Fi de lectur

Titlul carii: Povestea lui Harap-Alb

Autorul: Ion Creang
Editura :Regis
Date importante din activitatea scriitorului:
Data naterii lui Creang este incert. El nsui afirm n Fragment de biografie c s-ar fi
nscut la 1 martie 1837. O alt variant o reprezint data de 10 iunie 1839, conform unei
mitrici (condici) de nou-nscui din Humuleti, publicat de Gh. Ungureanu.
n 1847 ncepe coala de pe lng biseric din satul natal.
n 1853 este nscris la coala Domneasc de la Trgu Neam sub numele tefnescu Ion,
unde l are ca profesor pe printele Isaia Teodorescu (Popa Duhu).
Din 1855 pn n 1859 urmeaz cursurile seminarului iar apoi, lundu-i atestatul, revine
n satul natal.
Se nsoar mai trziu la Iai cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica
Patruzeci de sfini din Iai, devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859).Literatura
romnLa 19 decembrie 1860 se nate fiul su Constantin.
n 1864, Creang intr la coala preparandal vasilian de la Trei Ierarhi, unde l-a avut
profesor pe Titu Maiorescu. Acesta l aprecia foarte mult i l-a numit nvtor la coala
primar nr. 1 din Iai.
n 1875, l cunoate pe Mihai Eminescu, atunci revizor colar la Iai i Vaslui, cu care se
mprietenete. ntre 1875 i 1883, la ndemnul poetului, scrie cele mai importante opere
ale sale.
Ion Creang moare pe data de 31 decembrie 1889, n casa sa din cartierul icu. Este
nmormntat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iai.

ALTE OPERE ALE AUTORULUI

Amintiri din copilrie (1879)

Capra cu trei iezi (1875)
Dnil Prepeleac (1876)
Fata babei i fata moneagului (1877)
Ft Frumos, fiul iepei (1877)
Povestea lui Harap-Alb (1877)
Ivan Turbinc (1878)
Povestea lui Ionic cel prost (1877)
Povestea lui Stan-Pitul (1877)
Povestea porcului (1876)
 Povestea povetilor (1877-1878)
Acul i barosul (1874)
Cinci pini (1883)
Inul i cmea (1874)
Ion Roat i Cuza-Vod (1882)
Mo Ion Roat i Unirea (1880)

GENUL LITERAR: EPIC

SPECIA LITERAT: Povestire

OPERA ESTE STRUCTURAT N: mai multe episoade nlnuite

OPERA ESTE SCRIS N: Proz

LOCUL DESFURRII ACIUNII: Aciunea se desfaoar n mparaiile celor doi frai i

n mprejurimile acestora, precum i n mparaia mparatului Ro.

TIMPUL DESFURRII ACIUNII: Nu este precizat concret Amu cic era odat

TITLUL: Este format din substantivul propriu Harap i adjectivul alb, Harap nsemnnd rob,
negru Alb. Titlul ne indic evoluia personajului spre maturizare.
PERSONAJE:

Harap Alb
Spnul
Geril,
Setil,
Flamnzil,
Ochil
Lungil

TEHNICI NARATIVE: relatarea se face la persoana: persoana III

TEMA: lupta dintre bine si rau.

POVESTIREA:

Acum mult, mult timp, traia un mparat pe nume Verde mparat care nu avea baieti, ci
numai fete.
Acest mparat avea un farte mai mare ntr-o aa mult mai ndepartat, pe care nu avusese prilejul
s-l mai vad de muli ani, iar copii celor doi nu se ntlniser nici ei niciodat.
Pe patul mortii, Verde mparat trimite scrisoare fratelui su, ca acesta s trimit pe unul dintre
feciorii luii pentru a-i fi succesor la tron dup moareta sa.
Craiul, primind scrisoarea si cheaa grbit cei trei feciori pentru a le da vestea. La auzirea
acestei vesti, feciorul cel mare a spus ca aceasta onoare i se cuvine lui deoarece este cel mai mare
dintre frati. Craiul a acceptat, iar biatul a pleacat pentru a-i lua cele de trebuin pentru drum.
Pentru a-l pune la ncercare, craiul se mbrac ntr-o piele de urs i se ascunde sub un pod, iar
cnd feciorul su a ajuns la acel pod s-a speriat de ursul care mormia i, ruinat, s-a ntors acasa.
Acelai lucru s-a ntmplat i cu feciorul cel mijlociu, iar craiul, mniat c toi copii lui sunt nite
lai a nceput s-i dojeneasc, inclusiv i pe fiul cel mic care nu fcuse nimic.
Plin de mnie, fiul cel mic iese n gradin unde este ndemnat de matua lui s se duc la crai i
s-i spun c vrea i el s ncerce.
Ducndu-se la crai i spunndu-i aceste vorbe, primete acceptul tatlui su i hainele, armele i
calul craiului de cnd acesta era tnr.
Tnarul pleac i dup 49 de zile intr n codru unde e imediat ntmpinat de omul spn care l
ntreab dac nu cumva are nevoie de o sluga pentru drum.
- Mai trziu spnul apare sub alta nfatisare si-l pacaleste cu vorba buna pe tnar, nchizndu-l
ntr-o fntna si spunndu-i ca nu-i da drumul pna cnd nu-i spune cine este, de unde vine si
unde se duce.
Spnul l face pe baiat sluga lui si i pune numele de Harap Alb.
Ajunsi la Verde mparat, spnul se da drept fiul frartelui mparatului si este prezentat curtii si
cinstit cum se cuvine, pe cnd Harap Alb este trimis de spn la grajd.
Vrnd sa se lepede de el, spnul l trimite pe Harap Alb sa-i aduca salata din gradina ursului, loc
de unde multi dintre cei care au ncercat sa ia nu au mai iesit vii.
Pe drum, Harap Alb se ntlneste cu baba care l-a ndemnat sa plece la unchiul sau, care i spune
sa stea linistit pentru ca totul o sa se rezolve si ca ea este Sfnta Duminica.
Cu ajutorul batrnei, Harap Alb reuseste sa culeaga foarte multa salata, astfel ndeplinind sarcina
pe care i-o daduse stapnul sau, spre disperarea acestuia care vroia ca prin aceasta sarcina
Harap-Alb sa fie ucis si el sa scape pentru totdeauna de el.
Nu trece mult timp si Harap Alb este pus la o noua ncercare de catre spn, aceea de a-i aduce
pielea unui cerb fermecat, piele de care erau lipite pietre pretioase de foarte mare valoare si
foarte renumite n lumea ntreaga.
Harap Alb este din nou ajutat de Sfnta Duminica si, mpreuna cu aceasta si cu armele lui Statu-
Palma-Barba-Cot, se pornesc spre padurea n care se afla cerbul; n aceasta padure Harap Alb o
asculta pe batrna si sapa o groapa n care trebuia sa stea ascuns pna ce cerbul avea sa vina sa
bea apa, n acel moment, Harap Alb trebuind sa i taie capul, apoi sa sara n groapa si sa stea
acolo pna la asfintit cnd cerbul o sa moara, pentru a nu fi otravit de privirea animalului.
La cteva zile dupa ce Harap Alb s-a ntors cu pielea si cu capul cerbului, mparatul face un ospat
foarte mare n cinstea asa zisului sau nepot la care acesta a auzit de fata mparatului Ros, despre
care se zvonea ca esrt la fel de rea ca si el, spnul.
Atunci, spnul l trimite pe Harap Alb sa i-o aduca pe acea fata.
Pe drum, Harap Alb se ntlneste cu o nunta de furnici care l rasplatesc cu o pana pentru ca nu
le-a calcat, apoi cu un stol de albine care l rasplatesc tot cu o apna pentru ca le-a contruit un
stup, iar n cele din urma se ntlneste cu Gerila, un om care murea de frig chiar si cu un foc
mare de douazeci si patru de stnjeni de lemn.
Geril i Harap Alb pornesc mpreun la drum i se ntlnesc cu Flamnzil, Setil, Ochil,
Pasri-Lai-Lungil.
Ajuni la mpraie i spunndu-i mparatului Ro pentru ce au venit, acesta nu le rspunde nimic
dar vrea sa-i omoare prin viclesuguri numai de el stiute, dar cei sase reusesc sa scape cu bine din
capcana mparatului si sa-l convinga pe acesta sa le-o dea pe fata de mparat.
Dar mparatul nu se da batut asa de usor si i pune sa desparta macul de nisip dintr-un sac mare n
care erau amestecate, dar Harap Alb si aduce aminte de pana fermecata pe care i-a dat-o alaiul
de furnici si pe care, daca o ardea furnicile veneau ndata pentru a-i sari n ajutor.
mpratul nu se opreste aici si i pune pe oaspeti sa o pazeasca pe fata lui timp de o noapte.
Cu ajutorul prietenilor si i a albinei creia i fcuse stup, Harap Alb reuete s treac peste
toate piedicile pe care mpratul i le pusese n cale.
Harap Alb si fata mparatului Ros pleaca spre casa unchiului lui Harap Alb, n drum spre
mparatia acestuia ei despartindu-se de cei cinci voinici.
Continundu-si drumul, ntre cei doi ia nastere un dor care i tulbura judecata lui Harap Alb, el
fiind hotart ca spnul sa nu puna mna si pe fata pe care Harap Alb o iubea.
Ajunsi la mparatie fata de mparat l recunoaste pe spn ca nefiind nepotul mparatului Verde,
spnul mniosi taie capul lui Harap, dar fata l nvie pe iubitul ei ca prin minune, acesta creznd
ca a dormit foarte mult.
Cei doi tineri au primit binecuvntarea mparatului Verde si mparatia acestuia si au facut o
nunta ca-n povesti, care a tinut foarte mult timp si la care s-a strns multa lume, craiasa furnicilor
si cea a albinelor precum si multi crai si mparati.

