Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
IV.5. Măsuri de asistenţă socială pentru protecţia persoanelor cu handicap …………
pag. 56
Cap. I. Introducere.
3
Teoria îi pune la îndemână căile, mijloacele, metodele pentru punerea în
aplicare a demersului de asistenţă socială. Asistenţa socială se bazează în
principal pe teoriile sociologice cu privire la sistemele sociale, teoriile dezvoltării
umane şi comportamentale.
In situația în care nu se apelează la teorii proprii profesiei, abordarea
poate fi ne-sistemică, se pierde timp, efort, se pot lua decizii nesigure, fără
garanţia semnificaţiei corecte a intervenţiei şi a situaţiei explicite.
Teoria asigură, de asemenea, transmiterea şi devenirea profesiei.
4
Importanţa, unicitatea şi demnitatea fiinţei umane, implică cu necesitate
păstrarea acestei condiţii de fiinţă umană, fără ca persoana să abdice sau să
decadă sub acest statut. In diferitele sale forme, asistenţa socială are în vedere
acţiuni multiple şi complexe cu privire la oameni şi mediul de existenţă. Misiunea
sa este de a preveni apariţia unor disfuncţii de viaţă individuală şi socială, de a
face capabil pe oricine să îşi dezvolte întregul potenţial, să-şi îmbunătăţească
viaţa atât din punct de vedere al condiţionărilor ei obiective, materiale, cât şi al
condiţionărilor subiective, spirituale.
In activităţile pe care le desfăşoară, asistentul social trebuie sa îndeplinească
o serie de roluri profesionale. Printre acestea se regăsesc următoarele:
- apărător al drepturilor şi intereselor celor pentru care lucrează;
- împuternicit;
- evaluator;
- agent de schimbare;
- educator.
5
unei stări de normalitate prin acţiuni ce privesc individul, colectivitatea,
comunitatea în strânsă legătură cu mediul ambiant
a-şi rezolva propriile schimbări faţă de mediul în care trăiesc sau modificări
culturală nu-şi pot asigura prin mijloace proprii condiţiile necesare rezolvării
nevoilor lor. Acest drept se acordă într-un mod specific, de la caz la caz,
6
„ Profesiunea de asistent social promovează rezolvarea problemelor în
relaţiile umane, schimbarea socială, emanciparea şi eliberarea
oamenilor şi dezvoltarea societăţii. Utilizând teoriile despre
comportamentul uman şi sistemele sociale, asistenţa socială intervine
atunci când oamenii interacţionează cu mediul ambiant. Principiile
drepturilor omului şi justiţiei sociale sunt fundamentale în asistenţa
socială.”
7
I.2. Apariţia şi dezvoltarea asistenţei sociale pe teritoriul României -
Scurt istoric
8
disciplină practică şi ştiinţifică au fost puse în secolul al XIX-lea (Henri de Saint
Simon, Auguste Comte, Karl Marx)
9
La 1667 (se menţionează până la 1823) apare o formă de organizare
orăşenească a asistenţei publice, deci sub egida statului, sub forma breslelor, ca
în ţările din apusul Europei. Astfel, se organizează caliciile conduse de un
staroste : "breslele calicilor" (persoane cu handicap fizic, mutilaţi) şi "breslele
mişeilor" (săraci) care acordau drept de cerşetor membrilor lor.
Se înfiinţează o taxă pentru ajutorarea săracilor pe bază de liste
întocmite .
La 1710 apare primul aşezământ spitalicesc - Spitalul Colţea.
La 1751 se înfiinţează Azilul "Domniţa Bălaşa" , casă de ajutor pentru
femei şi fete sărace.
10
• Eforia îndemnizaţiei (ajutoare lunare pentru boieri şi văduve ale
boierilor), compensaţiei (pentru scutelnici) şi a pensiilor (pentru
angajaţii publici)
• Eforia Caselor Făcătoare de Bine
- instituţii pentru ocrotirea copiilor abandonaţi, orfani, săraci ,
plasamente de doică, instituţii pentru copii
- instituţii pentru deficienţi mintali - casele zmintiţilor
- instituţii pentru săraci - casa milelor Se constituie Eforia Spitalelor
Civile (1832) - Spitalele Colţea, Pantelimon şi Filantropia
11
ştiinţifice . Este prima formă de organizare a asistenţei sociale în
România, prima încercare de realizare a unei reţele de asistenţă socială prin
înfiinţarea în fiecare municipiu sau capitală de judeţ a „oficiilor de ocrotire”.
In anul 1921 - Legea pentru protecţia copiilor, înfrânarea vagabondajului
şi cerşetoriei şi pentru infirmi şi neputincioşi se referă la:
- Lehuze sărace
- Copii săraci, orfani, abandonaţi, vagabonzi
- Infirmi şi invalizi săraci
- Răniţi, bolnavi, convalescenţi
- Văduve şi bătrâni
- Orbi, surdo-muţi, anormali, nevolnici
- Combaterea cerşetoriei şi vagabondajului
- Prevenirea şi combaterea bolilor sociale
Fondurile proveneau din timbrul de asistenţă şi, mai apoi, din fonduri
alocate de la buget.
Legea din 14 iulie 1930 - Legea sanitară şi de ocrotire defineşte clar
atribuţiile şi responsabilităţile instituţiilor publice de asistenţă socială.
In anul 1929 se înfiinţează prima instituţie de învăţământ superior: Şcoala
Superioară de Asistenţă Socială "Principesa Ileana".
Un recensământ asupra instituţiilor de asistenţă socială din anul 1936
arată că existau 50 de instituţii de stat , 77 instituţii particulare şi 394 de
asociaţii .
12
In perioada anilor 1950 - 1969 funcţionează o reţea de asistenţă socială
publică teritorială , în mediul urban.
Se reînfiinţează în anul 1959 o şcoală postliceală de asistenţă socială.
Din luna decembrie, în anul 1969, pe baza argumentului conform căruia
„statul socialist multilateral dezvoltat nu are probleme de asistenţă socială”, se
sistează la nivel oficial activitatea de asistenţă socială, se desfiinţează profesia
de asistent social, dispar o serie de instituţii de asistenţă socială.
Sub forme mascate, au mai continuat unele activităţi, au mai funcţionat
unele instituţii de asistenţă socială rezidenţiale pentru copii, vârstnici şi
persoane cu handicap, în condiţii de îngrijire şi materiale foarte precare.
13
Cap. II. Organizarea şi funcţionarea reţelei publice naţionale
de asistenţă socială
14
organizarea şi funcţionarea Departamentului sunt reglementate prin
HG. nr. 750/2003. Din punctul de vedere al structurii organizatorice,
Departamentul are în subordine Direcţia de Analiză Instituţională şi
Relaţii cu Mediul Asociativ şi Direcţia de Informatică a Primului Ministru
şi Monitorizare.
Comisia Naţională privind
Incluziunea Socială (2006), organism cu rol consultativ care
stabileşte priorităţile naţionale în domeniul incluziunii sociale şi
monitorizarea implementării acestor priorităţi. Comisia este constituită
din câte un reprezentant, la nivel secretar de stat sau preşedinte, al
ministerelor, autorităţilor, agenţiilor şi a altor instituţii guvernamentale
cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale. Comisia este condusă de
ministrul Muncii, Familiei şi Egalitatii de Şanse. Printre atribuţiile
Comisiei Naţionale se numără identificarea priorităţilor naţionale din
domeniul incluziunii sociale, stabilirea Planului de acţiune în
conformitate cu priorităţile naţionale identificate, avizarea indicatorilor
sectoriali privind incluziunea socială, utilizaţi în sistemele de raportare.
Oficiul Român pentru Adopţii (274/2004) care are rolul de a
coordona si supraveghea activităţile de adopţie, dar si de a realiza
cooperarea internaţională în domeniul adopţiei. Oficiul preia atribuţiile
în domeniul adopţiei ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului
şi Adopţie şi ale Comitetului Român pentru Adopţii. Oficiul este condus
de un secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru.
Finanţarea Oficiului se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul
Secretariatului General al Guvernului, precum şi din alte surse, în
condiţiile legii.
2. Ministere :
Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecției Sociale - pe lângă care funcţionează, ca organ consultativ,
Comisia Interministerială privind Asistenţa Socială
Ministerul Sănătăţii Publice
Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Inovării
Ministerul Justiţiei și
Libertăților Cetățenești
15
Ministerul Administrației și
Internelor
Ministerul Apărării Naționale
16
C. In domeniul protecţiei cetăţenilor romani care lucrează in străinătate;
D. In domeniul asistenţei sociale şi politicilor familiale;
E. In domeniul forţei de muncă;
F. In domeniul parteneriatului social;
G. In domeniul veniturilor salariale;
H. In domeniul asigurărilor sociale şi legilor speciale;
I. In domeniul legislaţiei muncii;
J. In domeniul managementului resurselor umane;
K. In domeniul economico-financiar şi de investiţii;
L. In domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
M. Alte domenii de activitate
17
• elaborează şi fundamentează strategia şi programele în domeniul îngrijirii
şi consilierii pentru victimele violenţei în familie;
• colaborează cu alte ministere şi instituţii la elaborarea şi implementarea
programelor de planificare şi educaţie familială;
• realizează programe în parteneriat cu organisme şi instituţii internaţionale
în domeniul asistenţei sociale;
• finanţează programele naţionale de asistenţă socială;
• administrează şi gestionează fondurile alocate pentru asistenţă socială;
• acordă subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică
din domeniul de activitate al ministerului;
• propune acordarea statutului de utilitate publică asociaţiilor şi fundaţiilor
din domeniul său de activitate;
• elaborează şi propune indicatori din domeniul asistenţei sociale.
