Test 1

1.Notiunea si clasificarea reprezentarii.

1.1Definiti reprezentarea si descrieti motivele reprezentarii, subiectele raportului juridic de reprezentare, importanta
reprezentarii.
Reprezentarea este un procedeu de tehnic-juridic prin o persoan, numit reprezentant, ncheie acte juridice
cu terii n numele i n contul unei alte persoane, numit reprezentat, avnd drept consecin producerea direct n
persoana reprezentatului a efectului actelor juridice. Elementele definitorii ale reprezentrii, care de fapt confer
acestei instituii individualitate, sunt sintagmele n numele" i pe seama". Atunci cnd se menioneaz c
reprezentantul opereaz n numele reprezentatului nseamn c primul acioneaz numai fizic, ns exprim voina
celui de-al doilea i l angajeaz ntr-un raport juridic fr ca acesta s fie prezent. Altfel spus, reprezentantul este i
rmne purttorul de nume i de voin proprie, ns, prin cumul, devine i purttorul de nume i de voin ale altei
persoane i numai voina acesteia din urm o exteriorizeaz la ncheierea contractului.
Instituia reprezentrii, ca mod de exercitare a drepturilor i de onorare a obligaiilor, are ia origini motive de drept i
de fapt201. Motive de drept pot fi urmtoarele:
lipsa capacitii de exerciiu (Codul civil art.22 alin.(l) pentru minorii cu vrst de pn la 7 ani);
capacitatea de exerciiu restrns a minorului (art.22 alin.(2) pentru minorii cu vrst de la 7 la 14 ani i art.21 pentru
minorii cu vrst de Ia 14 la 18 ani);
declararea persoanei incapabile prin hotrrea judecii (art.24);
limitarea capacitii de exerciiu (art.25); Motivele de fapt pot fi urmtoarele:
boala;
lipsa persoanei de la domiciliu;
- nedorina titularului de drept sau a persoanei obligate de a exercita dreptul sau de a-i onora obligaia;
-lipsa cunotinelor de care persoana d dovad ntr-un anumit domeniu
- organul persoanei Juridice nu este n stare s fac fa tuturor raporturilor juridice n care se afl;
Subiectele raportului juridic de reprezentare. n calitate de N subiecte ale reprezentrii apar trei pri: reprezentatul;
reprezentantul;tera persoan.Poate avea calitate de reprezentat orice persoan (fizic sau juridic) care manifest
dorina de a ncredina unei alte persoane svrirea n numele su a unor anumite acte juridice precum i persoana i
care. In virtutea unor circumstane, are necesitatea de a fi reprezentat.Are calitate de reprezentant persoana fizic sau
juridicmputernicit s fac n numele i din contul reprezentatului anumite acte juridice. Persoana fizic poate s
reprezinte interesele unei altei persoane la ncheierea de acte juridice numai dac are capacitate deplin de
exerciiu1. Terul. In calitate de ter poate fi orice persoan fizic sau juridic, inclusiv statul fi unitatea administrativ-
teritorial, In raport cu care, drept rezultat al aciunilor reprezentantului, nasc, se modific ori se sting drepturi p
obligaii ale reprezentatului.

1.2Clasificati tipurile reprezentarii si analizati-le.

Reprezentarea poate fi clasica dupa mai multe criterii:
A. Dup izvorul su, reprezentarea poate fi legal sau convenional. n unele surse doctrinare, aceast clasificare este
suplimentat cu reprezentarea judiciar2, care este o ramificaie a reprezentrii legale.
In cazul reprezentrii legale, puterea persoanei de a reprezenta o alt persoan rezult din lege fr a fi necesar
procura. Sunt reprezentani legali ai minorului prinii, adoptatorii, tutorele. Reprezentarea legal a persoanelor
juridice se numete i reprezentare statutar.
Reprezentarea judiciar are drept izvor hotrrea unei instane judectoreti.
In cazul reprezentrii convenionale, o persoan (reprezentatul) mputernicete o alt persoan (reprezentantul) s
ncheie acte juridice n numele i pe contul su. Puterea de reprezentare se demonstreaz prin act juridic unilateral,
numit procur, sau bilateral, numit contract.
B. Dup ntinderea puterii de a reprezenta, reprezentarea poate fL general sau special:
Reprezentarea general, numit i reprezentare total, este aceea In care reprezentantul poate face orice act juridic n
numele reprezentatului.
Reprezentarea special, numit i reprezentare parial, este aceea In care reprezentantul poate face un anumit act
juridic sau cteva acte juridice.
C. Alte criterii de clasificare
Reprezentarea este de drept privat dac se stabilete ntre particulari (persoane fizice i juridice), i de drept public
dac se stabilete ntre stat, pe de o parte, i particulari pe de alt parte.
Reprezentarea perfect (stricto sensu) va fi atunci cnd reprezentantul acioneaz n numele i din contul
reprezentatului, iar reprezentarea imperfect (lato sensu), atunci cnd reprezentantul lucreaz n nume propriu, dar pe
seama reprezentatului (comisionul, consignaia etc).
Reprezentarea voluntar este atunci cnd voina reprezentatului joac un rol determinant m stabilirea raportului de
reprezentare. Reprezentarea obligatorie se caracterizeaz prin faptul c raporturile de reprezentare nasc independent de
voina ambelor pri.
1.3 Solutionati urmatoarea speta:
Deci confrorm art 242 cod civil prevede ca actul juridic poate fi incheiat personal sau prin reprezentant
,imputernicirile reprezentatului rezulta din lege ,din actul juridic sau din imprejurarile in care actioneaza.prin acest
procedeu juridic legea ocroteste incapabilii ,in cazul nostru minorii sub virsta de 14 ani ,adica Alexandru care are
vorsta de 9 ani.,dar desigur pina acesta va capata capacitate de exercitiu deplina.Asa dar reprezentarea minorului
Alexandru de catre buneii sai presupune ca acestea pot inceia toate actele juridice susceptibile in numele sip e seama
minorului ,precum si bunurile acestuia .

2. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice.

2.1 Definiti capacitatea de folosinta si descrieti caracterele ei juridice.
Capacitatea de folosin a persoanelor fizice poate fi definit ca o parte a capacitii civile a oamenilor, constnd n
aptitudinea lor de a avea drepturi i obligaii civile.
Capacitatea de folosin reprezint aptitudinea persoanei fizice de a fi titular de drepturi i obligaii civile, calitatea
de a fi subiect individual de drept civil, adic participant la diferite raporturi juridice civile.
Capacitatea de folosin presupune posibilitatea subiectului de a avea drepturi i obligaii civile. Importana
capacitii de folosin const i n faptul c numai prin ea persoana poate dobndi drepturi i i poate asuma obligaii
concrete
Principalele caractere juridice ale capacitii de folosin sunt:
-legalitatea;
-generalitatea;
-egalitatea i universalitatea;
-inalienabilitatea;
-intangibiIitatea.
Legalitatea capacitii de folosin a persoanei fizice exprim ideea c aceast capacitate este de domeniul legii, este
creaia legiuitorului, adic este recunoscut de legea civil.
Generalitatea capacitii de folosin a persoanei fizice exprim caracterul abstract i atotcuprinztor al posibilitii
omului de a avea drepturi i obligaii civile
Egalitatea capacitii de folosin a persoanelor fizice se bazeaz pe principiul egalitii n faa legii civile.
Caracterul egal al capacitii de folosin a persoanei fizice este consacrat i pe plan internaional.
Inalienabilitatea capacitii de folosin a persoanei fizice exprim ideea c aceast capacitate nu poate forma obiect
de renunare, 2o tot sau in parte, i nici obiect de nstrinare.
Intangibilitatea exprim caracteristica capacitii de folosin a persoanei fizice de a nu i se putea aduce limitri,
ngrdiri, dect ta cazurile i n condiiile prevzute de lege.
Universalitatea capacitii de folosin const n faptul c aceast capacitate este recunoscut tuturor persoanelor
fizice.

2.2 Determinati corelatia dintre capacitatea juridical, capacitatea juridical civila si capacitatea de folosinta.
Capacitatea de fol este o parte a capacitatii juridice civile,iar cap jur civila(aptitudinea omului de a avea si de a-si
asuma obligatii civile,prin incheiere de acte juridice) este o parte din capacitatea juridica care este o aptitudine a unei
persoane sau a unei colectivitati de a avea drepturi si obligatii si de a le exercita.Ea se poate manifesta ca capacitate
civila cind este vorba de o persoana juridical ori fizica ori ca o competenta in cazul autoritatilor publice,ori ca
suvernitate daca este vorba despre stat.

3. Notiunea si importanta actelor juridice civile.

3.1 Def actul juridic civil, descriind elementele lui definitorii si sensul termenilor: act jur civil, conventie si tranzactie.
Actul Juridic este manifestarea de ctre persoane fizice i Juridice a voinei ndreptate spre naterea, modificarea sau
stingerea drepturilor l obligaiilor civile*
definiia se poate mpri n urmtoarele elemente definitorii:
prezena unei manifestri de voin care s emane de la un subiect de drept (persoan fizic ori persoan juridic);
manifestarea de voin trebuie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice civile;
efectele juridice urmrite prin manifestarea de voin pot consta n a da natere unui raport juridic civil, a-1 modifica
sau a-1 stinge.
Actul juridic se caracterizeaz prin faptul c este unul volitiv, care presupune existena unor aspecte psihologice.
Actul juridic civil este o manifestare de voin care eman de la un subiect de drept civil i este ndreptat spre
naterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic civil.
act juridic are dou sensuri: a) de manifestare a voinei care produce efecte juridice
b) de nscris constatator al actului juridic
Convenia reprezint un acord de voin ntre dou sau mai multe persoane pentru a crea un raport juridic civil.
Contractul reprezint un acord de voin ncheiat ntre dou sau mai multe . persoane pentru a crea, modifica sau
stinge raporturi juridice
Din definiiile date conveniei i contractului se observ c ntre aceti termeni nu exist
diferene. De aceea, se poate afirma c termenii convenie i contract sunt
sinonime.
Tranzacia era utilizat n Codul civil din 1964 n sens de contract.
tranzacia este o nelegere care are drept scop soluionarea unui litigiu aprut ntre prile unui raport juridic civil.
Tranzacia presupune existena unui raport juridic civil, al crui izvor poate fi chiar contractul, care se aduce la bun
sfrit prin ncheierea ei.

3.2 Clasificati actele juridice civile.

In literatura de specialitate s-au conturat o serie de clasificari a actelor juridice .
-Dupa nr vointelor pe care le cuprind actele juridice,respective nr-ul partilor participante:
a)unilaterale b)bilaterale c)multilaterale
-In functie de scopul urmarit la incheierea conventiilor
a)act juridic cu titlu gratuit b)act juridic cu titlu oneros
-dupa importanta actelor juridice asupra patrimoniului
a)act juridic de conservare b)act juridic de administrare c) act juridic de dispozitie
-dupa criteriul efectelor produse:
a)actul juridic constitutive b)actul juridic translativ c)actul juridic declarative
-in functie de modul de formare:
a)actul juridic consensul(simpla manifestare de vointa a partilor)
b)actul juridic formal(se incheie prin anumite formalitati)
-dupa timpul in care actul jur urmeaza sa-si produca efectul:
a)actul juridic incheiat intre vii
b)actul juridic pentru cauza de moarte
-dupa criteriul afectarii sau neafectarii de modalitati(cauza,conditia,sarcina)
a)act juridic pur si simplu
b)act juridic afectat de modalitati
se cunosc 3 elemente care afecteaza a.j. : termenul conditia,sarcina.
Termenul este un eveniment viitor si sigur care face sa intirzie producerea sau stingerea efectelor actului juridic.
Conditia este un eveniment viitor si nesigur de a carui producere depinde nasterea sau stingerea unui drept subiectiv
civil.
Conditia este pozitiva atunci cind efectele actului juridic depend de un eveniment care trebuie sa survina intr-un
termen determinat sau nedeterminat.
Conditia este negative atunci cind efectele actului juridic sunt conditionate de nesurvenirea unui eveniment intr-un
termen determinat sau nedeterminat.
Actul juridic se considera incheiat sub Conditia suspensiva daca aparitia drepturilor subiective civile si a obligatiilor
correlative prevazute de el depinde de un eveniment viitor si incert sau de un eveniment survenit,insa deocamdata
necunoscut partilor
Actul juridic se considera incheiat sub Conditie rezolutorie daca realizarea conditiei atrage desfiintarea actului juridic
si restabilirea situatiei existente pina la incheierea lui.
Sarcina este obligatia de a da,a face sau a nu face ceva,impusa de dispunator gratificantului in actele cu titlu gratuit.(ex
legatul).
-dupa corelatia intre ele,actele juridice se clasifica in :
a)acte juridice principale(au o existenta de sinestatatoare,independent de alte acte)
b)acte juridice accesorii (depinde de alt act juridic)
-in dependenta daca este reglementat sau nu de legislatia civila:
a)act juridic numit(reglementat de legislatia civila,indeosebi C.C.)
b)act juridic nenumit(actul care nu o are o reglementare expresa in legislatie,fiind intocmit de vointa partilor)
-dupa modul de incheiere:
a)act juridic incheiat personal(care nu poate fi incheiat prin reprezentare)
b)act juridic incheiat prin reprezentare(poate fi incheiat prin reprezentare)
-dupa modul de executare:
a)act juridic cu executare imediata
b)act juridic cu executare succesiva

3.3 Solutionati speta:

Test 2
Procura. Categoriile si forma procurii.
Definiti procura si descrieti importanta ei.
Procura este un act (document) unilateral care materializeaz manifestarea de voin a reprezentatului i care
concretizeaz coninutul i limitele mputernicirilor ce se deleg reprezentantului.
Procura este destinat terului, care, din cuprinsul ei, deduce limitele mputernicirilor reprezentantului.
Procura conine formule privind voina reprezentatului n legtur cu obligaiile pe care dorete s i le asume n
legtur cu actul juridic ce va semnat de reprezentant, precum i drepturile care dorete acesta s le dobndeasc.
Procura poate fi eliberat de o singur persoan sau de mai multe persoane, iar n calitate de reprezentant poate fi o
singur persoan sau mai multe. Dac sunt mai muli reprezentani, n procur trebuie s se indice modul n care
acetia acioneaz: n comun sau de sine-stttor.

Analizati formrlr procurii si categoriile procurii.

Procura este un act juridic scris
Lipsa unei procuri ta form scris lipsete reprezentatul, reprezentantul i terul de dreptul de a demonstra prin martori
existena ei
Procura persoanei fizice fi procura persoanei juridice se elibereaz in scris sub semntur privat, iar n cazul in care
reprezentatul dorete sau legea prevede, se va ntocmi in form autentica.
Codul civil stabilete
ca procura trebuie s fie in form autentic dac este eliberat pentru ncheierea actelor juridice in form autentic.
Dispoziiile generale privind reprezentarea ilustreaz c procurile pot fi de dou categorii: generale i speciale. De
asemenea, pot fi procuri de baz i procuri de substituire.
Procur general este procura prin care reprezentantului i se acord mputerniciri de a ncheia orice act juridic cu un
bun al su.
Procur special este procura prin care reprezentantului i se deleg mputernicirea de ncheia acte concrete, de
exemplu, de a vinde, a dona un bun, a primi o sum de bani ori anumite bunuri de la debitori sau creditori.
Procur de baz este procura prin care reprezentatul deleg reprezentantului dreptul de a ncheia acte juridice.
Reprezentantul trebuie s svreasc personal aciunile indicate n procur.
Procur de substituire este procura prin care reprezentantul transmite mputernicirea ctre o alt persoan, numit
substitutitor. Persoana creia i este eliberat procura poate elibera o procur de substituire, n form autentic, numai
dac: a) acest drept este stipulat expres n procur; b) dac este n interesul reprezentatului.

Solutionati urmatoare speta:

Trimitere la art.252 procura,daca vinzatorul automobilului a decedat procura nu e valabila,astfel el trebuie sa restitue
automobilul mostenitorilor legali la cererea acestora.
 2.Inceputul si continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice.

2.1 Descrieti regulile inceperii capacitatii de folosinta a persoanei fizice si cele de incetare a capacitatii de folosinta.
Capacitatea de folosin a persoanei fizice const n faptul c aceast capacitate ncepe o dat cu naterea persoanei
fizice, data naterii dovedindu-se, de regul, cu actul de stare civil care este certificatul de natere, eliberat n
condiiile legii. De la regula general de apariie a capacitii de folosin, stabilit prin prevederile art. 18 alin.(2) al
Codului civil, exist i o excepie, prevzut la alin. (3), conform creia dreptul Ia motenire a persoanei fizice apare
la concepiune dac se nate vie". La fel, art. 1500 alin. (1) lit. a) din acelai cod prevede c, n cazul succesiunii
legale, motenitori cu drept de cot egal sunt: a) de clasa I - descendenii (fiii i fiicele celui care a lsat motenirea, la
fel i cei nscui vii dup decesul Iui (s.n.), precum i cei nfiai). Din aceste prevederi rezult c persoanei fizice
(copilului) ti este recunoscui posibilitatea (aptitudinea) de a avea drepturi, i nu i obligaii, chiar din momentul
concepiei sale.
Anticiparea capacitii de folosin este o msur de protecie adoptat n valoarea copilului conceput, dar nc
nenscut, i nicidecum mpotriva intereselor sale. Prin urmare, aceast capacitate poate conine numai drepturi, nu i
obligaii. Pentru ca s posede capacitate de exerciiu anticipat, copilul trebuie s se nasc viu,
Pentru a se considera c s-a nscut viu, copilul trebuie s respire mcar o dat. Acest lucru se poate dovedi prin
mijloacele oferite de tiinele medicale, existena aerului n plmni fiind concludent.
Incetarea capacitii de folosin a persoanei fizice este reglementat de ait. 18 alin. (2) din Codul civil, care
prevede c aceast capacitate nceteaz o dat cu moartea titularului. O dat cu moartea persoanei fizice nceteaz
calitatea de subiect de drept, i, implicit, capacitatea de folosin.
Stabilirea exact a morii este relativ simpl n cazul morii fizice constatate.
Aceast dat se fixeaz n actele de deces (act de stare civil), dup care se elibereaz certificatul de deces, care
servete drept dovad n aceast privin.

2.2 Determinati continutul capacitatii de folosinta a persoanei si evidentiati particularitatile capacitatii de folosinta a
cetatenilor straini si apatrizilor.

Prin coninut al capacitii de folosin a persoanei fizice se nelege aptitudinea acesteia de a avea orice drept i orice
obligaie civil ori, altfel spus, coninutul capacitii de folosin a persoanei fizice se constituie din totalitatea de
drepturi i obligaii civile pe care le poate avea un astfel de subiect de drept.
Prin coninutul su, capacitatea de folosin a persoanei fizice demonstreaz c este o noiune social i nu natural,
volumul drepturilor i al obligaiilor fiind diferit n diferite perioade de dezvoltare a statului.
regula general n materie de capacitate del folosin a cetenilor strini i a
apatrizilor este urmtoarea: Cetenii strini i apatrizii au aceeai
capacitate de folosin ca i cetenii Republicii Moldova, cu excepiile
stabilite de lege. Acetia, ca i cetenii Republicii Moldova, pot avea n proprietate bunuri, drept de folosin asupra
diferitelor bunuri, inclusiv asupra bunurilor imobile, pot testa bunuri i pot fi motenitori, pot avea i alte drepturi
patrimoniale i personale nepatrimoniale.
capacitatea de folosin a cetenilor strini poate fi limitat
ceea ce nseamn c Republica Moldova poate stabili restricii similare drepturilor patrimoniale i personale
nepatrimoniale ale cetenilor i persoanelor juridice ale statelor in care exist restricii speciale ale drepturilor
patrimoniale i personale nepatrimoniale ale cetenilor i persoanelor juridice ale Republicii Moldova.

2.3 Solutionati urmatoarea speta:

Daca copilul se naste viu el devine mostenitor,daca se nashte mort nu este mostenitor daca insa sa nascut viu si a murit
fapt ce se confirma prin expertiza medicala ce confirma ca a rasuflat macar odata aer,mostenitori devine mama,daca a
decedat dupa 10 min de la nashtere el de asemenea este mostenitor legal.

3. Intreruperea termenilor de prescriptie. Repunerea in termen.

3.1 Definiti intreruperea si repunerea in termrnul de prescriptie.
Intreruperea prescripiei extinctive nseamn ncetarea cursului datorita unei cauze, prevzute expres i
exhaustiv de lege, de la a crei apariie prescripii ncepe si curg fara a se ine cont de durata intreruperii.
Inaintarea aciunii in justiie are efect de ntrerupere doar n cazul n care se face cu respectarea tuturor
cerinelor stipulate n normele procesuale, adic a fost naintat in modul stabilit. Ori de cte ori nu va fi depus n
modul corespunztor, aciunea nu va ntrerupe termenul de prescripie extinctiv.
 Repunerea in termen reprezint o prelungire juridic a termenului de prescripie. Aceast instituie juridic
autorizeaz organul de jurisdicie s acorde protecie i acelui titular al dreptului la aciune care a depit termenul de
prescripie, ns numai dac aceast depire nejustificat.

3.2 Analizati temeiurile intreruperii termenului de prescriptie si ale repunerii in termenul de prescriptie.
Prima cauz o constituie introducerea unei cereri de chemare in Judecata. Cererea de chemare la judecat produce
efect suspensiv numai daca a fost admis printr-o hotrre definitiv. Ea nu ntrerupe prescripia dac cererea a fost
respins, anulat ori dac cel care a facut-o a renunat la ea.
Rezult, deci, c cererea de chemare n judecat ntrerupe cursul prescripiei de la data introducerii ei dar numai n
cazul in care este admis printr-o hotrre definitiv,
A doua cauz de ntrerupere a cursului prescripiei este recunoaterea dreptului a crui aciune se prescrie, fcut de
beneficiarul prescripiei.
Pentru ca s aib drept efect ntreruperea cursului prescripiei, recunoaterea datoriei de ctre debitor trebuie s fie
nendoielnic, adic s rezulte cu certitudine din aciunile debitorului. Nu este neaprat necesar ca recunoaterea s fie
expres. Ea poate fi i tacit. Rmne s menionm c aceast cauz ntrerupe cursul prescripiei n toate litigiile,
indiferent de faptul dac parte a raportului juridic este persoan fizic sau persoan juridica.
Conform art 279 alin. (1) din Codul civil, n cazuri excepionale, dac instana de judecat constat c termenul de
prescripie extinctiv nu este respectat datorit unor mprejurri legate de persoana reclamantului, dreptul nclcat al
persoanei este aprat".
Prevederile acestui articol oblig instana de judecat s controleze cauzele depirii termenului de prescripie i, dac
exist pricini ntemeiate, s repun prescripia n termenul pierdut, aprnd astfel dreptul subiectiv nclcat. In cazul
repunerii n termen, organul jurisdictional este obligat s arate cauzele temeinic justificate ale depirii prescripiei.
Legea nu prevede care anume cauze se consider temeinic justificate, acestea fiind stabilite n fiecare caz concret de
ctre instana judectoreasc.
Codul civil a stabilit i o a dou condiie care trebuie respectat la repunerea In termenul de prescripie. Art. 279 alin.
(2) prevede c repunerea n termen nu poate fi dispus dect dac partea i-a exercitat dreptul la aciune nainte de
mplinirea unui termen de 30 de zile, calculat din ziua n care a cunoscut sau trebuia s cunoasc ncetarea motivelor
care justific depirea termenului de prescripie.

3.3 Speta
Hotarirea este ileagala deoarece conform art.277 alin1 b, V a recunoscut datoria, de aceia instanta de judecata trebuie
sa solutioneze cazul.

Test 3
1. Termenul procurii i ncetarea valabilitii ei
1.1 Relatai despre termenul procurii i semnificaia momentului ncetrii valabilitii procurii.
Termenul procurii. Procura este valabil n termenul stabilit n cuprinsul ei, ns nu mai mult de termenul stabilit de
lege. Potrivit regulii generale, termenul de valabilitate al procurii este de cel mult trei ani. Procura eliberat pentru
ncheierea unor acte juridice n afara Republicii Moldova i autentificat notarial este valabil pn la anularea ei de
ctre persoana care a eliberat-o. Dac termenul nu este indicat, procura este valabil timp de un an de la data
ntocmirii. Termenul de valabilitate al procurii de substituire nu poate s depeasc termenul de valabilitate al
procurii iniiale, n al creia termen a fost dat.
Dac n procur nu este indicat data ntocmirii, ea nu are valoare juridic.

1.2Analizai temeiurile ncetrii valabilitii procurii i efectele care survin.

Incetarea valabilitii procurii. Aciunea procurii nceteaz, de regul, odat cu svrirea aciunilor pentru a cror
efectuare a fost eliberat. Pe lng aceast regul,
art.255 din Codul civil stabilete c valabilitatea procurii nceteaz i la:
expirarea termenului ei;
revocarea mputernicirilor de ctre reprezentat; persoana care a eliberat procura
poate revoca mputernicirile i anula valabilitatea procurii n orice moment; orice
clauz contrar este nul;
renunarea reprezentantului de a executa mputernicirile delegate; persoana
creia i este eliberat procura poate renuna la ea n orice moment; orice clauz
contrar este nul;
dizolvarea persoanei juridice care a avut calitatea de reprezentat, precum i a
celei care a avut calitatea de reprezentant;
decesul, declararea dispariiei fr urm a persoanei fizice care a avut calitatea de
reprezentat sau calitatea de reprezentant;
declararea incapacitii persoanei fizice care a avut calitatea de reprezentat sau de reprezentant sau limitarea ei n
capacitatea de exerciiu.
Dac valabilitatea procurii de baz a ncetat, nceteaz i valabilitatea procurii de substituire

1.3Soluionai urmtoarea spe:

.Catre banca cerintele mostenitorului nu vor fi satisfacute dar mostenitorul poate inaenta o acrtiune de judecata
impotriva lui M cerind sa i se restitue toti banii deoarece procura dupa moartea lui N este nevalabila conform art.255
alin 1 g.
2. Capacitatea de exerciiu a persoanei fizice
Definii capacitatea de exerciiu a persoanei fizice i descriei caracterele ei juridice.
Capacitate de folosin are orice persoan fizic, iar capacitate de
exerciiu numai persoana fizic avnd maturitate psihic, maturitate de care legea leag
dobndirea acestei capaciti.
Maturitatea psihic i, prin urmare, capacitatea de exerciiu se dobndesc numai dup
ce minorul ajunge la o anumit vrst. De aceast realitate a inut seama legiuitorul,
stabilind deosebirea dintre simpla existen a omului, suficient pentru i se conferi
calitatea de subiect de drept civil, i aptitudinea lui de a aciona pe deplin, n mod
contient i singur, necesar pentru a i se conferi capacitatea de a participa la viaa juridic, ncheind personal acte
juridice civile.
Ca i capacitii de folosin, capacitii de exerciiu a persoanei fizice i sunt
specifice urmtoarele caractere juridice: legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea i
intangibilitatea.
Legalitatea capacitii de exerciiu const n faptul c aceast capacitate este opera
legiuitorului, c instituirea, stabilirea coninutului i ncetarea ei sunt stabilite prin lege,
voina individual a omului neavnd nici un rol. Unicul izvor al capacitii de exerciiu a persoanei fizice este legea,
iar normele legale
respective au caracter imperativ, persoanele fizice neavnd posibilitatea de a deroga de la
ele.
Generalitatea privete coninutul capacitii de exerciiu, constnd n aptitudinea
abstract a persoanei fizice de a dobndi i exercita drepturi civile i de a-i asuma i de a
executa obligaii civile prin ncheierea de orice act civil, cu excepia celor interzise de lege.
Inalienabilitatea capacitii de exerciiu a persoanei fizice const n faptul c nimeni
nu poate renuna, nici n tot, nici n parte, la capacitatea de exerciiu. Prin urmare, nimeni
nu poate ncheia valabil vreun act juridic care s aib ca obiect transmiterea alternativ a
capacitii sale de exerciiu. Prin voina sa, persoana fizic nu poate renuna la capacitatea
de exerciiu, nici a o nstrina.
Intangibilitatea capacitii de exerciiu este prevzut expres la art. 23 alin. (3) din
Codul civil, care dispune c nimeni nu poate fi limitat n capacitatea de exerciiu dect n
cazul i n modul prevzute de lege.

2.2Determinai, conform Codului civil, categoriile capacitii de exerciiu.

Spre deosebire de capacitatea de folosin, recunoscut tuturor persoanelor fizice,
capacitatea de exerciiu nu poate fi egal. Ea se prezint diferit, n funcie de gradul de
discernmnt al persoanei.
Prezena capacitii de folosin este o premis a capacitii de exerciiu, dar
insuficient. Capacitatea de exerciiu presupune discernmntul n virtutea cruia omul i
poate reprezenta consecinele juridice civile ale manifestrii sale de voin.
Codul civil reglementeaz n art. 20-25:
1 ) capacitatea de exerciiu deplin:
a) capacitatea de exerciiu a persoanelor majore (care au mplinit vrsta de 18 ani);
b) capacitatea de exerciiu a persoanelor care s-au cstorit naintea mplinirii
vrstei de 18 ani;
c) capacitatea de exerciiu a persoanelor emancipate.
2) capacitatea de exerciiu restrns:
a) capacitatea de exerciiu a minorilor cu vrst ntre 14 i 18 ani;
b) capacitatea de exerciiu a minorilor cu vrst ntre 7 i 14 ani;
c) capacitatea de exerciiu a persoanelor limitate n aceast capacitate din
cauza abuzului de buturi alcoolice i folosirii substanelor narcotice;
3) lipsa capacitii de exerciiu:
a) a minorilor cu vrst ntre 7 i 14 ani;
b) a persoanelor lipsite de capacitatea de exerciiu n conformitate cu
prevederile art. 24 din Codul civil.

2.3Speta
Nina nu a avut dr. de incheia un contract de vinzare cumparare a bunului comun astfel contractul e declarat nul.Astfel
sotul daca se adreseaza in instanta de judecata va avea cistig de cauza, deoarece Nina nu are dr. de a incheia act juridic
de dispozitie deoarece la incheerea asemenea acotr juridice de dispozitie se inchee cu acordul ambilor soti
(proprietate).

