune o suprafata a planului de alunecare considerandu-se ca in spatele elementului de
sprijin se afla o masa de pamant omogen de pamant necoeziv. Ca urmare a unei mici deplasari a peretului in sensul indepartat masivului de pamant, in masa de
pamant se formeaza o suprafata de alunecare care se considera plana. Rezistenta la forfecare a pamantului este integral mobilizata in lungul suprafetei plane. Dintre
toate suprafetele plane ce trec prin piciorul peretului trebuie gasita acea suprafata ce corespunde presiunii maxime (impingerea maxima). Impingerea care se verifica
daca sunt indeplinite conditiile de rezistenta si stabilitate a terenului; inclinarea fata de orizontala a suprafetei de alunecare care ne-am propus-o. Se examineaza
echilibrul prismoidului de pamant ABC delimitata de suprafata AB a peretului, de suprafata de lunecare BC si de suprafata terenului AC. Prismoidul trebuie sa fie in
echilibru sub actiunea a trei forte: greutatea proprie G, impingerea pamantului P apare la contactul dintre perete si pamant care este egala si de semn contrar cu
impingerea pamantului exercitata asupra peretului. Aceasta impingere fiind inclinata cu un unghi fata de normala AB, este unghiul de frecare dintre pamant si zid.
Reactiunea R pe suprafata de alunecare BC care face cu normala pe suprafata de alunecare un unghi egal cu . G/sin[180-(-+-)]=p a/sin(-)=R/sin(-);
pa/sin(-)=G/sin(-+ -) =>pa=G()sin(-)/sin(-+ -); G()=SABC1m;dpa/d=0 rezulta 0Pamax. Cpulomb a stabilit valoarea impingerii maxime a
pamantului: pa=1/2h2ka; ka=f(,,,). Valoarea coeficientului ka se gaseste data in tabele functie de unghiurile respective.=[0,]; =[1/2,2/3]

BILET 13
10.Indici geot caract pam necoezive si coezive(I D,CI,WL,WP) ID -grad de indesare;ID=[(emax-e)/(emax-emin)]100% emax indicele porilorin st de afinare max ;e min-st de
indesare max ;e-ind por in st nat.;Dupa acest indice (I D) paminturile se pot clasifica in:-cind I D33% pam in st afinata ; I D=(33-66%) p in st de indes medie; I D=66-
100% p indesat ; ID se det in lab peprob de nisip uscat aduse la starile extreme de indesare(e max,emin,) ; d=s(1-n)=>1-n=d/s ; n=1-(d/s) ; n=(s-d)/s ; e=n/(1-
n) ; e=(s-d)/d ;emax=(s-dmin)/dmin ;emin=(s-dmax)/d max ; ID=[dmax(d-dmin)]/[d(dmaxdmin)] ;Ci-cap de indesare; Ci=(emax-emin)/emin exprima prop pam nisipoase de a-
si micsora vol porilor prin reasezarea particolelor.Este o pr fiz caract fiecarui tip de pam necoez .De obicei,C i la nisipuri var 0.35-0.37.Cu cit C i este> cu atit pam poate
avea var mai>ale volumului.La var >tasari>sub constr.Standardele caract pam fct de C i astfel:Ci<0.4pam au o cap mica de indes ; C i=0.40.6mijlocie de
indes ;Ci>0.6 mare de indesare .Indicele de plasticitate la umezirea inei probe ,aceasta trece prin ,ai multe faze ,intilnindu-se mai multe umiditati
caracteristice.;Ws-limita de contractie,proba isi mareste volumul si culoarea se inchide;W p-limita de plasticitate, deformatii ireversibilefara modificare de volum;W L-
limita superioara de plasticitate (de curgere) pam se comporta ca un lichid; Observatie:umiditatile care definesc comportarea plastica a paminturilor se numesc limite
de plasticitate.Ip=WL-Wp;se determina pe probe netulburateW p se det prin:metoda cilindrilor de pamint si metoda mediilor absorbante;W L se determina prin:metoda cu
cupa(Casagrande),metoda cu conul(Vasiliev).
38. Stari limita a terenurilor de fundare conform STAS 3300/85.Corespunzator celor 3 stadii de deformatie sub incarcari,terenul poate atinge diferite stari limita;starile
limita sunt:-SLD:este de natura unei stari limita ultime daca deformatiile terenului conduc la deplasari si deformatii ale constructiei incompatibilecu structura de
rezistenta;-SLCP:stara limita de capacitete portanta, corespunde unor extinderi a zonelor de rupere si este intodeauna de natura unei SLU.Starile limita a terenului de
fundare pot fi:-SLU:conduc la pierderea in parte sau in totalitate a capacitatii functionale a constructiei;-SLEN:depasirea acesteia conduce la intreruperea exploatarii
normale a constructiei.