Figuri de stil:

Personificri: doarme i pmntul

Comparaii: Vechi ca pmntul, moale ca matasea si verde ca buratecul
Repetiii: i merge, i merge; mai! mai! mai!
Metafore: boboc de trandafir din luna lui mai, scaldat in roua diminetii, dezmierdat de cele
intaii raze ale soarelui
Epitete: codri ntunecoi, ostrov mandru, casuta singuratica, muschi pletos.

Imagini artistice:

Vizuale: la vederea acestei minunatii, toti au ramas incremeniti si, uitindu-se unii l altii nu stiau
ce sa zica.
Dinamice: Cum ajunge in gradina, odata incepe a smulge la salati.
Olfactive: l freac pe dinuntru cu ctunic, cu sulcin, cu mtciune, cu poala snt-Mariei i
cu alte buruiene mirositoare...
Auditive: Ia ascultati , mai ! Zise Gerila: Vorba lunga saracia omului.

Vocabular:

dihanie - fiar ,animal,creatur

vrednic - capabil
a mornai - a bombni
a hldui - a izbuti, a reui
zdravn - robust, solid, voluminos

CE M-A IMPRESIONAT:

Am admirat curajul supunerea i sensibilitatea lui Harap-Alb de care a dat dovad pe toat
durata aciunii.
Mi-a plcut momentul n care fata mpratului Ro l demasc pe Spn i l alege pe Harap-Alb.
Mi-a plcut aceast poveste deoarece Ion Creang ne inca o dat c binele ntotdeauna nvinge
rul.
Mi-a plcut vitejia lui Harap-Alb atunci cnd a ieit ursul de sub pod iar el l-a nfruntat cu curaj
dnd dovad c e vrednic s conduc mpria

REFEINE CRITICE: Nu am referine critice.