3 Condiiile de valabilitatea a actului juridic civil

3.1 Definiia i enumerai prin prisma Codului civil condiiile de valabilitate a actului
juridic civil.

Pentru a fi valabil, actul juridic civil trebuie s ndeplineasc o serie de condiii

eseniale (de fond),prin condiii de valabilitate nelegndu-se cerinele stabilite de lege sau de
pri pentru valabilitatea actului.
Codul civil cuprinde un capitol aparte dedicat condiiilor de valabilitate a actului
juridic, acesta fiind capitolul II, "Condiiile de valabilitate a actului juridic" (articolelel99-215). Din coninutul acestor
articole se desprind patru condiii de valabilitate a actului juridic civil: a) consimmntul b) obiectul
c) cauza d) forma . In afar de aceste condiii de valabilitate exist
nc dou, cuprinse n alte compartimente ale Codului civil, i anume corespunderea
actului juridic legii, ordinii publice i bunelor moravuri ; capacitatea de a
contracta . Ultimele articole se refer la capacitatea de a contracta a persoanelor
fizice, ce se refer la capacitatea de a contracta a persoanei
juridice.
Din cele expuse rezult c exist urmtoarele condiii de valabilitate a actului juridic
civil:
1)corespunderea actului juridic prevederilor legii, ordinii publice i bunelor
moravuri;
2)capacitatea persoanei de a ncheia actul juridic;
3)consimmntul valabil al persoanei sau al persoanelor de a ncheia actul
juridic;
4)obiectul actului juridic de a fi determinat, determinabil i licit;
5)o cauz corespunztoare legii, ordinii publice i bunelor moravuri;
6)forma actului juridic civil.

3.2 Clasificai condiiile de valabilitate a actului juridic civil.

3.3 Soluionai urmtoarea spe:

Transmiterea in proprietate a bunurilor imobile are loc la oficiul cadastral teritorial,daca aceta nu se autentifica notarial
adica nerespectarea temenului atrage nulitatea contractului.Si daca i termen de 3 luni de la data autentificarii notariale
nu se inregistreaza la OCT duce la aceia ca subectii de dr. in cauza nu pot avea dr de proprietate.Dr. de proprietatea
acestor bunuri se dobindeste de la data inscrierii in oficiul cadastral teritorial.
TEST 4
1.Reprezntarea fara imputerniciri si cu depasirea imputernicirilor
1.1Descrieti continutul reprezentarii fara imputerniciri si cu depasirea imputernicirilor.
Reprezentarea fr mputerniciri. Codul civil stabilete, c actul juridic ncheiat n numele unei persoane fr a avea
mputernicirea de reprezentare produce efecte pentru reprezentat (d natere, modific sau stinge obligaii) numai dac
acesta din urm l confirm ulterior. Confirmarea ulterioar a actului este valabil atunci cnd se face expres prin
declaraii verbale, prin acte scrise ori prin aciuni concludente care arat c reprezentatul accept condiiile n care a
fost ncheiat contractul.Dac persoana care a acionat fr mputerniciri adreseaz reprezentatului o cerere de a
confirma actul ncheiat, confirmarea se consider fcut numai dac are forma unei declaraii exprese adresate
persoanei care a acionat fr mputerniciri. prin urmare, dei nu se stipuleaz expres, legiuitorul a folosit cuvntul
cerere pentru a arta c persoana care a acionat fr mputerniciri se adreseaz reprezentatului n form scris, iar
acesta trebuie s rspund la fel, n scris. Dac declaraia de confirmare nu este remis n termen de 2 sptmni de la
data primirii cererii, se consider c reprezentatul a refuzat s confirme actul juridic.
Prin depire a mputernicirilor la ncheierea actului juridic se nelege majorarea arbitrar de ctre reprezentant a
volumului de drepturi acordat de reprezentat sau de lege. Rezult c reprezentantul i-a extins, din proprie iniiativ i
fr a coordona cu reprezentatul, mputernicirea de reprezentare, n cazul n care reprezentantul depete puterile ce i
s-au conferit, actul ncheiat este inopozabil n msura n care i-a depit mputernicirile, cu excepia situaiei cnd
ulterior intervine o ratificare. Reprezentarea fr mputerniciri poate fi privit ca o gestiune de afaceri sau ca o
promisiune a reprezentantului de a-1 determina pe reprezentat s ratifice ulterior actul ncheiat fr mputernicire.

1.2Determinati care abateri sunt considerate depasire a imputernicirilor si care sunt posibilitatile
persoanei in al carui nume sa actionat fara imputerniciri.
Se consider depire a mputernicirilor abaterea de la indicii cantitativi sau calitativi.
Este o abatere de la indicii cantitativi majorarea: numrului, greutii sau dimensiunii;
termenului stabilit de ncheiere sau de executare a contractului; preului de vnzare sau de cumprare.Este o depire a
mputernicirilor abaterea de ordin calitativ n privina:
calitii sau particularitilor obiectului actului juridic; alegerii contragentului cu care va trebui s se ncheie actul
juridic; caracterului actului juridic (s-a mputernicit ncheierea unui contract de nchiriere, dar reprezentantul a ncheiat
un contract de vnzare - cumprare).
persoana n al crei nume s-a acionat fr mputerniciri sau cu depirea acestora are dou posibiliti: a) s accepte
actul juridic; b) s nu-1 accepte. Dac se accept actul juridic, acceptarea trebuie s fie expres (prin declaraii verbale
sau scrise) ori prin aciuni concludente de executare a actului juridic. Aciuni concludente ar fi primirea bunurilor de la
terul cu care a contractat reprezentantul, ntocmirea dispoziiilor de plat ori svrirea unor alte aciuni care
demonstreaz c reprezentatul este de acord cu condiiile actului juridic. Acceptarea reprezint un act juridic unilateral,
prin care reprezentatul i exprim voina de a prelua drepturile i obligaiile din actul juridic ncheiat fr sau cu
depirea mputernicirilor. Refuzul persoanei n al crei nume s-a acionat fr mputerniciri sau cu depirea acestora
de a prelua drepturile i obligaiile nu poate fi calificat drept act juridic, deoarece nu este ndreptat spre naterea,
modificarea sau stingerea unui raport juridic, ci spre neadmiterea apariiei raportului juridic ntre sine i ter.
1.3Argumentati care este raspunderea reprezentantului ce a actionat fara imputerniciri.
Persoana care a ncheiat un act juridic fr mputerniciri sau cu depirea mputernicirilor, n cazul n care nu poate
demonstra c a avut mputerniciri, este obligat, la alegerea celeilalte pri, s execute actul juridic ori s repare
prejudiciul cauzat.Dac nu tia despre lipsa mputernicirilor, reprezentantul este obligat numai la repararea
prejudiciului adus din cauza faptului c cealalt parte era convins c a dat mputerniciri i numai n msura n care
valabilitatea actului juridic prezenta interes pentru cealalt parte.Reprezentantul care a acionat fr mputerniciri este
exonerat de rspundere dac cealalt parte tia sau trebuia s tie despre lipsa mputernicirilor. Reprezentantul nu
poart rspundere nici atunci cnd este limitat n capacitatea de exerciiu, cu excepia cazurilor cnd a acionat cu
ncuviinarea curatorului.

2.Capacitatea de exercitiu deplina.

2.1 Definiti capacitatea de exercitiu deplina si descrieti continutul ei.
Capacitatea de exerciiu deplin este aptitudinea persoanei fizice de a-i dobndi prin aciunile sale orice drept
personal nepatrimonial ori patrimonial i de a-i asuma orice obligaie, adic de a-i realiza capacitatea de folosin
care i aparine n tot ntregul. Dup regula general, capacitatea de exerciiu deplin apare odat cu mplinirea unei
anumite vrste, stabilite expres de lege. Conform Codul civil, capacitatea de exerciiu deplin ia natere n momentul
majoratului, adic al mplinirii vrstei de 18 ani. Aceasta este regula general a naterii capacitii de exerciiu deplin
a persoanei fizice. Persoana fizic avnd capacitate de exerciiu deplin poate svri orice aciune ce nu contravine
legii. Determinarea coninutului capacitii de exerciiu depline se face numai generic, deoarece este imposibil
prezentarea exhaustiv a drepturilor i obligaiilor civile pe care persoana fizic le-ar putea dobndi prin acte juridice
civile ncheiate personal.Coninutul capacitii de exerciiu depline cuprinde toate drepturile i obligaiile civile pe care
le poate dobndi i exercita, asuma i ndeplini persoana fizic prin ncheierea de acte juridice civile. Deci, persoana
fizic cu capacitate de exerciiu deplin are aptitudinea de a ncheia orice fel de act juridic civil.

2.2Determinati care persoane fizice au capacitatea de exercitiu deplina.

Codul civil prevede c au capacitate de exerciiu deplin persoanele:majore (care au mplinit vrsta de 18 ani);care s-
au cstorit pn la atingerea vrstei de 18 ani;emancipate.
Dup regula general, capacitatea de exerciiu deplin apare odat cu mplinirea unei anumite vrste, stabilite expres
de lege. Conform Codul civil, capacitatea de exerciiu deplin ia natere n momentul majoratului, adic al mplinirii
vrstei de 18 ani. Aceasta este regula general a naterii capacitii de exerciiu deplin a persoanei fizice.Legislaia
naional recunoate capacitatea de exerciiu deplin i persoanelor care s-au cstorit nainte de a mplini vrsta de 18
ani. Astfel Codul civil prevede c minorul dobndete prin cstorie capacitate deplin de exerciiu. Codul civil n
vigoare prevede i un al treilea mod de dobndire a capacitii de exerciiu depline, emanciparea - minorul care a atins
vrsta de 16 ani poate fi recunoscut ca avnd capacitate de exerciiu deplin dac lucreaz n baza unui contract de
munc sau, cu acordul prinilor, adoptatorilor sau curatorului, practic activitate de ntreprinztor.
Pentru ca minorul s poat fi emancipat, trebuie ntrunite urmtoarele condiii: minorul s aib cel puin 16 ani
;minorul s fie angajat n cmpul muncii; sau s practice activitate de ntreprinztor.

2.3Solutionati urmatoarea speta : Minorul n vrst de 17 ani, angajat n cmpul muncii, solicit s fie emancipat. Unul
din prini este de acord cu emanciparea, iar cellalt nu dorete ca minorul s fie emancipat. Va fi emancipat minorul
n condiiile indicate n spe? Care sunt condiiile emanciprii ? Care este organul competent de a decide emanciparea
? Argumentai rspunsurile.

Emanciparea minorului poate fi efectuat prin hotrre a autoritii tutelare sau prin hotrre a instanei judectoreti.
Asupra emanciprii va decide autoritatea tutelar dac i vor da acordul ambii prini. Dac unul dintre prini nu este
de acord cu emanciparea copilului minor, emanciparea se va face prin hotrre judectoreasc.

3. Consimmntul - condiie de valabilitate a actului juridic civil.

3.1.Definii consimmntul ca condiie de valabilitate a actului juridic civil i descriei principiile ce stau la baza
formrii lui.
Consimmntul, ca o condiie de valabilitate a actului juridic civil, este definit n Cod.Civ: 'Consimmntul este
manifestarea, exteriorizat, de voin a persoanei de a ncheia un act juridic". Prin urmare, consimmntul este, n
primul rnd, o voin, ns, pentru a "mbrca" forma de consimmnt, aceast voin trebuie manifestat n exterior.
In literatura de specialitate se evideniaz dou principii ale voinei juridice: a) principiul autonomiei de voin; b)
principiul voinei reale. Principiul autonomiei de voin. Potrivit acestui principiu, persoanele sunt libere s ncheie
orice gen de act juridic, indiferent de faptul dac acesta are sau nu o reglementare expres. Ele sunt libere, de
asemenea, s modifice condiiile actului juridic, desigur n conformitate cu art. care sancioneaz cu nulitate absolut
actul juridic ce contravine legii, ordinii publice i bunelor moravuri. Acest principiu denot i faptul c persoanele sunt
n drept s nu ncheie acte juridice. mmmPrincipiul voinei reale. S-a subliniat deja faptul c, pentru a fi productoare
de efecte juridice, voina persoanei trebuie exteriorizat. Se presupune deci c voina intern urmeaz a fi exteriorizat.
Se mai presupune c ceea ce este exteriorizat corespunde voinei interne. Situaia aceasta este dominant. Potrivit
primei concepii, denumite i concepie subiectiv, prioritate are voina intern. Aceast concepie acord mari
prioriti celui ce se obliga. Potrivit concepiei obiective, prioritate se acord voinei declarate. Aceast concepie este
practic, fiindc d o stabilitate securitii circuitului civil.

3.2. Determinai i analizai condiiile de valabilitate a consimmntului

Pentu afi valabl ,consimtaminul trbuie sa ideplneasca urmatoaleconditii: s provin de la o persoan cu discernmnt;
s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice; s fie exteriorizat; s nu fie viciat. Consimmntul trebuie s
provin de la o persoan cu discernmnt. nseamn c persoanele care ncheie actul juridic trebuie s-i dea seama de
aciunile pe care le svresc prin ncheierea actului juridic, de consecinele ncheierii lui. Dispun de discernmnt
numai persoanele cu capacitate de exerciiu. Nu au discernmnt pentru ncheierea de acte juridice civile persoanele
fizice lipsite de capacitatea de exerciiu, , i minorii sub vrsta de 7 ani Consimmntul trebuie s fie dat cu intenia
de a produce efecte juridice. nseamn c manifestarea de voin trebuie fcut cu intenia de a produce efecte juridice,
adic de a da natere, a modifica ori a stinge un raport juridic civil. Cu alte cuvinte, voina trebuie s fie exprimat n
aa fel, nct cei crora le este adresat s o neleag "ca fiind una productoare de efecte juridice". Consimmntul
trebuie s fie dat cu intenia de a produce efecte juridice. nseamn c manifestarea de voin trebuie fcut cu intenia
de a produce efecte juridice, adic de a da natere, a modifica ori a stinge un raport juridic civil. Cu alte cuvinte, voina
trebuie s fie exprimat n aa fel, nct cei crora le este adresat s o neleag "ca fiind una productoare de efecte
juridice. Pentru validitatea consimmntului, manifestarea de voin trebuie s corespund voinei reale, adic
voinei interne, care constituie substana actului juridic i d natere raportului juridic. Declaraia de voin nu este
dect mijlocul prin care voina intern se exteriorizeaz. Dup cum voina intern nu produce efecte juridice dac nu
este exteriorizat, aa i declaraia de voin care nu corespunde voinei reale, voinei interne, de a ncheia actul, nu
produce efecte juridice. Consimmntul trebuie s nu fie viciat. Codul civil prevede c este valabil consimmntul
neviciat. Am vzut c voina intern poate produce efecte juridice dac, pe lng ndeplinirea altor condiii, ea
coincide cu voina exteriorizat. n cazul n care voina intern nu coincide cu voina exteriorizat, sunt prezente viciile
de consimmnt.
3.3. Soluionai urmtoarea spe : Sergiu, Sorin i Andrei, fiind buni prieteni, s-au neles s vizioneze mpreun un
meci de fotbal. In acest scop, Sergiu le-a propus s se ntlneasc la el acas. Totodat au convenit c Segiu cumpr
10 sticle de bere Tuborg, Sorin vine cu 10 pachete de cartofi free, iar Andrei cumpr igri. Sergiu i Sorin au
cumprat cele necesare, iar la ora stabilit Andrei n-a venit, fapt ce i-a suprat pe primii. Ei au cerut de la Andrei
restituirea cheltuielilor suportate n legtur cu nerespecrarea nelegerii lor. Andrei a refuzat, iar Sergiu i Sorin s-au
adresat n judecat. Care va fi soluia instanei d ejudecat? Soluionai cazul. Argumentai rspunsul.

In cazul n care manifestarea de voin a fost fcut cu o rezerv mintal cunoscut de destinatarul acesteia, din glum,
din politee, ea lipsete intenia de a produce efecte juridice. De exemplu, nu se poate considera c exist o manifestare
de voin fcut cu intenia de a produce efecte juridice n cazul n care patru prieteni au convenit ca n fiecare smbt
la orele zece s se ntlneasc i s joace tenis. Aceast manifestare de voin este o simpl nelegere amical, iar n
cazul n care unul dintre prieteni nu apare la ora convenit, nu se consider c nu i-a ndeplinit obligaia asumat, or,
voina lui de a veni la aceast or a fost fcut fr intenia de a produce efecte juridice.
TESTUL nr.5
I. Aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale.
1.1Definii onoarea, demnitatea i reputaia profesional.
Onoarea (din latinescul honor) este o categorie istoric, care a aprut odat cu societatea uman, o categorie spiritual
peren. Onoarea este aprecierea social a persoanei din partea societii. Din punct de vedere juridic, onoarea este
reflectarea calitilor persoanei n contiina societii.
Demnitatea este autoaprecierea calitilor morale, profesionale i de alt natur ale persoanei.
Reputaia profesional este o opinie (apreciere) a societii, format n decursul unei perioade, despre calitile
profesionale ale persoanei .Intre aceste trei noiuni exist o strns legtur, fiecare decurgnd una din alta i
completndu-se reciproc. n cazul persoanelor fizice, raporturile care duc la formarea noiunilor de onoare i demnitate
sunt mai largi dect n cazul persoanelor juridice. Exist noiuni ca demnitate ceteneasc, naional, profesional,
uman, locul central revenind celei de demnitate uman sau recunoaterii omului ca valoare social suprem. A stima,
a garanta i a apra demnitatea uman nseamn a stima i a apra drepturile fundamentale ale omului, a-i asigura
condiii normale de via.

1.2Analizai mecanismul de aprare a onoarei i demnitii i mijloacele de restabilire a onoarei i demnitii.

Aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale se reglementeaz n Codul civil, care dispune: "Orice persoan
are dreptul la respectul onoarei, demnitii i reputaiei profesionale".Orice persoan este n drept s cear dezminirea
informaiei care i lezeaz onoarea, demnitatea sau reputaia profesional dac cel care a rspndit-o nu dovedete c
ea corespunde realitii. Aprarea dreptului prevzut in Codul civil poate fi definit ca drept al persoanei (fizice sau
juridice) de a cere dovedirea faptului c afirmaiile care au impact negativ asupra onoarei, demnitii i reputaiei
profesionale nu corespund realitii. Aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale pe cale civil poate fi
fcut indiferent de vinovia celui care a rspndit informaia denigratoare. aciunea civil, al crei coninut este
aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale, poate fi naintat att n privina persoanei fizice, ct i n
privina persoanei juridice care a rspndit informaia ce lezeaz onoarea, demnitatea i reputaia profesional. In
dreptul civil aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale este posibil n toate cazurile de rspndire a
informaiei ce nu corespunde realitii. Legiuitorul a instituit prezumia conform creia informaiile rspndite se
consider c lezeaz onoarea i demnitatea pn la proba contrar. Deci, povara dovedirii veridicitii informaiei o
poart cel care a rspndit-o, adic prtul. Reclamantul va dovedi doar faptul rspndirii informaiei ce lezeaz
onoarea, demnitatea i reputaia sa profesional. Cu alte cuvinte, n cauzele de aprare a onoarei, demnitii i
reputaiei profesionale sarcina demonstrrii o are att reclamantul, ct i reclamatul. Reclamatul este obligat s
demonstreze c afirmaiile pe care le-a rspndit corespund realitii. Reclamantul, la rndul su, este obligat s
demonstreze numai faptul rspndirii afirmaiilor de ctre reclamat. Dreptul de a nainta cerere privind aprarea
onoarei, demnitaii i reputaiei profesionale o au persoanele despre care au fost rspndite informaii ce lezeaz
onoarea, demnitatea i reputaia profesional. Instana de judecat poate fi sesizat, pentru aprarea onoarei, demnitii
i reputaiei profesionale, de ctre persoane fizice cu capacitate de exerciiu deplin i de ctre persoane juridice.
Interesele minorilor i ale persoanelor lipsite de capacitate de exerciiu, care au nevoie de aprarea onoarei, demnitii
i reputaiei profesionale, sunt aprate de reprezentanii lor legali (prini, tutori) ori de curator. n cazul rspndirii
prin mijloacele de informare n mas a unor afirmaii ce nu corespund realitii, persoana denigrat este n drept s
adreseze o cerere de dezminire fie acestui organ, fie instanei de judecat. Dac mijlocul de informare n mas accept
cererea i public o dezminire, nu se mai poate cere aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale pe cale
judiciar. Nu este ns obligatorie adresarea prealabil ctre organul de informare n mas a cererii de publicare a
dezminirii. Persoana denigrat este n drept s adreseze direct instanei judectoreti o cerere de aprare a onoarei,
demnitii i reputaiei sale profesionale. Dac instana satisface aciunea, va indica n hotrre modalitatea de dez-
minire a afirmaiilor ce nu corespund realitii. Dac acestea au fost rspndite de ctre un organ de informare n
mas, instana judectoreasc l va obliga s publice, n cel mult 15 zile de la data intrrii n vigoare a hotrrii
judectoreti, o dezminire la aceeai rubric, pe aceeai pagin, n acelai program sau ciclu de emisiuni ori n alt mod
adecvat Modul de dezminire a afirmaiilor contestate prin alte mijloace dect cele de informare n mas se stabilete
de ctre instana judectoreasc Reclamantul poate pune n faa judecii problema reparrii prejudiciului cauzat. El
poate cere repararea att a prejudiciului material, ct i a celui moral3. Codul civil prevede c orice persoan n a crei
privin a fost rspndit o informaie ce i lezeaz onoarea, demnitatea i reputaia profesional este n drept, pe lng
dezminire, scear repararea prejudiciului material i moral cauzat astfel. ntinderea prejudiciului material se constat
n funcie de circumstanele reale, reclamantul fiind obligat s dovedeasc aceast ntindere. n schimb, Codul civil nu
conine prevederi care ar stabili mrimea compensaiei morale. Dup cum s-a afirmat mai sus, mrimea compensaiei
morale o stabilete n fiecare caz concret instana judectoreasc.

1.3Soluionai urmtoarea spe: C.R. s-a adresat n instana de judecat cu o cerere prin care a cerut s-i fie aprat
onoarea i demnitatea i s i se plteasc o recompens a prejudiciului moral n mrime de 1800 de lei. n susinerea
cerinelor sale, C.R. a indicat c la 15 mai 2005 ntr-o ceart cu prietenul su D.M. ultimul 1-a ofensat printr-o serie de
cuvinte denigratoare, numindu-1 tlhar, ho, bandit, c trebuie s stea la pucrie i multe altele de genul respectiv.
Considernd c n acest mod au fost rspndite informaii ce nu corespunde realitii, reclamantul a cerut instanei de
judecat s-1 oblige pe D.M. s dezmineasc informaia comunicat. Care va fi hotrrea instanei judectoreti ?
Argumentai rspunsul prin prisma Codului civil, precum i a Hotrrii Plenului Curii Supreme de Justiie din 27
martie 2003.

Prin rspndire a informaiilor ce lezeaz onoarea, demnitatea i reputaia profesional se nelege comunicarea unor
astfel de afirmaii terilor, unor anumite persoane, precum i unui cerc de persoane nedeterminate. Comunicarea unor
persoane nedeterminate poate avea loc prin publicare n pres, comunicare la radio, la televiziune etc. Hotrrea
Plenului Curii Supreme de Justiie din 27 martie 2003 lmurete c drept rspndire a informaiilor ce lezeaz
onoarea, demnitatea i reputaia profesional se consider publicarea n pres, transmiterea sau difuzarea n emisiuni
radiofonice i televizate, prezentarea n jurnale de actualiti i n alte mijloace de informare n mas, n referinele de
serviciu, precum i n discursurile publice, comunicarea lor n alt form, inclusiv oral, cel puin unei persoane. n
literatura de specialitate sunt purtate discuii privitoare la faptul dac poate fi considerat rspndire a informaiei
comunicarea ei ctre persoana la care se refer. Codul civil nu rspunde direct la aceast ntrebare. n schimb,
Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie din 27 martie 2003 specific c nu poate fi considerat rspndire
comunicarea unor informaii ce lezeaz onoarea, demnitatea i reputaia profesional persoanei la care se refer
acestea. n opinia mea, n astfel de cazuri, persoana ar trebui s cear dezminirea informaiei care nu corespunde
realitii i care lezeaz onoarea, demnitatea i reputaia sa profesional. Pentru susinerea acestei teze pot fi invocate
urmtoarele argumente: a) Codul civil nu prevede c nu se consider rspndire a informaiei comunicarea acesteia
ctre persoana la care se refer. n acest sens, Codul civil dispune c orice persoan este n drept s cear dezminirea
informaiei care i lezeaz onoarea, demnitatea i reputaia profesional. Prin urmare, se poate cere dezminirea
oricrei informaii denigratoare, inclusiv n cazul n care aceasta este comunicat persoanei la care se refer; b)
comunicarea informaiei denigratoare chiar numai persoanei la care se refer poate cauza suferine psihice.

IICapacitatea de exerciiu a minorului n vrst de la 14 la 18 ani.

2.1Definii capacitatea de exerciiu a minorilor n vrst de la 14 Ia 18 ani.
In literatura de specialitate, capacitatea de exerciiu a unor astfel de persoane este definit ca aptitudine a minorului cu
vrst ntre 14 i 18 ani de a dobndi i exercita drepturi subiective civile i de a-i asuma i exercita obligaii civile
prin ncheierea personal de acte juridice civile, cu ncuviinarea prealabil a ocrotitorului legal. Volumul capacitii
de exerciiu a minorului cu vrst ntre 14 i 18 ani este destul de larg. El poate dobndi drepturi civile i i poate
asuma obligaii civile fie de sine stttor (n cazurile stabilite de lege), fie cu acordul prinilor (adoptatorilor,
curatorului).

2.2Determinai coninutul capacitii de exerciiu a minorilor n vrst de la 14 la 18 ani.

Prin urmare, regula general ce se refer la capacitatea de exerciiu a minorului care a mplinit vrsta de 14 ani este de
a i se permite s ncheie acte juridice, ns cu acordul prinilor, adoptatorilor sau al curatorului. legiuitorul a stabilit
excepii de la aceast regul: minorul care a mplinit vrsta de 14 ani are dreptul fr consimmntul prinilor,
adoptatorilor sau al curatorului:s dispun de salariu, de burs sau de alte venituri rezultate din activitate proprie;s
exercite dreptul de autor asupra unei lucrri tiinifice, literare sau de art, asupra unei invenii sau a unui alt rezultat al
activitii intelectuale aprate de lege;s fac depuneri n instituiile financiare i s dispun de aceste depuneri n
conformitate cu legea;s ncheie actele juridice prevzute in Cod Civ. Dup lege, minorul este n drept s dispun de
salariul su (independent de sum), precum i de bunurile cumprate cu aceti bani238. Spunem c minorul care a
mplinit vrsta de 14 ani este n drept s dispun i de bunurile procurate din salariu si burs. Minorul care a mplinit
14 ani poate depune de sine stttor i dispune de banii depui dac i-a depus personal pe numele su. Minorul care a
mplinit vrsta de 16 ani are dreptul de a fi membru de cooperativ, n acest caz el posed orice drept, inclusiv
patrimonial, ca un astfel de membru. Minorul cu vrst ntre 15 i 18 ani rspunde pentru daunele materiale pe care le-
a cauzat. n cazul n care nu are bunuri ori salariu suficient pentru repararea prejudiciului, despgubirea prii se va
face de ctre prini, adoptatori sau curator, dac acetia nu vor dovedi c dauna nu s-a produs din culpa minorului.

2.3Soluionai urmtoarea spe: Minorul n vrst de 17 ani prmind salariu de 2150 de lei i-a procurat un televizor.
Ulterior, 1-a vndut fr acordul prinilor. Aflnd despre aceasta, tatl minorului a cerut desfacerea contractului,
invocnd art. 21 alin. (2) din Codul civil, conform cruia minorul ncheie acte juridice cu ncuviinarea prilor. Mai
mult ca att, el consider c televizorul trebuia s rmn n gospodria lor, n locul celui vechi pe care-1 aveau.
Soluionai acest litigiu? S-ar schimba situaia dac la vnzarea televizorului ar fi acordul mamei?

Codul civil prevede, la art. 21 alin. (1), c minorul care a mplinit vrsta de 14 ani ncheie acte juridice cu ncuviinarea
prinilor, adoptatorilor sau a curatorului, iar n cazurile prevzute de lege, i cu ncuviinarea autoritii tutelare. Cu
consimmntul prinilor (adoptatorilor, curatorului) minorul cu vrst ntre 14 i 18 ani poate ncheia diferite acte
juridice (s vnd ori s cumpere bunuri, s primeasc ori s fac un cadou, s ncheie contracte de mprumut etc).
Voina, n astfel de acte juridice, este exprimat personal de minor. Stabilind regula c minorul poate ncheia convenii
cu consimmntul prinilor, legea nu are n vedere numaidect consimmntul ambilor prini: e suficient
consimmntul unui printe, fiindc legislaia n vigoare stabilete principiul egalitii n drepturi a prinilor fa de
copilul lor. Legislaia, de asemenea, nu cere o form special a consimmntului prinilor, adoptatorilor sau
curatorului, ceea ce nseamn c acesta poate fi dat verbal sau scris. Spunem c minorul care a mplinit vrsta de 14
ani este n drept s dispun i de bunurile procurate din salariu, burs, fiindc bunurile date sunt atribuite la categoria
"alte venituri rezultate din activiti proprii",
III. Eroarea - viciu de consimmnt
3.1Definii eroarea i determinai cadrul legal ce reglementeaz eroarea.
Eroarea este falsa reprezentare a unei situaii, o prere greit despre unele mprejurri legate de ncheierea conveniei.
Nulitatea actului juridic afectat de eroare este reglementat in Codul civil. Codul civil definete eroarea considerabil;
indic n ce caz eroarea asupra motivului este considerabil, precum i unele consecine particulare ale actului juridic
afectat de eroare.Nu orice eroare duce la nulitatea actului juridic civil, doar eroarea considerabil afecteaz
valabilitatea consimmntului. Este rezonabil acest lucru, fiindc n cazul n care orice eroare ar putea duce la
nulitatea actului juridic, importana contractului s-ar diminua esenial i, n consecin, circuitul civil s-ar afla
permanent ntr-o situaie incert.
3.2Analizai circumstanele n virtutea crora eroarea este considerabil.
Eroarea este considerabil dac la ncheiere a existat o fals reprezentare referitoare la: a) natura actului juridic; b)
calitile substaniale ale obiectului actului juridic; c) prile actului juridic (partenerul sau beneficiarul), n cazul n
care identitatea acestora este motivul determinant al ncheierii actidui juridic. Eroarea asupra naturii actului juridic
civil. Prin eroare asupra naturii actului juridic civil se nelege situaia n care o parte crede c ncheie un anumit act
juridic, iar cealalt parte crede c ncheie un altul. De exemplu, vnztorul crede c ncheie un contract de nstrinare
cu condiia ntreinerii pe via (Codul civil, art. 839-845), iar cumprtorul crede c ncheie un contract de vnzare-
cumprare (art. 753-785). n acest caz, consimmntul se va considera viciat, Cu alte cuvinte, manifestarea de voin
este necorespunztoare realitii i de aceea un astfel de act va fi lovit de nulitate relativ. Eroarea asupra calitilor
substaniale ale obiectului actului juridic civil. i n acest caz, nu orice eroare asupra obiectului actului juridic civil
poate fi considerat viciu de consimmnt, ci doar eroarea care se refer la "calitile substaniale ale obiectului
actului juridic civil De cele mai dese ori, calitile obiectului actului juridic civil sunt determinate de prile actului
juridic. Anume din aceste considerente elementele prestaiei vor fi privite ca fiind substaniale ori nesubstaniale, dup
intenia prilor. De exemplu, exist eroare asupra calitii obiectului actului juridic n cazul n care o persoan, n loc
de un portret autentic, precum i-a dorit, cumpr din eroare o copie. Dac tia c portretul nu este original, persoana
nu l-ar fi cumprat. Eroarea asupra persoanei. Codul civil dispune n art. 227 c eroarea este considerabil atunci cnd
la ncheiere a existat o fals reprezentare referitoare la prile actului juridic n cazul n care identitatea acestora este
motivul determinat al ncheierii actului. Eroarea de drept este o fals reprezentare a existenei sau a coninutului unui
act normativ. eroarea ca viciu de consimmnt poate fi invocat att n cazul n care ambele (toate) prile
contractante au "suportat" acest viciu, ct i n cazul n care este afectat doar consimmntul unei singure pri.