Conducerea MMFPS se exercită de către ministru, care este ajutat în
activitatea de conducere a ministerului de 6 secretari de stat, numiţi prin decizie
a primului-ministru.
MMFPS are ca organ consultativ Comisia Interministerială privind
Asistenţa Socială (Conf Legii 705/2002)
Atribuţiile Comisiei stabilite prin Hot.Guv. 773/2002:
Elaborarea politicii unitare în domeniul asistenţei sociale;
Coordonarea la nivel naţional a activităţilor de asistenţă socială;
Avizarea politicilor şi a măsurilor de asistenţă socială elaborate de
ministerele şi instituţiile cu atribuţii de asistenţă socială.
Comisia are un preşedinte - Ministrul Muncii, Familiei şi Protecției Sociale
şi un număr de 8 membri reprezentanţi ai :
Ministerului Muncii, Familiei şi Protecției Sociale
Ministerului Sănătăţii Publice
Ministerul Administrației și Internelor
Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului
Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap
Ministerului Finanţelor Publice
Comisia se întruneşte trimestrial şi de câte ori este nevoie.
Structura organizatorică a MMFPS pentru realizarea politicilor de
asistenţă socială este reprezentată în cadrul Ministerului de Departamentul de
18
Asistenţă Socială şi Politici Familiale, sub directa coordonare a secretarului
de stat. Acest departament are în subordine două direcţii:
• Direcţia Generală Politici Asistenţă Socială care are în componenţă
la rândul său Direcţia Servicii Sociale şi Drepturi de Asistenţă
Socială şi Direcţia Politici, Strategii şi Metodologia asistenţei
sociale;
• Direcţia Politici, Strategii şi Programe de Incluziune Socială.
19
III. Unitate cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri
proprii:
- Revista "Obiectiv".
Sub coordonarea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
funcţionează următoarele instituţii:
1. Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei
Sociale - I.N.C.S.M.P.S. Bucureşti
2. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii -
I.N.C.D.P.M. "Alexandru Darabont" - Bucureşti.
Instituţii guvernamentale subordonate Ministerului Muncii, Familiei şi
Egalităţii de Şanse:
1. Autoritatea Naţională
pentru Protecţia Drepturilor Copilului este o
instituţie de specialitate a administraţiei publice centrale, care aplica politicile si
elaborează strategiile in domeniul promovării drepturilor copilului, îngrijirii si
protecţiei copiilor aflaţi în dificultate şi a celor cu handicap.
Din punct de vedere organizatoric şi funcţional lucrează în prezent
în
subordinea M.M.F.E.S. Autoritatea este condusa de un secretar de stat, ajutat de
un subsecretar de stat, care sunt numiţi prin decizie a primului-ministru. Pe
lângă secretarul de stat funcţionează Consiliul de coordonare, cu rol
consultativ, având în componenţa sa reprezentanţi ai unor ministere şi ai altor
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, ai autorităţilor
administraţiei publice locale, precum si un reprezentant al Federaţiei
Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din
România. Consiliul de coordonare asigura cooperarea dintre instituţiile şi
organizaţiile ce îl compun, în vederea realizării obiectivelor Autorităţii.
Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei drepturilor copilului,
Autorităţi îi revin o serie de funcţii, cum ar fi:
-funcţia de strategie prin elaborare de studii, şi prognoze,
fundamentarea şi elaborarea sistemului naţional de protecţie a copilului,
promovarea şi sprijinirea formării specialiştilor în domeniu
-funcţia de reglementare prin elaborarea de norme, metodologie,
standarde
-funcţia de administrare referitor la gestionarea bunurilor şi fondurilor
alocate;
20
-funcţia de reprezentare care se realizează prin realizarea atribuţiilor
privind desfăşurarea şi dezvoltarea unor relaţii de colaborare şi cooperare
internaţională.
-funcţia de autoritate de stat prin care se asigură urmărirea aplicării
reglementărilor din domeniul propriu, controlul respectării aplicării
acestora, precum şi al activităţii instituţiilor şi organismelor care îşi
desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa.
2. Autoritatea Naţională
pentru Persoane cu Handicap, pe lângă care funcţionează Consiliul Naţional
Consultativ de Dialog Social pentru Problemele Persoanelor cu Handicap.
Autoritatea coordonează la nivel central activităţile de protecţie speciala si
promovare a drepturilor persoanelor cu handicap, elaborează politicile,
strategiile si standardele in domeniul promovării drepturilor persoanelor cu
handicap, asigura urmărirea aplicării reglementarilor din domeniul propriu si
controlul activităţilor de protecţie speciala a persoanelor cu handicap. Pentru
realizarea obiectivelor in domeniul protecţiei speciale a persoanelor cu handicap,
Autoritatea îndeplineşte următoarele funcţii:
a) de strategie - prin care asigura fundamentarea, elaborarea, supunerea spre
aprobare Guvernului, precum si aplicarea strategiei naţionale in domeniu si a
programelor de reforma in domeniul protecţiei speciale a persoanelor cu
handicap;
b) de reglementare - prin care asigura elaborarea cadrului normativ necesar in
vederea realizării obiectivelor Strategiei naţionale privind protecţia speciala si
integrarea sociala a persoanelor cu handicap si armonizării legislaţiei interne cu
principiile si normele tratatelor internaţionale la care România este parte;
c) de administrare - prin care asigura gestionarea bunurilor din domeniul public
si privat al statului;
d) de autoritate de stat - prin care exercita controlul asupra modului in care sunt
respectate si promovate de către instituţiile publice si celelalte persoane juridice
drepturile persoanelor cu handicap;
e) de reprezentare - prin care asigura, in domeniul sau de activitate,
reprezentarea pe plan intern si extern a statului roman.
Autoritatea este condusa de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte,
numiţi prin decizie a primului-ministru.
În structura Autorităţii sunt cuprinse direcţii generale, direcţii, servicii,
birouri şi Comisia superioară de evaluare a persoanelor cu handicap
21
pentru adulţi, iar în subordinea Autorităţii se află Institutul Naţional pentru
Prevenirea şi Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap
(INPCESPH).
Comisia superioara se numeşte prin ordin al preşedintelui Autorităţii si are
următoarea componenta:
- presedinte, medic de expertiza medicala si de recuperare a capacitatii de
munca;
- doi medici specialisti, in functie de afectiunea care produce handicapul;
- un psiholog;
- un reprezentant desemnat de organizatiile neguvernamentale, care desfasoara
activitati de protectie speciala a persoanelor cu handicap.
22
• Controlarea aplicării reglementărilor din domeniul propriu, precum şi al
activităţii unităţilor care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea sa;
• Finanţarea,sau după caz cofinanţarea programelor specifice în domeniul
apărării şi consolidării familiei, precum şi a îngrijirii şi protecţiei victimelor
violenţei în familie;
• înfiinţarea de adăposturi şi de linii telefonice de urgenţă pentru victimele
violenţei în familie;
• instruirea, autorizarea şi coordonarea activităţii profesionale a asistenţilor
familiali;
• organizarea de cursuri de cunoaştere a formelor de violenţei în familie;
• efectuarea de studii şi cercetări, elaborarea de strategii, prognoze,
realizarea şi publicarea de materiale ştiinţifice şi promoţionale specifice;
• realizarea bazei de date pentru gestionarea situaţiilor de violenţă în
familie:
• implicarea şi sprijinirea iniţiativelor partenerilor sociali în rezolvarea
problemei violenţei în familie;
• înfiinţarea de centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie;
• înfiinţarea de centre de asistenţă destinate agresorilor
Agenţia este condusă de un preşedinte, care coordonează întreaga
activitate şi o reprezintă în raporturile cu autorităţile administraţiei publice, cu
persoane fizice şi juridice. In cadrul Agenţiei funcţionează un Consiliu de
coordonare, cu rol consultativ. Consiliul consultativ este format din 7 membri şi
are în componenţa sa câte un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei şi
Egalităţii de Şanse, Ministerului Sănătăţii Publice, Ministerului Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative,
Ministerului Justiţiei, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi
al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap. Consiliul consultativ
evaluează anual activitatea agenţiei, propune şi analizează măsurile de
îmbunătăţire a activităţii agenţiei, asigură cooperarea dintre ministerele şi
diverse instituţii.
23
Sociale şi Familiei. Agenţia promovează principiul egalităţii de şanse şi tratament
între bărbaţi şi femei şi asigură integrarea activă a perspectivei de gen în toate
politicile şi programele naţionale."
Agenţia îndeplineşte următoarele funcţii:
a) de strategie, prin care se asigură fundamentarea, elaborarea şi aplicarea
strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament
între femei şi bărbaţi;
b) de armonizare cu reglementările Uniunii Europene a cadrului legislativ din
domeniul său de activitate;
c) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român,
reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate;
d) de autoritate de stat, prin care se asigură integrarea activă şi vizibilă a
perspectivei de gen în toate politicile şi programele naţionale, controlul aplicării
şi respectării reglementărilor din domeniul său de activitate şi funcţionarea
organismelor din subordinea şi coordonarea sa.
Agenţia este condusă de un preşedinte, numit de către ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei. Pe lângă Agenţie fiinţează Comisia naţională în
domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (CONES), a cărei activitate
este coordonată de preşedintele Agenţiei. CONES este alcătuită din
reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului sau ai autorităţilor administrative
autonome, ai organizaţiilor sindicale şi ai asociaţiilor patronale reprezentative la
nivel naţional, precum şi din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale,
cu activitate recunoscută în domeniu, desemnaţi prin consens de acestea.