64. Influenta unei panze de apa subteran in miscare asupra pantei de taluz stabil. In fiecare punct al unui curent de apa in miscare prin porii pamantului se dezvolta o
forta forta hidrodinamica, tinde sa provoace alunecarea masivului iar daca aceasta forta o raportam la unitatea de volum J=wi(gradient hidraulic). Se studiaza
echilibrul unui volum unitar de pamant de taluz avand greutatea G= 1; R=Gcos=cos; T=Gsin=sin; J= wi=wsin; i=H/L=sin; J+TS;
S=Gcostg=costg; wsin+sincostg; wtg+tgtg; tg(w+) tg; tgtg/w+; n=40%; s=26.5kn/m3; =(s-w)(1-n)=(26.5-10)(1-
0.4)=10; tg1/2tg. Comparand aceasta conditie cu cea in cazul in care lipseste apa rezulta in cazul examinat prezenta curentului de apa reduce panta taluzului
stabilit la fara a tine seama de efectul hidrodinamic.

BILET 14
11.Plasticitatea si consist pam coezive.Indicele de plsticit.Ind de consistenta. Ip-indice de plasticitate;Ip=WL-WP%;Plasticitatea-reprez o prop caract pam coez, ea se
dotoreaza invelisurilor de apa leg in jurul part solide.Apa leg are rol de lubrifiant favorizind depl relative a part una in rap cu cealalta permitind modelare pamsi
comport lui ca un corp plastic.Exprimarea cantitativa se face prin I p care cunoasterea lui I P este imp pt identify si clasif pam coez(diagrama ternara).Indicele de plasticit
creste odata cu cresterea partii de argilaPaminturile se pot clasifica,dupa I p astfel: paminturi neplastice-I P=0(nisip);pam cu plast redusa I p10%(nisip
argilos,prafnisipos,praf argilos);p cu plas mij-I P=(1120%)praf argilos,argi prafoasa argila nisipoasa;p cu plas mare I p=2135%(fac parte argilele);p cu p f
mareIP>35%(argila grasa).Variatia mare a IP se dat lim de curgere care var la pam intre limite mai >ca lim de framintare. Clasif pam dupa ind de consistenta vine
sa intregeasca clasificarea facuta dupa marimea particolelor.Indicele de consistenta(I c)-starea fizica a pam coez dep de cont lor de apa ,unul si acelasi pam coez poate
avea fct der umidit st fizica,comportindu-se ca o bucata de piatra daca este uscat sau ca un lichid viscos ( umid mare.).Starea fiz a unui pam coez dep de umidit si se
num st de consistenta Ic=WL-W/WL-WP=WL-W/IP.In fct de val lui I ccare def poz relative a umidit fata de lim sup si inf, un pam coez poate fi :tare ,plastic sau
curgator.Pam curgatoare-Ic=0 ; p plastic curgatoare I c=0.01-0.25;plastic moale Ic=0.26-0.50;pl consistente I C=0.51-0.75;pl virtoase Ic=0.76-0.99;tare Ic=1.Cunoasterea
lui Ic si det lui au o mare imp.Det pres conv de calcul la pam coez este def si fct de ind de consist.I C are aceeasi imp ca si gr de indes pt nisipuri. Pam avind I C mai <
sunt pam cu f mica rezistenta,rez pam sau cap port creste odata cu cresterea ind de consis.
46. Calculul tasarii dupa STAS3300/85 folosind metoda stratului liniar deformabil. Aceasta metoda este preluata dupa metoda Egorov si este prezentata in STAS-ul
3300/85. Aceasta metoda se aplica pentru calculul tasarilor fundatiilor cu diametrul mai mare de 10m si se bazeaza pe o formula dedusa in teoria elasticitatii pentru
tasarea unui strat de pamant elastic, omogen de grosime finita z 0. s=pnBmK(1-2)/E; pn este efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei; b este latimea fundatiei; m
este coeficient de corectie ce tine seama de grosimea stratului z 0; K este coeficient adimensional stabilit in functie de raportul 2z/B; E este modul de deformatie liniar
iar este coeficient de deformatie laterala(coeficientul lui Poisson). STAS-ul precizeaza in cazul in care in limita zonei active apare un strat incompresibil avand
E>100.000kpa(1000daN/cm2) sau atunci cand fundatia are latimea sau diametrul mai mare de 10m. In stratul care constitue zona activa cu valori ale modulului de
deformatie liniara mai mari de 10.000kpa(100daN/cm 2 ) tasarea absoluta a stratului se calculeaza cu metoda limitei deformatiei.s=100mpnB(Ki-Ki-1) (1-i2)/Eicm.