3.3Soluionai urmtoarea spe :

A. (vnztor) i B. (cumprtor) au ncheiat contractul de vnzare-cumprare a unui imobil. La momentul ncheierii
contractului cumprtorul considera c plata impozitului pe bunurile imobiliare este de 0,05% din costul bunului.
Dup 30 de zile de la ncheierea contactului B. a procurat ziarul "Logos press" i a aflat c impozitul pe bunurile
imobile, conform legislaiei n vigoare, este nu 0,05%, ci 0,3%. B. s-a adresat ctre A. cu cerine de a desface
contractul de vnzare-cumprare pe motivul c s-a aflat n eroare la momentul ncheierii contractului despre mrimea
impozitelor ce urmeaz s fie achitate de proprietarii imobilelor. A. a respins cerina lui B., ultimul adresndu-se n
judecat. Ce hotrre trebuie s adopte instana judectoreasc? Argumentai rspunsul.

Numai eroarea de fapt poate invoca o cauz de anulare a actului juridic. n susinerea acestei afirmaii vine regula
general conform creia nimeni nu poate invoca necunoaterea legii. Pe de alt parte, cel mai important argument n
susinerea acestei afirmaii l constituie art. 227 din Codul civil, care prevede expres c eroarea este considerabil dac
la ncheierea actului juridic a existat o fals reprezentare referitoare la trei elemente: natura actului; calitile
substaniale ale obiectului actului juridic; prile actului putnd afecta valabilitatea actului juridic civil. Eroarea privind
existena i coninutul unei norme juridice166 nu este numit de legiuitor n aceast norm.
TESTUL nr.6
1Aprarea drepturilor civile
Definii i enumerai mijloacelor de aprare a drepturilor civile.
Drepturile subiective civile au importan pentru titular doar dac acesta le poate apra. Exist diverse mijloace de
aprare a drepturilor civile. n art. 11 din Codul civil, de exemplu, se stabilete c aprarea drepturilor civile se face
prin:recunoaterea dreptului; restabilirea situaiei anterioare nclcrii dreptului i suprimarea aciunilor prin care se
ncalc dreptul sau se creeaz pericolul nclcrii lui;recunoaterea nulitii actului juridic; declararea nulitii actului
emis de o autoritate public; impunerea la executarea obligaiei n natur; autoaprare; repararea prejudiciilor;
ncasarea clauzei penale; repararea prejudiciului moral; desfiinarea sau modificarea raportului juridic;
neaplicarea de ctre instana de judecat a actului ce contravine legiiemis de o autoritate public; alte ci prevzute de
lege.Prin mijloace de aprare a drepturilor civile se neleg mijloacele prin care titularul dreptului subiectiv civil tinde
s nlture atingerile aduse acestui drept, apelnd, dup caz, la organele competente.

1.2Analizai mijloacele de aprare a drepturilor civile.

Drepturile subiective civile pot fi aprate att pe cale judiciar, ct i pe cale extrajudiciar, inclusiv prin aciuni ale
titularului de drept, adic prin autoaprare. Totui, principalul mijloc de aprare a drepturilor civile este aciunea n
justiie, care nsoete aceste drepturi i care permite titularului s fac apel la organele statului i la fora lui coercitiv
pentru a fi restabilit n drepturi. Recunoaterea dreptului. Necesitatea aplicrii metodei de recunoatere a dreptului
apare n cazul n care dreptul subiectiv al titularului este contestat, | negat sau n cazul n care exist pericolul real de a
fi exercitate asemenea aciuni. Recunoaterea dreptului constituie mijlocul de nlturare a strii de incertitudine n
relaiile dintre persoane, crearea condiiilor pentru realizarea acestui drept i evitarea unor aciuni din partea
persoanelor tere care atenteaz la realizarea lui fireasca. Recunoaterea dreptului ca mijloc de aprare a drepturilor are
loc pe cale judiciar. Cerina reclamantului de a i se recunoate dreptul este adresat instanei de judecat, care
confirm oficial existena sau lipsa acestuia. Restabilirea situaiei existente anterior nclcrii dreptului, un alt mijloc
independent de aprare a dreptului, se aplic atunci cnd dreptul subiectiv civil nclcat nu se stinge i poate fi
restabilit ca rezultat al nlturrii consecinelor negative ale nclcrii lui. Restabilirea situaiei anterioare nclcrii
dreptului const n svrirea unor aciuni, inclusiv revendicarea bunului din posesiune ilegal. Recunoaterea nulitii
actului juridic ca mijloc de aprare a drepturilor subiective civile este o sanciune civil, ndreptat mpotriva efectelor
actului juridic civil ncheiat cu nerespectarea condiiilor de valabilitate. Declararea nulitii actului emis de o autoritate
public se face n cazul n care actul ncalc drepturile titularilor, persoane fizice sau juridice, acetia fiind n drept s
cear instanei de judecat declararea nulitii lui. Dup ce constat c actul emis contravine legii i ncalc dreptul
subiectiv civil al titularului, instana de judecat l declar nul, total sau parial. n cazul dat nu se cere anularea lui
ulterioar de ctre autoritatea care 1-a emis.Impunerea executrii obligaiei n natur constituie un mijloc de aprare a
drepturilor de crean (obligaionale) ce se caracterizeaz prin faptul c debitorul este obligat, la cererea creditorului,
s execute prestaia la care s-a obligat. Acest mijloc de aprare a dreptului civil, dup cum am afirmat, se aplic n
raporturile obligaionale. Obligarea debitorului la executarea prestaiei n natur are ca scop protejarea intereselor
creditorului, care este ndreptit s cear anume prestaia la care s-a obligat debitorul, indiferent de faptul dac ultimul
susine c valoarea prestaiei propuse este mai mare dect cea datorat. ncasarea clauzei penale este, de regul, cel mai
des utilizat n raporturile obligaionale ca mijloc de aprare a drepturilor civile. Stabilirea clauzei penale prin contract
sau prin lege are ca scop prentmpinarea nclcrii drepturilor civile i stimuleaz executarea obligaiilor.
Autoaprarea, care ocup un loc aparte n sistemul mijloacelor de aprare a drepturilor subiective civile4, nu a fost
cunoscut Codului civil din 1964. Codul_civil al Republicii Moldova a preluat, n principiu, reglementrile referitoare
la autoaprare din Codul civil al Germaniei.

1.3Soluionai urmtoarea spe: Sergiu se ntorcea acas seara trziu de la o ntlnire. In apropiere de cas a vzut
cum din casa lui prin fereastra de la buctrie a srit o persoan necunoscut cu un rucsac n spate. Sergiu s-a dumerit
c acesta este un ho i c el se ndreapt spre o main amplasat nu departe de casa lui Sergiu. Ultimul s-a gndit c
houl vrea s fug i a spart roile de la main. Depistai la care mijloc de aprare a recurs Sergiu. Care este regimul
juridic al acestui mijloc de aprare. Care aciuni pot fi ntreprinse n baza acestui mijloc de aprare i la care a recurs
Sergiu? Argumentai rspunsurile.
Autoaprarea.. Codul civil al Republicii Moldova reglementeaz acest mijloc de aprare a drepturilor civile n art. care
dispune: "Nu sunt ilicite aciunile persoanei care, n scopul autoaprrii, ia, sustrage, distruge sau deterioreaz un bun
sau, n acelai scop, reine persoana obligat care ar putea s se ascund, sau nltur rezistena celui obligat s tolereze
aciunea, dac nu se poate obine asistena organelor competente i dac, fr o intervenie imediat, exist pericolul ca
realizarea dreptului s devin imposibil sau substanial ngreuiat".
Prevederile acestui alineat, permit relevarea urmtorului caracter al autoaprrii:
circumstanele exclud la momentul oportun posibilitatea apelrii la organele competente pentru a fi solicitat aprarea
dreptului subiectiv nclcat. In acest sens Codul civil prevede posibilitatea recurgerii la autoaprare "dac nu se poate
obine asistena organelor competente i, fr o intervenie imediat, exist pericolul c realizarea dreptului va deveni
imposibil sau substanial ngreuiat";
IICapacitatea de exerciiu a minorului n vrst de la 7 la 14 ani

2.1Definii capacitatea de exerciiu a minorilor n vrst de la 7 la 14 ani

n literatura de specialitate a fost expus prerea c minorul sub 14 ani este lipsit de capacitate de exerciiu, prere
justificat prin faptul c el poate ncheia numai un cerc foarte restrns de convenii, i acestea neimportante. Dup
regula general, minorul cu vrst ntre 7 i 14 ani nu poate ncheia de sine stttor acte juridice, acestea fiind
ncheiate n numele lui de ctre prini, adoptatori sau tutore. Codul civil prevede c toate actele juridice pentru i n
numele minorului pn la mplinirea vrstei lui de 14 ani pot fi ncheiate doar de prini, adoptatori sau tutore, n
condiiile legii.

2.2Determinai coninutul capacitii de exerciiu a minorilor n vrst de la 7 la 14 ani.

Capacitatea de exerciiu a minorilor din aceast categorie const n faptul c au dreptul s ncheie singuri actele
juridice prevzute expres in Codul civil, i anume: acte juridice curente de mic valoare care se execut la momentul
ncheierii lor; acte juridice de obinere gratuit a unor beneficii care nu necesit autentificare notarial sau nregistrarea
de stat a drepturilor aprute n temeiul lor; acte de conservare. n primul rnd, minorul cu vrst ntre 7 la 14 ani este n
drept s ncheie de sine stttor acte juridice curente de mic valoare, care se execut la momentul ncheierii lor. Astfel
de acte juridice trebuie s corespund cerinelor minorului specifice vrstei la care ncheie actul juridic. De exemplu,
un minor n vrst de 8 ani poate s cumpere produse alimentare: o pine, un kilogram de roii, o ngheat i altele
asemenea. O alt categorie de acte juridice pe care le poate ncheia minorul cu vrst ntre 7 i 14 ani sunt actele
juridice de obinere gratuit a unor beneficii care nu necesit autentificare notarial sau nregistrarea de stat a
drepturilor aprute n temeiul lor. De exemplu, un asemenea minor poate ncheia un contract de donaie prin care
primete n dar bunuri materiale. Legiuitorul ns a stabilit o singur restricie: nu se pot obine gratuit bunuri dac
nstrinarea lor necesit autentificare notarial sau drepturile aprute n temeiul lor necesit nregistrare de stat. O a
treia categorie de acte juridice care pot fi ncheiate de minorul cu vrst ntre 7 i 14 ani sunt actele de conservare. O
astfel de posibilitate a fost acordat acestei categorii de minori de Codul civil n vigoare, care prevede c act juridic de
conservare este actul prin care se urmrete prentmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil.

2.3Soluionai urmtoarea spe:

Mihai (10 ani) a motenit prin testament un teren (0,5 ha) i o casa. Deoarece Mihai locuia cu prinii la Chiinu, iar
bunurile motenite se aflau la Edine, tatl a decis s vnd terenul, iar casa s-o doneze unchiului lui Mihai, care locuia
la Edine. In scopul perfectrii contractelor corespunztoare, tatl lui Mihai s-a adresat la notar. Cum trebuie s
procedeze notarul? Argumentai rspunsul prin prisma Codului civil.

n primul rnd, minorul cu vrst ntre 7 la 14 ani este n drept s ncheie de sine stttor acte juridice curente de mic
valoare, care se execut la momentul ncheierii lor. O alt categorie de acte juridice pe care le poate ncheia minorul cu
vrst ntre 7 i 14 ani sunt actele juridice de obinere gratuit a unor beneficii care nu necesit autentificare notarial
sau nregistrarea de stat a drepturilor aprute n temeiul lor. Dup regula general, minorul cu vrst ntre 7 i 14 ani
nu poate ncheia de sine stttor acte juridice, acestea fiind ncheiate n numele lui de ctre prini, adoptatori sau
tutore.parerea proprie.

IIIDolul - viciu de consimmnt.

3.1Definii dolul i stabilii elementele structurale ale acestuia.
Dolul (viclenia) este un viciu de consimmnt care const n inducerea n eroare a unei persoane prin mijloace viclene
pentru a o determina s ncheie un act juridic. n esen, dolul este o eroare provocat.
Cu alte cuvinte, dolul este o eroare determinat prin circumstane fortuite, este opera de voin a unei persoane, de
regul parte a actului juridic civil, care utilizeaz mijloace viclene, ori de nelciune, pentru a sili cealalt parte s
ncheie un act juridic civil. Structural, dolul, ca viciu de consimmnt, presupune existena a dou elemente: unul
obiectiv (material) i cellalt subiectiv.Elementul obiectiv (material) const n utilizarea de mijloace viclene (iretenii)
- aciuni sau inaciuni - prin care persoana este indus n eroare. Aciunile se caracterizeaz prin acte de viclenie, de
prezentare fals a realitii i sunt consemnate in art. Cod Civ. Aceast norm stipuleaz c persoana care a ncheiat un
act juridic datorit unui doi poate cere nulitatea lui. Actul juridic civil poate fi declarat nul chiar i atunci cnd autorul
dolului estima c actul este avantajos pentru cealalt parte. Prin urmare, pentru a fi declarat nul actul, important este
ncheierea actului prin dol i nu consecinele actului ncheiat astfel. Elementul subiectiv const n intenia de a induce
n eroare. Cu alte cuvinte, elementul subiectiv al dolului const n intenia uneia dintre pri de a induce n eroare
cealalt parte pentru a o determina s ncheie un act juridic civil. Important este c elementul subiectiv exist i atunci
cnd "autorul dolului estima c actul juridic este avantajos pentru cealalt parte"

3.2Analizai condiiile dolului.

Pentru ca dolul s fie considerat viciu de consimmnt, se cer ntrunite urmtoarele condiii:
comportamentul dolosiv sau viclean trebuie s fie determinant la ncheierea actului juridic;dolul trebuie s emane de la
cealalt parte;dolul trebuie s fie anterior ncheierii actului juridic;dolul trebuie s fie dovedit de partea care l
invoc.Comportamentul dolosiv sau viclean trebuie s fie determinant la ncheierea actului juridic. Aceast condiie se
deduce din Codul civil, care prevede c poate fi declarat nul actul juridic a crui ncheiere a fost determinat de
comportamentul dolosiv sau viclean al uneia dintre pri. Acest comportament dolosiv sau viclean trebuie s fie de aa
natur, nct s joace un rol determinant la ncheierea actului juridic. Dolul trebuie s provin de la cealalt parte.
Aceasta este regula, iar excepia este prevzut la art. din Codul civil. Dup regula general, dolul afecteaz nulitatea
actului juridic civil dac provine de la o persoan care este parte a actului juridic. Acest lucru se deduce din art., care
prevede comportamentul dolosiv sau viclean (dolul) emannd de la una dintre pri. Aceast regul impune concluzia
c, dac provine de la un ter, dolul nu va influena valabilitatea actului juridic civil. Dolul trebuie s fie anterior
ncheierii actului juridic. Dei aceast condiie nu este prevzut expres n lege, actul juridic este valabil totui nI
cazul n care dolul survine dup ncheierea lui. Acest lucru este firesc, deoare-ce, la momentul ncheierii actului
juridic, consimmntul nu era viciat, prinurmare nu poate fi vorba de nulitatea actului. Dolul trebuie s fie dovedit de
partea care l invoc. Condiia estesimpl, constnd n faptul c dolul nu se prezum, ci trebuie dovedit de celcare l
invoc. Aceasta este o regul general, conform creia cel care invocceva trebuie s dovedeasc faptele invocate dac
legea nu prevede altfel. Dolulpoate fi dovedit prin orice mijloc de prob.
3.3Soluionai urmtoarea spe: Mihai 1-a indus n eroare pe Ion fapt ce 1-a determinat s procure de la Andrei un
set de linguri i furculie, care susinea c sunt de argint. Dup ncheierea contractului de vnzare-cumprare, Ion a
depistat c lingurile i furculiele nu sunt din argint i a cerut de la Andrei restituirea banilor. Utimul a refuzat, iar Ion
s-a adresat n judecat. Care temei de nulitate a invocat Ion? Care va fi hotrrea instanei de judecat? Argumentai
rspunsul.
Dolul trebuie s provin de la cealalt parte. Aceasta este regula, iar excepia este prevzut la art. din Codul civil.
Dup regula general, dolul afecteaz nulitatea actului juridic civil dac provine de la o persoan care este parte a
actului juridic. Acest lucru se deduce din art. 228 alin. (1), care prevede comportamentul dolosiv sau viclean (dolul)
emannd de la una dintre pri. Aceast regul impune concluzia c, dac provine de la un ter, dolul nu va influena
valabilitatea actului juridic civil. Art. 228 alin. ns conine excepia: "n cazul n care dolul este comis de un ter, actul
juridic poate fi anulat numai dac se demonstreaz c cealalt parte a tiut sau trebuia s tie despre dol". Cu alte
cuvinte, actul juridic n care o parte, dei nu este autorul dolului, tia sau trebuia s tie c un ter viciaz,
consimmntul contragentului su poate fi declarat nul. Pn la proba contrar, se consider c partea nu a tiut
despre dolul terului, adic trebuie dovedit c a tiut sau c trebuia s tie despre doi.
Test 7 Banii si titlurile de valoare
1.1 Definiti bani si titluri de valoare
Banii sunt o categorie special de bunuri care, datorit proprietilor lor deosebite,
reprezint echivalentul general al tuturor celorlalte bunuri, constituind un instrument
general al schimbului. Banii servesc la stingerea obligaiilor al cror obiect este o sum de
bani. Ei pot fi obiectul diferitelor categorii de contracte: de mprumut, de donaie etc.
Conform dispoziiilor art. 288 alin. (5) din Codul civil, banii sunt situai n categoria de
bunuri mobile. Moneda naional a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Numerarul
se afl n circulaie sub form de semne bneti de hrtie (bancnote) i de metal (monede).
Dreptul exclusiv asupra emisiunii monetare, conform art. 130 alin. (3) din Constituie,
aparine Bncii Naionale a Moldovei.
Banii au caractere proprii, naturale, fizice, independent de voina legiuitorului. Au
ns i caractere juridice, atribuite prin lege. De exemplu, conform art. 3 din Legea
1232/1992 cu privire la bani, moneda naional, leul, este unicul instrument de plat pe
teritoriul Republicii Moldova. Codul civil dispune la art. 302 alin. (1): "Moneda
naional, leul, constituie un mijloc legal de plat, obligatoriu pentru recepionare
conform valorii nominale pe ntreg teritoriul Republicii Moldova". Dup cum s-a
menionat, banii sunt bunuri mobile corporale (art. 288 alin. (5)), prin urmare, posesiunea
lor valoreaz titlu de proprietate, iar distrugerea face imposibil nlocuirea lor. Banii sunt
bunuri determinate generic (Codul civil, art. 294 alin. (2)), pieirealor fortuit nu
degreveaz debitorul de executarea obligaiei. Se mai poate spune c banii sunt atribuii
categoriei de bunuri fungibile (art. 293 alin. (1)), precum i categoriei de bunuri
consumptibile (art.295 alin. (1)), c ei se consum la prima ntrebuinare, dar nu prin
diminuarea substanei, ci prin ieirea lor din patrimoniul pltitorului, chiar dac, n
materialitatea lor, nu se consum i nu se uzeaz, ci servesc unor ntrebuinri repetate.
Banii, n calitate de bun, pot face obiectul att al drepturilor reale, ct i al celor de
crean. De cele mai dese ori, banii fac obiectul dreptului de proprietate i al dreptului de
uzufruct. n cazul raporturilor de crean, banii pot face obiectul diferitelor categorii de
contracte. De exemplu, n contractul de vnzare-cumprare, cumprtorul datoreaz preul
mrfii; n contractul de locaiune, locatarul datoreaz chiria stipulat n contract. Banii fac
obiectul plii i n cazul reparrii prejudiciului cauzat prin fapte ilicite.

TITLURILE DE VALOARE
n afar de bani, n circuitul civil se afl i alte documente bneti, printre care un loc
aparte l ocup titlurile de valoare.
Titlul de valoare este un document bnesc care atest dreptul patrimonial sau
raporturile de mprumut i care prevede, de regul, plata beneficiului n form de
dividende sau procente, precum i posibilitatea transmiterii ctre alte persoane a
drepturilor financiare i de alt natur, nscute din acest document. Cu alte cuvinte,
titlurile de valoare sunt documentele care dovedesc un drept patrimonial ce nu poate fi
realizat dect prin prezentarea documentului.
Titlurile de valoare pot fi: la purttor, la ordin i nominative.
Titlul de valoare la purttor nu are indicat titularul, dreptul nscris n el fiind
exercitat de posesor. Dreptul de proprietate asupra titlului de valoare la purttor se
transmite prin simpla lui nmnare, adic prin transmiterea pose
Conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 199-XIV cu privire la piaa valorilor mobiliare, valorile mobiliare se
emit n form de: a) valori mobiliare nominative materializate; b) valori mobiliare materializate la purttor; c)
valori mobiliare nominative nematerializate. Tot n acest articol se afirm c valorile mobiliare ale societilor
pe aciuni i derivatele lor pot fi numai nominative. siunii. O astfel de procedur simplificat de transmitere a titlurilor
de valoare la purttor
face ca ele s circule intens pe pia. Din aceast categorie de titluri de valoare fac parte
cecul la purttor (Codul civil, art. 1263 alin. (1) lit. c)).
Titlul de valoare la ordin are meniunea c a fost emis la ordinul unei anumite
persoane. Aceasta poate s-l transmit unei alte persoane, printr-o simpl meniune numit
gir, iar aceasta, la rndul ei, poate s-l transmit mai departe n acelai mod {cambia).
Titularul actual al titlului Ia ordin poate cere realizarea dreptului su fr a se lua n
considerare raporturile juridice ale debitorului cu titularii anteriori, ca i n cazul titlurilor
la purttor.
Titlul de valoare nominativ poart indicarea precis a persoanei ndreptite s cear
realizarea dreptului ncorporat n acel titlu (cec nominal, aciune nominativ).

1.2 Clasific si analizati :

Pe piaa titlurilor de valoare din Republica Moldova, mai frecvent circul urmtoarele
titluri de valoare:
Aciunea, care este un titlu de valoare emis de o societate pe aciuni atestnd
apartenena ctre acionar a unei pri din capitalul ei social cu dreptul, ce decurge din
aceast apartenen, de a participa la conducerea societii, la distribuirea profiturilor n
timpul activitii societii i a averii, n cazul lichidrii ei. Evident, aciunile se pot emite
numai de ctre societile pe aciuni.
Conform Legii cu privire la societile pe aciuni, astfel de societate poate emite att
aciuni simple, ct i aciuni privilegiate. Art. 4 alin. (2) din Legea cu privire la piaa
valorilor mobiliare prevede c valorile mobiliare ale societilor pe aciuni pot fi numai
nominative.
Obligaiunea, care este un titlu de valoare ce atest dreptul posesorului ei de a primi
ntr-un termen de la emitent preul ei nominal i un procent fix din acest pre.
Obligaiunile pot fi nominative i la purttor. De asemenea, ele pot fi cu stabilirea
procentului care trebuie primit i fr stabilirea lui (obligaiuni care prevd, n loc de
primire a venitului sub form de procent din valoarea ei nominal, dreptul de a procura
diferite mrfuri sau de a beneficia de anumite servicii).
Cecul, care este un titlu de valoare ce conine o dispoziie scris, dat de emitent, de a
plti beneficiarului (purttorului) suma indicat. Cecul este, de regul, un titlu de valoare
nominativ, dar poate fi la purttor sau la ordin (Codul civil, art. 1263).
Cambia este un titlu de credit sub semnatura privata care pune in legatura in procesul crearii sale 3
persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de tragator in calitate de creditor, care da ordin debitorului
sau numit tras sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unuibeneficiar, fie la ordinul acestuia din
urma
1.3 Solutia
IICapacitatea de ex a pers limitatea in cap de ex
2.1 Temeiurile si ordinea limit in capacity de exercitiu

Se tie c simpla existen a persoanei fizice este suficient

pentru a avea drepturi i obligaii civile. Aceast existen ns nu este suficient pentru ca
subiectul de drept civil s poat ncheia personal acte juridice civile.
Capacitatea de exerciiu a persoanei fizice este reglementat n art. 19-26 din Codul civil. Definiia legal a capacitii
de exerciiu este expus n articolul 19, care prevede: "Capacitate de exerciiu este aptitudinea persoanei de a dobndi
prin fapt proprie i de a exercita drepturi civile, de a-i asuma personal obligaii civile i de a le executa".
Limitarea n capacitatea de exerciiu este posibil numai n cazurile prevzute de lege
(Codul civil, art. 23 alin.(3)). Limitarea n capacitatea de exerciiu const n faptul c
persoana fizic este lipsit de posibilitatea de a-i dobndi prin aciunile sale drepturi i
de a-i asuma obligaii pe care, n temeiul legii, le-ar putea dobndi i asuma. Cu alte
cuvinte, este vorba de reducerea volumului capacitii de exerciiu.
Pot fi limitai n capacitatea de exerciiu att minorii care posed capacitate de
exerciiu restrns (minorii ntre 14 i 18 ani), ct i cei care posed capacitate de exerciiu
deplin.
Limitarea minorului n capacitatea de exerciiu se admite n temeiul unei hotrri a
instanei judectoreti sau la cererea prinilor, adoptatorilor, curatorului ori a autoritii
tutelare242. Astfel, Codul civil prevede, la art. 21 alin. (3), c, dac exist motive
ntemeiate, minorul poate fi limitat de instana de judecat, la cererea prinilor,
adoptatorilor sau a curatorului ori a autoritii tutelare, n drepturile prevzute la alin.(2)
lit. a) i b) ale acestui articol.
Limitarea n capacitatea de exerciiu a persoanelor care consum abuziv buturi
alcoolice sau consum droguri i alte substane psihotrope. Art. 25 alin. (1) din Codul
civil prevede: "Persoana care, n urma consumului abuziv de alcool sau consumul de
droguri i de alte substane psihotrope, nrutete starea material a familiei sale poate fi limitat de ctre
instana de judecat n
capacitatea de exerciiu". Aceast norm se refer numai la persoanele care posed
capacitatea de exerciiu deplin.
Limitarea n capacitatea de exerciiu poate avea loc, conform art. 25, numai n cazul
abuzului de buturi alcoolice sau consumului de droguri i de alte substane psihotrope.
Alte abuzuri, cum ar fi jocurile de noroc, nu pot servi temei pentru limitarea n capacitatea
de exerciiu a persoanelor fizice. n al doilea rnd, temei pentru limitarea n capacitatea
de exerciiu este folosirea drogurilor i a altor substane psihotrope i a alcoolului n
msur s pun familia ntr-o stare material grea.

2.2 Efectele limitatii

Instana judectoreasc poate s-l limiteze pe minor n dreptul de a dispune de
salariu, de burs ori de alte venituri provenite din activiti proprii i chiar s-l priveze de
acest drept. Similar va fi i cazul exercitrii dreptului de autor. Adoptarea hotrrii se va
face n funcie de fiecare caz concret, de condiiile care au impact negativ asupra dezvoltrii
minorului. Astfel, hotrrea poate prevedea ca salariul ori bursa minorului s
fie eliberat, total ori parial, prinilor, adoptatorilor sau curatorului. Asupra persoanei limitate n capacitatea de
exerciiu se instituie curatel. n urma
limitrii n capacitatea de exerciiu, persoana nu poate ncheia acte juridice prin care s
dispun de bunuri, nici s primeasc salariu, pensie sau alte feluri de venituri i nici s
dispun de ele dect cu consimmntul curatorului (Codul civil, art. 5 alin. (2)).
Dac persoana fizic nceteaz s consume abuziv buturi alcoolice ori s consume
droguri i alte substane psihotrope, instana anuleaz prin hotrre limitarea ei n
capacitatea de exerciiu i desfiineaz curatel.
 2.3 Solutia
In cele ce urmeaz se va ilustra c este posibil
limitarea capacitii de exerciiu dac persoana abuzeaz de buturi alcoolice i folosete
substane narcotice. O asemenea limitare se face doar n condiiile legii, adic cu
respectarea prevederilor articolului 25 din Codul civil
Limitarea n capacitatea de exerciiu poate avea loc, conform art. 25, numai n cazul
abuzului de buturi alcoolice sau consumului de droguri i de alte substane psihotrope.
Alte abuzuri, cum ar fi jocurile de noroc, nu pot servi temei pentru limitarea n capacitatea
de exerciiu a persoanelor fizice. n al doilea rnd, temei pentru limitarea n capacitatea
de exerciiu este folosirea drogurilor i a altor substane psihotrope i a alcoolului n
msur s pun familia ntr-o stare material grea.
Este important faptul c persoana fizic va fi limitat n capacitatea de exerciiu
numai dac prin consumul abuziv de buturi alcoolice sau prin consumul de droguri i de
alte substane psihotrope creeaz familiei o stare material grea i nu lui nsui, dei
legislaia civil a cunoscut i astfel de reglementri.
Asupra persoanei limitate n capacitatea de exerciiu se instituie curatel. n urma
limitrii n capacitatea de exerciiu, persoana nu poate ncheia acte juridice prin care s
dispun de bunuri, nici s primeasc salariu, pensie sau alte feluri de venituri i nici s
dispun de ele dect cu consimmntul curatorului (Codul civil, art. 5 alin. (2)).
Dac persoana fizic nceteaz s consume abuziv buturi alcoolice ori s consume
droguri i alte substane psihotrope, instana anuleaz prin hotrre limitarea ei n
capacitatea de exerciiu i desfiineaz curatel.