CONES asigură coordonarea activităţii comisiilor judeţene şi a municipiului
Bucureşti în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (COJES), iar
reuniunile sale se desfăşoară trimestrial.
24
- Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan".
25
d) elaborează, monitorizează, avizează şi coordonează, după caz, programe
naţionale de prevenire a consumului ilicit de droguri;
e) coordonează activitatea de prevenire la nivel naţional a centrelor de prevenire
şi consiliere antidrog;
f) asigură legatura cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a
Dependenţei de Droguri şi cu alte organisme internaţionale în domeniu;
g) realizează şi coordonează la nivel naţional activităţile de colectare, analiză şi
difuzare a datelor şi informaţiilor despre droguri şi toxicomanie;
h) stabileşte indicatorii şi criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor;
i) centralizează, analizează şi sintetizează toate datele furnizate de autorităţile,
instituţiile şi organizatiile implicate;
j) întocmeste, pe baza datelor furnizate, raportul anual privind evoluţia şi nivelul
traficului şi consumului de droguri;
k) elaborează studii, sinteze, analize de fenomen în domeniul luptei antidrog,
acţionând prin materiale publicate pentru prevenirea şi limitarea producţiei,
traficului şi consumului ilicit de droguri;
l) face propuneri de armonizare, actualizare şi adaptare a legislaţiei în domeniu
cu reglementările internaţionale, în baza datelor legate de amploarea şi
caracteristicile naţionale ale traficului şi consumului de droguri, sau iniţiază şi
fundamentează acte normative în domeniu;
m) initiază, coordonează sau avizeaza, dupa caz, activitati de cercetare în
domeniu;
n) gestionează resursele necesare programelor prevăzute de Agenţie şi
controlează implementarea acestora;
o) gestionează şi administrează resursele umane, economice şi tehnice ale
Agenţiei;
p) evaluează semestrial sau ori de cate ori se impune stadiul realizării Strategiei
naţionale antidrog;
26
II.2. Instituţii teritoriale locale de nivel judeţean, municipal şi
orăşenesc
27
copilului de la nivelul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti,
prin preluarea, în mod corespunzător, a atribuţiilor şi funcţiilor acestora.
Direcţia generală realizează la nivel judeţean, respectiv la nivelul local al
sectoarelor municipiului Bucureşti, măsurile de asistenţă socială în domeniul
protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice,
persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.
Atribuţiile DGASPC în domeniul protecţiei copilului sunt:
• întocmeşte raportul de evaluare iniţială a copilului şi familiei acestuia şi
propune stabilirea unei măsuri de protecţie specială;
• monitorizează trimestrial aplicarea acestor măsuri de protecţie;
• identifică şi evaluează familiile sau persoanele care pot lua în plasament
copilul;
• monitorizează familiile şi persoanele care au promit în plasament copii, pe
toată durata acestei măsuri;
• acordă asistenţă şi sprijin părinţilor copilului separat de familie, în vederea
reintegrării acestuia în familie;
• reevaluează cel puţin o dată la trei luni aplicarea măsurilor de protecţie
specială şi propune menţinerea, modificarea sau încetarea acestora, după
caz;
• îndeplineşte demersurile vizând deschiderea procedurii adopţiei interne
pentru copiii aflaţi în evidenţa sa;
• identifică şi evaluează familiile sau persoanele cu domiciliul în România
care doresc să adopte copii;
• monitorizează evoluţia copiilor adoptaţi;
• coordonează şi sprijină activitatea autorităţilor administraţiei publice
locale din judeţ în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului;
• evaluează şi pregăteşte persoane care pot deveni asistenţi personali ai
persoanei cu handicap;
• colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi
în domeniul asistenţei sociale şi cu agenţi economici prin încheierea de
convenţii de colaborare;
• dezvoltă parteneriate cu organizaţii neguvernamentale sau alţi
reprezentanţi ai societăţii civile în vederea acordării şi diversificării
serviciilor sociale, în funcţie de nevoile comunităţii;
• colaborează pe bază de protocoale sau convenţii cu celelalte DGASPC-uri
sau alte instituţii publice;
28
• prezintă anual sau la solicitarea Consiliului judeţean, respectiv a
Consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti rapoarte de evaluare a
activităţilor desfăşurate;
• asigură acordarea şi plata drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap;
• dezvoltă un sistem de informare şi consultanţă accesibil oricăror persoane
aflate în nevoie, precum şi familiilor acestora;
• acţionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia
instituţionalizată a persoanelor în nevoie;
• asigură serviciile admiuistrative şi de secretariat ale Comisiei pentru
protecţia copilului, respectiv ale Comisiei de expertiză medicală a
persoanelor adulte cu handicap.
În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de HG. nr. 1434/2004, DGASPC
îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii:
29
Finanţarea Direcţiei generale se asigură din bugetele locale ale judeţelor,
respectiv din bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Comisia pentru protecţia copilului prevăzută la art. 104 din Legea nr.
272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, este organul de
specialitate, fără personalitate juridică, al consiliului judeţean, respectiv al
consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu activitate decizională în
materia protecţiei şi promovării drepturilor copilului
Înfiinţarea şi componenţa Comisiei se aprobă prin hotărâre a consiliului
judeţean, respectiv prin hotărâre a consiliului local al sectorului municipiului
Bucureşti, la propunerea secretarului general al judeţului, respectiv a
secretarului sectorului municipiului Bucureşti. Comisia este alcătuită din 7
persoane şi are următoarea componenţă:
a) preşedinte - secretarul general al judeţului, respectiv secretarul sectorului
municipiului Bucureşti;
b) vicepreşedinte - directorul general al Direcţiei. Acesta poate delega atribuţiile
care îi revin directorului general adjunct care coordonează activităţile de
protecţie a drepturilor copilului;
c) 5 membrii: un medic specialist pediatru, un psihopedagog cu experienţă în
educaţia specială, un reprezentant al inspectoratului teritorial de poliţie,
reprezentantul direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale, un
reprezentant al organismelor private acreditate, propus de secretarul general al
judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti.
Nu pot fi membri în Comisie specialiştii care realizează evaluarea complexă
a copilului şi nici reprezentanţii organismelor private care nu mai sunt
acreditate.
Comisia se întruneşte bilunar în şedinţe ordinare şi ori de câte ori este
necesar în şedinţe extraordinare, iar hotărârile acesteia sunt executorii.
Hotărârile Comisiei se comunică persoanelor interesate în termen de 5 zile de la
data ţinerii şedinţei, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire.
Lucrările de secretariat ale Comisiei sunt asigurate de un secretariat care
funcţionează în cadrul Direcţiei din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Secretariatul Comisiei este condus de secretarul acesteia, numit prin dispoziţie a
directorului general al Direcţiei.
30
Măsurile de protecţie specială a copilului se stabilesc de către Comisie
numai atunci când există acordul părinţilor, precum şi consimţământul copilului
care a împlinit vârsta de 14 ani, exprimate în faţa membrilor Comisiei.
Comisia are următoarele atribuţii principale:
• stabileşte încadrarea copiilor cu dizabilităţi într-un grad de handicap şi,
după caz, orientarea şcolară a acestora;
• stabileşte măsurile de protecţie specială a copiilor, în condiţiile legii;
• reevaluează periodic hotărârile privind măsurile de protecţie, precum şi
încadrarea în grad de handicap şi orientarea şcolară a copiilor, pe baza
sesizării direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;
• revocă sau înlocuieşte măsura stabilită, dacă împrejurările care au
determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
• soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent maternal
profesionist;
• soluţionează plângerile adresate de copii, în măsura în care soluţionarea
acestora nu este stabilită de lege în competenţa altor instituţii;
• promovează drepturile copilului în toate activităţile pe care le întreprinde;
• informează părinţii cu privire la consecinţele plasamentului asupra
raporturilor pe care le au cu copiii, inclusiv drepturile şi obligaţiile pe care
le au faţă de copil pe durata măsurii plasamentului;
• stabileşte cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la întreţinerea
copilului pentru care s-a decis plasamentul.
Comisia este îndreptăţită să elibereze certificatul de expertiză şi orientare
şcolară/profesională şi pentru tânărul cu dizabilităţi care a împlinit vârsta de 18
ani şi care a depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta corespunzătoare clasei de
şcolarizare.
31
Aceste servicii publice organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor,
precum şi persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al
consiliilor locale comunale îndeplinesc în domeniul protecţiei copilului
următoarele atribuţii:
• monitorizează şi analizează situaţia copiilor din unitatea administrativ-
teritorială, precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând
centralizarea şi sintetizarea datelor şi informaţiilor relevante;
• realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa;
• identifică şi evaluează situaţiile care impun acordarea de servicii şi/sau
prestaţii pentru prevenirea separării copilului de familia sa;
• elaborează documentaţia necesară pentru acordarea serviciilor şi/sau
prestaţiilor şi acordă aceste servicii şi/sau prestaţii;
• asigură consilierea şi informarea familiilor cu copii în întreţinere asupra
drepturilor şi obligaţiilor acestora, dar şi asupra serviciilor disponibile pe
plan local;
• asigură şi urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a
consumului de alcool şi droguri, de prevenire şi combatere a violenţei în
familie, precum şi a comportamentului delincvent;
• vizitează periodic la domiciliu familiile şi copiii care beneficiază de servicii
şi prestaţii;
• înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară luarea unei
măsuri de protecţie specială;
• urmăresc evoluţia dezvoltării copilului şi modul în care părinţii acestuia îşi
exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copilul care a
beneficiat de o măsură de protecţie specială şi a fost reintegrat în familia
sa;
• colaborează cu direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului
în domeniul protecţiei copilului şi transmit acesteia toate datele şi
informaţiile solicitate din acest domeniu.
În îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au conform legii, Consiliile
locale vor trebui să acţioneze pe două nivele:
• individual cu copiii şi familiile, prin asistenţii sociali care identifică,
evaluează, oferă consiliere şi elaborează planuri de servicii
• în comunitate prin Consiliu, susţinut de structura sa comunitară
consultativă, utilizând resursele comunităţii
32
Ajutorarea familiilor din localitate este o sarcină foarte importantă pentru
Consiliile Locale, care trebuie să se asigure că sunt bine informate cu privire la
problemele existente şi că acordă prioritate protecţiei copiilor şi familiei
acestora.
33
Cap. III. Măsuri de asistenţă socială
34
b. Furnizorii privaţi de servicii sociale pot fi:
• Asociaţiile şi fundaţiile, cultele religioase şi orice alte forme organizate ale
societăţii civile;
• Persoane fizice autorizate în condiţiile legii;
• Filialele şi sucursalele ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale
recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare;
• Organizaţiile internaţionale de profil.
Furnizorii de servicii sociale pot organiza şi acorda servicii sociale numai
dacă sunt acreditaţi conform legii. Metodologia de acreditare a furnizorilor de
servicii sociale se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Muncii, Familiei şi Egalitatii de Şanse şi se poate revizui ori de cate ori este
necesar.
Furnizarea serviciilor sociale se bazează pe principii, cum sunt:
solidaritatea socială, centrarea pe familie şi comunitate, abordarea globală,
organizarea comunitară, parteneriatul, complementaritatea şi lucrul în echipă,
diversificarea activităţilor pe măsura creşterii resurselor.
35
Cap. IV. Măsuri de asistenţă socială, din perspectiva categoriilor de
beneficiari
36
prevederile principiilor înscrise în Constituţia României şi este asigurat în principal
prin Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23 iunie 2004.
Prin această Lege este reglementat cadrul legal privind respectarea, promovarea şi
garantarea drepturilor copilului. Principiul interesului superior al copilului este impus
inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor
reprezentanţi legali ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat
în mod legal şi va prima în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse
de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele
soluţionate de instanţele judecătoreşti.
Legea prevede reglementări referitoare la: drepturile copilului (drepturi şi
libertăţi civile, mediul familial şi îngrijirea alternativă, sănătatea şi bunăstarea
copilului, educaţie, activităţi recreative şi culturale), protecţia specială a copilului
lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi (plasament, plasament în regim
de urgenţă, supraveghere specializată, monitorizarea aplicării măsurilor de protecţie
specială), protecţia copiilor refugiaţi şi protecţia copiilor în caz de conflict armat,
protecţia copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal, protecţia
copilului împotriva exploatării.
Statul sprijină autoritatea publică locală în îndeplinirea sarcinilor care îi
revin pentru protecţia copilului aflat în dificultate. Nevoile copilului se refera la nevoia
de creştere, educaţie, dezvoltarea aptitudinilor, nevoia de afecţiune pe care trebuie
sa o primească, respectarea puterii de decizie si control asupra propriei vieţi,
asumarea deciziei; satisfacerea nevoilor copilului in dificultate corespunzător vârstei
şi stării de sănătate.
Instituţii publice cu atribuţii în domeniul ocrotirii copilului
subordonate direct Guvernului:
• Oficiul Român pentru Adopţii
Instituţiile publice cu atribuţii în domeniul ocrotirii copilului, la nivelul
administraţiei centrale sunt :
• Ministerul Muncii, Familiei şi Protecției Sociale;
• Ministerul Sănătăţii Publice;
• Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
38
• indemnizaţia pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, sau 3
ani pentru copilul cu handicap (cuantum reprezintă 85% din salariul
anual dar nu mai mult de 3x salariul mediu pe economie (3x1.795 lei) Lei și nu
mai puțin de 600); pentru fiecare copil in plus se mai adaugă 600 RON (ex.
cuplu gemeni = 85% din salariu + 600 lei; tripleți = 85% din salariu + 600 + 600)
• stimulent lunar pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, sau
3 ani pentru copilul cu handicap (cuantum 100 Lei). Se acordă părintelui
care are în grijă copilul și care a decis să se reîntoarcă la muncă înaintea împlinirii
perioadei de 2 respectiv trei ani. Se acordă doar pe perioada rămasă până la
expirarea termenului de 2/3 ani.
• indemnizaţia de naştere (alocaţia pentru nou-născuţi); indemnizaţia de naştere
se acordă mamelor, în termen de 6 luni de la naşterea copilului. Poate beneficia de
aceasta indemnizaţie până la a patra naştere, inclusiv (cuantum 230 de la
01.01.09)
• trusoul pentru copil nou-născut (Legea nr. 482/2006; O.G. nr.3/2007 aprobată
cu modif. prin Legea nr.164/2007) (copilul in vârstă de până la 12 luni).
Beneficiază de alocaţia de nou născut, mamele pentru primii 4 copii născuţi vii.
Contravaloarea trusoului pentru copilul nou născut este de 150 lei. Datorită
dificultății obținerii trusoului de către autoritățile locale s-a decis ca între
Decembrie 2008 – Decembrie 2009, să fie acordată doar suma.
• indemnizaţia lunară de hrană pentru copiii infectaţi/bolnavi HIV/SIDA
(cuantum 11 Lei/zi); Conform HG nr.429/2008 privind nivelul alocatiilor de hrana
pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice, incepand cu luna mai
2008 cuantumurile alocatiilor de hrana pentru bolnavii HIV/SIDA sunt de 11 lei
(RON)/zi pentru copii. Astfel, pe luna, cuantumul indemnizatiei lunare de hrana
poate fi:
- 11 lei X 28 zile = 308 lei; - 11 lei X 30 zile = 330 lei; - 11 lei X 31 zile = 341
lei (RON). Plata indemnizatiei lunare de hrana se realizeaza de catre directiile de
munca, solidaritate sociala si familie judetene, respectiv a municipiului Bucuresti si
se poate efectua: prin mandat postal; in cont personal; alta forma de plata
mentionata in cerere de adultul beneficiar ori reprezentantul legal al copilului; sau
in contul special deschis cu aceasta destinatie de catre directiile generale de
asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv ale sectoarelor
municipiului Bucuresti sau organismul privat autorizat - pentru copiii incredintati
sau dati in plasament unei institutii publice de asistenta sociala sau organism
privat autorizat.
Alte prestații:
• burse sociale;
39
• subvenţii pentru transportul in comun, de la bugetul local;
• ajutoare de urgenţă.
Unul dintre serviciile de care pot beneficia copiii aflați în familie este masa la
cantina de ajutor social. Acest serviciu este prezentat la pagina 42.
40
- activitate benevolă in folosul comunităţii
- internare in centre de reeducare pentru minori
- internare intr-o instituţie medical-educativă pentru minori cu handicap.
41
IV.2. Măsuri de asistenţă socială pentru protecţia persoanei adulte şi
familiei
Se intervine prin:
1. măsuri de asistenţă socială de prevenire (profilactice) care se referă la
totalitatea măsurilor care se pot lua pentru persoană sau familie în scopul
prevenirii sau evitării agravării unei situaţii de dificultate deja existentă,
avându-se în vedere intervenţia în timp util prin asigurarea tuturor drepturilor
de protecţie şi securitate socială acordate de lege;
2. măsuri de asistenţă socială „curativă” care au drept scop rezolvarea nevoii
într-un mod specific, particular, individualizat, de la caz la caz, măsuri a căror
finalitate trebuie să fie instaurarea unei situaţii de normalitate.
Se au în vedere :
a. Măsurile generale, universaliste de protecţie socială cu privire la muncă,
educaţie, sănătate, locuire, cultură, etc. de care trebuie să beneficieze toţi
locuitorii ţării.
b. Măsuri de asigurări sociale referitoare la ansamblul de norme cu privire la
asigurarea materială de bătrâneţe, boală, accident, maternitate, etc. a
42
persoanelor încadrate într-un raport juridic de muncă şi pentru urmaşii
acestora.
c. Măsurile de ocrotire prin asistenţă socială se acordă persoanelor în
dificultate care fie nu au beneficiat de celelalte drepturi de protecţie şi asigurări
sociale, nu au dreptul de a beneficia de ele sau, acestea sunt insuficiente
pentru nevoile lor.
43
membrilor de familie, finanţată din veniturile locale cu suplimentare de la
bugetul de stat. Se acordă prin serviciile sociale de la nivel local.
45
- Persoanele singure ale caror venituri se situeaza in limitele prevazute mai
sus beneficiaza de o compensare mai mare de 10 % fata de proportiile
stabilite pentru familie.
- Pentru beneficiarii de ajutor social (familii sau persoane singure),
compensarea se acorda in proportie de 100%.
Ajutorul pentru incalzirea locuintei cu gaze naturale:
- Pentru un venitul net lunar pe membru de familie pana la 155 lei, suma
acordata ca ajutor este 262 lei,
- intre 155,1 - 210 lei este de 162 lei,
- intre 210,1 - 260 lei, ajutorul e de 137 lei,
- intre 260,1 - 310 lei este 112 lei,
- intre 310,1 - 355 lei este de 87 lei,
- iar intre 355,1 - 425 lei ajutorul este de 62 lei.
Ajutorul pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni:
- Pentru persoane care nu sunt beneficiare de VMG, la un venitul mediu net
lunar pe membru de familie de pana la pana la 155 lei, suma acordata ca
ajutor este 54 lei,
- intre 155,1 - 210 lei suma este de 48 lei,
- intre 210,1 - 260 lei este de 44 lei,
- intre 260,1 - 310 lei este 39 lei,
- intre 310,1 - 355 lei este 34 lei,
- iar intre 355,1 - 425 lei este de 30 lei.
