Sunteți pe pagina 1din 2

1.

TEORIEA INVATARII CUMULATIV IERARHICE (ROBERT GAGN)

Teoria nvrii cumulativ-ierarhice (R. Gagne) Potrivit concepiei lui R. Gagne, procesul nvrii
subordoneaz pe cel al dezvoltrii, fiind un proces care se bazeaz pe efectele generate de discriminare,
generalizare i transfer. Dezvoltarea uman apare ca rezultat, ca schimbare de lung durat pe care
subiectul o datoreaz nvrii i creterii. R. Gagne a identificat opt tipuri de nvare: nvarea de
semnale, nvarea stimul-rspuns, nvarea tip nlnuire, nvarea tip asociaie verbal, nvare prin
discriminare, nvarea de noiuni, nvarea de reguli, rezolvarea de probleme. Cele opt tipuri de
nvare sunt ordonate de la simplu la complex, dar coordonate ntre ele. Ierarhizarea implic un
transfer vertical, n sensul c o capacitate superioar este mai uor nvat i actualizat dac cele
inferioare au fost nsuite anterior n mod temeinic i ntre ele exist asemnri structurale i
funcionale.Transferul lateral se refer la un fel de generalizare care se extinde asupra unui ansamblu de
situaii caracterizate prin acelai nivel de complexitate . Producerea acestui transfer lateral ine de
condiiile interne, specifice fiecrui individ.

Conform conceptiei lui R. Gagn, orice invatare presupune trei elemente, factorii determinanti /
conditionanti, interconexati si anume : situatia de invatare, conditiile interne / externe de realizare si
modificarile comportamentale obtinute. In functie de, esential, conditiile invatariicare produc
schimbari in capacitatea elevului exista opt tipuri de invatare, structurate piramidal, cumulativ ierarhic,
de la cea mai simpla la cea mai complexa:

1. invatarea de semnale, reflexologica, involuntara, ce consta in capacitatea individului de a raspunde


difuz la semnale;

2. invatarea stimul raspuns, tot reflexologica si consta in capacitatea de a raspunde precis la un


semnal precis, fiind o invatare motorie;

3. inlantuirea, ca legare a unor relatii de tip stimul raspuns invatate anterior, ca verigi ale unui
lant, incat invatarea lantuluilasa impresia producerii ei dintr-o data;

4. asociatia verbala, ca invatare de lanturi verbale, legate de relatia imagine cuvant, unde cuvantul
are mare putere discriminativa;

5. invatarea prin discriminare ca invatare a unor raspunsuri la stimuli (fizici) relativ similari, bazata
pe reducerea interferentelor si discriminarea stimulilor;

6. invatarea de concepte, ca invatare a unui raspuns comun la o clasa de stimuli, fizic diferiti,
raspunsul insemnand identificarea si demiterea unei clase de obiecte si fenomene;

7. invatarea de reguli ca legaturi intre concepte stiute, invatarea rezultand din verbalizarea
(legatura verbala) si aplicarea (legatura conceptuala) ei; elevii au invatat o regula cand stiu sa o
foloseasca adecvat;
8. rezolvarea de probleme invatarea ca si capacitate de a combina reguli stiute pentru obtinerea
unor noi reguli, prin efort de gandire, de unde si noi capacitati de gandire.

Teoria lui Gagn desi are valoare operationala ridicata, a fost criticata pentru ca invatarea este
considerata ca proces aditiv, cumulativ ierarhic, cantitativ si mai putin pentru ca restructureaza
competentele dobandite in procesul ei.

Mecanismele psihice ale invatarii Cercetarile au relevat ca, in raport cu formele de invatare exista:

a) 'seturi de mecanisme' biologice, psihologice, culturale ( Brunner - mecanismele culturale


sunt obiectuale, imagistice, simbolice); fiziologice, nervoase: emisfera dreapta, emisfera stanga, fiecare
cu specificul ei si;

b) 'stari de invatare' exprimate in anumite functii psihice implicate in invatare, precum : stare de
veghe, stare afectogena, starea motivationala;

c) 'interesele , interesul cognitiv, de promovare, de succes etc.

Pentru ca activitatea s fie eficient, omul trebuie s fac apel la o serie de mecanisme psihice:
pe de o parte cu rol de stimulare i activare, de sensibilizare selectiv i imbold,
pe de alt parte, cu rol de energizare i susinere.

Exist un sistem activator care are efecte de intensificare a activitii constituit din:
formaiunea reticulat n plan fiziologic i
motivaie i afectivitate n plan psihic, pe care unii autori le introduc n dimensiunea intensiv a
comportamentului, deoarece poteneaz i chiar intensific energetic organismul.

1 Motivaia
1.1 Conceptul de motivaie
1.1.1 Accepiunile noiunii
Este un mecanisme psihic cu rol de stimulare i activare, de sensibilizare selectiv i imbold. Psihologii nu
au ajuns nc la un acord n ce privete definirea i stabilirea rolului motivaiei. Pentru unii este o
noiune superflu, pentru alii o noiune fundamental, cheia nelegerii i explicrii
comportamentului