3.1 Definiti violenta

Violenta poate fi definita ca fiind acel viciu de consimtamant ce consta in amenintarea unei persoane cu un rau,
amenintare sub efectul careia aceasta incheie un act juridic civil, act pe care altminteri nu l-ar fi incheiat. Trebuie
observat ca notiunea de violenta nu este utilizata cu
intelesul sau uzual, de agresiune prezenta ex ercitata asupra perso anei, ci cu
intelesul de amenintare cu un rau viitor, dar iminent. Mai mult decat atat, daca suntem in prezenta unei violente in
sens uzual, adica a unei constrangeri fizice actuale a persoanei (care este, spre exemplu, torturata fizic sau psihic
pentru a semna actul) aceasta nici nu constituie o violenta - viciu de consimtamant
Sub aspect structural violenta -; viciu de consimtamant este alcatuita, ca si dolul, din doua elemente:
un element ex terior, obiectiv, ce consta in amenintarea cu un rau.
Raul cu care se ameninta poate fi fizic, moral sau patrimonial; el poate privi fie persoana in cauza, fie sotul, sotia,
ascendentii sau descendentii, fie alte persoane ap ropiate, ce sunt legate de victima printr-o puternica afectiune;
un element subiectiv, ce consta in insuflarea unei temeri persoanei amenintate; tocmai aceasta temere este cea care
altereaza consimtamantul.

3.2 Clasific si evedentiati cond pt a invoca violenta

Violenta, pentru a fi viciu de consimtamant, trebuie sa intruneasca, cumulativ, doua conditii si anume:
- sa fie determinanta la incheierea actului juridic civil;
sa fie injusta sau nelegitima; deci, nu orice amenintare constituie violenta -; viciu de consimtamant. Este necesar ca
amenintarea sa constituie o incalcare a legii.
Spre ex emplu, amenintarea cu exectarea silita a debitorului care nu
isi executa obligatiile contractuale nu constituie o viciere a consimtamantului acestuia, deoarece are caracter legitim.

3.3 Solutia

Test 8 .Notiunea si clasificarea bunurilor

1.1 definiti si descrieti clasific bun in princip si acces.
Pornind de la coninutul art. 285, bunul poate fi definit ca lucru, fa de care pot
exista drepturi i obligaii patrimoniale i care poate fi folosit n viaa social,
precum i ca drept patrimonial. De exemplu, bunuri sunt: lucrurile care au o existen material i valoare
economic,
operele tiinifice, literare, artistice, inveniile etc. dac au o valoare economic i sunt
susceptibile de drepturi patrimoniale, drepturile de crean.
Bunurile principale i bunurile accesorii
Clasificarea bunurilor n principale i accesorii se face n raport cu corelaia dintre
ele. Codul civil, n art. 292 alin. (1), conine o noiune legal doar a bunurilor accesorii,
stipulnd: "Bunul destinat n mod permanent ntrebuinrii economice unui alt bun
(principal) i legat de acesta prin destinaie comun este un bun accesoriu atta timp ct
satisface aceast ntrebuinare". Referindu-se la bunurile principale, Codul civil
precizeaz c "toate celelalte bunuri sunt principale". Pornind de la prevederile legale,
bunurile principale i accesorii se pot defini astfel: "Principale sunt bunurile care au o
existen de sine stttoare, o destinaie economic proprie, adic pot fi folosite
independent, fr a servi ntrebuinrii unui alt bun". i, invers: 'Accesorii sunt bunurile
destinate s serveasc ntrebuinrii unor bunuri principale". De exemplu, antena de tele-
vizor, arcuul de vioar, cheile de la lact, beele pentru schi. Codul civil, n art. 292 alin.
(1), atribuie bunului accesoriu dou caractere:
existena unei legturi economice ntre el i bunul principal;
destinaia lui permanent ntrebuinrii economice a bunului principal. Starea de
accesoriu poate rezulta din raportul juridic de dependen fa
de altul, ca n cazul raportului de garanie (dreptul de gaj) sau din natura lucrurilor (arcu-
vioar).Pentru a fi n prezena bunului principal i a bunului accesoriu trebuie ca ambele
bunuri s se afle n proprietatea uneia i aceleiai persoane, cu alte cuvinte, ele trebuie s
aib acelai proprietar. Pentru a determina caracterul de bun accesoriu i de bun principal,
urmeaz a fi ndeplinite urmtoarele condiii:
-.ambele bunuri s fie n proprietatea aceluiai proprietar;
-.titularul dreptului de proprietate trebuie s stabileasc prin voina lui un
raport cu destinaia comun a ambelor bunuri.
Referitor la cea din urm condiie, n art. 292 alin. (2) este stipulat regula c
destinaia comun a ambelor bunuri poate fi stabilit de proprietarul lor. Aceast regul
poart un caracter dispozitiv, dnd prilor unui contract posibilitatea s deroge de la ea
prin voina lor comun.
1.2 importanta jur clasific in princip si accesorii
Importana juridic a clasificrii bunurilor n principale i accesorii const n faptul
c bunul accesoriu urmeaz soarta bunului principal dac prile nu au convenit altfel, fapt
confirmat expres prin dispoziia alin. (3) din art. 292: "Bunul accesoriu urmeaz situaia
juridic a bunului principal dac prile nu convin altfel". Dac bunul principal va fi
nstrinat (vndut, schimbat, donat), aceast soart o va avea i bunul accesoriu, fiind i el
nstrinat. n situaia de accesoriu se afl toate raporturile de garanie personal
(fideiusiunea) i raporturile reale (gajul).Bunul accesoriu, separat temporar de bunul principal, va avea aceeai calitate,
de bun accesoriu, dac ulterior i va relua locul, fiindu-i aplicabile regulile bunului accesoriu. La art. 292 alin. (5)
nu se specific perioada n care bunul accesoriu, separat de bunul principal, i pstreaz calitatea de
bun accesoriu deoarece, n fiecare caz concret, termenul va fi diferit. Important este faptul ca, ulterior separrii,
bunul accesoriu s revin la bunul principal.
1.3 Solutia
Bunul accesoriu urmeaz soarta bunului principal dac prile nu au convenit altfel, fapt
confirmat expres prin dispoziia alin. (3) din art. 292: "Bunul accesoriu urmeaz situaia
juridic a bunului principal dac prile nu convin altfel". Dac bunul principal va fi
nstrinat (vndut, schimbat, donat), aceast soart o va avea i bunul accesoriu, fiind i el
nstrinat. n situaia de accesoriu se afl toate raporturile de garanie personal
(fideiusiunea) i raporturile reale (gajul).Are dreptate cumparatorul deoarece comform codului civil daca partile nu au
convenit altfel atunci bunul accesoriu urmeaza soarta bunului princpal.
Declararea incapacitatii
2.1 Temeiurile si ordinea declararii incapacitatii
Spre deosebire de Codul civil din 1964, care includea n categoria de persoane
incapabile numai persoanele lipsite prin hotrre judectoreasc de capacitatea de
exerciiu, Codul civil n vigoare include n aceast categorie i minorii cu vrst de pn la
7 ani.
Drept temei pentru declararea incapacitii persoanei fizice, conform art. 25 din
Codul civil, "servesc bolile mintale sau deficienele mintale, din a cror cauz persoana
nu poate contientiza sau dirija aciunile sale".
Bolile mintale sau deficienele mintale, chiar adeverite prin certificat medical, nu dau dreptul a considera persoana ca
fiind incapabil. Ea poate fi declarat ca atare numai de
ctre instana de judecat. Conform art. 302 alin.(2) din Codul de procedur civil, pot
adresa cerere n judecat pentru declararea incapacitii membrii de familie ai persoanei,
rudele apropiate (prini, copii, frai, surori, bunici), procurorul, organul de tutel i
curatel, instituia psihiatric. Pentru declararea incapacitii persoanei fizice este necesar expertiza medico-legal
privind starea ei psihic. Ordonarea expertizei de constatare a strii psihice se face de
ctre instana judectoreasc n condiiile art. 305 din Codul de procedur civil. Dac
persoana n a crei privin este pornit un proces de declarare a incapacitii se eschiveaz
n mod vdit de la expertiz, instana poate pronuna o ncheiere privind trimiterea ei
forat la expertiz psihiatric. Examinarea cererii de declarare a incapacitii persoanei
fizice are loc cu participarea obligatorie a reprezentantului organului de tutel i curatel.
2.2 Efectele declararii incapacitatii
Dac n edina de judecat se constat c exist temei pentru declararea incapacitii,
instana adopt o hotrre prin care declar incapacitatea. Asupra persoanei declarate
incapabil, pe baza hotrrii judectoreti, organul de tutel i curatel instituie tutela.
Conform art. 24 alin. (2) din Codul civil, actele juridice n numele persoanei fizice
declarate incapabil se ncheie de ctre tutore. Aceast prevedere legal impune concluzia
c persoana declarat incapabil nu poate ncheia nici un act juridic, nici chiar de o
valoare foarte mic. Conform art. 222 alin. (1) din Codul civil, actul juridic ncheiat de o
persoan fr capacitate de exerciiu este nul.
n cazul n care persoana declarat incapabil s-a nsntoit sau dac starea sntii
ei s-a mbuntit, instana de judecat o declar capabil. O asemenea cerere poate fi
naintat de persoanele care au cerut declararea incapacitii. n acest caz, este necesar un
raport de expertiz psihiatric legal de constatare a faptului c persoana nu mai sufer de
boli mintale sau deficiene mintale. Pe baza hotrrii judectoreti, tutela se desfiineaz
(art. 24 alin. (3)).

2.3 Solutia
Asupra persoanei declarate incapabil, pe baza hotrrii judectoreti, organul de tutel i curatel instituie
tutela.
Conform art. 24 alin. (2) din Codul civil, actele juridice n numele persoanei fizice
declarate incapabil se ncheie de ctre tutore. Aceast prevedere legal impune concluzia
c persoana declarat incapabil nu poate ncheia nici un act juridic, nici chiar de o
valoare foarte mic. Conform art. 222 alin. (1) din Codul civil, actul juridic ncheiat de o
persoan fr capacitate de exerciiu este nul.Deci persoana declarata incapabila nu poate semna contracte de vinzare
cumparare si vinzatorul trebuie sa restituie banii deoarece contractul este considerat nul.

3 Cauza actului juridic civil

3.1
Act juridic cauzal este actul n care se poate identifica uor scopul. De exemplu, n
cazul vnzrii-cumprrii, scopul este de a transfera proprietatea asupra mcrufui' vancfuf
de fa viazCar fa campiritor. VzfabRitztez zctcdtci fa-ridic cauzal depinde de scopul lui, care
nu trebuie s contravin legii, ordinii publice i bunelor moravuri. Astfel, art. 207 alin. (3)
din Codul civil prevede c "este ilicit cauza care contravine legii, ordinii publice sau
bunelor moravuri". Majoritatea actelor juridice civile sunt cauzale. Trebuie totui a se releva c toate actele juridice
civile au
cauz. Altceva este dac ea influeneaz valabilitatea actului juridic, dup cum s-a vzut.
n cazul actului juridic abstract ns cauza nu este expres prevzut i nu influeneaz
valabilitatea lui. n acest sens, se poate trage concluzia c orice act juridic trebuie s aib
o cauz, adevr dedus i din coninutul art. 207 alin.(l), care prevede c actul juridic
ncheiat fr cauz nu poate avea nici un effect

3.2
Cauza motivaia, mobilul determinat, scopul care d sensul aciunii juridice a subiectului de drept.Exista 2 elemente
care compun cauza actului juridic:
a) scopul imediat scopul obligaiei const astfel:
- n contractele sinalagmatice reprezentarea mental a contraprestaiei;
- n contractele unilaterale cu titlu gratuit intenia de a gratifica cealalta parte;
- n actele reale reprezentarea remiterii lucrului.
b) scopul mediat element al cauzei care const n motivul determinant al ncheierii unui anumit act juridic. Acest
motiv privete fie nsuirile contraprestaiei, fie anumite caliti ale celeilalte priCondiiile
de valabilitate ale cauzei : - trebuie s existe;
- trebuie s fie licit;
- trebuie s fie real;
- trebuie sa fie moral.
Rolul i proba cauzei - convenia este valabil, cu toate c, cauza, nu este expres. Cauza este prezumat pn la
dovada contrarie. Astfel cauza este este valabil i atunci cnd ea este subneleas, implicit, iar sarcina probei revine
aceluia care invoc lipsa ori nevalabilitatea ei.Forma modalitatea de exteriorizare a hotrrii de a ncheia actul
juridic.
Astfel avem forma cerut pentru:
- valabilitatea actului juridic (ad validitatem);
- probarea actului (ad probationem);
- opozabilitatea fa de teri.
Sanciunea nerespectrii formei cerute pentru opozabilitate este neopozabilitatea, adic posibilitatea terului de a
ignora actul juridic invocat de pri.

3.3

Test 9
1 Notiunea si clasificarea bunurilor
Definiti bunurile si descrieti clasificarea bunurilor in divizibile si indivizibile
Este divizibil bunul care poate fi impartit in natura fara a I se schimba destinatia economica,de exemplu o bucata de
stofa ,un teren.
Este indivizibil bunul ale carui parti in urma divizarii pierd calitatile si destinatia lui , de exemplu un automobil.
Divizibilitatea bunurilor este privita sub 2 aspecte: fizic si juridic.Sub aspect fizic , sunt divizibile numai bunurile
corporale .Divizibilitatea fizica presupune existenta a 3 conditii:1) partile componente ale bunului sa posede calitatile
individuale ale intregului;2) partile sa ramina propriei destinatiei economice ale intregului; 3) partile sa nu sufere o
depreciere valorica disproportionala.Prin urmare ,divizibile sunt bunurile susceptibile de impartire fara a li se schimba
destinatia si indivizibile sunt bunurile care nu se pot imparti fara a li se schimba destinatia.
Determinati importanta juridica a clasificarii bunurilor in divizibile si indivizibile.
Clasificarea bunurilor in divizibile si indivizibile are importanta in raporturile obligationale cu pluralitate de
debitori.Dupa regula generala , obligatiile cu pluralitate de debitori sunt divizibile.Aceasta prezumtie este prevazuta in
Codul Civil , care dispune ca obligatia este divizibila de drept daca nu se stipuleaza expres ca este indivizibila sau daca
obiectul obligatiei nu este indivizibil prin natura sa.Inseamna ca daca obiectul obligatiei este divizibil prin natura sa
atunci si obligatia este divizibila.

1.3 .Toate sunt bunuri mobile deoarece pot fi miscate,sunt indivizibile adica in urma divizarii isi pierd calitatile si
destinatia lui.Sunt fungibile pentru ca in executarea unei obligatii pot fi inlocuite si sunt bunuri determinate generic
deoarece se individualizeaza prin numarare,masurare si poseda semne caracteristice tuturor bunurilor de acelas
gen.Sunt bunuri comsuptibile deoarece intrebuintarea lor implica instarinarea,sunt bunuri complexe inafara de tv
deoarece el este un bun simplu pentruca formeaza o unitate indivizibila,iar cele complexe citeva bunuri formeaza un
tot intreg.In caz de litigiu daca partile nu se inteleg bunurile se vind iar banii se impart egal.

Numele persoanei fizice

Definiti numele in sens ingust si in sens larg si descrieti caracterele lui juridice
Numele in sens larg- el este format din unul sau din mai multe cuvinte,stability in conditiile legii, exprimat sub forma
unui drept subiectiv civil nepatrimonial.Cu ajutorul numelui de familie omul ca subiect de drept se individualizeaza in
societate.Numele de familie nu apartine unei personae fizice determinate ci este de regula comun membrilor aceleiasi
familii.
Analizati conditiile de valabilitate ale obiectului actului juridic civil
 Numele de familie se schimba in urma schimbarii starii civile a persoanei fizice. Schimbarea numelui de familie poate
avea loc: la infiere, la casatorie si divort, la cerere , depusa in organul de inregistrare a actelor de stare civila da la
domiciliul persoanei.
Cu referire la schimbarea numelui la casatorie putem spune ca conform Codului Familiei , la incheierea casatoriei
sotii, la dorinta isi aleg numele de familie al unuia dintre ei ca nume comun, ori fiecare isi pastreaza numele de familie
anterior casatoriei, ori poate conexa la numele sau numele de familie al sotului sau. Cu referire la schimbarea numelui
la divort aici conform Codului Familiei, in mementul inregistrarii divortului, sotii pot pastra numele de familie ales
la incheierea casatoriei sau pot reverni la numele de familie anterior casatoriei.
2.3
Numele de familie este un component al numelui si este alcatuit din una sau mai multe cuvinte,stabilite in conditiile
legii si exprimat sub forma de dr subiective civile nepatrimoniale.Cu ajutorul numelui de familie omul ea subiect de dr
se individualizeaza in societate.Spe deosebire de prenume numele de familie nu apartine in exclusivitate unei persoane
fizice determinate ci este de regula comun cu membrii familiei.Numele de familie ca si prenumele se stabilesc la
nastere.Copilul dobindeste numele de familie parintilor sai,iar prenumele poate fi ales de parinti la dorinta.
Prenumele este de asemenea o component a numelui si la fel exprima un cuvint,maxim doua care individualizeaza
persoana fizica in familie si impreuna cu numele de familie in societate.Asupra prenumelui persoana fizica are un dr ca
si dr sau la numele de familie.Spre deosebire de numele de familie care poate fi modificat,in cazul schimbarii starii
civile,prenumele poate fi schimbat pe cale administrativa.
Obiectul actului juridic civil

Definiti obiectul actului juridic civil.

Conform Codului Civil , obiect al actului juridic este definit ca obligatia persoanei care a incheiat actul juridic. Astfel
obiect al actului juridic civil este numita prestatia (adica actiunea sau inactiunea) pe care subiectul active o poate
pretinde , iar subiectul pasiv este obligat sa o savirseasca in temeiul angajamentului luat prin incheierea actului juridic.
Analizati conditiile de valabilitate ale obiectului actului juridic civil
Sunt enumerate urmatoarele conditii de valabilitate ale actului juridic civil:
Obiectul trebuie sa fie illicit. In conformitate cu prevederile Codului Civil , actul juridic care contravene normelor
imperative , ordinii publice si bunelor moravuri este lovit de nulitate absoluta. Ex: va fi lovita de nulitate absoluta
intelegerea prin care o persoana se oblige sa savirseasca o infractiune in schimbul unei sume de bani.
Obiectul trebuie sa fie in circuit civil. Conform Codului Civil se stabileste ca bunurile pot circula liber , cu exceptia
cazurilor cind circulatia lor este limitata sau interzisa de lege.
Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil cel putin in specia sa. Inseamna ca in actul juridic civil urmeaza sa
se precizeze toate elementele care il individualizeaza.Ex: daca obiectul se refera la o prestatie (serviciu) atunci se
indica lucrarile care trebuie effectuate( debitorul se oblige sa efectueze o lucrare de reparare a mobilei).Daca obiectul
se refera la un bun cert ex la o casa , el trebuie determinat prin elementele care il individualizeaza prin indicarea
adresei acelei case.
Obiectul trebuie sa existe. Pentru valabilitatea actului juridic civil este necesar dupa regula generala ca obiectul
acestuia sa existe la momentul incheierii lui.
Obiectul trebuie sa fie posibil. Desi nu este prevazut in Codul Civil aceasta conditie de valabilitate a obiectului actului
juridic civil decurge din principiul ca nimeni nu poate fi impus la imposibil.

3.3 Partile la incheerea contractului trebuiau sa stipuleze in conditiile contracutului termenul,calitatea,cantitatea.Bunul

actului juridic adica combustibilul trebuie determinat cel putin prin specie si cantitate astfel obiectul actului juridic va
fi determinat de cel putin specia sa.Aici in speta obiectul actului juridic nu este determinat deoarece daca obiectul se
refera la un bun cert ca de ex cazul nostru combustibilul el trebuie determinat prin elementele care il individualizeaza
calitate,cantitatea,termenul.

Testul nr.10.
1.1Definiti bunurile si descrieti clasificarea in determinate individual si determinate generic.
Codul civil,prin art 285 alin(1) spune ca:Bunurile sunt toate lucrurile succeptibile,apropierii individ sau colective si
dr.patrimonialePornind de la aceasta prevedere legala,doctrina de specialitate are 2 seensuri de bunuri:in sesns ingust-
doar lucturile adica biectele corporale in raport cu care pot exista dr si oblig civile.In sens larg-concep de bun include
in sine atit lucrurile cit si dr patrimoniale precum si actiunile prin care se apara dr.reale.(act,revendicare).In sensul
atribuit de legiuitor teremenulbun din articolul nominalizat intra orice element al activului patrimonial al
persoanei,adica atit luvcrurile si animalele, cit si dr asupra lor.Corelatia dintre bun si lucru, conform dispozitiile
art.285,consta in faptul ca bunul este genul iar luctul este speta.Codul civl face distintie intre bun si lucru.lucru se
intelege tot ceea ce exista in realitate sau numai in imaginatie,are o existenta materiala.tot ceea ce se afla in
natura,fiind perceptibil prin simturi,(terenuri,case,automobile..)
Totodata doctrina de specialitate conditioneaza calificarea unui obiect ca fiind bun de necesitatea intrunirii cumulative
a urmator conditii:
Obiectul trebuie sa fie util omului in sensul ca acesta are valoare economica si poate satisface necesit
culturale,materile ale omului.Sa fie susceptibil de apropiere sub forma dr.patroimonialeex:aerul
atmosferic,luminasoarelui,sint utile omului si satisfac anumite neceitati,nu pot fi incadrate in categoria bunur deoarece
in raport cu ele nu pot exista dr si obligat civile.Numai in cazul in care lucrul intruneste aceste 3 calitati se poate vb de
bun in sensul dr.civil.
In utlimul timp se discuta asupra faptului ca daca organele omului pot fi considerate bunuri.legea privind transplantul
de organe si tesuturi umane admite transplantul organelor umane stimulind in art.3 ca obiecte ale transplantului pot fi
inima,plamanii,rinichii,ficatul lista stabilita de Ministerul sanatatii. Aceste organe pot fi considerate bunuri in sensul dr
civil, fiindca intrunesc cele 3 conditii.In schimb corpul uman insifletit nu estebun fiindca omul nu poate face
obiectul circuitului civil,el fiind subicet.Pornind e la art 285,bunul ppoate fi definit ca lucru,fata de care pot exista dr si
obligatii patrimoniale si care poate fi folosit in viata socila,precum si ca drept patrimonial.
Clasificarea:Codul civil clasifica bunurle dupa cum urmeaza:
1)bunurile aflate in circuitul civil,bunurile scoase din circuitul civil ,bunurile limitate in circuitul civil(art 286)
2)bunurile imobile si bunurile mobile(288_
3.b principale si accesorii
4.b indivizibile si divizibile
5.b fungibile si nefugibile
6bunurile determinatee individual si generic(294)
7.b ale domaniului public si bunurile ale domeniului privat
8 b consumptibile si necomsmtibile
9b complexe
10 universalitati de bunuri.Pe linga aceste categ de bunuri docctrina clasifica bunurile
in:corporale,incorporale;frugifere,nefrugiufere;sesizabile insesizabile.
Clasificarrea in determinate individual si generic.
Art 294 alin1 si 2 din CC stipuleaza notiunea legala a b determinate individual si generic.
Se considera determinat individual bunul care se indivisualizeaza prin semne,insusiri caracteristice doar lui.
Se condidera determinat generic bunul care poseda semnele caracteristice tuturor bunurilor de aceleasi gen si care se
individulaizeaza prin numarare,masurare,cintarire.
La art 294(3) se prevede ca prin act juridic,bunurile determinate individual pot fi considerate determinate generic,iar b
determinate generic pot fi consdiderate determinate individual.
Bunul este determinat individual (res certa) daca se individualizeaza prin insisirile proprii caracetristice doar lui EX:un
tablou unc,original,1 exemplar,o casa un lor de P)aceste bunuri se deosebesc de altele rpin insusiri specifice care le
fac unice.
Determinat generic res genera este bunul care se caracterizeaa pri elemetele comune bunurilor de gen si care se
individualizeaza prin numarare(3 pixuri,10notebookuri,3caiete)masurare(20 de metri de cablu electric),cintarire,4 kg
de capusuni.bun determinate generic sunt considerate fungibile,fapt prevazut in art 294(2) trebuie totusi sa se tina cont
de faptul ca ecseta 2 categorii de bunuri determinate generic si fungibile nu intotdeauna sint identice.Ex;o carte este un
bun generic si totodata fungibil,piate fi inlocuit,cu un alt exemplar.dar exista situatii cind imprumutatorul insista sa se
restituie anume cartea imprumutata caci poarta semnatura autorului,aici nu mai este vb de un b generic si fungibil,ci
unul determinat diferit de late bunuri.

1.2Determinati importanta juridica a clasificarii bunurilor in determinate individual si determinate generic.

Aceasta clasificare a bunurilor prezinta imoprtanta juridica in ceea ce priveste.
Momentul transmiterii dreptului real, in actele translative de drepturi reale; In principiu, cand obiectul actului il
formeaza res certa, dreptul real se transmite in momentul relaizarii acordului de vointa, chiar daca nu s-a predat bunul
pe cand in cazul in care obiectul actului il constituie res genera, dreptul real se transmite in momentul individualizarii
ori predarii.
Suportarea riscului contracului daca obiectul actului este res certa , iar bunul piere fortuit inainte de predarea lui,
debitorul este liberat de obligatia predarii; daca obiectul actului res genera, care piere fortuit inainte de predare,
debitorul nu este liberat de obligatia de predare, el trebuind sa procure alte bunuri de gen, caci genera non pereunt.
Locul predarii bunului, in lipsa de stipulatie contrara,bunul individual determinat trebuie predat in locul unde se gasea
la data contractarii pe cand predarea unui bun de gen trebuie facuta la domiciliul debitorului iar nu al creditorului caci,
in principiu plata este cherabila iar nu portabila .
Importana acestei clasificri se manifest sub trei aspecte:
- n primul rnd, clasificarea prezint interes din punctul de vedere almomentului
transmiterii dreptului real, care, n cazul bunurilor individual determinate, coincide cu
momentul realizrii acordului de voin, chiar dac bunul nu s-a predat, iar n cazul bunurilor generic determinate,
coincide cu momentul individualizrii bunurilor prin msurare, cntrire sau numrare.
- de asemenea, aceast clasificare prezint interes sub aspectul suportrii riscului
contractului. Dac bunul este individual determinat i piere fortuit nainte de predare, riscul
contractului este suportat de dobnditor (res perit domino), deoarece dreptul real asupra bunului s-a transmis n
momentul realizrii acordului de voin. Dac bunul este generic determinat i piere fortuit nainte de predare, riscul
contractului este suportat de debitor, care va trebui s predea alte asemenea bunuri (genera non pereunt), deoarece
dreptul real, n cazul bunurilor de gen, se transmite n momentul predrii.
- n sfrit, clasificarea prezint importan n ceea ce privete locul predrii bunului.
Dac acest loc nu este precizat n actul juridic, bunurile individual determinate vor fi predate la locul n care se afl
bunul n momentul ncheierii actului, iar bunurile generic determnate vor fi predate la domiciliul debitorului, deoarece
plata este cherabil i nu portabil

1.3Solutionati urmatiare speta:

II.Temeiurile,ordinea si efectele declararii persoanei fizice disparute fara urma.

2.1 Definiti institutia declararii disparitiei fara umana a persoanei fizice si relatati care este importanta ei.
Declararea pers disparute fara vese este o institutie a dr civil pri care prin hotarire judecatoreasac,se stabilete un fapt
juridic complex de absenta pers fizice de la domiciliul sau statornic(sau principal) in cazul imposibilitatii stabilirii
locului ei.
2.2Analizati temeiurile,modul,efectele declararii disparitiei fara urma,precum si efectele aparitiei persoanei fizice
declarate disparute fara urma.
TEMEIURILE:declararii pers fizice disparute fara veste sunt indicate in CC art 46(1) care prevede ca pers fizica poate
fi declarat disparuta fara veste daca lipseste de la domicili si a trecut cel putin un an din ziua primirii ultimelor stiri
dspre locul aflarii ei.
P/u declararea pers fizice disparute fara veste este necesara survenirea faptului juridic complex:
-lipsa la domiciliu a stirilor despre locul aflarii ei;
-absenta stirilor despre locul aflarii ei;
-imposibilitatea constatarii din aceste stiri,pe toate caile posibile, a locului de aflare a persoanei.
MODUL: disparitia se declara de instamta de judecata la cererea persoanei interesate(art49 alin1)Instanta de judecata
este unicul organ competent sa decida asupra declararii disparitiei. Declararea se face conform prevederilor art 27 din
Codul de procedura civila.Dr de a inainta o asemenea cerere areorice pers cointeresata ex:sotul,parintii,copii,creditorii
disparutului.Cererea se depune in instanta de judecata dupa exprimarea a cel putin 1 an din momnetul primirii
ultimelor stiri despre disparut.Daa este imposibila constatarea datei ulrimelir stiri despre pers fizica disparuta,inceputul
curgerii termenului de un an de zile p/u declararea disparitiei fara veste se considera prima zi a lunii ce urmeaza celei
in care au fost primite ultimele stiri depsre ea,iar daca nu se poate stabili o astfel d eluna,ziua de inti ianuarie a anului
urmator.In cererea de declarate a disparitiei trebuie sa fiee xpus si scopul declararii,precum si imprejurarile care ar
confirma disparitia persoanei fizice.
EFECTELE DECLARARII DISPARITIEI:Hotarirea instantei judecatoresti de declarare a disparitiei produce efecte
juridice doar la domiciliu disparutului si nu influenteaza asupra capacitatii juridice a pers a locul aflarii ei.Unele efecte
ale declararii disparitiei se desprind din CC art 50.In I-mul rind faptul ca daa este necesara administarrea permanenta a
bunurilor disparutului,instanta de judec numetse un administartor.Cu acest administartor,autoritatea tutelara va incheia
un contact de administarre fiduciara CC(1053-1060)Adminitsratorul fiduciar va intretine,din contul bunurilor
disparutului,pers care se afla la intretinerea acestuia.Tot din acele bunuri se sting datoriile diaprutului catre creditori.
Conf art 36 din C familiei in cazul declararii disparitiei unuia dintre soti,casatoria se poated eface pe cale simplifica,si
anume la organul de inregistrare a actelor de stare civila,la cererea celuilalt sot.
EFECTELEE APARITIEI PERSOANEI DECLARATE DISPAUTA FARA VESTE:
Principalele efecte ale aparitiei pers declarate disparuta fara veste sunt condemnate la art 51.din CC.daca persoana
declarata disparuta fara veste apare sau daca parvin stiri despre locul unde se afla,instanta de judecata la cererea
persoanei interesate,anuleaza hotarirea de declarare a disparitiei si desfiinteaza dupa caz,administrarea fiduciara a
patrimoniului celui disparut(51alin1).daca administarrea fiduciara a fost desfiintata,adminitsraorul fiduciar urmeaza sa
faca o dare de seama privind administarrea bunurilor.el va fi tinut la repararea prejudiciului cauzat prin administrarea
necorespunzatoare a patrimoniului celui disparur.
2.3Solutionati urmatoarea speta:Da este justa hotarirea instamnteid e judecata.De modul de determinare a bunului
depinde suportarea riscului pieiri fortuite a bunului in intervalul de timp cuprins intre momentul incheieri contractului
si momentul predari bunului. Suportarea riscului inseamna suportarea pagubei pricinuite de pierderea bunului ca
urmare a unui caz de forta majora.
Regula de suportare a riscului: Daca bunul piere la propietar, acesta suporta riscul pieirii. Aplicand aceasta regula la
actele translative de propietate ajungem la urmatoarea solutie: a) Daca bunul instrainat a fost cert proprietatea lui, din
momentul incheierii actului juridic devine dobanditor, chiar daca bunul nu i-a fost predat.
Ca urmare el este acela care suporta riscul pieirii, ceea ce inseamna ca nu va putea sa pretinda sa i se predea vreun bun,
dar va fi obligat sa plateasca pretul. Prin exceptie, riscul pieirii va fi suportat de instrainator. b) Daca a fost pus in
intarziere printr-o somatie de catre dobanditor si cu toate acestea instrainatorul n-a procedat la predarea bunului. Totusi
instrainatorul nu va suporta riscul pieirii nici in caz de incheiere, atunci cand va dovedi ca bunul ar fi pierit si la
dobanditor.
Bunurile de gen -; In cazul acestora, deoarece dreptul de proprietate nu se stramuta o data cu incheierea contractului,
instrainatorul ramane proprietar al bunului si, in consecinta, suporta riscul pieirii acestora.
Aceasta inseamna ca el va fi obligat sa procure alte bunuri de acelasi gen, pe care sa le predea dobanditorului, caci
altfel se va face vinovat de nerespectarea contractului si va raspunde in conditiile specifice raspunderii contractuale.