Pentru beneficiari de VMG, ajutorul este de 58 lei/luna, respectiv 290 lei pentru
tot sezonul rece.
• Ajutorul bănesc pentru achiziţionarea unei centrale termice
individuale (cuantum 1.500 lei) sau a unui arzător automatizat
(cuantum 300 lei), în baza OUG nr.91/2005 privind instituirea Programului de
acordare a unor ajutoare băneşti populaţiei cu venituri reduse care utilizează
pentru încălzirea locuinţei gaze naturale;
• Ajutorul rambursabil pentru refugiaţi (legea 122/2006 privind azilul in
România) In limitele disponibilităţilor financiare ale statului, se acorda un
ajutor rambursabil, stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe tara, pentru o
perioada de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, acesta este lipsit de
mijloacele de existenta necesare (cuantum: 615 lei x 6 luni) . Scopul acordării
acestei prestații este de a-i susțini de refugiați să-și dezvolte propria afacere.
Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru înca o
perioada de cel mult 3 luni.
46
Servicii
• Cantina de ajutor social - Cantinele de ajutor social sunt unităţi de
asistenţă socială semi-închisă, cu personalitate juridică, funcţionează în
subordinea consiliilor locale şi prestează servicii sociale gratuite sau contra
cost, sub forma acordării unei mese calde, zilnice persoanelor aflate în situaţii
economico-sociale sau medico-sociale deosebite. Tipurile de servicii oferite în
cadrul CAS sunt următoarele:
o Două mese calde pe zi timp de 90 zile/an pentru beneficiari de VMG
o Transportul la domiciliu pentru beneficiarii nedeplasabili
o Vânzarea de produse alimentare la preț de producție
o Oferirea de masă caldă contra cost pentru cei care nu sunt beneficiari.
Cantinele pot fi dotate și cu unitate agro-tehnică unde să fie produse o parte
din legumele și fructele folosite pentru prepararea hranei. Conform legislației în
vigoare, la solicitarea primarului, beneficiarii de VMG trebuie să presteze 72
ore/lună ca muncă în folosul comunității. Tipul de muncă este stabilit de primar
și poate consta în muncă agricolă pe terenurile agricole ale CAS.
47
IV.3. Măsuri de asistenţă socială pentru protecţia victimelor
violenţei în familie
Cadrul legislativ:
Prin adoptarea Legii 197/2000, de modificare şi completare a Codului
Penal, au fost prevăzute măsuri şi pedepse pentru persoanele care săvârşesc
acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice şi psihice, săvârşite asupra
membrilor familiei. De asemenea, noul Cod penal prevede la art. 134, ca o
măsură de siguranţă socială pentru prevenirea violenţei în familie „interdicţia de
a reveni la locuinţa familiei, la cererea părţii vătămate, această măsură putând fi
luată în mod provizoriu şi în cursul urmăririi penale sau al judecăţii”.
Legea nr. 202/2002, privind egalitatea de şanse, prin care se
garantează accesul la educaţie, cultură şi la informare fără discriminare, precum
şi Legea 116/2002 privind combaterea marginalizării sociale, prin care se
facilitează accesul la un loc de muncă şi la o locuinţă, completează cadrul
legislativ necesar pentru o implementare cât mai eficientă a legislaţiei în
domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.
În cadrul procesului de reformă a sistemului de protecţie socială
românesc, a fost adoptată Legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi
combaterea violenţei în familie care stabileşte cadrul dezvoltării politicilor
sociale în domeniu. Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, prin
această lege, reprezintă un prim pas în organizarea unui sistem eficient de
servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie la nivel
naţional.
Ordonanţa nr. 95 din 24 decembrie 2003 privind modificarea si
completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei în
familie, Ordinul nr. 304/385/1018 din 21 iulie 2004 privind aprobarea
instrucţiunilor de organizare si funcţionare a unităţilor pentru prevenirea si
combaterea violentei în familie, Ordinul nr. 383 din 12 iulie 2004 privind
aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul
protecţiei victimelor violentei în familie, Ordinul nr. 384/306/993 din 12 iulie
2004 pentru aprobarea Procedurii de conlucrare în prevenirea si monitorizarea
cazurilor de violenta în familie reprezintă de asemenea acte normative
importante care reglementează protecţia şi combaterea violenţei în familie în
România.
Cadrul instituţional
În subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
funcţionează Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei al cărei principal
obiectiv este elaborarea de politici sociale şi strategii referitoare la prevenirea şi
combaterea violenţei în familie.
La nivelul fiecărui judeţ şi al sectoarelor municipiului Bucureşti s-au
constituit Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în cadrul
cărora există servicii specializate în asistarea şi protecţia victimelor violenţei în
familie.
49
Centrele de recuperare pentru victimele violenţei în familie
asigură găzduirea, îngrijirea, precum şi reabilitarea şi reintegrarea socială a
acestora. Primirea sau asistarea în centrul de recuperare se face pe baza
evaluării cazului de către persoanele desemnate şi numai cu acordul scris al
victimelor. Centrele de recuperare asigură, prin consiliere juridică şi psihologică,
sprijin în vederea adaptării la o viaţă activă, inserţia socială şi profesională a
victimelor. Găzduirea în centrul de recuperare va fi pe o perioadă determinată,
de maximum 90 de zile, iar în situaţii excepţionale până la 180 de zile.
50
f) solicitarea de informaţii cu privire la rezultatul medierii;
51
măsuri generale, universaliste, de protecţie socială;
prin asigurări sociale, servicii pentru „securizarea” acestui grup
de persoane vulnerabile sau posibil vulnerabile la un moment dat;
prin servicii de asistenţă socială, într-o manieră specifică mai
individualizată, de la caz, la caz.
52
- starea de sănătate;
- condiţia familială a persoanei.
1. Prestaţii
• Ajutorul social sub forma venitului minim garantat (pg. 39-40)
54
sau certificatul de naștere al urmașului dacă acesta solicită prestația. Pentru
vârstnicul pensionar, se prezintă și ultimul talon de pensie (în funcție de
momentul decesului față de momentul primirii pensiei, soțul sau urmașul
supraviețuitor pot primi și contravaloarea pensiei decedatului pe lângă ajutorul
de înmormântare). Toate documentele se prezintă în original și copie
nelegalizată.
• Ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor (Legea nr. 578/2004 privind
acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, modificata prin Legea nr.
255 din 19 iulie 2007) acordat lunar daca soţul supravieţuitor îndeplineşte
cumulativ următoarele criterii:
i. este pensionar din sistemul public de pensii si are cel puţin
vârsta standard de pensionare, prevăzuta de Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări
sociale, cu modificările si completările ulterioare;
ii. nu beneficiază de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului
public;
iii. durata casatoriei cu soţul care a decedat a fost de cel puţin 10
ani; În situaţia în care durata casatoriei cu soţul care a decedat
a fost mai mica de 10 ani, dar de cel puţin 5 ani, cuantumul
ajutorului lunar se diminuează proporţional.
iv. are domiciliul pe teritoriul României.
Cuantumul acestui ajutor lunar este de:
a) 90 lei lunar, pentru soţul supravieţuitor care la data solicitării are cuantumul
pensiei mai mic de 364 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază de
pensie stabilita în baza prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările si
completările ulterioare, sau stabilita în fostul sistem al asigurărilor sociale de
stat, precum si în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază atât de pensie
stabilita în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cât si în fostul sistem al
asigurărilor sociale pentru agricultori;
b) 35 lei lunar, pentru soţul supravieţuitor care la data solicitării are cuantumul
pensiei mai mic de 140 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază
numai de pensie stabilita în fostul sistem al asigurărilor sociale pentru
agricultori.
Fondurile necesare plătii ajutorului lunar se suporta din bugetul de stat, prin
bugetul MMFPS.
55
Ajutor pentru încălzirea locuinţei – prezentat la pg. 41-42.
2. Servicii
a. Servicii sociale deschise:
• ajutor pentru menaj, prepararea hranei
• îngrijirea locuinţei şi gospodăriei
• însoţire
• consiliere administrativă şi juridică
• sprijin pentru reintegrarea socială
Beneficiari:
persoane lipsite de sprijin material şi fără susţinători legali;
56
- condiţii de muncă în raport cu capacitatea fiecăruia
- proteze, aparate protetice
- transport pentru internare, transferare unităţi de cură balneară, sanitare,
întreprinderi de proteze
- condiţii activităţi culturală
- înmormântare gratuită pentru nepensionari
Vârstă limită internare: 50 - femei, 55 - bărbaţi
57
- ancheta socială privind situaţia asistatului şi familiei acestuia
Recalcularea contribuţiei de întreţinere dacă asistatul lipseşte mai mult de 5 zile
(scăderea alocaţiei de hrană pe perioada respectivă) - acţiune valabilă pentru cei
care plătesc integral contribuţia de întreţinere.
Plata contribuţiei:
- pensionari: reţinută direct de instituţia de asistenţă socială
- celelalte situaţii: la administraţiile financiare a
judeţului/municipiului/sectorului. Sumele vărsate la buget de stat/local în
termen de 3 zile.
58
• servicii de îngrijire-infirmerie;
• asigurarea medicamentelor;
• asigurarea cu dispozitive medicale;
• consultaţii şi îngrijiri stomatologice.
Finanţarea serviciilor şi a prestaţiilor se asigură pe principiul împărţirii
responsabilităţilor între administraţia publică centrală şi locală.