Aplicarea relatiei este corecta atata timp pamantul se comporta ca un mediu liniar deformabil. Pentru aceasta se impune ca presiunea pe talpa fundatiei sa nu
depaseasca presiunea limita corespunzatoare unei dezvoltari limitate a zonei plastice din pamant. Concluzii. Atat metoda insuamrii pe straturi elementare cat si
metoda Egorov presupun metoda folosirii unei relatii stabilite in teoria elasticitatii, apliocarea acestora fiind corecta atat timp cat pamantul se comporta ca un mediu
liniar deformabil acesta comportare fiind data de efort ce apare in interiorul lor. Presiunea pe talpa fundatiei sa nu depaseasca presiunea limita corespunzatoare unei
zone dezvoltate limitate a zonelor plastice din pamant. (p efppl). Definitii: terenul de fundare pot fi produse si de alte cauze: miscari tectonice, seismice, alunecari de
teren, deformatii prin inghet-dezghet, contractii si umflare, deformatii datorita actiunii apelor subterane.
65.Calculul pantei de taluz stabil la pam necoezive.C=cL; T C+F;F+C=S=>TS;G=SABC-1; H =H/sinsin(-)=>G=[1/2LHsin( -)]/sin;GsinGcos tg
+cL=>(1/2)Hsin(-)/sinsin(-)/cosc,situatia cea mai periculoasa este pt valoarea lui astfel incit primul termen este maxim; 0=(+)/2;1/2(H[(sin2(-
)/2]/sincosc.
BILET 15
17.Prop mec a pam.Compresibilit pam .Comportarea fazelor pam la compresibilitate.Conditii:pefpt(capacitate portanta) ;s efsa(tasare admisibila ) Compresibil pam
conduce la rezolvarea problemei tasariiterenului si este prop pam de a se def sub act unor solicit de comp, acesta dev mai compact mai indesat.Pt a intelege acest fen
trebuie sa se stud comp fiecarei faze din care este alc pam.faza solidacontactul intre particole se prod la incarc ext ,o comprimare a particolelor,aceasta este
neinsmnata si este in acelasi timp revesibila.In unele pcte de cont se poate prod o striv locala cu character nereversibil a carei contributie este neglijabila .Principalul
effect il const rearanjarea part prin red vol de goluri.faza lichidala pam coez in urma aplic incarc se prod o micsorare a invelisului de apa adsorbita o parte din apa
slab leg trece in apa libera la incet inc apa rev ca urmare a efectului de pana.Apa fiind practice incompresibila aportul ape ice se inregistr sub incarc este inexistent.La
p saturate apa controleaza viteza procesului de def numai dupa elim apei este posibila rearanjarea part intr-o poz mai indesata. faza gazoasa - prin cresterea pres
creste pres gazelor din pori ce pot fi dizolvate in apa din pori ,ambele fen sunt reversibile.Principala explicatie a def prin compres a pam o constitue indesarea prin
rearanjarea part solide adica prin mics vol de goluria probei de pam.
24.Rez la forf a pam coez .Marimile care dep de coef de frec la p coez. Pam argiloase spre deosebire de nisipuri sunt caract printr-o dr intrinseaca este f=tg+c; care
nu trece prin 0 ci taie axa ,taietval coeziunii.Mar coez repr rez la taiere dat fort de leg dintre part solide ale pam.Fort de coez care de dzv pe supr de contact se dat
cauzelor urmat:-dat exit in teren coez a unor cimentari si goluri coloidale apare o coez de cimentatie (coez secundara)c c;-exist unei f molec care apare atunci cind part
se apropie la dist mai<decit de 2 ori raza act fort molec coez primara (electromolec) cw ; f=tg+cc+cw; Aparitia leg de cimentatie este strins leg ist formarii pam
.Aceasta coez creste in procesul de indesare a mat sedimentar sub greut str de deasupra si este stabile la apa cu cond ca apa san u cont saruri care distr leg
formate.La terenuri coez cu str nederanjata si leg exit intre part comp coez,marimea coez ajunge la citiva daN/cm 2 in timp ce in terenuri cu strtif deranjata si saturata
este (0.01-0.15)daN/cm2.Unghiul frec int() la pam argiloase este f < si scade repede cu cresterea w pam.Spre deoseb de nisip la pam argil este infl de apa din
pori .Daca consid mai multe probe de pam coez sat cu apa pr fiind luate din acelasi pam ,cu w si se supun la forf => rez la forf aste cu atit mai>cu cit w pam este
mai <.Nat apei din pori ce se modif odata cu valenta si concentr saruri dizolvate in apa infl rez la forf prin modif fortei de atr dintre part .Rez la forf a pam argil dep
de marimea inc anterioare la care a fost supusa proba.Se def drept pres de consolidare (c) pres max la care a fost supus de la forfec pina in present un
pam ;-presiune geologica ( g) pres la care str este supus in present.Este data de greut str de pam de deasupra. c=gargila normal consolidate ; c>garg supra
consolidate.Rez la forf a argilelor supr consolid este >decit cea a arg normal consolidate.Pres mai mare la care o argil a fost sup in trec data de greut unor ghetari ,de
greut altor str de pam a condos la mics poroz si la marirea f de atr dintre part const.Unghiul de frec int si coez nu trebuie priv ca constante fiz.Fact care condit rez la
forf (structura,w st de ef) sunt variabile in timp.Modul in care se det rez la forf infl marim val obt si c.Pt det in lab a rez la forf se fol 3 aparate:ap de forf pe plan
obligat(incerc la forf directa); ap monoaxial; ap triaxial.