III.Forma actului juridic civil.

3.1Definiti forma actului juridic civil si determinati ce se subintelege prin conditii de forma.
Codul civil in vigoare contine o prevedere,conform careiaforma este o conditie de valabilitate a actului juridic numai
in cazurile expres prevazute de lege(art 208 alin 2)prin urmare,calabilitatea AJC depinde si de respecateea formei
insa atunci cind acest lucru este expres prrvazut in lege.Ex: in acest sens poate servi dispozitia art 625 din CC care
prevede ca nerespectrea formei scrise a clauzei penale atrage nulitatea ei.in toate cazurile cind in lege nu se intilnesc
asemenea prevederi,forma actului juridic nu se considera o conditie de valabilitate,ci doar o porba a existentei lui sau
factor care deremina opozabilitatea lui fata de terti.
Prin CONDITIILE DE FORMA se subinteleg 3 feluri de forme ale AJC:
a)forma ceruta p/u valabilitatea AJC
b)forma ceruta p/u probarea actului
c)forma ceruta p/u opozabilitatea fara terti.
a)Pornind de la continutul art 208 alin 2 se poate spune ca actele juridice sunt valabile, indiferent de forma de
manifestare a vointei la incheierea lor.Exceptia este ca valabilitatea AJ depinde de forma lui doar atunci cind acest
lucru ete cerut expres de lege.In unele cazuri,legiuitorul impune forma ca o conditie de valabiliatte p/u a atentioan
partile asupra importantei actului pe care il incheie si asupra consecintelor pe care le poate acea actul ca de ex:
contractul de ipoteca art 468(2);intelegerea privind clauza penala,garantia debitoruluiForma autentica este o conditie
de valabilitate a AJC fiindac art 213 prevede:nerespectarea formei autentice atrage nulitatea AJ
b)Se sustine ideea conform careia forma ceruta p/u probarea AJC consta in cerinta, impusa de lege sau de parti,de a fi
intocmit in scris,fara ca lipsa acestuia sa atraga nevalabilitatea actului.se impune o precizare reesind din continutul
art.211 al CC:nerespectarea formei scrise a AJC atrage nulitatea lui numai in cazul in acre acest efect este expres
prevazut de lege sau prinn acordul partilor.Ex:poate servi art 210 care dispune ca AJ al acrui obiect depaseste 1000 de
lei urmeaza a fi incheiat in scris.Ca sanctiune a nerespectarii formei cerute p/u probarea actului legiuitorul in art 211 a
stabilit:nerespectarea formei scrise a AJ face sa decada partile din dreptul de a cere, in caz de litigiu,proba cu martori
p/u dovedirea AJ
c)se inteleg formalitatile pe care legea prevede ca trebuie indeplinite in sccopul ocrotirii intereselor unor persoane
altele decit partile actului juridic.necesitatea includerii unei asemenea cerinte de forma este dictata de existenta
principiului relativitatii,potrivit caruia AJ produce efecte juridice doar intre partile contractante.Ca rezultat,AJ nu poate
fi opus pers terte sau altfel spus nu este opozabil tertilor.AJ poate fi incheiat verbal,in scris,prin tacere sau prin actiuni
concludente.Posibilitatea alegerilor dintre acetse forme ete prevazzuta la art 208 din CC.o alta inovatie a CC este
acorarea posibilitatoo incheierii unui antecontract sau cu alte cuvinte a promisiunii de a incheia AJC.CC admite p/u
prima data poibilitatea incheierii antecontractului.Admitind o asemenea posibilitate,legiuitorul stabileste si forma
acestui AJ.astfel,art 208 alin 6,prevede:promisiunea de a incheia un act J nu trebuie sa imbrace forma ceruta p/u acel
act
3.2 Analizati forma verbala,scrisa,autentica a actului juridic civil.
FORMA VERBALA: ESENTA foremi verbale consat in faptul ca nu se intocmeste nici un document,fara ca partea sa
isi manifeste prin cuvinte vointa de a incheia actul juridic.Regula generala expusa la art 209A J p/u care legea sau
acordul partilor nu stabileste o forma scrisa sau autentica poate fi incheiat verbalPoate fi incheiat verbal AJ care se
executa chiar la inhceierea lor (art 209)Incheierea AJ in forma verbala nu depinde de valoarea obiectului sau.Important
este ca momentul incheierii sa coincida cu momentul eecutarii AJ.de ex: poate fi incheiat verbal un contract de
vinzare-cumparare chiar daca suma este de 50 d emii de lei.important este ca momentul transmiterii bunului de catre
vinzator,cumparatorul s aplateasca pretul.Se inhceie verbal si actele juridice dintre persoanele fizie daca valoarea AJ
este mai mica de 1000 lei.In conformitate cu at 208 alin (3) AJ care poate fi incheiat verbla se considera incheiat si in
caz in care comportamnetul persoaeni arata vadit vointa de a-l incheiaIn acest caz actyul J este incheiat prin savirsirea
de actiuni concludente din partea celui care doreste sa-l incheie.
FORMA SCRISA:AJ incheiat in scris reprezinta o manifestare de vointa inscrisa intr-un docuent semnat de parrtile
contractante.Forma scrisa poate fi de 2 feluri:simpla scrisa si autentica.Forma simpla scrisa:urmeaza a fi incheiate in
forma simpla scrisa urmatoarele acte juridice:
-dibtre pers juridice cu exceptia celor in care momentul incheierii coincide cu momentul executarii;
-dintre pers juridice si pers. Fizice,cu exceptia celor in care momentul incheierii coincide cu momentul executarii.
-dintre pers fizice daca valoarea actului depaseste 100 de lei.
AJ incheiat in scris este actul juridic in acre vointa este expusa intr-un doccument,semnat de persoana care incheie
actul sau de pers imputernicita de ea.
FORMA AUTENTICA:
Conform prevederilor art 212 din CC forma autentica a AJC este obligatorie in cazurile:
a)stabilite de lege; b) prevazute prin acordul partilor,chiar daca legea nu cere forma autentica.legiuitorul cere fprma
autentoca in cazul actelor juridice importnate:procura de substituire,contract de ipoteca,testament
autentic.Autentificarea notariala a AJ se face in conformiatte cu prevederile Legii 1453/2002(180).Ea faciliteaza
dovada dr nascut din AJ,precum si a continutului acestui AJ/neresepectarea formei autentice duce in conformiate cu
art 213(1)la nulitatea AJ in toate cazurile.Hotarirea judecatoreasca poate substitui in cazurile stabilite la art 213 alin(2)
forma autentica a AJ.
3.3 Solutionati urmatoarea speta:
Nu actul nu este valabil deoarece semnaturile partilor AJ in forma scrisa nu sunt cercetate de notar.

TESTUL NR.11

1.Actiunea legii civile in timp

1.1 Definiti actiunea legii si determinati coordonatele actiunii legii civile

Legea civila actioneaza concomitent sub trei aspecte

1. o anumita durata (caci legea civila nu este eterna), care se numeste aplicarea legi civile in timp
2. pe un anumit teritoriu (exista atatea legi civile nationale cate state suverane coexista- aplicarea legii civile in
spatiu,
3. cu privire la anumite subiecte, care sunt destinatarii legii, ceea ce se numeste aplicarea legi civile asupra
persoanelor.

Aplicarea legii civile in timp poate fi definit drept perioada in care legea civila actioneaza, cuprinsa intre momentul
adoptarii si momentul iesirii din vigoare a acesteia. Ansamblul normelor juridice care reglementeaza principiile si
modul de aplicare a legii civile in timp formeaza dreptul tranzitoriu. Coordonatele aplicarii legii civile in timp sunt:
momentul intrarii in vigoare a legii - momentul cnd ncepe aciunea normei juridice civile. Conform art 76 din
Constitutia RM Legea se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova i intr n vigoare la data publicrii sau
la data prevzut n textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistena acesteia. De la data intrrii n vigoare a legii civile
opereaz prezumia c aceasta este cunoscut de toi i c nimeni nu poate invoca necunoaterea ei (nemo censetur
ignorare legem).
momentul iesirii din vigoare a legii- momentul cnd nceteaza aciunea normei juridice civile. n principiu, un act
normativ se elaboreaz pe o perioad nedeterminat, rmnnd n vigoare pn cnd este abrogat printr-un alt act
normativ de acelai grad sau de un grad superior, pn la mplinirea termenului su de aplicare sau pn cnd acesta
devine inaplicabil ca urmare a schimbrii relaiilor sociale care i-au determinat apariia. Legea civil iese din vigoare
n urmtoarele moduri:
a) abrogarea- un procedeu tehnico-legislativ prin efectul caruia o lege este abrogata de alta lege si isi pierde forta
juridica. Abrogarea poate fi de mai multe feluri:
- expres- atunci cind in textul legii noi este prevazut in mod expres actul legislative care se abroga:
- tacit, cnd legea nou nu abrog n mod expres legea veche, dar conine dispoziii care derog de la vechea
reglementare;
- total, cnd un act normativ este abrogat n ntregime;
- parial, cnd din actul normativ sunt abrogate doar unele dispoziii, celelalte rmnnd n vigoare.
b) mplinirea termenului pentru care a fost elaborat actul normativ. Legile cu termen se elaboreaz cnd se poate
prevedea cu precizie durata de timp necesar aplicrii lor.
Ca o excepie, legile temporare sunt date pentru timpul ct dureaz o stare excepional (precum inundaii, cutremure,
rzboaie), la ncetarea ei pierzndu-i efectul i legile respective.
c) cderea n desuetudine, cnd, dei legea nu a fost abrogat, nici expres i nici tacit, aceasta nu mai poate fi aplicat,
dearece a reglementat situaii care n prezent sunt depite, lund n considerare schimbrile socio-economice care au
avut loc ntre timp.

1.2 Enumerati si descrieti principiile actiunii legii civile in timp si exceptiile de la aceste principii

Principiile care guveneaz aciunea legii civile n timp sunt urmtoarele:

1. principiul neretroactivitii legii civile n timp

Potrivit art. 6 alin 1 CC Legea civil nu are caracter retroactiv adica legea dispune numai pentru viitor, ea nu are
putere retroactiv, adic pentru trecut. Legea se aplic numai faptelor petrecute n intervalul de timp de la intrarea sa n
vigoare i pn la ieirea sa din vigoare, nu faptelor petrecute anterior intrrii ei n vigoare.
Excepiile de la acest principiu, n cazul crora funcioneaz retroactivitatea legii i care sunt expres prevzute n lege,
se refer la:
- legile interpretative, care explic sensul unor legi anterioare i produc efecte de la data intrrii n vigoare a legilor
emise anterior, pe care le interpreteaz i cu care fac corp comun;
- legea penal nou mai favorabil, care se aplic unor fapte svrite n trecut i care, potrivit vechii legi sub imperiul
crora s-au svrit, ar fi fost mai aspru pedepsite

2. principiul aplicrii imediate a legii civile noi, consacrat in in art 6 alin 2 CC care stabileste ca legea noua este
aplicanila situatiilor juridice in curs de realizare la data intrarii sale in vigoare. Legea civil nou se aplic tuturor
situaiilor ivite dup intrarea ei n vigoare, legea veche nefiind aplicabil din acest moment.

Excepiile de la acest principiu se refer la:

- retroactivitatea legii civile noi, care trebuie s fie expres i nseamna aplicarea legii noi la situaii anterioare
adoptrii ei. Prin urmare retroactivitatea nu se prezuma, ci trebuie sa fie expresa.;
- ultraactivitatea (supravieuirea) legii civile vechi, nsemnnd c legea veche continu s se aplice tranzitoriu
situaiilor juridice aflate n curs de desfurare, pn la stingerea raporturilor juridice care s-au nscut sub imperiul ei.
Conf art 6 (3) CC , legea veche va supravietui doar daca acest lucru se prevede expres in legea noua.

Ca o concluzie la modul de aciune a legii civile n timp, unii autori au emis adagiul tempus regit actum, conform
cruia o situaie juridic produce efectele prevzute de legea civil aflat n vigoare la data apariiei sale.

1.3 Explicati prevederile alin 4,5 din art 6 CC

n conformitate cu prevederile alin. (4) natura i ntinderea drepturilor i obligaiilor prilor unui contract existent
la data intrrii n vigoare a legii noi vor fi guvernate n continuare de legea sub imperiul creia a fost ncheiat
contractul i deci au luat natere drepturile i obligaiile respective. Vor rmne guvernate de asemenea de legea veche
orice alte efecte produse de contract la data intrrii n vigoare a legii noi. Spre exemplu modul de executare a
obligaiilor stabilit de pri. Legea veche va continua s guverneze natura i ntinderea drepturilor i obligaiilor
prilor i alte efecte ale contractului doar n condiia n care aceasta erau n fiin la data intrrii n vigoare a legii noi.
Cele care vor lua natere sub imperiul legii noi vor fi guvernate de acesta.
n conformitate cu prevederile alin. (5) modalitilor de exercitare a drepturilor sau de executare a obligaiilor aprute
sub imperiul legii vechi vor fi guvernate de legea nou de la data intrrii acesteia n vigoare. Aceast regul se va
aplica doar n cazul n care n conformitate cu alin. (4) nu urmeaz s fie aplicate dispoziiile legii vechi

2. Declararea mortii persoanei fizice

2.1 Definiti institutia declararii mortii persoanei fizice si determinati importanta acesteia

Declararea mortii se face in cazul in care moartea nu poate fi constatata fizic din motiv ca lipseste cadavrul ori ca
acesta nu poate fi identificat. Drept temeiuri pentru declararea persoanei decedate pot servi:
- lipsa ei de la domiciliu sau in decursul a 3 ani;
- lipsa in decursul a 6 luni a stirrilor despre ea daca a disparut fara urma in imprejurari ce prezentau o primejdie de
moarte (calamiti naturale inundaii, cutremure etc.) sau care dau temei a presupune ca a decedat n urma unui
anumit accident (incendiu, catastrofe aeriene, auto, maritime etc.).
- militarul sau o alta persoana, disparuti fara urma in legatura cu actiuni militare, pot fi declarati morti pe cale
judecatoreasca numai daca au trecut doi ani din ziua incetarii actiunilor militare.
In toate aceste cazuri nu se va constata moartea persoanei, ci se va porni de la prezumtia mortii, de la faptul ca o
perioada, stabilita de lege, persoana nu se afla la domiciliu si nu se stie daca este vie sau moarta.

Declararea mortii , conform art 52 din CC este realizata prin declaratie judecatoreasca care este o procedura
judecatoreasca prin care se stabileste, cu caracter de prezumtie, faptul mortii unei persoane si data mortii acesteia,
atunci cand o persoana a disparut fara a exista stiri despre ea. Data mortii prezumate este si data incetarii capacitatii de
folosinta a persoanei respective. De la aceasta data se produc toate efectele mortii unei persoane, respectiv inceteaza
drepturile viagere, casatoria, se deschide succesiunea etc.

2.2 Analizati modul, efectele declararii mortii si efectele aparitiei persoanei fizice declarate moarta
Declararea mortii persoana fizice are loc de catre instanta de judecata, in temeiul cap XXVII din CPC al RM.La
declararea persoanei decedata in temeiurile sus-numite, instanta de judecata tine cont de prezumtia mortii ei. Cu toate
acestea, hotarirea definitiva a instantei de judecata serveste drept temei pentru introducerea in actele de stare civila a
datelor privind decesul persoanei. Pe baza hotaririi instantei de judecata de declarare a persoanei moarte, organele de
inregistrare a actelor starii civile elibereaza persoanelor interesate certificatul de deces.
Declararea judecatoreasca a decesului are aceleasi efecte juridice ca si moartea propriu-zisa, adica drepturile persoanei
inceteaza sau trec la mostenitori, dupa care se deschide mostenirea cu toate efectele sale, casatoria cu aceasta persoana
se considera desfacuta etc.
Intrucat se intemeiaza numai pe o prezumtie, legea cuprinde reglementari corespunzatoare pentru ipoteza in care
aceasta ar fi infirmata de realitate. Astfel, daca cel declarat mort este in viata, si in cazul apariiei sau descoperirii
locului de aflare a acestuia, atunci instana de judecata anuleaz hotrrea privind declararea decesului sau, conform art
53 (1) CC. Astfel se anuleaza si inscrierile din actele de stare civila privitoare la decesul sau.
Conf art 53 CC, indiferent de momentul apariiei sale, dar n limitele termenului de prescripie, care ncepe s curg
din momentul n care dup apariia sa persoana a aflat sau trebuia s afle despre trecerea bunurilor sale la alte
persoane, este n drept s se adreseze pentru restituirea lor. Astfel, persoana declarat decedat poate cere de la oricare
persoan restituirea bunurilor care s-au pstrat n natur i au trecut cu titlu gratuit la dobnditor dup declararea
decesului su (n ordine de succesiune sau au fost donate de ctre motenitori persoanelor tere).
Dac bunurile au trecut n baza unor acte juridice cu titlu oneros, persoana declarat decedat nu este n drept s cear
restituirea lor de la dobnditorul cu titlu oneros. Ca excepie, de la dobnditorul cu titlu oneros bunurile vor putea fi
cerute, dac se va dovedi c acesta a fost de rea-credin la data dobndirii lor
Conf Codului familiei al RM, In cazul aparitiei sotului declarat, in modul stabilit de lege, decedat sau disparut
si anularii hotaririi respective a instantei judecatoresti, oficiul de stare civila poate restabili casatoria respectiva,
la cererea comuna a sotilor, daca celalalt sot nu a incheiat o noua casatorie.

2.3 Conform prevederilor Codului Civil al RM, decizia judecatoreasca de declarare ea mortii lui Croituru a fost legala
, respectindu-se cele 6 luni prevazute de legislatia in vigoare pentru disparitia in imprejurari ce prezentau o primejdie
de moarte (cutremurul) fapt care atrage consecintele declararii decesului persoanei-deschiderea succesiunii. Sora lui
Croitoru, ca mostenitor legal, a fost in drept de a dispune de bunurile mostenite.
Codul Civil insa prevede ca in cazul aparitiei persoanei care a fost declarata decedata, ca in cazul lui Croitoru,
aceasta este in drept de a solicita restituirea bunurilor care s-au pastrat si care au trecut cu titlu gratuit la alta persoana,
indiferent de momentul aparitiei sale, in limitele termenului de prescriptie. Nu se poate aprecia cu exactitate mpmentul
aparitiei sale (dupa citeva luni de zile), repectiv termenul de prescriptie nu poate fi invocat. Cu titlu gratuit
instrainate: mobilierul de uz casnic (prin donatie) si automobilul (prin schimbul cu o barca). Prin urmare aceste bunuri
vor fi restituite lui Croitoru, acesta urmind sa inapoieze barca.
Cu referire la casa, aceasta a fost instrainata cu titlu oneros (prin vinzare-cumparare), prin urmare, conf
prevederilor Codului Civil, aceasta nu poate fi restituita, decit in cazul cind se dovedeste ca cumparatorul a fost de rea-
credinta. Intrucit nu se poate dovedi acest fapt,iar buna-credinta se prezuma pina la proba contr,casa va ramine in
proprietatea cumparatorului.
In cazul cind persoana care a efectuat schimbul barcii cu motor pe automobilul lui Croitoru este prietenul sau,
situatia bunurilor nu se schimba. S-ar schimba in cazul cind acesta ar fi dobindit un bun cu titlu oneros, pe care ar fi
trebuit a-l restituie, fiind dobinditor de rea-credinta.
In cazul cind persoana care a efectuat schimbul barcii cu motor pe automobilul lui Croitoru este sora lui Croitoru,
atunci ultimul poate solicita in instanta de judecata declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare a casei, pe
motovul comportamentului dolosiv al vinzatorului. Instanta prezumind buna-credinta a cumparatorului, va respinde
actiunea lui Croitoru.

3. Inregistrarea actelor juridice civile

3.1 Definiti inregistrarea actelor juridice civile si determinati care acte juridice civile se supun acesti proceduri
nregistrarea actelor juridice care au ca obiect bunuri imobile ( care conform prevederilor CC al RM sunt terenurile,
poriunile de subsol, obiectele acvatice separate, plantaiile prinse de rdcini, cldirile, construciile i orice alte
lucrri legate solid de pmnt, precum i tot ceea ce, n mod natural sau artificial, este incorporat durabil n acestea,
adic bunurile a cror deplasare nu este posibila fr a se cauza prejudicii considerabile destinaiei lor) are menirea s
asigure publicitatea acestor acte. nregistrarea const n nscrierea ntr-un registru public unic a informaiei despre
toate actele juridice care au ca obiect bunuri imobile, ceea ce permite de a avea o informaie deplin i veridic cu
privire la proprietarul bunului imobil, grevrile acestui bun etc. Scopul acestei cerine de form a actului juridic este
protecia terilor, deoarece acetia au interesul, cnd actele juridice se refer la bunuri imobile, s cunoasc exact
situaia acestor bunuri, operaiile de constituire, modificare, transmitere sau stingere a drepturilor reale respective.
Modalitatea de inregistrare a actelor juridice care au ca obiect bunuri immobile este stabilita de Legea cadastrului
bunurilor imobile. Precum am mentionat mai sus, se supun inregistrarii actele jurdice civile care au ca obiect bunuri
imobile. Insa pe linga acestea, inregistrarii se supun si societatile commercial , care au la baza lor un act juridic- actul
de constituire , precum si contractul de vinzare-cumparare a intreprinderii ca un complex patrimonial unic, actele
translative de proprietate asupra bunurilor imobile

3.2 Analizati efectele inregistrarii si cele ale neinregistrarii actelor juridice civile
nregistrarea este o condiie a naterii efectelor unor acte juridice, cum este cazul actelor juridice civile translative de
proprietate asupra bunurilor imobile. Inregistrarea actelor juridice civile are ca efect opozabilitatea fata de terti, adica
sa asigura publicitatea acestor acte. Astfel se urmareste protectia tertilor, prin cunoasterea exacta a situatiei bunurilor
imobile care fac obiectul actelor juridice civile, precum si operatiile de constituire, modificare, transmitere sau stingere
a drepturilor reale subiective.
Consecina nerespectrii condiiei de nregistrare a actelor juridice const n inopozabilitatea lor fa de teri.
Aceast formalitate nu afecteaz valabilitatea actului juridic sau admisibilitatea anumitor mijloace de prob i
intervine deja dup naterea valabil a actului juridic. ntre pri actul juridic respectiv si produce, de regul, toate
efectele, dar eficiena practic a actului este anihilat substanial dac nu se ndeplineste cerina de nregistrare.
Inopozabilitatea este consecina nerespectrii condiiei de nregistrare a actelor juridice att n cazurile expres stipulate
de lege, ct i atunci cnd legea nu prevede expres consecinele nerespectrii acestei condiii. Nerespectarea obligaiei
de nregistrare a actelor juridice atrage nulitatea lor numai n cazul n care acest efect este expres prevzut de lege.
3.3 Codul civil nu prevede expres obligativitatea autentificarii notariale a contractelor de vinzare-cumparare a
bunurilor imobile,acest fapt depinzind de vointa partilor contractante. Prin urmare OCT nu poate invoca motivul
neautentificarii contractului pentru refuzul inregistrarii acestuia, prin urmare nici expirarea termenului stabilit de lege
pentru inregistrare (3 luni de la data autentificarii notariale).
Astfel, instanta de judecata va considera nefondat refuzul OCT de a inregistra contractul de vinzare-cumparare si
va decide asupra inregistrarii acestuia.

Insa practica demonstreaza utilitatea autentificarii in cazul in care, spre exemplu, bunul imobil a fost gajat anterior, a
mai fost vindut etc.

Testul nr.12. I notiunea si clasificarea bunurikor.

1.1Definiti bunurile si descrieti clasificarea bunurilor in frugifere si nefrugifere.
Codul civil,prin art 285 alin(1) spune ca:Bunurile sunt toate lucrurile succeptibile,apropierii individ sau colective si
dr.patrimonialePornind de la aceasta prevedere legala,doctrina de specialitate are 2 seensuri de bunuri:in sesns ingust-
doar lucturile adica biectele corporale in raport cu care pot exista dr si oblig civile.In sens larg-concep de bun include
in sine atit lucrurile cit si dr patrimoniale precum si actiunile prin care se apara dr.reale.(act,revendicare).In sensul
atribuit de legiuitor teremenulbun din articolul nominalizat intra orice element al activului patrimonial al
persoanei,adica atit luvcrurile si animalele, cit si dr asupra lor.Corelatia dintre bun si lucru, conform dispozitiile
art.285,consta in faptul ca bunul este genul iar luctul este speta.Codul civl face distintie intre bun si lucru.lucru se
intelege tot ceea ce exista in realitate sau numai in imaginatie,are o existenta materiala.tot ceea ce se afla in
natura,fiind perceptibil prin simturi,(terenuri,case,automobile..)
Totodata doctrina de specialitate conditioneaza calificarea unui obiect ca fiind bun de necesitatea intrunirii cumulative
a urmator conditii:
Obiectul trebuie sa fie util omului in sensul ca acesta are valoare economica si poate satisface necesit
culturale,materile ale omului.Sa fie susceptibil de apropiere sub forma dr.patroimonialeex:aerul
atmosferic,luminasoarelui,sint utile omului si satisfac anumite neceitati,nu pot fi incadrate in categoria bunur deoarece
in raport cu ele nu pot exista dr si obligat civile.Numai in cazul in care lucrul intruneste aceste 3 calitati se poate vb de
bun in sensul dr.civil.
In utlimul timp se discuta asupra faptului ca daca organele omului pot fi considerate bunuri.legea privind transplantul
de organe si tesuturi umane admite transplantul organelor umane stimulind in art.3 ca obiecte ale transplantului pot fi
inima,plamanii,rinichii,ficatul lista stabilita de Ministerul sanatatii. Aceste organe pot fi considerate bunuri in sensul dr
civil, fiindca intrunesc cele 3 conditii.In schimb corpul uman insifletit nu estebun fiindca omul nu poate face
obiectul circuitului civil,el fiind subicet.Pornind e la art 285,bunul ppoate fi definit ca lucru,fata de care pot exista dr si
obligatii patrimoniale si care poate fi folosit in viata socila,precum si ca drept patrimonial.
Clasificarea:Codul civil clasifica bunurle dupa cum urmeaza:
1)bunurile aflate in circuitul civil,bunurile scoase din circuitul civil ,bunurile limitate in circuitul civil(art 286)
2)bunurile imobile si bunurile mobile(288_
3.b principale si accesorii
4.b indivizibile si divizibile
5.b fungibile si nefugibile
6bunurile determinatee individual si generic(294)
7.b ale domaniului public si bunurile ale domeniului privat
8 b consumptibile si necomsmtibile
9b complexe
10 universalitati de bunuri.Pe linga aceste categ de bunuri docctrina clasifica bunurile
in:corporale,incorporale;frugifere,nefrugiufere;sesizabile insesizabile.
Frugifere,nefrugifere.
In dependenta de faptul daa sunt sau nu producatoare de fructe,bunuiel se calsifica in frugifere si nefrugifere.
FRUGIFERE-sunt bunrile care,periodic si fara consumarea subtatei lor,dau nastere la alte bunurile,numite fructe.
NEFRUGIFERE sunt bunurile care nu insusirea de a produce fructe.
Doctrina evidentiaza 3 categorii de fructe:a)naturale;b)industriale,c) civile.
Fructele sunt produsele directe si periodice ale unui bun obtinute cu sau fara interventia omului,cum ar fi produsele
periodice ale P:fructele de padure,iarba,sporul animalellor: lina,laptele,brinza,ouale.toate acestea se numesc fructe
naturale.
Fructele bunuri produse de un alt bun n mod periodic i fr consumul substanei acestui bun; acestea pot fi:
FRUCTELE NTURALE- sunt fructele produse de un bun de la sine, fara a fi necesara interventia omului.
FRUCTELE INDUSTRIALE- sunt bunurile care se dobindesc prin interventia omului.
FRUCTE CIVILE-(numite si venituri) sunt banii sau alte produse rezulatte din folosea bunului de catre o alta
persoana,precum chiriile,arenzile,dobinzile,venitul rentelor,dividendentele si partea din venitul net distribuit,in
conditiile legii,in urma lichidarii unui patrimoniu.
Productele foloase ce rezult dintr-un bun prin consumarea substanei acestuia (din trunchiul unui arbore din pdure
se obine cherestea).
Fungibilitatea reprezint posibilitatea nlocuirii unui bun cu un alt
bun de aceeai natur. Bunurile fungibile sunt n general bunurile de gen, iar bunurile nefungibile sunt bunurile
individual determinate, care nu pot fi
nlocuite deoarece sunt unicat. Importana mpririi bunurilor n fungibile i nefungibile se
manifest n ceea ce privete aprecierea valabilitii plii.
Astfel, una dintre modalitile de stingere a obligaiilor este compensaia. Dac ntre cele dou pri s-au ncheiat dou
raporturi juridice obligaionale astfel nct fiecare dintre ele are ctre cealalt cte o obligaie, cele dou obligaii
reciproce se vor stinge pn la concurena celei mai mici dintre acestea. Spre exemplu, dac X i datoreaz lui Y
100.000 lei, iar Y i datoreaz lui X 50.000 lei, cele dou obligaii reciproce (n msura n care sunt exigibile, adic au
ajuns la scaden) se vor considera stinse prin compensaie. n consecin, X nu i va mai datora lui Y dect 50.000 lei.
Aceast modalitate de stingere a obligaiilor civile nu este aplicabil dect dac cele dou obligaii au ca obiect bunuri
fungibile.
Dac X i datoreaz lui Y un apartament, iar Y i datoreaz lui X un automobil, cele dou obligaii nu se pot compensa
deoarece au ca obiect bunuri nefungibile.