59
• sprijină buna funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială şi propune
măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestora;
• sprijină organizarea asociativă a persoanelor vârstnice şi participarea lor
activă la viaţa socială;
• elaborează puncte de vedere la proiectele de acte normative care vizează
persoanele vârstnice;
• reprezintă persoanele vârstnice din România în relaţiile cu organizaţii
similare din alte ţări sau cu organizaţii internaţionale ale persoanelor
vârstnice.
60
IV.5. Măsuri de asistenţă socială pentru protecţia persoanelor cu
handicap
1
Strategia Naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006-
2013
61
Handicap - dezavantajul rezultat din infirmitate sau incapacităţi care
împiedică satisfacerea, total sau parţial, a sarcinilor considerate normale în
raport cu vârsta, sexul, factorii sociali şi culturali.
62
Procesul de reformă legislativă a debutat cu elaborarea Legii nr. 448/2006
privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care
reglementează drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap acordate în scopul
integrării şi incluziunii sociale a acestora. Acestei legi i se aduc unele modificări şi
completări prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 14/2007, iar prin Hotărârea Guvernului nr.
268/2007 sunt stabilite normele metodologice de aplicare.
Prin intermediul noului pachet legislativ se urmăreşte promovarea integrării
sociale a persoanelor cu handicap prin îmbunătăţirea accesului la educaţie, cultură,
sport, turism, asistenţă juridică, servicii de sănătate, facilităţi privind transportul,
accesul în clădirile publice, etc. Printre noutăţile promovate de lege pot fi amintite:
• diversifică tipurile de prestaţii sociale (este introdus bugetul personal
complementar, suma urmând să fie cheltuită de persoana cu handicap, conform
nevoilor sale) şi creşte cuantumul acestora;
• stabileşte prestaţii financiare pentru persoanele cu grad de handicap mediu şi
uşor (reducere la preţul biletelor de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice
şi sportive pentru adultul cu handicap mediu şi uşor, buget personal complementar
pentru adultul cu handicap mediu);
• elimină diferenţele care există în prezent din punct de vedere al prestaţiilor
sociale între nevăzători şi persoanele cu alte tipuri de handicap;
• pune accentul pe prevenirea instituţionalizării şi pe dezvoltarea de servicii
alternative comunitare: servicii de suport pentru familie, asistent personal, servicii la
domiciliu, asistent personal profesionist.
Pentru prima dată este introdusă ideea de asistent personal profesionist al
persoanei cu handicap (grav sau accentuat). Două au fost principalele motive care au
determinat apariţia acestei reglementări. În primul rând s-a avut în vedere situaţia
persoanelor cu handicap, fără familie sau întreţinători legali care nu posedă o
locuinţă proprie şi pentru care singura soluţie era internarea într-un centru rezidenţial
de protecţie destinat persoanelor cu handicap. Numărul ridicat al cererilor de
internare în astfel de centre făcea ca acestea să fie suprapopulate, iar serviciile
oferite de slabă calitate. Un alt motiv a fost acela de a da posibilitatea asistentul
maternal care a îngrijit un copil cu handicap grav sau accentuat până la vârsta
majoratului să devină asistent personal profesionist, realizându-se astfel o
continuitate în îngrijirea persoanei cu handicap, benefică acestuia.
Angajarea asistentului personal profesionist se face pe baza deciziei comisiilor
de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, luându-se în considerare şi opinia
adultului cu handicap pentru care se va aplica măsura de protecţie. Asistentul
personal profesionist va fi angajat cu contract de muncă de către Direcţiile Generale
63
de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau furnizorii de servicii sociale privaţi
acreditaţi şi va beneficia de un salariu de bază căruia îi pot fi adăugate anumite
sporuri, transport gratuit, decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare şi
masă, atunci când deplasarea se face în interesul adultului cu handicap, consiliere şi
sprijin din partea specialiştilor.
Evaluarea stării de handicap şi încadrarea corespunzătoare într-un grad de
handicap pentru acordarea tuturor drepturilor ce decurg din această situaţie, se face
de către Comisiile de expertiză medicală speciale, separat pentru copii şi adulţi.
Încadrarea în grad şi tip de handicap a copiilor cu handicap se face de către Comisia
pentru Protecţia Copilului, iar pentru adultul cu handicap de către Comisia de
Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.
Pe baza documentaţiei medicale şi a examinării de către comisie, gradul de
handicap poate fi: uşor, mediu, accentuat şi grav. Tipurile de handicap sunt: fizic,
vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. Din
numărul total de persoane cu handicap un procent semnificativ îl ocupă handicapul
mintal - 21,6%, urmat de handicapul vizual - 20,7%, handicapul fizic - 16,8%,
handicapul neuropsihic - 15,8%, handicapul somatic - 13,6%, handicapul auditiv - 4%,
handicapul asociat - 5,4%, HIV-SIDA - 1%, boli rare - 1,1%.
64
• Prestaţii în bani pentru persoanele cu handicap:
indemnizaţie lunară, indiferent de venituri,în cuantum de
- 187 lei, pentru adultul cu handicap grav;
- 154 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
buget personal complementar lunar, indiferent de venituri
- 84 lei, pentru adultul cu handicap grav;
- 63 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
- 31 lei, pentru adultul cu handicap mediu. Este prima dată când
adultul cu handicap mediu beneficiază de o prestaţie socială;
indemnizatie pentru plata însoţitorului adultului nevăzător cu
handicap grav , conform dispoziţiilor legale de salarizare a
asistentului social debutant; 1 octombrie - 450 lei
- alocaţie de stat pentru copiii cu handicap, inclusiv pentru copiii cu
handicap de tip HIV/SIDA, majorată cu 100%;
- alocaţie de hrană lunară pentru copiii/adulţi cu handicap de tip
HIV/SIDA;
- indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap, până la
împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, în cuantum de 600 lei;
- indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap cu
vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani, în cuantum de 450 lei;
- indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap, în
cazul în care mama nu este salariată, în cuantum de 300 lei timp
de 3 ani şi 150 timp de 4 ani;
- indemnizaţia oferită părinţilor cu handicap grav/accentuat
care nu realizează venituri şi au în îngrijire copii normali, în
cuantum de 450 lei timp de 2 ani şi 150 lei încă 5 ani;
- indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap,
oferită mamei care nu este salariată şi are la rândul ei un
handicap, în cuantum de 450 lei până când copilul împlineşte 3 ani
şi de 300 lei până la 7 ani;
- stimulentul pentru persoanele care se întorc la serviciu înainte de
perioada pentru care erau îndreptăţite să primească indemnizaţiile
(înainte de 3 ani, în cazul copilului cu handicap), în cuantum de 100
lei;
- alocaţie de întreţinere pentru copiii cu handicap aflaţi în
plasament familial sau încredinţaţi unei familii ori persoane, sau unui
65
organism privat autorizat, în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu
50%.
• Gratuităţi:
- un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an, pe baza
recomandării medicului;
- servicii gratuite de cazare şi masă pentru însoţitorul copilului cu
handicap grav sau accentuat, dacă acesta este internat în spital, într-
un sanatoriu sau se află într-o staţiune balneară la recomandarea
medicului;
- gratuitatea biletelor de intrare la spectacole, muzee, manifestări
artistice şi sportive pentru copilul cu handicap şi persoana care îl
însoţeşte;
- gratuitatea biletelor de intrare la spectacole, muzee, manifestări
artistice şi sportive pentru adultul cu handicap grav sau accentuat şi
persoana care îl însoţeşte;
- transport urban, cu mijloace de transport în comun, gratuit pentru
adulţii cu handicap accentuat şi grav, cât şi pentru însoţitorii
acestora;
- transport interurban gratuit, în limita a 12 călătorii pe an, pentru
adulţii cu handicap grav şi pentru asistenţii personali ai acestora şi în
limita a 6 călătorii pentru persoanele cu handicap accentuat şi
însoţitorii acestora;
- obţinerea gratuită a protezelor, cârjelor, ghetelor ortopedice,
cărucioarelor şi asigurarea cu prioritate şi în condiţii avantajoase a
aparatelor auditive şi a implanturilor cardiace pentru copiii cu
handicap;
- medicamente gratuite, atât pentru tratament ambulatoriu, cât şi
pe timpul spitalizării.
66
- scutire de la plata taxei hoteliere;
- scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaţiei de
funcţionare pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora;
- scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu
ataş şi motocicletelor, adaptate handicapului.
• Reduceri:
- reducere la stabilirea chiriei, prin aplicarea tarifelor minime
prevăzute de lege pentru persoanele cu handicap grav;
- reducere de 50% la preţul biletelor de intrare la spectacole, muzee,
manifestări artistice şi sportive pentru adultul cu handicap mediu şi uşor.
67
- acordarea unei perioade de probă plătită, de cel puţin de 45 zile
lucrătoare;
- acordarea unui preaviz plătit de minimum 30 de zile lucrătoare la
desfacerea contractului de muncă individual;
- acordarea posibilităţii de a lucra cu program redus;
- scutire la plata impozitului pe salariu;
- program de lucru redus la 4 ore pentru părintele care are în
îngrijire copilul cu handicap grav, până la împlinirea de către acesta a
vârstei de 18 ani;
- concedii medicale pentru îngrijirea copilului cu handicap care
necesită internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu până la
împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani.
• Alte facilităţi:
- prioritate la închirierea, construirea şi cumpărarea locuinţelor din
fondul de stat şi repartizarea, la cerere, a apartamentelor la niveluri
inferioare ale imobilelor, pentru persoanele cu handicap accentuat
sau grav;
- acordarea unei camere de locuit, suplimentar faţă de normele
minimale de locuit prevăzute de lege, pentru suprafeţele locative
deţinute de stat şi închiriate persoanei cu handicap;
- asigurarea accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic (clădiri
de utilitate publică, transport în comun), informaţional şi
comunicaţional.