66.Determinarea inaltimii critice la taluzuri alcatuite din paminturi coezive omogene.Pentru =+/2 =>1/2H [sin2(-/2)]/sincosc;Panta taluzului stabil
depinde de H .La limita se determina H max,numindu-se inaltime critica.Hcr=(2csincos)/sin2(-/2) ;Observatie:cu cit este mai mic ,cu atit H cr este mai mic.Se
noteaza NS=Hcr/c=2sincos/sin2(-),coeficient de stabilitate.Ex:pt =90=>NS=4cos/1-sin ;si Hcr=4c/

BILET 16
18.Modelul mechanic al pam lucrind la compesib .Presiunea neutrala, pres efectiva. Daca pam este solicit pe toata supraf cu o sarcina unif distrib si este putin
permeabil nu se poate prod o def deoarece apa nu are posib de evac de aceea intreaga sarcina este prl de catre apa din pori ce poarta den de presiune neutrala
(pn) ;.Dat acestei pres apare in pori un gradient hidraulic intre zonele din int masivutlui si posib de a perfora srt.Incarcarea scheletului nu se poate face instantaneu ci
in timp pe masura evac apei din pori .Partea de incarc ce se exercita asupra scheletului poarta den de pres efectiva(p f). pt=pef+pn.Eliminarea apei din pam duce la
micsorarea porilor si la cresterea rez ,in mom in care se stab un echil intre gradientul hidraulic si rez opusa de apa legata filtratia se opreste si scheletul nu se mai def.
Timpul nec (timp de stabilizare) este fct de nat pam si poarta den de fen de consolidare. Prin readucerea poroz in pam se obt o asez mai densa a gran si o marire a
pres ce se exercita asupra lor sau o red a gros peliculei de apa absorbita reduce dist dintre centrele de greut ale part.
25.Incerc la forf directa. Se efect in ap de forf care se comp dintr-o caseta alc din doua parti :-una fixa si una mobile in dir oriz .Proba de pam sup incerc se introd in
caset ,fiind asez intre doua pietre por care perm elim apei din pr sau introd apei in pr,cind incerc se face pe pr in st inundata.Pr au forma prismatica avind o supraf
patrata cu l=6cm h=2cm.Pr introd in caseta este sup unor incerc normale N.Dupa aplic inc norm se exercita o solicit oriz T care det depl relative a celor 2 parti ale
probei(casetei).Se inregis marim fort Tmax la care se prod forf pr in lungul planului obligat de separatie intre cele 2 jum ale casetei,se det =N1/A; fmax=Tmax/A ; Det se
face pe cel putin 3 incerc, la val a ef =1daN/cm 2,2dan/cm2,3dan/cm2f1,f2,f3 .Rez se obt intr-o oarecare mas apr de realit dat frec care se prod pe peretii vert si
pe marginile oriz ale jum sale mobile.Reprez ef unitare tg de forf nu se form uniform dea lungul supraf oriz pl de forf variind in timpul incerc.In procesul de forfec supr
de contact se mics si ruperea nu are loc simultan in toate pct ,incepe de la ambele capete si se dezv spre mijloc.In ap de Forf pe pl oblig se porn de la ip ca forf se
prod in problema pana cu toate ca in realit exista o st triaxiala de ef unitare.Cu toate aceste inconveniente ap a gasit o larga intrebuintare luindu-se ca val pt si c val
med a mai multor det ,cons ca preciz lor in rap cu realit este suf de buna.Val det pot fi compensate cu val stas3300/85 fct de nat pam si de anumiti ind
geotehnici;Ip,Ic,e.