1.2Determinati importanta juridica a clasificarii bunurilor in frugifere si nefrugifere.Importanta:- importana

clasificrii:
proprietarul bunului nefrungifer este i proprietarul productelor; n timp ce fructele pot fi culese sau percepute i de
posesorul neproprietar de bun credin.

1.3Solutionati urmatoarea speta:

II.Domiciliul persoanei fizice:

2.1Dati notiunea de atribute de individualizare a pers fizice in general si a domiciliului in particular.Stabiliti
importanta domiciliului.
Pers fizica se identifica in raporturile juridice cu ajutorul atributelor de identificare.CC cunoaste 2 atribute de
identifcar a pers fizice:NUMELE si DOMICILIUL.reglementarea legala a numelui este data in CC la art 28 si 29 si
Legea privind actele de stare civila art 38.46.CC prevede ca oroce pers fizica are dr la nume stabilit sau dobindit
potrivit legii.Numele este und rept subiectiv nepatrimonial.se caracetrizeaza prin:
-opozabilitate afta de toti ce rezulta din faptul ca este vb de un dr absolut.
-inalienabilitatea numee este strict personal,strins legat de persoana fiecarui om.
-imprescriptibilitaea ceea ce inseman ca dr la nume nu este supus extinderii termenului de prescriptie.Nici prescriptie
extincitva nu se aplica in cazul exercitarii dr la nume.
NUMELE poate fi definit ca un cuvint sau o totalitate de cuvinte cu ajutorul carora pers fizica se individualizeaza in
societate.
Numele ste format din:a)nume de familie.,b)prenume.c) patronimicul in cazurile prevazute de lege.
NUMELE DE FAMILIE.
este o commponeneta a numelui slab si este format din mai multe cuvinte stabilit in conditiile legii si exprimat sub
forma unui dr subiectiv civil nepatrimonial.Cu ajutorul numeui de familie omul ca subiect de drept, se individualizeaza
in societate.N de F nu apartine in exclusivitate unei pers fizice determinate ci este de regula comun membriloor
aceleasi familii.
Stabiliea numelui de familie.
Are loc la nastere astfel art 55 alin 1 Cfamiliei prevede ca copilul are dr la un nume de familie si prenume ,copilul
dobindeste numele de familie al parintilor sai iar in cazul cind parintii poarta nume de fam diferite copilul va lua
numele de familie al tatalui sau al mamei in baza acordului comun al acestora.In caz de litigiu privind numele de
familiei decide autoritatea tutelara.
Stabilirea numeluid e familie si la adoptie conf art 129 alin 2 C familiei.La cererea adopattorilor insatnta
judecatoreasca poate schimba numele si prenumele copilului adoptat atribuindui numele de familie al adoptatorilor sau
al unuia dintre ei,daca acestea poarta nume de f diferite iar prenumele poate fi ales de adoptatori .pentru schimbarea n
de f si prenumelui copilului adoptat care a atins virtsa de 10 ani,se cere si acordul acestuia .
Numele de familie poate fi modificat si in cazul incheierii sau desfacerii acsatoriei.Din prevederile art 17 alin 1 C
familiei,rezulta 4 posibilitati de satbilire a numelui sotului dupa incheierea casatoriei:
1.sotii aleg ca nume comun numele de familie al unui adintre ei.
2.numele format prin conexatrea numelor ambeor soti,drept nume de familie comun,adica fiecare dintre ei isi pastreaza
numele de familie pe care la purtat pina la casatorie.
3.conexeaza numele de familie al celuilalt sot la numele de familie propriu.
Conexarea numelor de familie nu se admite cind cel putin unul dintre ei este dublu.
Alin 2art 24 cuvinte indecente sau ridicole.
3.Schimbarea numelui pe cale administrativa.art 49-53 din legea cu privire la actele de stare civila .care prevede ca
pers care a implinit virtsa de 16 ani are dre sa-si schimbe bumele de fam sau prenumele ,insa alin 4 art 49 din legea
100/2001.prevede ca p/u schimbarea numelui de familie si prenumelui persoanei c are nu a atins majoratul este necesar
acordul parintilor,adoptatorilor sau tutorului acestuia.
Prenumele:este o alta componeneta a dreptului la nume ,si exprima un cuvint maxim 2 cu sau fara sens cu ajutorul
caruia individualizeaza pers fizica.in familie si impreuna cu numele de familie in societate asupra prenumelui pers
fizica are un drept subiectiv nepatrimonjial carereprezint caaract jurid ca si dr sau la numele de familie.stabilirea
prenumelui:
se stabileste la nasterea omului conf art 55 alin 3 Cfamiliei copilul va purta un prenume simplu sau unul compus din 2
prenume potrivit vointei ambelor parinti.Totodata art 24 alin 2 din legea cu privire la actele de stare civila regelm
posibilitatea organului de satre civila de a refuza inscrierea unor prenume care sunt foramte din cuvinte indecete sau
ridicole .In cazul in care parintii nu ajung la un acord comun referitor la stabilirea PRENUMELUI copilului decide
autoriit tutelara.Spre desodebire de N de F care poate fi modific in cazul schimabarii starii civile a pers fizice
PRENUMELE poate fi schimbat doar pe cale administrativa.ex:
Pseudonimul.este compus dintr-un cuvint sau un grup de cuvinte pe care in esnta il ea cinev a intrebuinmtindu-l pentru
a ascund epublicului adevaratul nume. de regula preusonimul este utilizat de catre autorii operelor literale artistice sau
stiintifice. in acest sens art 9 alin 1 litera B) din legea cu rpivirea la dr de autor si alte dr conexe stabileste ca autorul
operei beneficiaza de dr la nnume c are include dr autorului de a decide cum va figura numele sau in timpul
valorificarii operii(nume adevarat) pseudonim sau anonim.Prin urmare,pseudonimul se nfatiseaza ca un dr personal
nepatrim on care beneficiaza de protectie in conditiile legii. Poreccla.este o denumire expresiva pe acre nju si-o alege
pers ci pe care io dau altii in special determinata de unele defecte ale acesteia .Prin urmare spre deoseb de pseudonim
care se alege liberd efiecare pers fizica,porecla este atribuita de altii refelectind o calitate un defect sau originea .Dpre
deoseb de nume si pseudonim poreca u reprezinta un dr subiectv civil si nu beneficeaa de protectia oferita de lege.
Importanta domiciliului se manifesta in mai multe domenii ale dreptului civil :
In domeniul executarii obligatiilor art.573 CC. Stabileste domiciliul ca criteriu de determinare al locului executarii
obligatiei .Domiciliul este un criteriu cu ajutorul caruia se determina locul deschiderii succesiunii (art.1443 CC) .
In dreptul procesual civil domiciliul reprezinta criteriul care sta la baza determinarii competentei teritoriale generale
(art.38 al .1 CPC , care prevede ca actiunea se intenteaza in instanta de la domiciliul sau de la locul aflarii piritului .) ,
precum si determinarea in anumite cazuri a competentei teritoriale alternative (art.39 CPC) .

2.2Analizati caracterele juridice speciale ale domiciliului si evidentiati principalele categorii ale domiciliului.
Domiciliul pers fizice reprezinta prin care are loc individualizarea omului in spatiu prin revendicarea locuintei sale
statornice sau principale , din aceasta definitie rezulta urmatoarele elemente definitorii ale domiciliului .
1. Domiciliu reprezinta locuinta statornica a perssoanei fizice , adica locuinta in care acesta locuieste permanent ,
persoana fizica are mai multe locuinte se va considera domiciliu locuinta principala . Totodata in doctrina de
specialitate se face distinctie intre conceptele de domiciliu si locuinta . Domiciliul din punct de vedere a naturii
juridice este un drept subiectiv civil nepatrimonial care se caracterizeaza prin unicitate ,stabilitate si obligativitate , pe
cind locuinta este un drept subiectiv patrimonial si este posibil ca o persoana sa nu aiba locuinta in proprietate (de ex:
chiriasul) sau titularul dreptului de abitatie insa ea in mod obligatoriu are domiciliu , ca drept persoanl nepatrimonial
domiciliul , se caracterizeaza prin anumite caractere juridice generale (este opozabil tuturor prin anumite caracteristici
generale , este inalienabil si imprescriptibil ,dar si prin unele caractere juridice specifice , obligativitatea , unicitatea si
stabilitatea) .
1.Dmiciliului trebuie inteleasa in sensul ca orice persoana fizica are si trebuie sa aiba un domiciliu , daca cineva nu are
o locuinta statornica , sau principala se va tine cont de domiciliu .
2.Unicitatea domiciliului desemneaza acel caracter juridic al acestui atribut de identificare care exprima ideea ca in
dreptul nostru civil fiecare persoana fizica are si nu poate avea decit un singur domiciliu . Daca persoana fizica are mai
multe locuinte domiciliul se stabileste prin raportare la locuinta principala
Stabilitatea reprezinta acel caracter juridic prin care se diferentiaza domiciliul ca locuinta statornica si principala fata
de resedinta care este locuinta temporara .
Tipurile domiciliului :
In doctrina de specialitatea s-au evidentiat urmatoarele tipuri :
1.Domiciliul de drept comun sau voluntar prin care se desemneaza locuinta statornica sau principala , prin care
persoana fizica majora si nepusa sub interdictie judecatoreasca si-o alege in mod liber in orice localitate din tara sau
strainatate , dreptul la alegerea libera a domiciliului isi are originea in constitutia si rezulta din art. 27 .
Hotarirea Curtii Constitutionale nr.16 din 19 mai 1997 privind controlul constitutionalitatii dispozitiilor p. 10 al.2 din
regulamentul cu privire la modul de perfectare si eliberarea a actelor de identitate ale sistemului national de
pasapoarte.
2. Domiciliul legal Reprezinta acea locuinta statornica sau principala care este stabilita de lege in mod obligatoriu
pentru anumite categorii de persoane fizice . CC domiciliul legal este reglementat in art.31 astfel domiciliul minorului
in virsta de pina la 14 ani este la parintii sai sau la acel parinte cu care locuieste permanent .
Totodata domiciliul persoanei lipsite de capacitate de exercitiu conform art. 31 al.6 CC este la reprezentantul ei legal .
3.Domiciliul conventional (ales) este o locuinta sau adresa stabilita prin acordul de vointa a partilor unui act juridic
civil in vederea executarii sale in acel loc sau pentru solutionarea litigiilor si comunicarea actelor de procedura : de ex ,
conform art.38 al.1 . C P C . Actiunea se intenteaza in instanta de la domiciliul sau de la locul de aflare a piritului . In
realitatenu este vorba de un adevarat domiciliu ci de un simplu artificiu juridic cu ajutorul caruia printr-o conventie
accesorie partile unui act juridic civil , deroga de la unele defecte normale ale domiciliului de drept comun , obtinind
o somplificare a unei forme procedurale sau de executarea obligatiilor , evitindu-se unele deplasari .

2.3Solutionati urmatoarea speta:

III.Modalitatile AJC
3.1Definiti modalitatile AJC si determinati importanta acestora.
Modalitaile actului juridic civil sunt :
- termenul;
- conditia;
- sarcina.
Importnta:

3.2Analizati modalitatile AJC

Termenul
Termenul - dies - este un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pana la care este amanata fie inceperea, fie incetarea
exercitiului drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile.
Regulile generale privind termenul, se gasesc in Codul civil, art.1022-1025. Regulile speciale privind aceasta
modalitate se gasesc fie in Codul civil, fie in alte acte normative - izvoare de drept civil.
Clasificare si efecte
1. Dupa criteriul efectului sau, termenul este:
- suspensiv, si
- extinctiv.
Termenul suspensiv - amana inceputul exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative, pana la
indeplinirea lui.
Termenul extinctiv - amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative, pana la
implinirea lui.
2. In functie de titularul beneficiului termenului distingem:
- termen in favoarea debitorului, care este regula (art.1024 Codul civil);
- termen in favoarea creditorului (in cazul contractului de depozit, in care termenu este in favoarea deponentului ca
regula;
- termen in favoarea atat a debitorului, cat si a creditorului (exemplu termenul dintr-un contract de asigurare).
Importanta acestei clasificari consta in faptul ca - numai cel ce are de partea sa, beneficiul termenului poate renunta la
acest beneficiu.
3. In functie de izvorul sau, termenul este:
- termen voluntar sau conventional (in aceasta categorie intra majoritatea termenelor), si este stabilit de parti prin actul
juridic;
- termen legal, este stabilit prin lege;
- termen judiciar (jurisdictional); este acordat de instanta debitorului.
4. Dupa criteriul cunoasterii :
- termen cert, a carui implinire este cunoscuta (iti imprumut 100.000 lei pana la 1 iunie 2001);
- termen incert , a carui implinire nu este cunoscuta ca data calendaristica (dar se va amplini data mortii creditorului
intr-un contract de vanzare cu clauza de intretinere).
De retinut este faptul ca: termenul afecteaza numai executarea actului nu si existenta sa.
Termenul suspensiv intarzie inceputul:
- executarii dreptului subiectiv si
- executarii obligatiei corelative. termenul extinctiv marcheaza stingerea:
- dreptului subiectiv si
- obligatiei corelative.
Exemplu: implinirea termenului inchirierii marcheaza incetarea dreptului de a folosi bunul ce-i formeaza obiectul si
ancetarea obligatiei de a asigura linistita folosinta.
CONDITIA - ca modalitate a actului juridic
Conditia - este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea ori desfiintarea) actului
juridic civil.
Deci: Conditia este eveniment - viitor si
- nesigur
Termenul este eveniment - viitor si
- sigur
Regulile generale privind conditia sunt stabilite in Codul civil : Despre obligatiile conditionale (Sectiunea I-a
Cap.VI din Titlul III - Despre contracte si conventii.
Clasificare si efecte
1. Dupa criteriul efectului, este de doua feluri suspensiva si rezolutorie.
Este suspensiva acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic (art.1017 Codul civil prevede : de
care depinde perfectarea actului).
Iti vand, daca ma mut cu domiciliul si serviciul pana la inceputul anului viitor, in Ploiesti.
Este rezolutorie acea conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridic civil. Exemplu - Prezentul
contract se desface daca vanzatorului i se naste un copil in doi ani de la incheierea contractului.
2. Dupa criteriul legaturii cu vointa partilor a realizarii evenimentului conditia este:
- cauzala;
- mixta;
- potestativa.
Este cauzala acea conditie a carei realizare depinde de hazard, de intamplare, independenta de vointa partilor.
Este mixta conditia a carei realizare depinde de :
- vointa uneia din parti si
- vointa unei alte persoane, determinata.
Conditia potestativa este de doua feluri:
1. potestativa pura - a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei parti;
- daca depinde de vointa debitorului, conditia este nula (iti vand daca vreau).
2. potestativa simpla, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de un fapt exterior sau de vointa unei persoane
nedeterminata.
Dupa modul de formulare, conditia este:
- pozitiva;
- negativa.
Efecte
Doua sunt principiile care genereaza efectele conditiei:
- conditia afecteaza insasi existenta actului - adica nasterea ori desfiintarea lui (spre deosebire de termen care afecteaza
numai executarea);
- conditia isi produce efectele retroactiv -; exemplu tunc.
Sarcina ca modalitate a actului juridic civil
Sarcina este o obligatie: - de a da
- de a face
- de a nu face
- impusa de dispunator gratificatului in actele cu titlu gratuit -; (liberalitati).
Reglementare - Codul civil nu contine o reglementare generala a sarcinii, asa cum exista pentru termen si conditie.
Codul cuprinde numai aplicatii ale acestei modalitati, in materia donatiei si in cea a legatului.
Clasificare
In functie de persoana beneficiarului, sarcina este:
- in favoarea dispunatorului;
- in favoarea gratificatului;
- in favoarea unei terte persoane.
Efecte
Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil in caz de neexecutare a ei, ci numai eficacitatea acestuia.
Neexecutarea sarcinii atrage, in principal, sactiunea revocarii (mai precis rezolutiunii) actului juridic cu titlu gratuit.

3.3Solutonati urmatoarea speta:

Test nr.13 Principiile dreptului civil

1.1Prin principii ale dreptului civil se inteleg ideile in conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale si care
stau la baza activitatii juridice.
Ca si in alte ramuri,in drept civil intilnim 2 categorii de principii:
*principii fundamentale ale dreptului: - principiul democratiei; - principiul egalitatii in fata legii; - principiul
legalitatii; - principiul separatiei puterilor in stat.principiile fundamentale a dreptului isi au originea in constitutie fiind
formulate de doctrina si jurisprudenta,fiind foarte mobile caracterizindu-se printr-o legatura logica intre ele.
*principiile drept civil: -principiul inviolabilitatii proprietatii; - principiul libertatii contractuale; - principiul
inadmisibilitatii imixtiunii in afacerile private; - principiul egalitatii in fata legii civile; - principiul exercitarii cu buna
credinta a drepturilor;

1,2continutul principiilor dr civil:

Principiul inviolabilitii proprietii demonstraeza ca proprietatea este, n condiiile legii, inviolabil. Dreptul de
proprietate este garantat. Dreptul de proprietate este unic, avnd ca titulari persoane fizice i persoane juridice.
Bunurile ce fac obiectul dreptului de proprietate pot fi parte din domeniul privat ori din domeniul public. Normele
dreptului civil reglementeaz coninutul dreptului de proprietate: posesiunea, folosina, dispoziia (Codul civil, art.
315) i mijlocul specific de ocrotire a lui, precum este aciunea n revendicare (art. 374 i 375).
Principiul libertii contractuale joac un rol important n asigurarea i dezvoltarea circuitului civil. n conformitate cu
acest principiu, subiectele dreptului civil pot s-i aleag de sine stttor persoanele cu care s ncheie acte juridice
civile, s negocieze condiii contractuale. Astfel, conform art. 1 alin. (2) din Codul civil, persoanele fizice i juridice
sunt libere s-i stabileasc pe baz de contract drepturi i obligaii, orice alte condiii dac nu contravin legii.
Principiul inadmisibilitii imixtiunii n afacerile private caracterizeaz, n primul rnd, dreptul civil ca fiind o ramur
a dreptului privat, stabilete c statul i organele lui nu pot s intervin n afacerile private, dect doar n cazurile i n
condiiile prevzute de lege. Acest lucru este definit expres n Codul civil la art. 1.Referitor la relaiile personale
nepatrimoniale, acest principiu este consfinit i n normele constituionale, potrivit crora statul respect i ocrotete
viaa intim, familial i privat, garanteaz inviolabilitatea domiciliului.
Principiul egalitii n faa legii civile are o deosebit importan n dreptul civil, ntruct raporturile de drept se
bazeaz pe egalitatea participanilor. El i gsete expresia n egalitatea capacitii juridice, adic n egala aptitudine
de a avea drepturi i obligaii, n posibilitatea egal a tuturor de a-i exercita drepturile subiective. Constitutia dispune
ca toi cetenii Republicii Moldova sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr deosebire de ras,
naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie, apartenen politic, avere sau de origine social. Art.18 din
Codul civil stabilete c tuturor persoanelor fizice le este recunoscut n egal msur capacitatea de a avea drepturi i
obligaii civile.
Principiul exercitrii cu bun-credin a drepturilor. Art. 55 din Constituie dispune c orice persoan i exercit
drepturile i libertile constituionale cu bun-credin, fr s ncalce drepturile i libertile altora.Acest principiu
presupune c participanii la raporturile juridice civile sunt sinceri i loiali, au o conduit onest la ncheierea i
executarea actelor juridice civile i i exercit drepturile n conformitate cu legea, cu contractul, cu ordinea public, cu
bunele moravuri. In Codul civil, art. 9, legiuitorul a instituit bu-na-credin, care se prezum pn la proba
contrar.Principiul bunei-credine are o importan deosebit pentru multe instituii ale dreptului civil.

1.3

Notiunea si clasificarea pers juridice

2.1
a.Persoana juridica organizatie care are un patrimoniu distinct si raspunde pentru obligatiile sale cu acest
patrimoniu,poate sa dobindeasca sis a exercite in nume propriu drepturi patrimoniale si personal nepatrimoniale,sa-si
asume obligatii poate fi reclamat si pirit in instanta de judecata.
b.
organizare proprie se presupune o structura interna a subiectului persoana juridica,similara unui organism viu.Sau
organizarea este structurarea colectivului de oameni,atfel incit acestia sa se manifeste in raporturile juridice ca unul
singur.
Patrimoniu in sens juridic se intelege totalitatea de drepturi si obligatii cu caracter economic pe care persoana
juridica le are in mod distinct si independent de cele ale altor subiecte de drept,precum si de cele ale persoanelor ce o
alcatuiesc.Acest sens cuprinde o latura active (drepturile) si o latura pasiva (obligatiile).sensul economic al acestei
notiuni include numai latura activa , adic totalitatea de drepturi (bunurile corporale i incorporale) deinute de
societate i utilizate mai frecvent. O confuzie produce nsui legiuitorul n definiia persoanei juridice
Imprecizia const n dubla utilizare a termenului patrimoniu cu sens diferit. Indicnd c persoana juridic are un
patrimoniu distinct, legiuitorul evideniaz un element indispensabil al subiectului de drept.
Scopul propriu reprezinta scopul propus de fondatori la constituirea persoanei juridice, anume ceea ce i face s
formeze o entitate colectiv i ceea ce indic raiunea de a fi persoan juridic. Scopul este o component a voinei i
exprim interesul fiecrui membru al persoanei juridice n realizarea scopului ideal sau material, precum i identitatea
de interese ale tuturor membrilor n ceea ce privete efectuarea unor genuri de activitate. Dac scopul persoanei
juridice este lucrativ, interesul membrilor este de a dobndi drepturi patrimoniale transmisibile fa de persoana
juridic i de a participa la mprirea beneficiilor. Ambele elemente, n esena lor, fac s se deosebeasc o persoan
juridic cu scop lucrativ de una cu scop nelucrativ. Aceasta din urm, neavnd dreptul de a repartiza venitul cu titlu de
dividend ntre membrii, fondatorii sau asociaii si, nu acord acestora nici un fel de drept patrimonial.

2.2

Potrivit Codului civil, "persoanele juridice sunt de drept public i de drept privat care, n raporturile civile, sunt situate
pe poziii de egalitate". Dac promoveaz, protejeaz i realizeaz un scop general, al ntregii colectiviti (al tuturor
cetenilor din ar sau al locuitorilor unei localiti), persoana juridic aparine domeniului public, iar dac
promoveaz un interes particular, al fondatorilor (asociailor, membrilor sau al unei categorii de persoane determinate
sau determinabile), persoana juridic aparine domeniului privat.

a.
Persoana juridic de drept public. Potrivit art.58 din Codul civil, sunt persoane juridice de drept public: statul; unitile
administrativ-teritoriale; organele de stat mputernicite prin lege s exercite o parte din funciile Guvernului; organele
de stat mputernicite prin actele autoritilor publice centrale s exercite o parte din funciile Guvernului dac aceast
posibilitate este prevzut expres de lege. Acestora li se aplic normele ce privesc persoanele juridice reglementate de
Codul civil, dac contrariul nu rezult din prevederile legilor speciale (Codul civil, art.192 alin.(2)).
Statul deleag n unele cazuri exercitarea unor atribuii ctre persoane juridice formate de persoane private. Dei
ndeplinesc atribuii de stat, adic publice, acestea nu devin persoane juridice de drept public.
Statul este o persoan juridic de drept public, particip la raporturile reglementate de legislaia civil pe principiul
egalitii. S-a afirmat c statul este o persoan juridic deosebit, deoarece nu i sunt aplicabile "normele care
alctuiesc fondul de principii eseniale ale persoanelor juridice"5.
Nici un act normativ nu stabilete clar structura organizatoric a statului. Aceast structur ns poate fi vzut prin
prisma noiunii de persoan juridic. . Persoana juridic de drept public. Statul este o persoan juridic de drept public,
particip la raporturile reglementate de legislaia civil pe principiul egalitii. S-a afirmat c statul este o persoan
juridic deosebit, deoarece nu i sunt aplicabile "normele care alctuiesc fondul de principii eseniale ale persoanelor
juridice" Ca subiect de drept civil, statul intr n diverse raporturi juridice: de proprietate, obligaionale, succesorale .
raporturi de proprietate:Bunurile statului ce in de domeniul privat sunt toate celelalte bunuri care nu sunt trecute n
modul stabilit de lege n domeniul public. Statul poate dobndi dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul
privat prin acte juridice cu persoanele fizice i persoanele juridice (vnzare-cumprare, donaie, schimb, motenire).
Statul nu poate folosi proprietatea sa n detrimentul drepturilor, libertilor i demnitii omului (Constituia, art. 9),
avnd obligaia de a respecta dreptul de proprietate al altor titulari. n raporturi obligaionale. n cazul n care statul,
prin intermediul organului competent, semneaz acte juridice cu persoane private, el trebuie s-i onoreze obligaiile
asumate. Statul poate da n arend, folosin i concesiune bunurile sale, inclusiv bunurile proprietate public,
dobndind drepturile i obligaiile prii contractante pe baz de egalitate juridic cu persoanele private. n raporturi
succesorale. Statul are vocaie succesoral. Patrimoniul succesoral trece n proprietatea statului pe baza dreptului de
motenire asupra unui patrimoniu vacant dac nu exist nici succesori testamentari, nici legali sau dac nici unul dintre
succesori nu a acceptat succesiunea, sau dac toi succesorii sunt privai de dreptul la succesiune (Codul civil,
art.1515).
Unitile administrativ-teritoriale. Potrivit Legii cu privire la organizarea administrativ-teritorial a Republicii
Moldova, unitile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public.

b.

