~~~~~~Ha Ni~~~~~

Oare cat este ceasul? Ah, nu prea imi pasa...in momentul de fata ma
gandesc doar la cum as putea sa ma cuibaresc mai bine in patutul meu moale si
cald. Da, asa e, leneveala acuta e o boala foarte grava, dar cand iti imaginezi
frigul de afara nu-ti mai vine sa parasesti acest locsor sacru.

? : ~Let's jump! ~

Aish, telefon nenorocit! Acum ti-ai gasit sa suni!? Gata, gata ma

trezesc...scoala afurisita, mereu e geloasa pe relatia mea cu plapuma. Nu am de
ales, asa ca imi parasesc iubirea si ma duc in bucatarie unde imi fac o cafea cu
lapte.Mama apare si ea imprastiind voie buna.Ce pot sa spun, e o femeie
frumoasa si inalta, nu ma pot satura privind-o.Eu, desii nu-i seaman in totalitate,
pare mandra de mine.Cum ma vede incepe din nou:
Mama: CE FACI, HANI-AH?
Eu: Hey eomma....Beau o cafea cu lapte.Tu vrei?Ai plecat in oras sa iei masa?
Mama: Aye la ambele.Toata esti maica-ta.*ma strange in brate,atat de tare incat
ma dor toate oasele.Mereu uita de puterea ei si ca eu nu sunt Marcus. Mai pe
scurt uita faptul ca sunt o pitica lenesa certata de zor cu sala.*
Eu: Auu...Eomma...Ma doare!
Dupa ce imi da drumul scuzandu-se, isi afiseaza faimosul sau zambet : un
strop de diabolism amestecat cu 99% perversitate.
Cand ii vad zambetul imi dau ochii peste cap si iau o gura de cafea.
Mama: Stiu ca nu prea iti plac lucrurile astea,dar sa stii ca eu nu sunt ca tine si
tatal tau.
Eu: Nu mai spun nimic.Ce fel de mama si-ar instiga copilul la astfel de
vulgaritati?*razand*
Mama: E ceva normal pentru o fata ca tine.
Eu: Nu si pentru mine.Eu nu pot face asta.Am principiile mele si mandria tatei.
Mama: Din nou cu tatal tau.Uneori ma intreb cand ai sa faci si tu asta,ca sa fi pe
deplin in forma.Alimentatia ta actuala nu te ajuta,decat pe jumatate.
Eu: Stiu,dar m-as considera o tradatoare daca as calca pe propria mandrie in
halul acela, incat sa ma las condusa de instinctele animalice dintr-un interior
doar partial.*privind-o insistent*
Mama: De ce esti mereu asa? Mereu complici lucrurile simple.
Eu: Ok. Nu conteaza, azi am sa merg la Marcus.Daca ma cauta Ares sa-i spui ca
nu stii unde sunt.
Nu stiu de ce ma mai obosesc cu scuza asta, Ares mereu ma gaseste,
idiferent daca I se spune ceva sau nu. Stie ca mormantul fratelui meu imi este ca
un refugiu .Nu ma pot ascunde de ea niciunde.
Mama: Ok.Desii sti deja ca te va gasi.
Eu: Stiu.*iritata*
Nu am suportat niciodata ca cineva sa imi zica din nou un lucru de care
sunt perfect constienta.
Plec la scoala, castile in urechi si cu muzica la maxim.Fac asta ca sa nu aud nimic
in jurul meu,nimic din prostia si prejudecatile umanitatii. Sunt atat de jalnici
inacat imi e mila. Bineinteles,strazile sunt mai periculoase decat ar crede unii
,deci cutitul de argint primit de la Marcus e nelipsit de la talia mea.
Intru in scoala,ajung in curte si o sun pe Beea.
Eu: Beea...Ce faci?
Beea: ~Uite bine HaNi mama....acum intru in scoala.Tu?~
Eu: Oai...la fix.Vii in curte la o tigara?
Beea: ~Ok, hai ca ajung acum.E cineva la tevi?Daca nu e nimeni mergi si
asteapta-ma acolo.~
Eu: Acum m-am cocotat pe teava. Ne vedem.*si inchid telefonul in timp ce ma fac
comoda*
Aceste tevi despre care vorbeam sunt niste conducte mari de apa calda ce
trec prin curtea scolii,la care merge intreaga clasa, si nu numai,sa fumeze(in
general iarna sunt mai multi datorita caldurii).
Se deschide usa si o vad pe Beea cum vine. Ajunge in fata mea si imi
intinde o tigara:
Beea: Hey,ia de la mine azi!
Eu:Ok ba, dar ce-i cu darnicia asta asa de-odata?
Beea: Ba,sincer nu stiu.Am o zi buna.Uite si bricheta.*si imi intinde bricheta ei
mica si rosie*
Eu: Mersi.
Beea: Chiar ca-s darnica azi.*razand* Nu mai zi la nimeni ca am atatea,ca o sa ma
trezesc cu toata clasa ca imi cere cate o tigara.
Eu: Oricum nu le ziceam nici sa ma ameninte cu un pistol.*razand*
Ok...Poate sunt vicioasa.Poate fumez si beau cateodata(fumat mai
mult),dar nu conteaza, mie nu imi afecteaza sanatatea astfel de lucruri.Sunt
imuna la otravuri,droguri si orice poate provoca boli.Am un organism mai
special. Sa revenim unde eram.
Eu: Azi parca zicea profu ca nu vine,ce facem?
Beea: Nu stiu.
Eu: Mergem la Pisica?
Beea: Daca tot nu avem ce face, poate dam de careva si ne mai facem cu o bere
moca.
Am fumat tigara si am plecat spre acel local mirific. Din pacate nu am
prins pe nimeni, asa ca am baut doar o cafea cu lapte alaturi de o tigara,apoi ne-
am intors la scoala.

Dupa ore am plecat la cimitir. Ma linistesc stand la mormantul lui Marcus ,

vorbindu-i ca o nebuna printre lacrimi.
Eu: Hyung...Ce mai faci?Stii, nu mai am mult si voi fi destul de puternica sa te
razbun.Nu te ingrijora!Stiu ca nu e bine sa te arunci cu capul inainte fara sa stii
ce te asteapta,de aceea ma antrenez din greu.Nu vreau sa mor si eu,lasandu-ti
moartea in van. Promit! Mereu ai spus ca sunt mica ta asasina, asa ca ai rabdare
inca putin.
?????: Asa de mult ii urasti pe rebelii din breasla?*cu o voce amuzata*
Vocea aceea...Ma intorc speriata si mai mult umilita de faptul ca m-a auzit
vorbind singura,si il vad pe...
~~~~~Ares~~~~
Dupa ore merg la HaNi acasa, deoarece un coleg de-al meu, Andy, m-a rugat sa ii
duc un CD pe care l-a primit de la un prieten. Din pacate pentru el si din fericire
pentru acea sfecla mutanta, CD-ul s-a dovedit a fi albumul trupei ei preferate,
BTS, cand trebuia sa fie plin de melodii J-rock, asa ca Andy s-a hotarat ca acesta
sa fie cadoul ei anticipat de Paste.