68.Metoda fasiilor. Face parte din grupa doi care prevede impartirea masivului supus alunecarii in mai multe fasii studiind echilibrul intregului ansamblu pe baza
echilibrului fiecarui tronson. Fasiile sunt verticale suficient de inguste, sa se poata ca impingerea pe peretii verticali ai fasiilor respective se echilibreaza reciproc. In
cazul cand pamantul este amenajat in taluz nu este omogen ci alcatuit din straturi diferite latimile fasiilor trebuiesc sa fie alese incat lungimea sa fie cuprinsa intr-un
strat. Pentru fuecare fasie se determina greutatea care actoneaza in punctul n al verticalei cu alunecare de greutate, cu reprezentare de alunecare. F se=Ms/Me1.5;
Ni=Gicosi; Ti=Gisini; Gi este forta activa care tinde sa produca ruperea fasiei, forta care se opune este T i; Ti =Nitg; Ti =Ni tgi+Riei=G;
Ms=(Gicositgi+ciei)R=R(Gicositgi+ciei); Me=GisiniR=RGisini; Gi este greutatea fasiei; i este verticala din O si normala arcul care trece prin mijlocul bazei
fasiei i; ci este coeziunea fasiei la baza; e i este lungimea arealului reprezentat la baza fasiei. Frecarea si coeziunea se repartizeaza uniform la baza fasiei cercul fiind
ales arbitrar s-ar putea sa existe si alte cercuri care sa duca un grad de siguranta mai redus. Pentru reducerea numarului de incarcari s-au intocmit grafice si tabele
care permit o determinare mai usoara a gradientului de siguranta.

BILET 17
19.Compresib pam cu def lat impiedicate.Curba de compres-indicele porilor.Pt a stab rel dintre ef uniatar si var poroz se cons o schema de calc care cauta sa modeleze
fen real ce se intimpla sub fundatii.In acest sens vom cons o col de pam avind inalt h care se depl numai pe vert atunci cind este solicit la o sarcin unif distrib ,def lat
fiind impidicate.In lab ap care poate sa model aceasta schema este edometrul .Daca avem o proba de pam argilos ,saturat cu W=W L si il incarcam in edom pornind de
la sarcini mai mici la sarcini mai mari si dependenta dintre cele doua ram este sub form unei curbe.Din graf rez var indicelui porilor (i p) pt o anumita pres sau pt o
anumitta dif de pres scade cu cit pres sunt mai mari. tg =e i-ei+1/p= e/ p=av-coef de compresibilitate(cm2/dan); av=-c/p=Cc; Cc-indice de compresibilitate;c-factor de
proportionalitate;de/dp= -c/p=>de=-cdp/p=>e1e2de=-cp1p2(dp/p)=>e2-e1= -c ln(p2/p1);Observatie:pt paminturi cu compresibilitate medie si o de presiuni
redusa,arcul M1M2 se poate inlocui cu coarda corespunzatoare:e2-e1=-c(p2-p1)
26.Det rez la forf in ap triaxial si monoaxial. Ap triaxial-pt a elimina o serie de inconv care se intilnesc la ap (ruperea obligate,nu lua in consid decit un ef unit norm
vertic)sa imaginat ap triaxial,cu el se incearca pr la compr triaxiala.Pr cu o form cilin (H/D2)se aseaza intre doua pietre por, in cil se intr aer sau lichid sub pres cu
ajut careia se creriaza o pres hidrostatica in toate directiile ,la partea sup un pist ce act pr pe vertic det un ef 1 in prisma.Ap este prev cu manom sensib pt masur
pers din int.Def vertic se stab cu ajut unui microcomp ,iar ef vertic se mas cu un dinamometru.In aces tap pl de rupere se form liber ,iar st de ef unit este o st
triaxiala.2=3=p0.Pt det dr intrinseci se fac 3 determin: 2=3=p0=1atm ;2=3=2atm ; 2=3=3atm.Ruperea se face in 2 moduri:-casanta dupa un pl de
rupere oarecare ;-plastica-partea inf a pr se def ,pr avind forma unui butoias. 1=p+p0.Ef unit ce act asup pr care are o form cil sunt ef unit principale 1,2,3.Sa
constatat ca rez det cu aces tap se apropie de realit la nisip si pietrisuri cimentate si pt nisipuri umede.In mai mica mas coincid cu realit la argile. Ap monoaxial- caz
part al ap triaxial coresp sit 2=3=0.In acest caz pr este sup doar comprimarii pe dir vert cu ajut pisonului fara a se intr pers in cil,se util in caz pam argiloase
saturate.In preajma ruperii pe supraf pr apar fis care ind dir de supraf de rupere.Daca ruperea este casanta se masoara unghiul pe care il face supr de rup cu oriz.Se
stab val r pe baza rel exit intre 1si 3 se pot deduce val lui si c ; =2-90 ;c=(r/2)tg(45-(/2)).
69. Relatia lui Goldstein. Coeficientul de stabilitate S=F s=Ms/Mr; Ms=RGicositgi+ciei; Mr=RGicositgi; Gi greutatea fasiei o exprimam functie de latimea si
inaltimea medie a fasiei; Gi=lihimed; li este lungimea fasiei suprafetei circulare= b i/cos; Fs=[R(bhimedcositgi+cib/cosi)]/Rbhimedsini=tg(himedcosi/himedsini)
+c/h1/sinicosi; Fs=Atg+ Bc/h; A si B coeficienti care depind de caracteristicile geometrice ale taluzului si de faptul ca alunecarea se face prin piciorul taluzului
sau sub acesta. Valorile A si B sunt intabelate finctie de panta taluzului. Coeficientul de siguranta F s=[1.5-2]. Pentru un teren omogen se admite un si c .