Persoanele juridice de drept privat. Sunt de drept privat persoanele juridice, constituite de ctre persoane private, care
urmresc un scop particular al fondatorilor (membrilor, asociailor) sau al altor persoane determinate sau determinabile
prin actul de constituire.Sunt de drept privat persoanele juridice cu scop lucrativ i persoanele juridice fr scop
lucrativ. Potrivit legislaiei Republicii Moldova, noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ este mai larg dect
noiunea de societate comercial, deoarece include i cooperativele, ntreprinderile de stat i ntreprinderile
municipale.
Persoane juridice cu scop lucrativ sunt: societatea comercial, cooperativa, ntreprinderea de stat i ntreprinderea
municipal. Societile comercialesunt constituite pentru desfurarea activitii de ntreprinztor, obinerea de
beneficii i mprirea lor cu titlu de dividend ntre asociai. Acelai scop, n principiu, l urmresc i membrii
fondatori ai cooperativelor de ntreprinztor i de producie, precum i fondatorii ntreprinderilor de stat i ai celor
municipale. Persoanele juridice cu scop lucrativ sunt numite frecvent ntreprinderi. n legislaia Republicii Moldova
sunt reglementate 4 forme de societi comerciale, cunoscute dreptului continental: societatea n nume colectiv,
societatea n comandit, societatea cu rspundere limitat i societatea pe aciuni.
Societatea n nume colectiv este o persoan juridic, fundat prin voina a dou sau mai multe persoane, exprimat n
actul de constituire, n care acestea convin s pun n comun anumite bunuri pentru a desfura activitate de n-
treprinztor, a realiza i a mpri beneficii i n care asociaii rspund pentru obligaiile ei nelimitat i solidar.
Administrarea i reprezentarea societii se face de ctre asociai, iar deciziile ce in de modificarea actului constitutiv
i de conducerea societii se adopt prin vot unanim.
Societatea n comandit este o persoan juridic, format prin voina a dou sau mai multe persoane, exprimat n
actul de constituire, n care acestea convin s pun n comun anumite bunuri pentru a desfura activitate de
ntreprinztor, a realiza i a mpri beneficii i n care unii asociai (co-manditaii) rspund nelimitat i solidar, iar alii
(comanditarii) nu rspund pentru obligaiile ei, ci suport riscul activitii acesteia n limitele prii sociale deinute.
Societatea cu rspundere limitat este o persoan juridic, format prin voina uneia sau mai multor persoane,
exprimat n actul de constituire, n care acestea convin s pun n comun anumite bunuri pentru a desfura activitate
de ntreprinztor, a realiza i a mpri beneficii i n care asociaii nu rspund pentru obligaiile ei, ci suport riscul
activitii acesteia n limitele prii sociale deinute.
Societatea pe aciuni este o persoan juridic, fundat prin voina uneia sau mai multor persoane, exprimat n actul de
constituire, n care acestea convin s pun n comun anumite bunuri pentru a desfura activitate de ntreprinztor, a
realiza i a mpri beneficii i n care acionarii nu rspund pentru obligaiile ei, ci suport riscul activitii acesteia n
limitele valorii aciunilor deinute. societatea pe aciuni este de tip nchis i de tip deschis. Principala deosebire dintre
aceste dou forme const n modul de nstrinare prin vnzare a aciunilor. Practica judiciar confirm c societatea pe
aciuni de tip nchis presupune o protecie mai nalt a aciunilor, acionarii avnd dreptul preferenial de a cumpra
aciunile ce se nstrineaz.
Cooperativa. Cooperativa sau societatea cooperatist este o persoan juridic, format prin voina a cinci sau mai
multe persoane, exprimat n actul de constituire, n care acestea convin s pun n comun anumite bunuri pentru a
desfura anumite activiti i care contribuie la obinerea unor beneficii sau la realizarea unor economii de ctre
membri ei.
ntreprinderea de stat este persoan juridic ce desfoar, n baza proprietii de stat date ei n gestiune, activitate de
ntreprinztor i poart rspundere, cu tot patrimoniul su, pentru obligaiile asumate.
ntreprinderea municipal este persoan juridic, format pe baza proprietii unitii administrativ-teritoriale, care,
prin utilizarea efectiv a acesteiproprieti, desfoar activitate de ntreprinztor de producere a mrfurilor, de
executare a lucrrilor i de prestare a serviciilor pentru satisfacerea cerinelor fondatorului i pentru realizarea
intereselor sociale i economice ale colectivului de munc.
Persoanele juridice fr scop lucrativ sunt numite i organizaii necomerciale. Se consider c ele nu au scop lucrativ,
deoarece fondatorii, asociaii i membrii lor nu au scopul de a obine profit din activitatea acestor persoane juridice, ci
au unul ideal, acela de a satisface anumite interese spirituale, culturale, tiinifice, sociale etc. Fondatorii, asociaii i
membrii organizaiei necomerciale nu dein drepturi patrimoniale fa de aceast persoan juridic. Potrivit
dispoziiilor Codului civil, exist trei categorii de organizaii necomerciale: asociaia, fundaia i instituia:
Asociaia este organizaie necomercial constituit benevol de persoane fizice i persoane juridice, unite, n modul
prevzut de lege, prin comunitate de interese care nu contravin ordinii publice i bunelor moravuri, pentru satisfacerea
unor necesiti nemateriale. Asociaia poate avea forma de asociaie obteasc, de partid politic sau de organizaie
social-politic, de sindicat, patronat, de uniune de persoane juridice, de organizaie religioas (cult), de asociaie de
economii i mprumut sau de asociaie de locatari n condominiu, fundaie, instituie etc.
Instituia este o persoan juridic - organizaie necomercial format de una sau mai multe persoane pentru exercitarea
unor funcii de administrare, sociale, culturale, de nvmnt i a altor funcii cu caracter necomercial. Fondatori sunt
persoanele care formeaz patrimoniul iniial al instituiei, care o finaneaz, parial sau integral, pe parcursul activitii
i care sunt responsabile de obligaiile ei dac activele sunt insuficiente pentru stingerea obligaiilor. Instituia se poate
constitui n dou forme, ca: A) instituie public; B) instituie privat.
2.3

Nulitatea actului juridic civil

3.1
Nulitatea este o sanciune civil care desfiineaz actul juridic n cazul n care acesta a fost ncheiat cu nerespectarea
condiiilor de validitate cerute de lege. Actul juridic sancionat cu nulitate este lipsit de efecte juridice. Dei actul
exist n mod material, nu produce efecte juridice.
In funcie de natura interesului ocrotit de lege prin sanciunea nulitii actului juridic, nulitatea poate fi absolut i
relativ.
Nulitatea absolut este o sanciune a actului juridic civil care poate fi invocat de orice persoan interesat i care
const n faptul c aciunile svrite cu scopul de a da natere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil nu
produce efecte juridice. Nulitatea absolut survine n virtutea nerespectrii cerinelor legii, care sancioneaz cu
nulitate absolut actul juridic.
Nulitatea relativ este o sanciune aplicat unui act juridic ntocmit cu nerespectarea unei norme juridice care ocrotete
un interes particular, individual, stabilit n favoarea unei anumite persoane. Nulitatea relativ nu poate fi propus
dect de ctre persoanele artate limitativ de lege.
Dup ntinderea efectelor sanciunii, nulitatea poate fi total sau parial, alineatul 3 al aceluiai articol menionnd c
nulitatea clauzei nu atrage nulitatea ntregului act juridic dac se poate presupune c acesta ar fi fost ncheiat i n lipsa
clauzei declarate nul.
Nulitatea total desfiineaz actul juridic n ntregime, neadmind s produc efecte juridice. De exemplu, este lovit
de nulitate total nelegerea asupra clauzei penale dac aceasta nu a fost ncheiat n scris (art. 625).
Nulitatea parial desfiineaz doar o parte din efectele actului juridic, lsnd clauzele valabile s produc efecte
juridice. De exemplu, actul juridic prin care persoana respinge calitatea de motenitor, refuznd totodat s
moteneasc automobilul testat, va fi lovit de nulitate parial, clauza privind respingerea calitii de motenitor n
genere fiind nul, iar clauza privind refuzul de a moteni automobilul fiind valabil, aceasta producnd efecte juridice.

3.2
CAUZELE DE NULITATE
Aceasta sanctiune are drept cauza-generica- nerespectarea dispozitivelor legale care reglementeaza conditiile sale de
valabilitate.Deci, nevalabilitatea conditiilor sale esentiale ( care sunt conditii de valabilitate ) atrag nulitatea.
CAUZE DE NULITATE ABSOLUTA :
Incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor :
-nerespectarea unor incapacitati speciale pentru ocrotirea unui interes obstesc (art. 1309 din Codul Civil )
-lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor juridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta
(art. 34 din Decretul nr. 31/1954 )
Lipsa totala a consimtamantului (in cazul erorii-obstacol)
Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil
Cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala
Nerespectarea formei ceruta ad validitatem
Lipsa ori nevalbilitatea autorizatiei administrative (art. 58 Legea nr. 17/1996 )
Incalcarea ordinii publice
Fraudarea legii
CAUZE DE NULITATE RELATIVA :
Viciile de consimtamant : eroarea, violenta, legiuirea sau dol
Lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil
Nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu.
REGIMUL JURIDIC AL NULITATII

Prin regim juridic al nulitatii se intelege regulile carora este supusa nulitatea absoluta sau relativa. Acest regim juridic
al nulitatii priveste trei aspecte :
cine poate invoca nulitatea
cat timp poate fi invocata nulitatea
daca poate fi sau nu acoperita nulitatea prin confitmare
Regimul juridic al nulitatii absolute
nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes
-partile actului juridic
-procurorul
-instanta din oficiu
Reprezentativa in acest sens este prevederea din Legea 18/1991, art. 3, alineatul 2 : nuliatatea poate fi invocata de
primar, prefect, procuror si alte persoane care justifica un inteles legitim.
actiunea in nulitatea absoluta este imprescriptibila, adica ea poate fi invocata oricand, indiferent de timpul scurs de la
data incheierii actului juridic. ( Decretul 167/1958 art. 2 : nulitatea unui act poate fi invocata oricand, fie pe cale de
actiune, fie pe cale de exceptie. )
nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tocita. ( a nu se confunda inadmisibilitatea
confirmarii nulitatii absolute cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintei legale. )
Regimul juridic al nulitatii relative
Acest regim juridic se exprima in trei reguli :
nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoane al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic. (
personal sau prin reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea de exercitiu )
cautiunea inanulabilitate este prescriptibila, deci ea trebuie invocata in termenul de prescriptie extinctiva
nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expres sau tacit ( printr-un act de confirmare care sa cuprinda
obiectul, cauza si natura olurgatiei. Codul juridic civil art. 1190; iar confirmarea tacita rezulta fie din executarea
actului anulaleic, fie din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie extinctiva )
Intre nulitatea absoluta si cea relativa nu exista deosebiri de efecte, ci numai de regim juridic.

3.3

Test nr.14: 1Interpretarea legii civile:

1.1
interpretarea presupune determinarea coninutului i a ntinderii de aplicaie a normei juridice, a nelesului ei exact.
ntr-o alt opinie, prin interpretarea normei civile se nelege nsuirea coninutului (esenei) acesteia cu ajutorul
nlturrii din norma interpretat a aspectelor neclare. interpretarea legii civile urmrete s explice sensul exact al
normelor civile. nelegerea exact a sensului normei civile se impune atunci cnd norma civil, formulat concis,
"aparent" poate avea mai multe sensuri, precum i atunci cnd noile relaii din societate nu pot fi ncadrate n cuprinsul
normei care a fost adoptat cu mult nainte.
b.varietatile de interpretari:n funcie de subiectele care interpreteaz legea civil, interpretarea poate fi autentic,
legal, judectoreasc i tiinific. n funcie de fora sa, interpretarea poate fi oficial i neoficial. n funcie de
rezultat, interpretarea legii civile poate fi literal, extensiv i restrictiv. i, n final, n funcie de metoda de
interpretare, aceasta poate fi gramatical, sistematic, istoric i logic.

1.2
*Interpretarea legii civile n funcie de subiectul care interpreteaz legea civil n funcie de subiectele care
interpreteaz, interpretarea legii civile poate fi autentic, legal, judectoreasc i tiinific.
Interpretarea autentic are loc n cazul n care sensul normei este lmurit de organul emitent al actului normativ. O
astfel de interpretare are fora juridic a normei pe care o interpreteaz. Interpretarea autentic mai este numit
interpretare oficial.
Interpretarea judectoreasc are loc n cazul n care aceasta este dat de ctre instana judectoreasc cu prilejul
aplicrii unei situaii concrete pentru soluionarea unui litigiu concret. Interpretarea judectoreasc are for obligatorie
doar prilor i celorlali participani la examinarea litigiului, cu alte cuvinte este opozabil doar lor.
Interpretarea legal are loc n cazul n care o anumit autoritate este mputernicit s interpreteze actele legislative.
Interpretarea tiinific are loc atunci cnd sensul normelor civile este lmurit de ctre savani n literatura de
specialitate, n comentarii la legile civile, precum i n alte surse cu un caracter similar.
*Interpretarea legii civile n funcie de rezultatul interpretrii
In funcie de rezultatul interpretrii, interpretarea poate fi literal, extensiv i restrictiv.
Interpretarea literal nu aduce nimic nou, ci ntrete doar textul legii. Ea se aplic atunci cnd sensul n textul legii
coincide. De exemplu, termenul de un an, stipulat n art. 49 din Codul civil, nu poate fi interpretat dect literal, adic
n sensul n care reiese direct din lege. Nu putem spune c pentru declararea dispariiei fr urm este necesar nu un
an, ci opt luni sau doi ani.
Interpretarea extensiv intervine atunci cnd coninutul normei este mai larg dect formularea ei textual. interpretarea
extensiv este cerut de formularea restrictiv a unui text legal fa de intenia real a legiuitorului pe care o conine
acel text.
Interpretarea restrictiv intervine atunci cnd coninutul normei civile este mai restrns dect formularea ei textual.
Restrictiv ar fi interpretarea art. 49 alin. (1) din Codul civil, care stabilete c persoana care lipsete de la domiciliu
mai mult de un an i nu parvin tiri despre locul aflrii ei va putea fi declarat disprut fr urm, n sensul c nu va
putea fi declarat disprut fr urm persoana care a svrit o infraciune i se ascunde, chiar dac lipsete de la
domiciliu mai mult de un an.
*Interpretarea legii civile In funcie de metoda de interpretare
In funcie de metoda de interpretare, interpretarea legii civile poate fi: gramatical, logic, sistematic i istoric.
Interpretarea gramatical presupune o analiz morfologic (analiz a cuvintelor) i, mai ales, sintactic, adic o analiz
a legturilor dintre prile de propoziie sau dintre propoziii. Cu alte cuvinte, interpretarea gramatical presupune
analiza dispoziiilor legale pornind de la regulile gramaticale.
Interpretarea logic se face pe baza unor reguli raionale sau a argumentelor. Drept exemplu poate servi interpretarea
dispoziiilor din urmtoarele articole ale Codului civil: art. 14 alin. (1): "Persoana lezat ntr-un drept al ei poate cere
repararea integral a prejudiciului cauzat"
Interpretare sistematic nseamn determinarea sensului unei norme juridice civile n funcie de locul pe care l ocup
n cadrul actului din care face parte i, totodat, n sistemul general al legislaiei. n literatura de specialitate80 se
susine c, n cadrul interpretrii sistematice, urmeaz s se stabileasc urmtoarele: a) locul normei de drept civil n
sistemul actelor normative (legi, decrete, hotrri ale Guvernului); b) felul actului normativ (lege general sau lege
special); c) locul pe care l ocup norma de drept civil n cadrul aceleiai dispoziii legale (seciune, capitol, parte,
titlu etc).
Interpretarea istoric const n stabilirea sensului unei dispoziii legale n funcie de scopul urmrit de legiuitor la
adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziie, ntr-un context istoric dat.

2.infiintarea pers juridice

2.1
Prin nfiinare a persoanei juridice se nelege procesul legal de creare a subiectului artificial de drept.
n funcie de caracterul participrii autoritilor publice, pot fi evideniate cteva modaliti de nfiinare a
persoanelorjuridice de drept privat:
crearea direct a persoanelor juridice de ctre stat prin efectul legii;
recunoaterea actelor constitutive de ctre autoritatea public competent;
autorizarea prealabil de ctre o autoritate public a nfiinrii persoanelor juridice i recunoaterea ulterioar a actelor
ei constitutive de ctre o alt autoritate public;
Aceste trei modaliti nu sunt artate expres n lege, dar se evideniaz n urma coroborrii diferitelor norme juridice.
Crearea direct a persoanelor juridice de ctre stat prin efectul legii. Acest mod de constituire este prevzut expres de
lege pentru anumite persoane juridice. nscrierea lor ntr-un registru de stat certific nceputul activitii persoanei
juridice i nu dobndirea personalitii juridice.
Recunoaterea actelor constitutive de ctre autoritatea public competent. Acesta este cel mai rspndit mod de
constituire a persoanelor juridice, inclusiv a majoritii persoanelor juridice de drept privat. Legea prevede expres
procedura de constituire a persoanei juridice indicnd:
tipul actului constitutiv care trebuie elaborat;
cerinele stabilite fa de cuprinsul acestuia;
actele care trebuie s fie prezentate organului competent;
formalitile pe care fondatorii urmeaz a le ndeplini;
formalitile pe care trebuie s le ndeplineasc persoana cu funcie de rspundere a organului de stat competent.
Formarea persoanei juridice prin recunoaterea actelor constitutive de ctre autoritatea public competent este
reglementat pentru majoritatea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
Pentru nfiinarea unei ntreprinderi cu investiii strine n al crei capital social partea investitorului strin reprezint
peste 5 milioane de dolari S.U.A. este necesar autorizaia Ageniei Naionale pentru Protecia Concurenei.
Numai dup obinerea autorizaiei, fondatorii pot s depun actele pentru nregistrarea persoanei juridice la organul de
stat competent.
nfiinarea persoanelor juridice prin efectul legii nu va fi caracterizat deoarece este individual pentru fiecare
persoan juridic i este stabilit expres n legii speciale.
nfiinarea persoanei juridice prin recunoatere i prin autorizare este aceeai, cu excepia autorizrii prealabile, i
include cteva etape, inclusiv elaborarea actelor de constituire, ndeplinirea formalitilor legate de constituirea
patrimoniului, prezentarea actelor necesare nregistrrii de stat i nregistrarea de stat.

2.2
Documentele necesare pentru nregistrarea de stat
(1) Pentru nregistrarea de stat a persoanei juridice se depun urmtoarele documente:
a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) hotrrea de constituire i actele de constituire ale persoanei juridice, n funcie de forma juridic de organizare, n
dou exemplare;
c) documentul ce confirm depunerea de ctre fondatori a aportului n capitalul social al persoanei juridice n
mrimea i n termenul prevzute de legislaie;
d) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
(2) Pentru nregistrarea persoanelor juridice create prin reorganizarea ntreprinderilor de stat, ntreprinderilor al
cror capital social conine o cot-parte a proprietii de stat, uniunilor de ntreprinderi, asociaiilor, holdingurilor,
corporaiilor transnaionale, grupurilor industrial-financiare, instituiilor financiare, fondurilor nestatale de pensii,
organizaiilor de asigurri, instituiilor de nvmnt, muzeelor, teatrelor, circurilor, organizaiilor concertistice,
organizaiilor din sfera tiinei i inovrii, instituiilor medico-sanitare i balneosanatoriale, organul nregistrrii de stat
va solicita autorizaia (avizul) autoritii respective, stabilite prin lege.
(3) Autorizaia (avizul) se elibereaz de ctre autoritile publice, de regul, n form electronic, la cererea
organului nregistrrii de stat, n termen de 7 zile lucrtoare de la depunerea documentelor prevzute la alin.(1) lit.b) i
c). Dac autoritatea public nu va rspunde organului nregistrrii de stat n termenul prevzut n prezentul alineat,
autorizaia (avizul) se va considera acordat n mod tacit.
(4) Pentru nregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiii strine, pe lng documentele prevzute la alin. (1)
i (2), se vor depune:
a) extrasul din registrul naional din ara de origine a investitorului;
b) actele de constituire ale persoanei juridice strine;
c) cazierul judiciar al administratorului persoan fizic strin, eliberat de organul competent din ara sa de origine
i din Republica Moldova.

2.3

3.efectele nulitatii act juridic civil

3.1
Prin efectele nulitii se neleg consecinele pe care le are declararea nulitii actului juridic.
Dac actul juridic ncheiat nc nu a produs efecte, adic nu a fost executat pn la anulare, el nu va produce efecte
nici dup anulare. n acest caz, partea sau prile se gsesc n situaia n care nici convenia nu ar fi fost ncheiat,
drepturile i obligaiile care ar decurge din ea nu pot fi executate. Nulitatea produce efecte i n privina actelor juridice
ncheiate cu teri pe baza actului anulat.
3.2
Un efect al nulitii actului juridic este restituia bilateral.
Restituia bilateral este prevzut expres la art. 219 alin. (2): "Fiecare parte trebuie s restituie tot ceea ce a primit n
baza actului juridic nul, iar n cazul imposibilitii de restituire, este obligat s plteasc contravaloarea prestaiei.
Pe lng restituia bilateral, legislaia cunoate i alte efecte ale nulitii actului juridic
din Codul civil stabilete c "partea i terii de bun-credin au dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin actul
juridic nul". Aceast prevedere poart un caracter general, fiind aplicabil n toate cazurile de nulitate.efect special al
nulitii este prevzut n cazul actelor juridice afectate de eroare. Astfel cod civil prevede c "persoana n al crei
interes a fost declarat nulitatea este obligat s repare celeilalte pri prejudiciul cauzat, dar nu mai mult dect
beneficiul pe care aceasta l-ar fi obinut dac actul juridic nu ar fi fost declarat nul. Prejudiciul nu se repar n cazul n
care se demonstreaz c cel ndreptit la despgubire tia sau trebuia s tie despre eroare". Actul juridic nul nceteaz
cu efect retroactiv din momentul ncheierii caracteristic nulitii este aspectul ei retroactiv. Necesitatea existenei unei
asemenea prevederi legale se explic i prin faptul c, odat ce este nul (nulitate absolut) sau este declarat nul (nuli-
tate relativ), actul juridic nu trebuie s produc efecte juridice chiar din momentul ncheierii lui. n aa fel, caracterul
retroactiv al nulitii actului juridic face s fie restabilite prevederile legii, ale ordinii publice i bunelor moravuri
nclcate.

3.3

Test nr.15 1.Obiectul si metoda de reglementare in dr civil:

1.1
Prin obiect de reglementare - al dreptului civil se neleg relaiile sociale reglementate de normele acestui drept, cu alte
cuvinte domeniul comun de relaii sociale asupra crora i exercit aciunea normele ce alctuiesc ramura de drept
civil. Prin urmare, dreptul civil reglementeaz dou mari categorii de relaii sociale: raporturile patrimoniale i cele
personale nepatrimoniale.
Prin metod de reglementare - se nelege totalitatea de mijloace folosite de stat pentru a influena o anumit categorie
de relaii sociale. Ca o astfel de influen s fie eficace, trebuie utilizate mijloacele i cile ce corespund naturii juridice
a raporturilor reglementate de dreptul civil. Anume din aceste considerente coninutul metodei de reglementare este
determinat de obiectul de reglementare al dreptului civil.

1.2
a.Este patrimonial raportul al crui coninut poate fi exprimat n bani (raportul care are n coninut dreptul de
proprietate, raportul creat din contractul de vnzare-cumprare). Este nepatrimonial raportul al crui coninut nu poate
fi exprimat n bani (raportul care are n coninut dreptul la nume, la denumire ori dreptul la sediu). Caracteristic
relaiilor reglementate de dreptul civil este faptul c ele apar ntre subiecte aflate pe poziie de egalitate juridic.
Participanii la relaii civile pot fi persoane fizice (inclusiv apatrizi, ceteni strini) i persoane juridice (inclusiv
organizaii internaionale, organizaii strine, care desfoar activitate pe teritoriul Republicii Moldova).
b. metoda de reglementare n dreptul civil difer de metoda de reglementare n ramurile de drept public. Faptul este
dictat mai ales de poziia pe care o au subiectele raporturilor juridice. n dreptul civil, subiectele se afl pe o poziie de
egalitate juridic, n dreptul public ns o parte a raportului juridic civil este subordonat celeilalte pri. Normele de
drept pot interzice anumite aciuni din partea participanilor la raporturile juridice, le pot prescrie un anumit
comportament ori pot permite prilor s aleag caracterul relaiilor dintre ele
. O particularitate general a dreptului civil, dup cum s-a mai spus, este calitatea juridic a prilor, adic egalitatea
lor juridic, prevzut expres n art. 1 alin. (1) din Codul civil: "Legislaia civil este ntemeiat pe recunoaterea
egalitii participanilor la raporturile reglementate de ea. De asemenea prin metod de reglementare se nelege mo-
dalitatea specific n care statul, printr-un sistem de norme juridice, impune participanilor la raporturile juridice o
anumit conduit. Cu alte cuvinte, metoda de reglementare determin poziia prilor n raporturile juridice, poziie
care, n funcie de ramura de drept, poate fi de egalitate sau de subordonare juridic.

1.3
Este de menionat faptul c dreptul civil nu reglementeaz toate raporturile patrimoniale i nepatrimoniale din
societate. Reglementarea lor poate constitui i obiectul altor ramuri de drept (dreptul muncii, dreptul familiei, dreptul
financiar etc). De dreptul civil sunt reglementate numai raporturile bazate pe egalitatea participanilor la ele.
Determinarea raporturilor care pot constitui obiectul reglementrii dreptului civil se face pe dou ci:
prin autodelimitarea obiectului de ctre normele fiecrei ramuri de drept, prin ipoteza normei juridice. Normele
dreptului civil, cuprinse n Codul civil i n alte acte normative, determin sfera de relaii care constituie obiectul de
reglementare ale dreptului civil. O astfel de autodelimitare este opera legiuitorului;
prin delimitarea unei ramuri de drept de celelalte ramuri de drept26, care se face, n primul rnd, dup criteriul
obiectului de reglementare. O astfel de delimitare este opera interpretului legii (practician ori teoretician).
A doua categorie de relaii sociale care formeaz obiectul dreptului civil o constituie raporturile nepatrimoniale.
Particularitile acestora constau n urmtoarele:
sunt lipsite de orice coninut economic;
obiectul lor l formeaz urmtoarele bunuri nepatrimoniale: numele, cinstea, demnitatea, dreptul de autor asupra
operelor tiinifice i de art, altele asemenea;
sunt constituite de bunurile nepatrimoniale inseparabile de subiect, adic de bunuri care nu pot fi transmise unor alte
persoane.

2.capacitatea civila a pers juridice:

2.1
Capacitatea de folosin - este aptitudinea persoanei de a avea drepturi i obligaii civile. Capacitatea de folosin a
persoanei juridice se caracterizeaz prin generalitate, inalienabilitate, intangibilitate, specialitate i legalitate.
Capacitatea de exerciiu a persoanei juridice este aptitudinea de a dobndi drepturi i a exercita obligaii prin acte
proprii. Capacitatea de exerciiu exprim: a) aptitudinea sau posibilitatea de a dobndi i exercita drepturi prin
propriile aciuni; b) aptitudinea de a asuma i a ndeplini obligaii prin propriile aciuni. Aadar, spre deosebire de
capacitatea de folosin, care este aptitudinea de a avea, capacitatea de exerciiu este aptitudinea de a exercita.

2.2
Coninutul capacitii de folosin. Din definiia capacitii de folosin se desprinde: o latur activ (aptitudinea de a
avea drepturi civile) i o latur pasiv (aptitudinea de a avea obligaii civile).
Aptitudinea de a avea drepturi civile. Aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi civile const n posibilitatea de
a avea drepturile necesare realizrii doleanelor celor care au constituit-o. Persoana juridic este nzestrat cu
aptitudinea de a dobndi drepturi de orice natur, cu orice coninut, indiferent de surs, adic poate avea drepturi reale
i obligaionale, drepturi patrimoniale i nepatrimoniale i, respectiv, drepturi nscute din obligaii contractuale i
extracontractuale. Capacitatea de folosin a persoanei juridice include aptitudinea de a svri orice act juridic de
natur civil sau comercial: de a cumpra, arenda sau nchiria, deschide conturi bancare, solicita licene, desfura
activiti neliceniate. Persoana juridic nu poate desfura activiti interzise. n lipsa unor reglementri exprese
privind activitile interzise, urmeaz a fi calificate ca atare activitile pentru care sunt stabilite sanciuni penale sau
administrative, precum i cele care sunt monopol al statului.
Coninutul capacitii de exerciiu. Ca i capacitatea de folosin, capacitatea de exerciiu are dou laturi: una activ
(aptitudinea de a dobndi drepturi) i una pasiv (aptitudinea de a exercita obligaii). Capacitatea de exerciiu, n
ntinderea ei, depinde de capacitatea de folosin. Astfel, limitele impuse de lege capacitii de folosin reprezint i o
limit a capacitii de exerciiu6. Nu ns i invers. Capacitatea de folosin este i rmne mai larg, deoarece
aptitudinea de a avea drepturi i obligaii nu depinde de izvorul acestora {act juridic sau fapt juridic), pe cnd
aptitudinea de a dobndi drepturi i a asuma obligaii se limiteaz la actele juridice. Organul care exprim capacitatea
de exerciiu este administratorul (organul executiv). Au calitatea de administrator (organ executiv) persoanele fizice
alese sau numite n modul stabilit de lege sau de actul constitutiv. Calitate de administrator poate avea una sau mai
multe persoane fizice care dispun de capacitate deplin de exerciiu. Administrator al persoanei juridice poate fi
directorul, directorul general, managerul-ef sau preedintele ei ori o alt persoan fizic, de exemplu: asociatul
societii n nume colectiv, comanditatul din societatea n comandit mputernicit prin lege sau prin actul constitutiv.
Numele administratorului se nscrie n Registrul de stat n care se nmatriculeaz persoana juridic.

2.3

3.termenele in dr.civil

3.1
Termen este considerat un interval de timp stabilit dinainte, n limita cruia trebuie s se nfptuiasc sau s se
ntmple ceva.Prin termen, n dreptul civil se nelege o perioad sau o dat fix, stabilit de lege, prin voina prilor
sau prin hotrre judectoreasc, ce produce anumite efecte juridice care constau n naterea, modificarea sau stingerea
drepturilor i obligaiilor civile. -Pornind de la aceast noiune, s-ar putea spune c, dup natura juridic, termenul este
un fapt juridic de care legea leag apariia efectelor juridice.

3.2
Termenele, n dreptul civil, sunt diverse i multiple. Ele pot fi clasificate dup mai multe criterii:
dup criteriul subiectului pe care le stabilete, pot fi:
termene stabilite de lege (termenele de prescripie, art. 267-283 ; termenele, stabilite la art. 49 i 52, de declarare a
dispariiei i a decesului);
termene stabilite prin acordul prilor (termenul de ndeplinire a obligaiilor n contractul de vnzare-cumprare);
termene instituite prin hotrre judectoreasc (termenul de lichidare a neajunsurilor stabilit de instan apelantului
conform art. 368 din Codul de procedur civil).
termenele se clasific n imperative i dispozitive:
Sunt imperative termenele care nu pot fi schimbate prin acordul prilor, de exemplu, termenele de prescripie i altele
asemenea.
Sunt dispozitive termenele care, dei prevzute de lege, pot fi schimbate prin acordul prilor.
clasificarea termenelor dup criteriul destinaiei lor. Dup destinaie, pot fi:
termene ce dau natere la drepturi civile;
termene de exercitare a drepturilor civile i de ndeplinire a obligaiilor;
termene de aprare a drepturilor civile.
Termenul de exercitare a drepturilor civile include:
termenul de existen a drepturilor civile;
termenul de perimare;
termenul de garanie.
3.3

Test 16
1.1
Raportul juridic civil se poate defini ca raport,social patrimonial sau personal nepatrimonial,reglementat de o norma de
drept civil.Raportul juridic civil are trasaturi comune tuturor raporturilor juridice,dar si particularitati care il fac sa se
deosebeasca de alte raporturi juridice.

Un prim caracter al raportului juridic civil este cel social,care indica pe de o parte,faptul ca raportul nu-si pierde
trasatura de a fi o relatie sociala,iar pe de alta parte ca norma de drept reglementeaza doar relatiile dintre subiecte nu si
relatiile dintre subiecte si lucruri/bunuri.
Raportul juridic civil evident are un caracter volitional,intrucit norma juridica care il reglementeaza este adoptata de
Parlament,organ reprezentativ suprem al poporului.ceea caracteristic raportului juridic civil la caracterul volitional este
ca el se prezinta ca fiind unul dublu volitiv,in sensul ca exprima vointa statului si vointa partilor care incheie actul
juridic.
Si un alt caracter esential se reflecta in faptul ca raportul juridic civil este bazat pe egalitatea juridica a partilor sale.Se
stie in acest raport juridic nici una dintre parti nu poate impune celeilalte vointa sa,raportul putind fi incheiat,modificat
sau stins doar cu consimtamintul tuturor partilor.
1.2 Structural,raportul juridic civil cuprinde urmatoarele 3 elemente : subiectele,continutul si obiectul.