Ajung la usa, iar mama ei este cea care ma intampina:

Eu: Annyeo, Ajumma!

Ajumma: Oh, Ares!..Hani-ah..

Eu: E deja acolo?
Ajumma: Yup! Atunci ne vedem cand o aduci acasa,nu?*razand*
Eu: Da.*razand la randul meu*
Am pornit spre cimitir. Inca ma intreb cat va mai folosi aceasta scuza penibila...
foloseste trucul asta, crezand ca maica-sa o ascunde de mine, dar bineinteles ca
toate acestea sunt in van. Mereu tine acelas discurs fratelui ei, cum ca ii va ucide
pe rebeli. Ca sa fie mai clara situatia, ea este asasina. Poate nu o sa va vina usor
sa credeti, dar a fost inrolata de la 4 ani intr-o breasla de asasini, unde la varsta
de 13 ani, a devenit cunoscuta pentru abilitatiile ei unice. Fratele ei o lauda mai
mereu ,spunand tuturor celor care stiau adevarul ca este o arma mortala,un
asasin de temut,ce nu poate fi oprit". Acele cuvinte mi-au ramasa intiparite in
minte...in sfarsit am ajuns, mai am un pic si dau de mormant, cand o .... nu e
singura... nu il puteam lasa sa ma vada. Ce cauta el aici? ...El e...