BILET 18
20.Dependenta dintre def vert si val coresp indicelui porilor. Vom cons o proba de pam cilindrica cu h 1 si sect transv A . In urma inc cu o sarcin p proba sufera o def pe
vert (h),inalt prob se mics la h 2;V1=Ah1=Vs+Vg1=Vs(1+Vg1/Vgs)=Vs(1+e1);
V2=Ah2=Vs+Vg2=Vs(1+Vg2/Vgs)=Vs(1+e2);V1/V2=Vs(1+e1)/Vs(1+e2)=Ah1/Ah2=>h1/h2=(1+e1)/(1+e2)=>;h=h1(e1-e2)/1+e1;e2=e1-[h(1+e1)]/h1.Aceasta rel ne permite
sa calculam tasarea unui str de pam de inalt h 1 daca pe toata grosimea lui avem un spor de efort unitar uniform. h/h1=(e1-e2)/(1+e1)(p2-p1)/p2-p1);h=h1mv(p2-p1);
h=ph1mv; mv-coef de compresib volumica
27.Tipuri de incerc la forf realiz in lab. stud experim efectuate cu ap de sip e terenuri de dif propr au evidentiat faptul ca parem de forf dep nu numai de aparatura
ci si de modul in care se preg si se desf incerc .Standardele de la noi,stab mai multe tipuri de incertcari :incercari neconsolidate - nedrenate- se realiz pe epr care
sub act inc nu au timp sa se consoled viteza de inc fiind astfel stab ca apa din pori sa nupoata fi elim ,la apicarea acestui tip de forf sub act incarc normale derenarea
apei din porii epruv este impidic,epruv ram neconsolidata.Incarc de forf se aplica imediat dupa cea normala cu o vit suf de >pt ca dren apei din pori san u aiba loc..In
caz inc triaxiale atit in faza de introd a pres p 0 in ap cit si in timpul aplic deviatorului de ef apa nu poate parasi porii epruv.La compresiunea monoaxiala incarc vertic se
aplic a.i ruperea sa se prod fara a avea loc consolidarea si drenarea epruv.Este neces ca vit de inc sa fie de cel putin (1-1.5)mm/min. Param obtinuti u,cu se fol la
calculul maselor de pam cind se asteapta ca incarc asupra lor sa atinga val max ,respective sa mobilizeze rez la forf a terenului cu mult inainte de termin proces de
consolidare in timp.Este cazul constr realiz in scurt timp;diguri,terasamente pe terenuri argiloase la care nu exista cond de drenare a apei din pori. Incarc-consolid
-nedrenate sub act inc poate avea loc consoled si dren apei din pori pina in mom aplic f de forf sau a deviatorului ,de aici drenarea este impiedicata incarcari
rapide pe pr consolidate(de tip Cu).La forf directa dren apei din pori este permisa sub act inc vertic ,f de forf se aplic numai dupa consoled epr ,vit de inc fiind
>1.5mm/min a.i dren apei in timpul forf sa fie impiedic.La incerc triaxiala se intr p 0 in celula sub act careia este permisa drenarea apei.Dupa consoled epr se apl tens
deviat ,drenarea fiind impiedicata.Param rez la forf obtinuti cu ;Ccu se fol la calcularea terenului at cind pe terenuri consolidate sub act unor lucrari sau nconstr init
realiz interv inc noi ca urmare a cresterii pres efectiva transmise terenului prein supraetajare ,sporirea sarcinilor utile ,prin supraincarc digurilor ,rambrleelor si ca urm
a solicit din seism sau a act sarci dinamice. Inc consoled-drenate inc lente efect pe pr consoled. Sunt identice cu precedentele , cu deosebirea ca dupa consolid prob
cind are loc dren apei din pori,vit de forf la forf directa respectiv a pres deviat in cazul compr triaxiale este suf de lenta pt a permite dren apei in continuare.Param rez
de forf det sunt(D,CD).Rezistentele se fol la calculul teren de fundare atunci cind incarc asupra teren de fund este lenta prmitind ca process de consoled in timp sa se
desf pe mas incarc si in cond nat de drenare a apei din pori. Parametri efectivi si aparenti ai rez la forfecare :daca este posibila masurarea apei din porisi stabilirea
tensiunii normale ,atunci:f=tg+c,c,-parametri efectivi;daca nunse poate masura presiunea naturala (a apei din pori)atunci: f=tgu+cu; f=tgcu+ccu.
