2.

DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE

N RETELE DE NALTA
TENSIUNE

n mod normal retelele electrice de nalta tensiune sunt tratate ca retele trifazate echilibrate si
simetrice. Simetria si echilibrul sunt puternic perturbate n cazul aparitiei defectelor. Singura
exceptie o reprezinta scurtcircuitul trifazat care prin natura sa este tratat ca un defect simetric si
echilibrat.

Retelele electrice de nalta tensiune, ncepnd cu nivelul de 110 kV au neutrul legat direct la
pamnt. n astfel de retele, aparitia accidentala a unei legaturi la pamnt a unei faze provoaca
un scurtcircuit, cu toate efectele negative asupra instalatiilor si asupra consumatorilor. Pe de
alta parte, scurtcircuitele care implica doua sau toate cele trei faze sunt, de regula, mult mai
severe din punct de vedere al valorii intensitatilor curentilor de scurtcircuit si al valorii
tensiunilor remanente. Sesizarea si eliminarea rapida si selectiva a unor astfel de defecte
reprezinta functia de baza a instalatiilor de protectie.

n continuare se face o scurta analiza a defectelor monofazate si polifazate, indicndu-se cteva

caracteristici des utilizate n cadrul protectiilor numerice drept criterii de sesizarea defectelor.
Analiza acestor regimuri nesimetrice se face prin utilizarea componentelor simetrice de
succesiune directa, inversa si homopolara.

Scurtcircuitul monofazat
n cazul defectului monofazat (Fig. 2.1), ecuatiile tensiunilor si curentilor la locul de defect
sunt:

Iy =Iz =0 I d = I i = I h sau
I x = 3I d E d +
Ex =IxZF Ei+Eh=0

pentru cazul general al existentei unei impedante

de trecere la locul de defect. Daca defectul este
RST
net atunci: E

Ex =0

Aplicnd descompunerea n componente

simetrice se obtine imediat:
Iz Iy
Ix
Fig. 2. 1 Defectul m azat
o
4

de unde rezulta conectarea serie a schemelor de succesiune directa (S.S.D.), inversa (S.S.I.) si
homopolara (S.S.H.).

Fig. 2.2 prezinta schema echivalenta n componente simetrice a unei LEA care face legatura
ntre statiile A si B si functioneaza buclat (cu surse la ambele capete).

Componentele
simetrice ale

tensiunilor pe barele statiei A,

la un defect la capatul opus al

liniei se deduc n baza acestei

EA
S.S.D.
ZA _d
ZL_d
ZB _d
EB
scheme si
au urmatoarea

IA _d

forma:
U dA = Z Ld I dA + E d

S.S.I.

IA _i

ZA_i

ZL _i

ZB _i

U i = Z i I i + E i

A
L
A
U hA = Z hL I hA + E h

S.S.H.
IA _h
ZA _h
ZL_h
ZB _h
unde
IA#
reprezinta
aportul

dinspre capatul statiei A, n

componente
simetrice,
la

defect.
Cum
tensiunea

remanenta pe faza cu defect, pe

Fig. 2. 2 Schema echivalenta

barele statiei A, este nsumarea
celor
trei
tensiuni
de

obtine:

componente
simetrice,
se

U ROA = Z dL I dA + I iA + I hA - Z dL I hA + Z hL I Zh =

(2.1)

Z
L

Z
L

I
A
+
Z
L

3 I A

- 1

3
 Z
L

Daca se noteaza factorul de pamnt

- 1
iar I n RO
Ld = 3I h
IAR Z

U RO

UARO
3
d

IAn
ZLn

Z Ld

A
A

se obtine relatia: ZA

=
U RO = Z d
IR
Fig. 2. 3 Schema echivalenta la defect monofazat
+k
0

I n
=ZL
1 (2.2)
Z h A
L

(A

IR
+k
k 0

A )
I n
=
si impedanta
masurata de releu
este:
L
 A

curentul de impedanta
n concluzie, la defecte faza buclei pna Relatia (2.1) poate fi scrisa si
monofazate, raportul dintre compensat, la locul de RO d R
sub forma U A = Z L I A +
tensiunea remanenta de defect si determina scurtcircuit. n n
I A Z A
2. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE N RETELE DE NALTA TENSIUNE
5
cu Z nA =

Zh
-

Zd

impedanta de nul, iar schema echivalenta acestei exprimari devine

deosebit de sugestiva, asa cum se prezinta in Fig. 2.3.