Subiectele raportului jur civil sint persoanele fizice si pers juridice,titularii de drepturi si obligatii.
In raportul juridic civil,persoana care dobindeste drepturi civile poarta denumirea de subiect activ,iar persoana care ii
incumba obligatii civile se numeste subiect pasiv.In raporturile obligationale subiectul activ se numeste creditor,iar
subiectul pasiv debitor.
Pentru a participa la un raport juridic civil subiectele trebuie sa aiba capacitate civila,aceasta incluzind capacitatea de
folosinta si capacitate de exercitiu.
Prin continut al raportului juridic civil se intelege totalitatea de drepturi si obligatii care apartin partilor din raportul
juridic civil.Din definitie rezulta ca continutul raportului juridic civil este format din 2 elemente : drepturi subiective si
obligatii subiective
Dreptul subiectiv inseamna posibilitatea persoanelor fizice si a persoanelor juridice de a savirsi anumite
actiuni,precum si puterea de a pretinde subiectelor pasive sa savirseasca ori sa se abtina de la savirsirea unei
actiuni,apelind dupa caz,la forta coecitiva a statului.
Obligatia consta in indatorirea subiectului pasiv de a avea o anumita conduita fata de subiectul activ,conduita care
consta in savirsirea sau abtinerea de la savirsirea unor anumite actiuni.
Prin obiect al raportului juridic civil se inteleg actiunile sau inactiunile care trebuie savirsite sau de la care trebuie sa se
abtina subiectele acestui raport juridic.Ca relatie sociala intre persoane,raportul juridic civil poate influienta doar
conduita oamenilor,de aceea obiectul raportului juridic nu este altceva decit conduita sau comportamentul subiectelor
raportului.
1.3 stiu numai ca aici are loc schimbarea subiectelor raportului juridic civil.

2.1
Fuziunea este o operatiune juridica prin care doua sau mai multe persoane juridice isi unifica patrimoniul intr-o
singura persoana juridica in scopul eficientizarii activitatii.La fuziune are loc o succesiune universala,deoarece
drepturile si obligatiile persoanelor juridice care se dizolva trec integral la noua persoana juridica sau la cea
absorbanta.
Fuziunea are 2 forme : contopirea si absorbtia
Contopirea este o operatiune juridica prin care 2 sau mai multe persoane juridice se unifica pentru a constitui o noua
persoana juridica.In urma contopirii,persoanele juridice care participa la procesul de reorganizare se dizolva si sunt
radiate din Registrul de stat.Patrimoniul lor trece prin succesiune la noua persoana juridica care va continua raporturile
juridice incepute de predecesori.
Absorbtia este o operatiune juridica prin care o persoana juridica inglobeaza una sau mai multe persoane juridice,care
in consecinta, se dizolva si este radiata din Registrul de stat.Patrimoniul persoanei juridice absorbite trece la persoana
juridica absorbanta care,dupa modificarea actelor de constituire,isi continua propria existenta,precum si toate
raporturile juridice ale persoanelor absorbite.

2.2 Conform legislatiei civile procedura de fuziune incepe cu adoptarea hotaririi de fuziune,ce necesita 2/3 din
numarul total de voturi a membrilor p.j,daca o majoritate mai mare nu este prevazuta de actul de constituire.
La aceasta etapa de fuziune,fiecare persoana juridica la adunarea generala aproba contractul de fuziune,acesta se
intocmeste in forma scrisa si trebuie sa contina : forma fuziunii,denumirea si sediul fiecarei persoana juridice
participante la fuziune,fundamentarea si conditiile fuziunii,patrimoniul care se transmite persoanei juridice
beneficiare,raportul valoric al participatiunilor,data actului de constituire.
La urmatoare etapa a a fuziunii,organul executiv al p.j-e participante la fuziune,in termen de 15 zile trebuie sa
informeze in scris toti creditorii si sa publice un aviz in 2 editii consecutive.
La a 3-a etapa creditorii p.j-e participante la fuziune in termen de 2 luni de la publicarea ultimului aviz in M.O. pot
cere p.j-e satisfacerea creantelor pina la scadenta sau acordarea garantiilor.
La expirarea a 3 luni de la ultima publicare a avizului in M.O. organul executiv al p.j-e absorbite sau al p.j-e
participante la contopire depune la organul care a efectuat inregistrarea ei de stat,o cerere prin care solicita
inregistrarea fuziunii.Inregistrarea fuziunii se efectueaza de catre organul inregistrarii de stat din circumscriptia unde
se afla P.J-a absorbanta sau persoana nou formata si ulterior acest fapt se aduce la cunostinta organului inregistrarii de
stat unde este inregistrata P.J-a absorbita sau p.j-e contopite.
Dupa inregistrarea de stat a fuziunii,persoanele juridice absorbite sau cele contopite se considera dizolvate si se radiaza
din registrul de stat.
2.3 Reorganizarea persoanei juridice prin dezmembrare efecte din momentul inregistrarii de stat a
dezmembrarii,deoarece din momentul inregistrarii de stat,patrimoniul persoanei juridice dezmembrate sau o parte din
el trece la persoanele juridice constituite sau existente.Si tot dupa inregistrarea de stat a dezmembrarii noua persoana
juridica sau cea existenta primeste prin act de transmitere si include in bilantul sau patrimoniul primit si ,dupa
caz,inregistreaza bunurile supuse inregistrarii.

3.1 Conform legislatiei in vigoare termenele se pot stabili prin urmatoarele modalitati :
-indicarea unei date calendaristice
-indicarea unei perioade
-referirea la un eveniment viitor si sigur ca se va produce.
Daca termenul este stabilit prin indicarea unei date calendaristice,survenirea acestei date va fi considerata ca expirare a
termenului.
Termenele stabilite prin indicarea curgerii unei perioade se vor calcula dupa regulile stabilite de lege.
Avind in vedere,ca in acest caz,pentru a produce efecte juridice trebuie sa se scurga un anumit timp,pentru a calcula
corect aceasta perioada trebuie sa fie cunoscut momentul din care incepe sa curga termenul si in care se sfirseste.

3.2 Sunt 2 reguli de baza privind momentul in care termenul incepe sa curga:
In primul rind daca inceputul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau de un moment in timp care va
surveni pe parcursul zilei,atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia in considerare la calcularea
termenului.Aceasta regula este aplicabila in cazurile in care inceputul termenului este determinat fie de un
eveniment,fie de un moment in timp care va surveni pe parcursul zilei.
In al 2-lea rind,daca inceputul curgerii termenului se determina prin inceputul unei zile,aceasta zi se include in
termen.Spre deosebire de prima regula,cea dea doua include in calcul si prima zi,daca inceputul curgerii termenului
este determinat de inceputul unei zile.
Legiuitorul a reglementat diferite modalitati de de determinare a termenului,afirmind ca,prin jumatate de an ori
semestru se inteleg 6 luni,prin trimestru 3 luni,prin jumatate de luna 15 zile,prin decada 10 zile.
Este posibil ca termenul sa fie stipulat printr-o perioada si o fractiune ,de ex: un semestru si o jumatate de decada,in
aces caz fractiunea se calculeaza la urma.
In cazul in care este indicat inceputul,mijlocul sau sfirsitul lunii,se are in vedere data de 1,15 sau respectiv ultima zi al
unii.Termenul stabilit in ani sau in luni expira in luna si ziua respectiva a ultimului an al termenului sau la data
respectiva a termenului.Pe linga aceste reguli mai exista si o relementare speciala in cazul in care ultima zi a lunii nu
are data respectiva.Astfel daca ultima zi a lunii nu are data respectiva,termenul expira in ultima zi a lunii.
3.3

Test 17
1.1 Bunurile sunt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective si drepturile patrimoniale.Bunurile
sunt lucrurile care au o existenta materiala si valoare economica,opere stiintifice,literare,artistice,inventiile.
Legislatia civila la capitolul clasificarii bunurilor distinge o clasificare a acestora in bunuri mobile si bunuri imobile.
Imobile sunt bunurile care au o asezare fixa si stabila,cum ar fi pamintul,cladirile si ,in genere,tot ceea ce este durabil
legat de sol.
Mobile sunt bunurile care nu au o asezare fixa si stabila ,fiind susceptibile de deplasare de la un loc la altul,fie prin ele
insele,fie cu concursul unei forte straine
1.2 Importanta clasificarii bunurilor in imobile si mobile este nu numai teoretica dar si practica.Pentru jurisprudenta
evident ca importanta practica este acea careie ii se acorda prioritate.
Bunurile mobile spre deosebire de cele mobile,au un regim special de circulatie.Astfel in formele de publicitate se
aplica doar actelor juridice privitoare la bunurile imobile pentru a fi cunoscute de parti si pentru a fi opozabile.
In ceea ce priveste instrainarea bunurilor proprietate comuna in devalmasie a sotilor,doar instrainarea bunurilor
imobile necesita acordul expres al sotului.Bunurile mobile pot fi instrainate de oricare dintre soti fara acordul expres al
celuilalt sot.O alta importanta este in deosebirea ce se refera la faptul ca,dupa regula generala actiunile privitoare la
bunuri imobile se inainteaza la domiciliul piritului.In schimb,in materie imobiliara,actiunea este de competenta
instantei in a carei raza teritoriala se afla bunul imobil.

1.3

2.1Dezmembrarea este o operatiune juridica potrivitcareia dintr-o persoana juridica apar 2 sau mai multe persoane
juridice.Dezmembrarea se manifeste in 2 forme : prin divizare si prin separare.
Divizarea este operatiunea juridica care are ca efect incetarea existentei unei persoanei juridice si trecerea dr-lor si obl-
lor ei la 2 sau mai multe P.J.-e care i-au fiinta
Separarea este operatiunea jur care are ca efect desprinderea unei parti din patrimoniul P.J.-e care nu-si inceteaza
existenta si transmiterea ei catre una sau mai multe P.J-e existente sau nou formate.
2.2Dezmembrarea ca oper jur se produce atunci cind intre asociatii sau membrii persoanei juridice apar neintelegeri,ori
cind se considera ca dezmembrarea va duce la eficientizarea activitatii prin faptul ca persoana juridica cu patrimoniu
mai mic devine mai mobila,reactionind rapid la necesitatile mediului de activitate.
Planul de dezmembrare se elaboreaza de organul executiv care il propune organului suprem al persoanei juridice
pentru aprobare.Adoptarea hotaririi de dezmembrare se efectueaza cu votul a 2/3 din numarul total de voturi daca
actul de constituire nu prevede o majoritate mai mare.
La expirarea a 3 luni de la data ultimii publicari in MO organul executiv al persoanei care de se dezmembreaza
depunde o cerere de inregistare a dezmembrarii la organul care a efectuat inregistrarea de stat a P.J. si la organul care
va efectua inregistrarea persoanei care se constituie sau a celei la care trece o parte din patrimoniu.La cererea
respectiva se anexeaza proiectul dezmembrarii semnat de toti reprezentantii P.J-e dovada oferirii garantiilor acceptate
de creditori sau de plata a datoriilor si actul de constituire a p.j-e nou create.
Organul inregistrarii de stat care a efectuat inregistrarea de stat a p.j-e dezmembrate constatind legalitatea actelor jur
prezentate va dispune dezmembrarea numai dupa inregistrarea p.j-e nou create sa a persoanei la care a trecut o parte
din patrimoniu.Dupa inregistrarea p.j- divizata se considera dizolvata si se radiaza din registrul de stat.De la data
inregistrarii dezmembrarii,patrimonial p.j-e dezmembrate sau o parte din el trece la persoanele juridice constiuite sau
existente.
2.3 Reorganizarea persoanei juridice prin dezmembrare produce efecte din momentul
D) inregistarii de stat a dezmembrarii la organul de stat competent.
Principalul effect al dezmembrarii este trecerea prin succesiune,cu titlu universal ,a drepturilor si obligatiilor de la
persoana juridical dezmembrata la cele care iau fiinta sau care primesc o parte din patrimoniu.Acest effect are loc doar
atunci cind operatiunea de dezmembrare se considera efectuata,si anume la momentul ultimei inregistrari,adica la data
inregistrarii modificarilor in actele de constituire sau dupa caz,a inscrierii actului de radiere a persoanei juridice
dizolvaste.De la aceasta data drepturile si obligatiile se considera transferate la succeseori.

3.1 Suspendarea prescriptiei extinctive inseamna oprirea cursului ei pe timpul existentei unor anumite situatii
prevazute limitative de lege,care il pun pe titularul dreptului in imposibilitatea de a actiona.Esenta suspendarii
termenului de prescriptie consta in faptul ca timpul in care exista imprejurarile ce au ca effect suspendarea termenului
de prescriptie nu se ia in calcul acestui termen.

3.2 La suspendarea termenului de prescriptie duc imprejurarile urmatoare :

a) forta majora.aceasta este o imprejurare de fapt,la fel de imprevizibila si de neinlaturat care impune persoana
indreptatita sa apeleze la forta de constringere pentru a-si apara dreptul incalcat.Forta majora poate fi de ordin natural
sau social.de ordin natural (cutremur,inundatie) de ordin social(razboaiele,grevele)
b)moratoriul.aceasta este o aminare executarii obligatiilor de catre organul imputernicit prin lege.de ex Guvernul
poate amana executarea obligatiilor pentru producatorii de griu pe motivul ca toate semanaturile au inghetat,si ,ca
urmare,producatorii sunt pusi in situatia de a nu-si putea executa obligatiile asumate fate de creditorii lor.
c)incorporarea creditorului sau debitorului in rindurile fortelor armate puse pe picior de razboi.Starea de razboi este o
situatie exceptionala care impune respectarea unor reguli speciale.Pentru ca imprejurarea data sa suspende termenul de
prescriptie,trebuie ca fie debitorul,fie creditorul fie debitorul si creditorul concomitant sa se afle in rindurile armatei
puse pe picior de razboi.
d)Lipsa unui reprezentant legal al creditorului incapabil sau limitat in capacitatea de exercitiu,cu exceptia cazurilor in
care creditorul are capacitate de exercitiu procesuala.aceasta conditie se aplica pentru perioada in care persoanei
incapabile sau celei limitate in capacitatea de exercitiu nu I s-a numit reprezentant legal.trebuie sa se tina cont si de
faptul ca minorul poate dobindi capacitate de exercitiu pina la implinirea virstei de 18 ani (emancipare,casatorie),in
aceste cazuri minorul are capacitate de exercitiu procesuala si de aceea,termenul de prescriptie nu se suspenda si nici
in cazul in care cel cu capacitate de exercitiu limitata este in drept sa-si exercite de sine statator unele drepturi.
e)suspendarea actului normative care reglementeaza raportul juridic litigios.aceasta conditie presupune ca organul care
a adoptat actul normative ce guverneaza raportul juridic civil poate suspenda actiunea lui.Intr-un asemenea
caz,subiectele raportului juridic civil se a fla in imposibilitatea de a cere executarea obligatiei ce naste dintr-un raport
juridic guvernat de un act juridic suspendat.Anume din aceste considerente,suspendarea actului normative ce
reglementeaza raportul juridic litios are drept effect si suspendarea curgerii termenului de prescriptie.
f)suspendarea activitatii autoritatilor judecatoresti de a caror competenta tine solutionarea litigiului dintre parti.in cazul
in care este lezata intr-un drept subiectiv civil,persoana are posibilitatea de a inainte o actiune in justitie pentru
apararea dreptului civil incalcat.Daca insa organul competent a suspendat activitatea organului judecatoresc de a carui
competenta tine solutionarea litigiului dintre parti duce si la suspendarea termenului de prescriptie.

Test 18
A)CLASIFICAREA BUNURILOR
1.1---->BUNURI DOMENIULUI PRIVAT SI DOMENIUL PUBLICA
Bunurile ale domeniului public sint bunurile care apartin statului sau unitatilor administrativ teritoriale si care sunt in
alienabile,insesizabile si
imprescriptibile.
Bunuri ale domeniului privat sunt bunurile care apartin persoanelor fizice sau persoanei juridice,inclusiv statului si
unitatilor administrativ-teritoriale
si care sunt alienabile,prescriptibile si sesizabile.
Clasificare bunurilor in cele ce tin de domeniu privat si cel public se face in baza prevederii din constitutie care
stabileste ca proprietatea poate fi
publica si privata.
1.2---->CARACTERELE JURIDICE
Bunurile ce tin de domeniul public au un regim juridic specific,aceste bunuri sint de uz sau de interes public si se pot
afla doar in proprietatea statului
sau a unitatilor administrativ teritoriale.Bunurile ce tin de domeniul public sint inalienabile,insesizabile si
imprescriptibile.Dreptul de proprietate
asupra acestor bunuri nu se stinge pri neuz si nu poate fi dobindit de terti prin uzucapiune.
Bunurile dce tin de domeniul privat se pot afla atit in proprietatea statului si unitatilor administrativ teritoriale cit si in
proprietatea unei persoane
fizice si juridice.ELe sunt alinabile,prescriptibile si sesizabile.La fel ele dispun de un regim juridic liber in circuitul
civil.
1.3---->CATEGORII DE BUNURI ALE DOMENIULUI PUBLIC
Legislatia in vigoare stabileste urmatoarele categorii:
1)Terenurile destinate ocrotirii naturii(parcurile nationale,rezervatiile naturale,etc.)
2)Terenurile destinate necesitatilor de aparare si ale granicerilor-fisia de protectie a frontierii
3)Bunurile care prin natura lor sunt de uz sau de interes public(strazile,etc.)
4)Bogatiile de orice natura ale subsolului
5)Spatiul aerian,apele si padurile folosite in interes public
6)Caile de comunicatie
7)Resursele naturale

B)DIZOLVAREA VOLUNTARA A PERSOANEI JURIDICE

2.1---->DEFINITIA SI TEMEIURILE
Dizolvarea persoanei juridice este o etapa din procesul incetarii activitatii a persoanei juridice,cea de a doua etapa a
procesului de incetare a
activitatii este lichidare.In asa fel dizolvarea reprezinta o etapa in care au loc p[eratiuni care declanseaza si pregateste
incetarea existentei persoanei
juridice.Este de mentionat ca in perioada deizolvarii persoana juridica isi pastreaza capacitatea civila dar se pastreaza
numai in masura care este
necesara pentru indeplinirea formalitatilor de lichidare.In asa fel persoana juridica numai este in drept sa incheie acte
juridice civile dar insa poate
indeplini actele civile incheiate anterior si care nu sunt finalizate.Temeiurile de dizolvare a persoanei juridice:
1)Expirarii termenului stabilit in actul de constituire
2)Atingerii scopului propus
3)Imposibilitatii atingerii scopului propus
4)Adoptarii acest sens a unei hotariri de catre organul competent al persoanei juridice
2.2---->ANALIZATI TEMEIURILE DE DIZOLVARE
1)Expirarea termenului de activitate a persoanei juridice-de regula in actul de constituire a persoanei juridice nu este
inserat termenul de activitate a
persoanei juridice acesta fiind de regula nelimitat,totusi fondatorii persoanei juridice pot introduce in actul de
constituire un termen in care sa isi
desfasoare actiitatea persoana juridica.Legislatia in vigoare stabileste ca la expirarea acestui termen persoan juridica
urmeaza sa isi inceteze
activitatea o data cu survenirea acestui moment si in cazul in care din actul de constituire nu a fost sters acest termen
sau nu au fost introduse
modificari privin acest termen.
2)Atingerea scopului propus-De regula realizarea scopului persoanei juridice este un proces continuu si incheierea
acestui proces de regula este imposibil,
de exemplu scopul societatilor comerciale,realizarea si impartirea profitului este un scop continuu.Insa daca dina ctul
de constituire se intelege cu
claritate posibilitatea de a determina realizarea scopului atunci in cazul in care persoana juridica atinge acest scop ea
urmeaza a fi dizolvata.Aceasta la
fel se socoate o dizolvare de drept.in acest caz dizolvare poate avea loc atit la decizia organului suprem cit si la decizia
instantei.
3)Imposibilitatea realizarii scopului-In cazul in care realizarea scopului pentru care a fost constituita persoana juridica
atunci aceasta urmeaza a fi
dizolvata.
4)Adoptarea in acest sens a unei hotariri de catre organul competent al persoanei juridice-Organul suprem al persoanei
juridice decide cu majoritatea de
voturi stabilita de lege.Dizolvarea se va decide in cazurile:
a)Numarul de asociati scade sub numarul stabilit de lege
 b)Valoarea activelor persoanei juridice scade sub nivelul valorii capitalului social minim stabilit de lege
2.3---->PERSOANA JURIDICA SE LICHIDEAZA IN BAZA HOTARIRII:
Organului competen deoarece legislatia civila stabileste ca ea are dreptul de dizolvare in baza motivelor legale.

C)PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
3.1---->DEFINITI TERMENUL DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA SI DOMENIUL DE APLICARE
Prescriptia extinctiva limiteaza timpul in care o persoana fizia ori persoana juridica poate sa isi valorifice dreptul
subiectiv civil pe calea
constringerii,prin intentarea unei actiuni civile.
Termenul de prescriptie extinctiva este intervalul de timp,stipulat de lege in cadrul caruia trebuie citat dreptul la
actiune ori dreptul de a cere
executarea silita sub sanctiunea pierderii acestor drepturi de catre titularul lor.
Referitor la domeniu de aplicare a termenului de aplicare atunci se accentuiaza faptul ca se supun termenului de
prescriptie majoritatea drepturilor de
creanta,referitor la domeniul drepturilor aptrimoniale atunci termenul de prescriptie se aplica numai asupra acelor
drepturi care sunt stipulate expres
in legislatie ca asupra lor pot fi aplicate termenele de prescriptie.
3.2---->CLASIFICAREA TERMENELOR
Clasifcarea in:
1)Termen general(termenul general de prescriptie este acel termen care se aplica ori de cite ori isi gaseste
aplicatie practica si cind lipseste un
termen special de prescriptie,Termenul general de prescriptie este de 3 ani)
2)Termenul special de prescriptie(este termenul care se aplica anumitelor categorii de raporturi juridice prevazute
expres de legislati.Termenele
speciale pot fi de o durata mai mica decit trei sau mai mare.Termenele speciale de prescriptie sunt prevazute expres de
legislatie,de exemplu termenul de
prescriptie de 6 luni se aplica actiunilor:
a)Prin care se pretinde la plate clauzei penale
b)Privitoare la viciile ascunse ale bunului vindut
c)Izvorite din lucrarile executate in baza contractului de deservire curenta a persoanelor
d)Privitoare la litigiile ce izvorasc din contractul de transport
Un alt exemplu de termen speciald e prescriptie este cel de 5 ani care este aplicat in sfera viciilor in constructie.
La fel se mentioneaza faptul ca normele juridice care stabilesc termenul de prescriptie au un caracter imperativ in asa
fel termenul de prescriptie nu poate
prelungit sau scurtat.La fel instanta de judecata aplica termenul de prescriptie doar la cerere persoanei in a carei faoare
a curs prescriptia.
3.3---->DREPT LA ACTIUNE IN SENS MATERIAL SI PROCESUA,CONDITIILE DE APLICARE A
TERMENUL DE PRESCRIPTIE
Dreptul la actiune in sens material-este posibilitatea de a exercita pe calea actiunii cu ajutorul organului competent
apararea dreptului civil incalcat.
Aplicare acestui drept depinde de un anumit termen,adica legislatia stabileste un anumit interval de timp in care este
valabil acest drept.
Dreptul la actiune in sens procesual este acel drept la intentarea unei actiuni,acest drept nu depinde de expirarea unui
anumit termen,actiunea putind fi
intentata indiferent de cit timp a trece de la data incalcarii dreptului.
Conditii de aplicare a termenului de prescriptie:
1)Se aplica numai la cererea persoanei in a carei favoare a curs prescriptia
2)Cererea trebuie sa fie depusa pina la incheierea dezbaterilor in fond

Test 19

Izvoarele nescrise ale dr civil sunt uzantele -acele norme de conduita care desi nu sunt consfintite in legislatia rm etse
general recunoscuta si aplicata pe parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu al raporturilor civile
confrom codului civil
obiceiuri ,traditii.

1.2
 uzantele sunt niste norme de conduita care desi sunt neconsfitite de legislatie s-au stabilit pe teritoriu rm sau in
anumite parti ale acestuia sau intre anumite pers fizice si juridice care participa la activitati profesionale sau
comerciale si au fost respectate o perioada indelungata fiind considerate obligatoriiPrin aceasta n legiuitorul a stipulat
in mod expres ca uzanta sint izvoare de dr civil si astfel sa solutionat prob contraverselor doctrinare privin calitatea de
izvor de dr a uzantelor.O cerinta obligatorie pu ca o n sa devina uzanta este aplicarea ei uniform ADICA sa fie
interpretata si aplicata in acelasi sens in locul sau de catre persoanele intre care s-a stabilit.Treb de nu uitat ca uzanta se
aplica numai daca nu contravine legii ,ordinii publice sau bunurilor moravuri.
1.3
deci mezinul nu este dator de AI da fratelui mai mare parte din casa deoarece prin prisma codului civil uzanta care nu
contravine legii ,ordinii publice sau bunurilor moravuri se aplica.Plus la toate sunt martorii care pot confirma ca
aceasta a fost ultima dorinta a tatalui.instanta de judecata va indreptati pe mezinul.
2.1
dizolvarea fortata a pers.jurid.este una din fazele de parcurgere spre incetarea activitati unei per.jurid.Faza dizolvarii
cuprinde anumite operatii care declanseaza si pregatesc incetarea existentei pers.juridice.
temeiurile conform codului civil
-daca constitirea caesteia este viciala
-actul de constituire nu corespunde prevederii legii
-necurespundferea formei juridice de organizarea apers jurid prevederilor legale
-daca activitatea sa contravine ordinii publice
-exista si alte situatii prevazute de lege
.2.2
daca constitirea aesteia este viciala in cazul incare actele constitutive ale pers jur nu corespunde dispozitiilor
legale,fondatorii aceteia nu capacitate civila necesara:fondatorii nu si-au exprimat consemtamintul in forma ceruta de
lege si daca obiectul de activitate prevazute in actele constitutive este interzis de lege
actul de constituire nu corespunde prevederii legii\atunci cind organul principal al pers juridice ulterior constituirii
modica actul iar modiificarile contravin dispozitiilor legale
necurespundferea formei juridice de organizarea apers jurid prevederilor legale la aceasta se atribuie cooperatiile care
trebuiau sa isi modifice forma juridica de organizare si sa devina cooperative de productie ori cooperative de
consum.Cele care nu au focut acest lucru urmau sa fie dizolvate fortat la cererea organului de inregistrare
daca activitatea sa contravine ordinii publice activitatea interzisa care desi nu este prevazuta in actul de constituire este
practicata de pers juridica.
exista si alte situatii prevazute de lege
ca de exemplu MOF si diferite legi exemplu Legea nr 837 1996 potrivit acestor dispozitii se dizolva asociatii care
efectueaza actiuni de pregatire si sau infaptuire a actiunilor de schimbare prin violenta are regimului const sau de
subminare a integritatioi teritoriale ale st.
2.3
raspunsul este c adica sase luni.
3,1
Conform codu;ui civil,prescriptia incepe sa curga din ziua in care apare dr la actiune cind pers a aflat ori treb sa afle ca
i-a fost incalcat un dr subiectiv civil.Deci aceasta regula isi gaseste justificare in ideia ca:ducind la stingerea dr la
actiune in sens material ,prescriptia nu poate sa produca efecte inaintate de nastere a acestui dr .Atit timp cit dr la
actiune nu s-a nascut nu se poate spune ca titularul dreptului la actiune este neglijat.Prin urmare ,data anasteriii
dreptului la actiune este data la care dr subiectiv este incalcat,negat ,contestat ori la carfe treb exercitat.Dar desigur de
la regula generala sunt si unele exceptii care se numesc speciale.
3,2
Deci prima regula speciala privin inceputul scurgerii termenului de preescriptie se refera la raporturile obligationale
contractuale,care depind de 2 factori:1.prestatia ce treb executata de catre debitor consta intr-o actiune sau intr-o
inactiune.2.obligatia este afectata de modalitati adica in obligatia consta in actiune,termenul de prescriptie incepe sa
curga din momentul cind obligatia a devenit exigibila.
Cea de a doua regula speciala se refera tot la raporturile contractuale,dar la care nu este stipulat termenul executarii
obligatiei sau in care executarea poate fi ceruta oricind,cc pprevede ca in raporturile juridice in care nu este stipulat
termenul executarii obligatiei sau in care executarea poate fi ceruta oricind tpe. Incepe sa curga de la data cind
debitorul treb sa exeute obligatia,dar in caazul cind termenul de executare nu este determinat si nici nu rezulta din
natura acestuia creditorul e in dr de a pretinde oricind executarea acesteia si daca datoria de executa nu rezulta din cele
mentionate mai sus atunci debitorul treb sa o execute in termen de 7 zile din momentul cererii creditorului.
Cea dea a 3 regula se refera la raporturile dilectuale,deci in actiunile privind raspunderea dilecvtuale tpe.incepe sa
curga de la data cind pagubitul a cunoscut sau treb sa cunoasca paguba si pe cel raspundea ea.
Cea de-a patra regula speciala se refera la ctiunile privind nulitatea actului juridic si este la fel reglememntata de catre
cc.Temei de nulitate serveste a) violentab)toate celelalte cazuri de nulitate relativa.
Cea de a cincea regula se refera la obligatiile regresive unde in cazul obligatiilor regresive tpe.incepe sa curga de la
data cind trebuia executata obligatia principala.prin regres se intelege mijlocul juridic prin care cel obligat prin altul
sau alaturi de altul poate pretinde acestuia restituirea datoriei pe care a platit-o n locul lui,pina in momentul in care
codebitorul nu a executat obligatia principala nu se poate grai despre un dr incalcat.
Cea dea sasea privin tpe. Se refera a actiunile privind viciile ascunse ,astfel se evedentiaza 4 situatii:1 bunul instrainat
,2 lucrari executate cu excetia lucrarilor de constructie ,3 lucrarile curente si 4 lucrari de constructie.daca nunul a fost
intrainat cu vicii ascunse tpe icepe sa curga de la implinirea unui an de la data predarii bunului,aceasta regula se aplica
si lucrari executate cu excetia lucrarilor de constructie. lucrari de constructie tpe incepe sa curga de laimplinirea a 3 ani
de la data preluari constructiei,dar daca viciul acsuns se va descoperi mai inainte p incepe sa curga din momentul
descoperirii.
A saptea regula speciala se refera la prestatiile succesive,tpe incepe in acest caz de la data la care fiecarei prestatie
devine exigibila ,dar daca prestatiile alcatuiesc untot unitar la data ultemei prestatii neexecutate.
In afara de aceste reguli speciale mai exista si altele prevazute in cc.
3.3
Nu este corecta instanta de judecata deoarece cumparatorul a descoperit viciul la data de 11 decembrie 2004 atunci
cind s-a adus pre cunostinta lor expertiza . De aceaia termenul de valabilitate nu a trecut.Istanta de judecata treb sa ii
ofere cistig de cauza cumparatorului ,iar vinzatorul treb sa ii restituie toate prejudiciiile.