68
Aceste unităţi speciale sunt subordonate metodologic Autorităţii Naţionale
pentru Persoane cu Handicap din Ministerului Muncii Familiei şi Egalităţii de
Şanse.
La nivel teritorial există serviciile sociale judeţene (Direcţia Generală de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului), municipale şi orăşeneşti cu atribuţii de a
acordarea drepturile cuvenite persoanelor cu handicap.
Finanţarea este asigurată prin bugetul de stat şi de către autorităţile locale.
69
Obligaţiile persoanelor cu handicap:
• să se prezinte la comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap,
pentru încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap care necesită
protecţie specială în raport cu gradul de handicap, precum şi la reevaluarea
periodică;
• să urmeze programul individual de recuperare şi integrare socială stabilit de
comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap;
• să se încadreze în muncă în raport cu pregătirea şi posibilităţile fizice şi psihice
ale acestora şi pe baza recomandărilor medicale;
• să colaboreze cu autorităţile care sunt desemnate a oferi ajutor persoanelor cu
handicap în condiţiile legii.
70
2007-2013, care este elementul esenţial pentru asigurarea finanţării nerambursabile
post-aderare a domeniului. Pentru prima oara în domeniul protecţiei persoanelor cu
handicap din România, Strategia Naţională beneficiază de resurse reale de finanţare
pe toată durata acesteia
71
întemeiate pe milă şi pe percepţia persoanelor cu handicap ca fiind
neajutorate;
• abordarea integrată, potrivit căruia protecţia, integrarea şi incluziunea
socială a persoanelor cu handicap sunt cuprinse în toate politicile naţionale
sociale, educaţionale, ale ocupării forţei de muncă, petrecerii timpului liber,
accesului la informaţie etc.;
• parteneriatul, potrivit căruia organizaţiile neguvernamentale ale persoanelor
cu handicap, care reprezintă interesele acestora sau cu activitate în domeniu
sunt implicate şi consultate în procesul decizional.
3
Strategia Naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006-
2013
72
Protecţia specială a persoanelor cu handicap, în formă instituţionalizată este
necesar a fi realizată prin acordarea de servicii de asistenţă, îngrijire, tratament,
recuperare, reabilitare, orientare şi formare profesională, precum şi alte tipuri de
servicii. Din păcate numărul centrelor rezidenţiale deşi a crescut este în continuare
insuficient faţă de nevoile actuale. Aproape toate centrele rezidenţiale găzduiesc atât
persoane cu handicap cât şi persoane vârstnice, cazuri sociale şi bolnavi cronici.
Personalul din cadrul sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap este
insuficient din punct de vedere numeric şi, în general, fără calificare profesională.
Acesta reprezintă unul din motivele pentru care în perioada 2005-2006 acţiunile s-au
concentrat asupra procesului de reformă instituţională, în special pe restructurarea
instituţiilor de tip rezidenţial şi formarea personalului. Restructurarea unei instituţii
rezidenţiale presupune redefinirea mandatului instituţiei, prin luarea în considerare a
mai multor factori: tipul beneficiarilor, serviciile de care au nevoie beneficiarii,
standardele de calitate, reducerea capacităţii instituţiei (a numărului de rezidenţi),
remodularea, reamenajarea, dotarea, echiparea spaţiilor, conform noului mandat şi
standardelor de calitate, formarea/perfecţionarea/reconversia profesională a
personalului. Restructurarea instituţiilor rezidenţiale va continua în perioada 2007-
2013 prin finanţări interne (proiecte finanţate de Guvernul României şi/sau de
autorităţile judeţene şi locale) şi externe (Banca Mondială şi Fondurile Structurale).
73
INSTITUŢII
INSTITUŢII ŞI
ŞI SERVICII
SERV ICII DE
DE ASI STENTA SOCIALA
ASISTENTA SOCIALA PENTRU
PENTRU PERSO
PERSOANELE
ANELE CU
CU HANDICAP
HANDICAP ADUL
TE,
ADUL
TE,
LA 31 DECEMBRIE 2006
SERVICII DE CONSILIERE SI
CENTRE SOCIALE CENTRE DE CRIZA
ASISTENTA PT INTEGRARE
1 2
SOCIO-PROFESIONALA
CENTRE RESPIRO 2 CENTRE DE INSTRUIRE, FORM ARE
CENTRE DE TEHNOLOGII 1 ASISTENTA LA DOM ICILIU SI PERFECTIONARE
ASISTIV E 2 PROFESIONALA
1 7
CENTRE PILOT DE RECUPERARE
CENTRE PILOT PT SI REABILITARE
RECUPERAREA SI INTEGRAREA 5
PROFESIONALA ATELIERE PROTEJATE
1 6
CENTRE DE ZI
8
CENTRE DE INGRIJIRE SI
ASISTENTA LOCIUNTE PROTEJATE
83 14
CENTRE DE RECUPERARE SI
CENTRE DE RECUPERARE SI
CENTRE DE RECUPERARE REABILITARE
REABILITARE
NEUROM OTORIE 21
NEUROPSIHIATRICA
33 34
74
socială ale comunităţii/colectivităţii, în vederea identificării căilor şi mijloacelor de
intervenţie pentru rezolvarea problemelor
75
anchete sociale (denumite monografii de familie) care s-au centrat pe evidenţierea
bugetului familiei.
Concepţia sa a dus la 2 mişcări:
1. Reforma socială - centrată pe latura idealistă de teologie catolică
2. Ştiinţa socială - centrată pe partea materială a anchetei - a încercat explicarea
repercusiunilor sociale, cauzelor şi efectelor asupra familiei, încercând să
stabilească o procedură de alcătuire a bugetelor de familiei
SUA, 1901 - National Conference of Social Work - discută pentru prima dată
despre anchetele de familie
SUA, 1917 - Mary Richmond sistematizează în volumul Social Diagnosis anchetele
sociale pentru asistenţa socială cazuistică.
- explicarea situaţiei unei anumite familii având în vedere factorii intrafamiliali: lipsa
pregătirii profesionale, lipsa persoanei apte de muncă, număr mare de copii,
persoane invalide, relaţii dintre diferiţii membri ai familiei - dispute, solidaritate
familială.
I. Date personale:
a. Numele & prenumele subiectului
b. Data & locul nașterii
76
c. Adresa
d. Statut marital: singur, căsătorit, divorțat, văduv, concubinaj/parteneriat
e. CNP (cod numeric personal)
f. Nivel de școlarizare*:
g. Ocupația**:
h. Grad de rudenie
Această secvență se reia pentru fiecare membru al familiei. Atenție! Puteți să aveți
situații în care copiii au nume de familie diferite. Totodată, copiii născuți după 2000
au CNP care încep cu 5 și respectiv 6 în loc de 1 și 2.
* trebuie să aflați ultima clasă absolvită. Dacă a fost abandonată școala, întrebați în
ce clasă și de când.
** tot aici menționați și calitatea de pensionar sau șomer acolo unde este cazul.
Totodată, trebuie să aflați de când persoana este șomeră. Aflați ce calificări au, dacă
este cazul.
II. Istoricul medical:
a. pentru fiecare membru al familiei, unde este cazul: existența unor boli,
tipuri de tratament, existența vreunui handicap;
b. dacă au medic de familie.
77
V. Relația cu familia extinsă și comunitatea
a. Existența familiei extinse și relația cu aceasta: dacă se vizitează, cât de
des; primesc ajutor din partea acesteia sau trebuie să-i acorde ajutor
b. Comunitatea: cum se înțeleg cu vecinii, există relații de prietenie și într-
ajutorare...
c. Existența de comportamente deviante, infracționale, consum
alcool/droguri*
* din discuția cu vecinii sau alți membri ai familiei puteți afla astfel de
informații.
VI. Servicii obținute din partea autorităților locale sau ONGurilor - dacă
este cazul, atunci vor fi prezentate.
VII. Observații
VIII. Recomandări
PLAN DE SERVICII
Alocatie de stat
78
Alocatie
monoparentala
Alocatie
complementara
V.M.G
SERVICII
Protecţia
copilului
Educaţia
formală şi
nonformală/
informală
Sănătate
Reabilitare
Altele
INTERVENŢII
Managerul de caz,
Membrii echipei,
Şef serviciu,
79
Bibliografie selectivă
ABRAHAM, Pavel, Legislaţie în asistenţa socială, vol. I şi II, Editura Naţional, Bucureşti,
2000;
MANEA, Livius, Protecţia socială a persoanelor cu handicap, Casa de editură şi presă
ŞANSA s.r.l., Bucureşti, 2000;
STAHL, Henri, MATEI, I. Ioan, Manual de Prevederi şi Asistenţă Socială, Editura Medicală,
Bucureşti 1962;
ZAMFIR, Cătălin, Excluziunea şi incluziunea socială, concepte cheie ale politicilor sociale, în
ZAMFIR, Elena, ZAMFIR, Cătălin, Politici sociale. România în context european, Editura
LEGISLAŢIE
80
***Legea nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicat
în Monitorul Oficial nr. 367 din 29 mai 2003;
***Hotărârea de Guvern nr.679 /2003 privind asistentul maternal profesionist,
publicată în Monitorul Oficial nr.443 din 23 iunie 2003
***Ordonanţa de Guvern nr. 68 / 2003 privind serviciile sociale, publicată în
Monitorul Oficial nr.619 din 30 august 2003, modificată prin Hotărâre de Guvern, publicată în
Monitorul Oficial nr.557din 23.06.2004;
***Ordonanţa de Guvern nr.86/ 2004 privind modificarea şi completarea O.G.
68/2003 privind serviciile sociale, aprobată de Legea 515/2003, publicată în M.Of. nr.799/
30.08.2004;
***Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată
în M.Of. nr.557 din 23.06.2004;
***Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, publicată în M.Of. nr. 557 din
23.06.2004 ;
***Legea nr. 274/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului
Român pentru Adopţii, publicată în M.Of. nr.557 din 232.06.2004 ;
***Legea nr. 275/2004 pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului
nr.12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie ,
publicată în M.Of. nr.557/ 23.06.2004;
*** Hotărârea nr. 1432 din 02 septembrie 2004 privind organizarea şi
funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 868 din 23 septembrie 2004.