Scurtcircuitul bifazat izolat

n cazul unui defect S-T izolat de pamnt, situat la capatul liniei, ecuatiile tensiunilor si
curentilor la locul de defect sunt:
U ST A
Ix =0
Z STA =
Iy =-Iz

Ey =Ez A

= Z Ld EA
iar schema echivalenta n componente simetrice, EB
dedusa similar defectului monofazat, se prezinta
in Fig. 2.4. IS
- ZA_d
Admitnd o impedanta de defect nula, raportul I T ZB_d
ntre tensiunea remanenta si curentul de defect ZA_i
este tocmai impedanta directa pna la locul de ZB_i
defect:
IA_d
A
IA_i S.S.I.
ZL_d RF
Fig. 2. 4 Schema
ZL_i echivalenta la defect
bifazat izolat
S.S.D.

tensiunilor si
curentilor
Scurtcircuitul bifazat la
la pamnt ZA_d
ZB_d
ZA_i
ZB_i
ZA_i
Fie ZB_i
un
defect locul de
la defect sunt:

Fig. 2. 5. Schema echivalenta la

IA_d defect S-T-O

IA_i componente
simetrice
IA_i se
RF
pamnt
S-T-O,
situat Ix
la =0
EA Ey
EB
=0

capatul
liniei.
Ecuatiile

prezinta in Fig. 2.5.

Admitnd o impedanta de
defect nula, raportul ntre
tensiunea remanenta si curentul
de defect este tocmai impedanta
ZL_d
directa pna la locul de defect:
ZL_i

S.S.D. U ST
ZL_i

S.S.I.
Z STA =
S.S.H. A

Ez = Z Ld
iar schema
=0 echivalenta
n
 A
IS -IT A
6
d
o
u
a
b
u
c
l
e
m
o
n
o
f
a
z
a
t
e
d
e
d
e
f
e
c
t
.
A
c
e
s
t
m
o
d
d
e
c
a
l
c
u
l
c
r
e
s
t
e
p
r
e
c
i
c
e
r
e
l
a
l
o
c
u
l
d
e
d
e
f
e
c
t
.

S
c
u
r
t
c
i
r
c
u
i
t
u
l
t
r
i
f
a
z
a
t
Z F
IL i
A D
_ e
d I
S
.
Z

L
d

-
I

A
h
i
l
i
b
r
a
t

(
a
t

p
e
n
t
r
u

s
i
s
t
e
m
u

~
l

d
e

t
A
e
n
s
i
u
n
Li

c
L

s
i
B
p
e

~
n
t
r
u

s
i
s
.
3
)
2. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE N RETELE DE NALTA TENSIUNE
7
2.1.1. ntreruperea fazei R

n acest caz I 1 = 0 si componentele simetrice ale curentilor devin:

3I h = I 2 + I 3 = - I

3I i = a2 I 2 + a I 3 = - I
(2.4)
3I d = a I 2 + a2 I 3 = 2 I

de unde rezulta, intuitiv, conectarea S.S.I. (parcursa de I) n paralel cu S.S.H. (parcursa de I)

si schema echivalenta nseriata cu S.S.D. (parcursa de 2I).
Considernd ntreruperea fazei la distanta mZL fata de statia A, scheme de succesiune
sunt:

E
A

E
B

Z
Z

d
A

d
B
d

d
I

mZL

(1-m)ZL

I
d

B
K1 K2

Fig. 2.8 Schema de succesiune directa la ntreruperea fazei R

Ii

Ii
A

Z
Ai
Z
Bi

mZ

(1-m)Z
i
L

i
L
K K
1 2

Fig. 2.9 Schema de succesiune inversa la ntreruperea fazei R

8

A
Z

A
h

B
h
K
1
K
2

F
i
g
.
2
.
1
0
S
c
h
e
m
a
d
e
s
u
c
c
4
)
s
c
h
e
m
a
e
c
h
i
v
a
l
e
n
t
a

n
c
o
m
p
o
n
e
n
t
e
s
i
m
e
t
r
i
c
e
d
e
v
i
n
e
:

E
A
Z

A
d
I
i
A

m
Z
L
Z
A
h

m
K
2

I
I
A
h

F
i
g
.
2
.
1
1
S
c
h
e
m
a
e
c
h
i
v
a
l
e
n
t
a
l
a

n
t
r
n
e
l
e
K
1
,
K
2
,
a
l
e
S
.
S
.
I
.
e
s
t
e
:

c
h
i

Z
i

L
+

Z
i

Z
i

n
m
o
d
s
i
m
i
l
a
r
r
e
z
u
l
t
a
i
m
p
e
d
a
n
t
a
e
c
h
i
v
a
l
e
n
t
a
v
a
z
u
t
a

n
t
r
e
b
o
r
n
e
l
e
K
1
1
+

m
)