67. Metode grafo-analitice pentru verificarea stabilitatii taluzurilor. In observatiilefacute asupra taluzurilor prabusite s-a constatat ca lunecarea in cazurile pamanturilor
omogene si cand nu exista o suprafata de lunecare se produce dupa o suprafata cilindrica. S-a stabilit ca la un pamant cu unghiul de frecare interna > de 5 grade
suprafata de lunecare trece prin piciorul taluzului. La un pamant cu un unhgi mai mic de 5grade cand piciorul taluzului este la o mica inaltime h exista un start de
pamant compactat, suprafata de alunecare este tg la acest strat. Cand suprafatele de lunecare sunt cilindrice metodele folosite pentru verificare se pot imparti in doua
mari categorii: metode care studiaza echilibrul intregii mase de pamant si metode care impart masivul intr-o serie de elemente ale carui echilibru se studiaza
independent.

BILET 19
28.Comport pam sub act sarcinilor.Stadiile comportarii pam. sub act incarc terenul de fund se def .Def se prod dat variatiilor de vol si de forma a gran din care este
alc terenul rspectiv.In comp pam atunci cind ele sunt incarc cu sarcini ext intervin 3 stadii caracteristice:1).Stadiul comport liniare (cvasiliniara)-in acest stadium def
terenului se dat variat de vol ,iar comportarea dep in mod hotaritor de caract de def ormabilitate ale acestuia.2)St dezvoltarii zonelor plastice-in acest stadium var de
forma dev semnificative iar comport teren este infl si de caracteristicile de rez ale acestor zone plastice,sunt acele zone in int carora sunt indeplin cond de rupere adica
coef tg efectiv este = cu rez la forf pe care o are pam respective . ef = f ;3)St de rupere-atingerea acestui stagiu este insot de deplas import sau dislocari ale
terenului. Ruperea poate duce la despr unei parti din masiv de teren dupa o suprafata de rupere (alunecarte)si in aceasta faza ef egaleaza in fiecare punct f.Evaluarea
deformatiilor probabileale fundatiilor se poate face coresp stadiului de comportare liniara sau cvasiliniara sau corespunzator zonelor plastice.Calculul capacit portante a
fundatiilor se face corespunzator stadiului de rupere ca si verificarea stabilitatii taluzurilor si versantilor
60. Metoda Poncelet. In cazul in care suprafata taluzului este plana si prin constructia respectiva se poate determina planul de rupere are la baza tot ipoteza lui
Coulomb.A) pe linia BD vom construi un semicerc din punctul in care dreapta de orientare intalneste diametrul semicercului construit perpendicular pana intalneste
semicercul. Se rabate punctul M pe diametru, Din punctul F se duce paralela la linia directoare, segmentul FG se rabate pe diametru se obtine un triunghi isoscel FGH
numit triunhgiul impingerii active iar p amax=SFGH. B) . C) Se ia pe linia taluzului un punct D se duce o paralela la dreapta de orientare E, E se rabate pe F. Pentru
pamanturile cu mai multe straturi: h+hepa; hepa, din acestea doua rezulta pa(h2)=pa-pa.
BILET 20
22.Rez la forfec a pam .Supraf de rupere.Rez la forf a pam necoezive. Rez la forf a pam aplic unor sarcini ext si propria lui greut dezv in masa sa ef norm si tangent
.Efort unit normale prod o indes a granulelor sau a agreg din care este alc str de pam ,iar ef tang cauta sa se deplas lateral unele fata de altele.Sa const ca in mom in
care ef unit tg depasesc rez sa la forf generate de fortele de leg int in pct respective are loc ruperea.Sa constat ca in mom in care ef unit tg intrun pct al masivului
depaseste rez sa la forf in pct resp se prod ruperea;ef>f ,ef-ef unit tg intrun pct, f-rez la forf.Ruperea masiv de pam are loc in acele pcte in care leg sunt mai
slabe.Init pctele in care ef>f sunt disp neord in masiv poz lor coincide cu pct in care fortele de leg au avut val cele mai mici.Acest lucru se expl prin neunif pam si
distrib ef tg in masiv surplusul de legat unitare ester transmis pct vecine-ruperea progresiva.Cu cresterea val a f unit tg aceste pcte se imultesc si se grupeaza.Aceasta
zona fiind redusa ca dimensiuni fata de masa de pam poate fi aprox cu o supraf-supraf de rupere.Rez la forf a pam este o prop mai compl decit a altor mat deoarece
nu dep numai de nat pam .Pam fiind un sist dispers,asupra rez sale la forf infl poroz ,umidit,str interna.Rez la forf fct de nat leg dintre part str mineral.Din acest
p.d.v rez la forf se va manifesta la pam necoez fata de cele coez. Rez la forf la pam necoez.-pam necoez fara apa:-form din pat independ a caror deplas reciproca
este impiedic de fort de frec ce apar pe suprf de contact.F f=Nf. coef de frec (pam necoez este dat de frec dintre part de pam ,deci dintre pam sip am.f=tg ,-unghiul
de frec dintre p si p. Daca luam o supraf =cu unitatea sir el f =tg legatura dintre ef unitar normal si rez lor la forfec(pam necoez).Pt val a pres destul de mari
dependenta dintre , se poate exprima sub forma liniara(derepte).Val lui pt care exista aceaste dep sunt cele care dep (5-10daN)/cm 2 pina la (40-50)daN/cm2 .
