Odat cu unirea Principatelor Romne sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza se trece la
implementarea programelor paoptiste. Statul roman modern se consolideaza prin adoptarea
marilor reforme cerute de societatea romaneasca de la inceputul sec al XIX-lea si mai ales la revolutia de la 1848. Astfel pentru inceput problema taraneasca isi gasea rezolvarea prin doua legi adoptate: 1)legea secularizarii averilor manastiresti prin care se restituia un sfert din suprafata tarii poporului roman. Potrivit acesteia averile manastiresti din Romania devin averi ale statului, veniturile lor apartinand bugetului. La 14 august 1864, dupa impunerea domniei autoritare, era adopata 2)legea rurala. De astazi aveti si voi o patrie de iubit si aparat, afirma Cuza in Proclamatia catre locuitorii sateni. Textul legii prevedea ca satenii sa primeasca pamant in functie de puterea lor economica exprimata in numarul de vite avut. Se constituiau trei categorii de tarani: palmasi, mijlocasi si fruntasi. Pamantul acordat taranilor nu trebuia sa depaseasca 2/3 din suprafata mosiei expropriate si nu putea fi instrainat 30 ani. Se desfiintau pentru totdeauna claca(boierescul), dijma(a 10% parte din produsele obtinute pe pamantul primit in folosinta) si alte sarcini datorate stapanilor de mosii in natura sau in bani. Rascumpararea acestor indatoriri era esalonata pe 15 ani si se platea diferentiat pentru fiecare categorie de beneficiari. Aplicarea legii a intampinat o multime de dificultati. Nu a fost alcatuit un un regulament clar; s-a lucrat prin circulare redactate de primul ministru; masuratorile pamantului s-au facut cu greutate. Consecintele economice au fost, pe termen scurt, negative, caci proprietarii lipsiti de claca nu au vrut sa angajeze lucratori, ducand la scaderea productiei, dar treptat situatia s-a reglementat. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a nsemnat o dezvoltare deosebit a nvmntului romnesc. La 25 nov 1864 se adopta 3)legea instructiunii publice prin care invatamantul primeste o orientare moderna, stiintifica, structurata. Ea introducea obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar de patru ani pentru toi copiii, indiferent de categoria social din care fceau parte i pentru ambele sexe. Legea sanciona cu amend pe prinii ai cror copii nu erau nscrii sau care nu frecventau coala. Se instituia laicizarea iar pentru a implementa eficient aceast reform definitorie pentru evoluia statului, se acorda o importan deosebit pentru pregtirea cadrelor didactice. O alt prevedere important a legii era aceea a unei singure programe colare att pentru nvmntul primar din mediul orenesc, ct i pentru cel din mediul rural. Programa era aceeai i n nvmntul public i n cel privat. Se extindea invatamantul secundar (7 ani) si se infiinta invatamantul superior. Liceul avea apte clase, cu o pondere mai mare pentru disciplinele umaniste. n 1860 s-a nfiinat Universitatea din Iai, cea mai veche instituie romneasc de acest gen, iar n 1864 Universitatea din Bucureti. Se vor constitui tot n vremea lui Cuza Conservatoarele din Iai i Bucureti, coli de belle-arte, coala de silvicultur la Trgu-Neam, o coal comercial n Bucureti i alta n Galai. Sporete numrul gimnaziilor, adic al colilor medii de cultur general. Romania isi aseza pe baze solide invatamantul inaintea Italiei, Frantei, Angliei, Elvetiei. De o noua legislatie dispunea si justitia. 4)Codul penal si civil dupa model francez, introduceau casatoria si divortul civil, ambele obligatorii si crea posibilitatea impamantenirii( strainii primesc cetatenie) treptate prin acordarea de drepturi politice locuitorilor evrei ai tarii.