Z
h

L
=

Z
h

L
+

Z
h

Z
h

h
(
2
.
6
)

D
i
n
f
i
g
.
2
.
1
E

-
E

=
E

k
0
(
2
.
7
)

Z
Z

e
c
h
+
Z

e
c
h
h
2. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE N RETELE DE NALTA TENSIUNE
9
I
h
=
1 -
Z I
d
h

3
1
Z
d
Z
(q - 1) q =
Z 3 i
e
h
c

unde: k h
=
0

Zd

Componentele de succesiune inversa si

- 1= homopolara rezulta imediat, tot n baza fig.
2.11:

I
i
=-I Z
d
ec

Z echh h
h

A
Z echh Z
i
e

ch
+
A

A
R
Z echi + e
v
e
n
ind la calculul curentilor reali (n baza
componentelor simetrice) se obtine:
(
2.
9
(2.8)
)
Z

h
a q - a2
1- a q U
h

I1 d
A =I A+
=
I iA +
U -
i
h
I A = 0; I 2
A = (a - 1)I d
A 1+ = - m Z
d m
q
I
;I 3
= (a - 1)I d
1+ q
i
Z d
A A = m Z Z
d
h
I
d
I
h
Zh =de unde rezulta ca la
ntreruperea fazei R, apare pe
(2.11) barele statiei A o tensiune
mhomopolara data de relatia:
Uh

A = m Z d
Z
L dI

A I
d
1
L

A
Z(2.12)

+ d

A
2 q
L

(2.10) A
A
L
L
Componentele tensiunilor
sarcina
simetrice pe barele statiei A se A
calculeaza: 1+
d d d
U A = m Z L I A +
Z
Z
d

h
 impedanta homopolara srentilor devin:
echivalenta este mai mica. i
De asemenea tensiunea m
homopolara va fi cu att mai
3I
e h
mare cu ct curentul de t= I 1 = I
sarcina anterior defectului r
(sau curentul de sarcina ce i
urmeaza a ncarca linia) este
3I
c i
mai mare. e= I 1 = I
(2.13)
2.1.2. ntreruperea a3I d = I 1 = I
l
Deci tensiunea homopolara va fazelor S si T e
fi cu att mai mare cu ct de unde rezulta, intuitiv,
distanta pna la locul de defect n acest caz I 2 = 0 si conectarea S.S.I. n serie cu
I3 c
S.S.H. si nseriata cu S.S.D.
este mai mare si cu ct u
= 0 , componentele ntre K1 si K2.
10
E
B

Z
E
A

Z
A
d
d
B
m(1-
Zm)
Z
d
L
L
d

Z
i
A

Z
i
L

Z
i
B

Z
h
A
Z
L
h

Z
B
h
K1
K
2

I
A
d
 ed
an
Fta
iec
ghi
.va
le
2nt
.a
1
2Ze
i
ch
Sva
czu
h
ta
e
mn
atr
e
ebo
crn
hel
ie
vK
a
l
1,
eK
n2,
tal
ae
S.
lS.
aI.
es

nte:
t
rZ
e
rec
uhi
p
e=
rm
eZ
ai
L
f+
a
zZ
eiA
l
o
+
rZ
i
B
S
+
s(1
i
+
Tm
)
IZ
m
i
pL
=
Zm
od
dsi
m
Lila
r
+re
zu
lta
Zi
m
dpe
da
Ant
a
+ec
hi
va
Zle
nt
da
va
B
zu
ta
=n
tr
Ze
bo
rn
del
(e
2K
.1,
1K
42
)al
e
IS.
nS.
H.
:
e
Z
ZZ
D I
h
e i =
cA =
+
h
h
=
Z
E
=
=
h E

mB
+

Z(
1
h+

L
m
) 2
+
 lA l
Zc
uC
ro
de
n
t
i
l
o
r
r
e
a
l
i
(

(n
2b
a
+z
q
a
c
)o
m
p
o
n
e
n
t
e
l
o
r
s
i
m
e
t
Rr
ei
vc
ee
n)
is
ne
do
b
lt
ai
n
ce
a:
l
cI
u
l1
u
cI 1 7
u
ld
e
aA
z
aU
:
h
U
A
d

=
A

m
=

m
Z
h
Z
L
d

L
3

3I
d
I
A
d
(
A
2
.
1
U
5
)
i

=
(
2
m.
1
6
Z)

(
32
.
)

(
2
.
1
8
)
 =
b-
a
r(
e2
l
e

s
t
a
t
i
e
i2
Aq

t
e
n
s
i
u
n
e

h
o
m
o
p
o
l
a
r
a

d
a
t
a

d
e

r
e
l
a
t
i
a
:
U
h