48. Tasari egale sub fundatii cu suprafete de contact diferite. Tasarile inegale sub fundatiile constructiilor mai ales a celor static nedeterminate trebuie evitate intre
anumite limite pentru a nu produce o redistributie a eforturilor din elementele constructiei ce ar putea deveni periculoase pentru stabilitatea lor.Tasarea medie creste
proportional cu radacina patrata a sectiunii fundatiei. Daca se urmareste pastrarea tasarii egale sub fundatii su sewctiuni diferite este necesar sa se redistribuie
presiunea transmisa de fundatiile su sectiuni mai mari.Vom considera doua fundatii de aceeasi forma avand sectiuni diferite A 1 si A2 care transmit presiuni p1 si p2 .
Din conditia ca tasarile celor doua fundatii sa fie acelasi s1=s2 vom ajunge la: s1=pn1A1(1-2)f(1)/E; s2= pn2A2(1-2)f(2)/E. Din s1=s2 rezulta ca pn1A1= pn2A2 ;
p1/A2=p2/A1 . A2>A1 fundatia 2 are o suprafata mai mare si p2=p1A1/A2 rezulta p2<p1. Aceasta conditie =>din analiza izobarelor pentru doua fundatii de latimi
diferite B1<B2 dar care transmit aceleasi presiuni la teren p1=p2. Pentru aceeasi izobara fundatia cu o latime mai mare cuprinde o zona mai mare din terenul de
fundare ceea ce conduce la o tasare mai mare. Si terenul compresibil de sub fundatii este alcatuit din straturi cu proprietati mecanice diferite. Tasarea fundatiei cu o
latime mai mica are zona activa mai la suprafata deci cuprinde un numar mai mic de straturi dcat la fundatia cu o latime mai mare, zona activa se extinde mai mult in
adancime si curpinde un numar mai mare de straturi.
62. Stabilitatea msivelor de pamant. Consideratii generale. Pentru a atinge cota de fundare in proiectul de fundatie al cladirii sau pentru a respecta cotele din proiectul
de terasamente ale unui drum, dig, se fac sapaturi, interpunad intre cele doua cote un perete natural ce poarte denumirea de taluz. Fortele care actioneaza asupra
pamantului sunt fie forte de volum, greutate proprie, actiunea hidrodinamica (a apei de infiltratie), forte seismice, sarcini de suprafata. Pierderea stabilitatii acestei
mase de pamant produse prin alunecarea a caror cauze sunt extrem de diferite. Printre cauzele cele mai importante ale alunecarilor de teren se pot mentiona: stricare
echilibrului natural al versantilor prin sapaturi la baza lor fara a se lua in calcul masuri in care stabilim echilibrul. Stricarea echilibrului naturtal al versantilor datorita
influentei unor factori ce au inceput sa actioneze ulterior executiei constructiei. Fenomene de antrenare higrodinamica provocate de curgere pe suprafata taluzului sau
a panzei de apa subterana ce iese din taluz.1. O proiectare necorespunzatoare a profilului lucrarilor de pamant asa incat starea de eforturi din interiorul masivului
depaseste rezistenta lui ce duce la prabusire. 2. Stricarea echilibrului natural al versantilor se poate datora inmuierii pamantului datorata apei subterane, maririi
unghiului taluzului, a schimbarii fortei exterioare.= s(1-n)(1+w) Variatia umiditatii are ca urmare o scadere a greutatii volumice. O crestere a greutatii straturilor se
poate datora si variatiei nivelului apei subterane in care sa dispara actiunea ei sub presiune. = s w(1-n)= s(1-n)- w(1-n); = s(1-n)+W s(1-n). Aceste fenomen
este foarte accentuat la pamanturile permeabile. La pamanturile impermeabile coborarea nivelului apei subterane mareste grosimea stratului ceea ce da nastere la
sarcini de 10kN/m2.3. Fenomenele de antrenare hidrodinamica se datoreaza presiunii hidrodinamice ce actioneaza in pamantul in care se infiltreaza apa. Presiunea
hidrodinamica este egala cu wi, unde i este gradient hidraulic. Aceasta presiune hidrodinamica reprezinta un vector dirijat dupa liniile de curent. D= n wi=e wi /1+e,
i= H/L. In apropierea piciorului taluzului creste repede, presiunea apei este deosebit de mare, pericolul de rupere fiind destul de ridicat.