*** Hotărârea nr. 1434 din 2 septembrie 2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-
cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia
copilului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 869 din 23 septembrie 2004;
*** Hotărârea nr. 1437 din 2 septembrie 2004 privind organizarea şi metodologia
de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.
872 din 24 septembrie 2004;
*** Hotărârea nr. 1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a
săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 872 din
24 septembrie 2004;
*** Ordin nr. 385/2004 privind aprobarea Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare
a unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 818 din 6 septembrie 2004;
*** Hotărârea Guvernului nr. 1058/2005 privind aprobarea Planului naţional de
acţiune pentru implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei drepturilor copilului, publicată
în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 856 din 22 septembrie 2005;
***Hotărârea Guvernului nr. 166/2005 pentru aprobarea programelor de interes
naţional în domeniul protecţiei copilului, publicată în Monitorul Oficial, nr. 221 din 16 martie
2005;
81
*** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei
în vederea creşterii copilului (actualizată la data de 23 iunie 2006);
*** Hotărârea Guvernului nr. 1767/2005 privind stabilirea cuantumului lunar al
alocaţiei de stat pentru copii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1182 din 28 decembrie
2005;
*** Hotărârea Guvernului nr. 103/2006 privind organizarea şi funcţionarea
Biroului directorului executiv al Grupului la nivel înalt în domeniul protecţiei şi îngrijirii
copilului, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 107 din 3 februarie 2006;
*** Hotărârea Guvernului nr. 669/2006 privind aprobarea Strategiei naţionale
de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 479 din 2 iunie 2006;
*** Ordin nr. 286 din 6 iulie 2006 privind aprobarea normelor metodologice
privind întocmirea Planului de servicii şi a Normelor metodologice privind întocmirea Planului
individualizat de protecţie, publicat în Monitorul Oficial I, nr. 656 din 28 iulie 2006;
*** Legea nr. 340 din 17 iulie 2006 privind modificarea şi completarea Legii nr.
202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, publicată în Monitorul Oficial nr.
642 din 25 iulie 2006.
82
Prestatii asistenta sociala
Institutie Cuantum (in RON)
Act Modalitati
Tip prestatie Beneficiar platitoar Conditii acordare Observatii
normativ plata
e
de la 01.01.09
2 ani - 16 sau 18 ani daca e mandat postal;
MMFPS inscris intr-o forma de cont curent
invatamant; personal
Copil
pana la 18 ani, daca absolva
MMFPS forma de invatamant inainte de 42
Legea aceasta data
Copii ai 61/1993 Incepand din Dec
cetatenilor cu 2006, nu mai este
1 Alocatie de stat straini & fara Copii ai cetatenilor straini & fara
completari conditionata de
cetatenie aflati le MAN cetatenie care lucreaza pe prezenta la scoala.
cu parintii pe ulteiroare teritoriul Romaniei
teritoriul
Romaniei
copii in sistemul
inscris in unitate de invatamant
de invatamant MAN
militar
militar
*copil cu
ANPH de la 3 la 18 ani
handicap 84
Plafonul maxim nu
poate depăși de 3x
in mod obisnuit, pana la 2 ani;
Indemnizatie de OG salariul mediu pe
Copil MMFPS acordat daca beneficiarul 85% din salariu
2 crestere 148/2005 economie (3x1.795
lucrase anterior 12 luni;
lei) iar cel minim este
de 600 lei
83
Legea nr.
Incepand cu 1
482/2006;
ianuarie 2009,
O.G.
datorita intarzierilor
nr.3/2007
Trusoul pentru cu achizitionarea
6 copil aprobată Primarie Pentru primii 4 copii nascuti vii. prin primarie 150
nou nascuti trusourilor, s-a decis
cu modif.
ca pana la sfarsitul
prin Legea
anului 2009 sa fie
nr.164/20
acordat in numerar.
07
Legea
193/2006; 340
7 Tichete de cresa copil conform legii din august 2008
Ordin
25/2008
membrii cuplului trebuie sa se
Sprijin pentru
afle la prima casatorie; la
8 constituirea Familia Primarie prin primarie echivalentul a €200
Legea momentul acordarii, trebuie sa
familiei
396/2006 fie casatoriti
majorează cu 25 %
cuantumul alocaţiei,
beneficiarilor de
Se acorda numai pentru familii ajutor social, stabiliţi
Alocatia familiala OUG 1 copil - 50; 2 copii - 60;
9 Familia MMFPS cu venituri lunare nete/membru în condiţiile Legii nr.
complementara 105/2003 3 copii - 65; ≥4 70
familie pana in 184 RON 416/2001, cu
modificările şi
completările
ulterioare
Alocatie
Se acorda numai pentru familii
1 suplimentara - OUG 1 copil - 70; 2 copii - 80;
Familia MMFPS cu venituri lunare nete/membru
0 familia 105/2003 3 copii - 85; ≥4 90
familie pana in 184 RON
monoparentala
Nivelul venitului minim garantat
este: pt 1 persoana 125; 2
persoane - 225; 3 persoane -
313; 4 persoane - 390; 5
L416/2001 persoane - 462; >5 persoane -
privind +31 pt fiecare persoana in plus
Ajutorul social completare pana la
1 venitul buget Bunuri care pot fi detinute:
(VMG - Venitul Persoana/familia nivelul venitului minim
1 minim local maşină gătit,
Minim Garantat) garantat cf legii
garantat frigider/congelator/combină
(VMG) frigorifică; maşină de spălat;
aspirator de praf; televizor;
telefon fix/mobil; calculator
personal; terenul: 500 mp -
urban, 1000 mp - rural.
84
Perioada acordare:
Difera in functie de: nr camere, noiembrie - martie.
zona de temperatura, sistem de Pentru combustibil
incalzire utilizat /tip combustibil. solid se acorda
Se compenseaza procentual in maximum 58 RON
functie de valoarea facturii (10- lunar, pt beneficiarii
1 Ajutor incalzirea OUG buget
Persoana/familia 100%). Maxim 262; minim 30. VMG.
2 locuintei 5/2003 local
Invers proportional cu venit
lunar net/membru familie. Se discuta despre
posibilitatea maririi
Prag venit acceptat: 425 RON
cuantumului de prag
Compensare 100% la incalzire devenit acceptat.
pentru familiile beneficiare VMG
Drepturi
financiare
nevazatori nemodific
Trebuie incadrat in gradul de 178
at
adult nevazator - handicap si sa nu realizeze alte
handicap grav venituri in afara pensiei de
alocatie sociala Adult nevazator - urmas
1 MMFPS - nemodific
handicap OG 2/2004 DG/JASPC. 89
3 ANPH at
accentuat
85
varstei de 7 ani.
86
pentru persoana varstnica
pensionara, plata se face prin
Legea intermediul Oficiului de Pensii;
416/2001 pentru persoana varstnica
cu nepensionara, Primaria preia o
MMFPS si
2 Ajutor pentru persoana modificaril parte din cheltuielile de
buget
2 inmormantare varstnica e si inmormantare; rudele persoanei
local
completari varstnice decedate trebuie sa
le prezinte copie dupa certificatul
ulterioare de deces si dupa
facturile/chitantele pentru
inmormantare.
87
Servicii de asistenta sociala
Act
Tip Perioad
Denumire Beneficiar normati Conditii acordare Serviciu oferit
serviciu a
v
masa de 2*/zi
88
familii beneficiare de VMG
asistenta, ingrijire,
Camine-spital
Adult & Persoana adulta sau varstnica tratament, recuperare,
pentru bolnavi nelimitat
varstnic prezentand probleme medicale gazduire
cronic
temporara/permanenta
proveniti din centre de
Centru adapost Tanar gazduire, consiliere nedefinit
plasament pentru copii
Centru adapost gazduire temporare,
victimele violentei Femeie Abuzate fizic sau verbal protectie, consiliere si 7-60 zile
in familie ingrijire.
gazduirea, ingrijirea,
Centru recuperare Accept pe baza evaluarii
reabilitarea si reintegrarea max. 90
victimele violentei Victime cazului si dupa obtinerea
sociala; consiliere juridica zile
Rezidenti in familie acordului victimei
si psihologica
al
consiliere & mediere
Centru recuperare Internare dupa obtinerea familiala; informare asupra
Agresori nedefinit
agresori acceptului agresorului altor programe si
tratamente disponibile
Camine pentru Persoane beneficiare de pensie ingrijire, gazduire,
Pensionar nelimitat
pensionari dar fara sustinatori legali tratament, transport
Camine pentru Persoana varstnica ingrijire, gazduire,
Varstnic nelimitat
batrani nepensionara tratament, transport
Persoana varstnica
Caminte pentru
pensionara/nepensionara cu ingrijire, gazduire,
batrani bolnavi Varstnic nelimitat
probleme de asistenta sociala tratament
cronic
si de sanatate
Camine spital
Persoane cu ingrijire, gazduire,
persoane handicap centre recuperare si reabilitare nelimitat
handicap tratament
psihic sever
89