Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Abstract:
Introducere: Fierul este un element esential pentru aproape toate organismele vii. El
este inclus, de regula, in forma stabila, in metaloproteine, deoarece in forma libera sau
expusa duce la producerea de radicali liberi care in general sunt toxici pentru celule. Fierul se
poate combina cu orice tip de biomolecula si, ca atare, va adera la membrane, acizi
nucleici, proteine.Din punctul de vedere al raspandirii in natura, cuprul poate fi gasit fie sub
forma nativa (pur sau necombinat), sau fie sub forma de compusi sau minerale. Cuprul este
larg raspandit in alimente, fructe si carne: in ficat, scoici, nuci, legume, in majoritatea
cerealelor, in struguri (cea mai bogata sursa). Apa de baut si apele minerale aduc o parte din
necesarul zilnic de cupru al organismului. Alte alimente cu continut ridicat de cupru
sunt crustaceele, si legumele verzi, semintele, ciupercile si chiar i pudra de cacao. Doza
zilnica recomandata, de cupru de catre specialisti este de 1,53 mg. Cadmiul se gaseste
peste tot in mediul inconjurator, de la surse si procese naturale, cum ar fi eroziunea si
abraziunea pietrelor si a solurilor, la evenimente singulare, cum ar fi incendiile forestiere si
eruptiile vulcanice. Principala utilizare a cadmiului, aproximativ 50%, este in procesul de
galvanizare a altor metale, in principal, este vorba despre otel, fier si cupru. Manganul nu se
gaseste in stare pura in natura. Totusi, sub forma de diverse combinatii, el apare in sol in
proportie de pana la 900 ppm si astfel este, dupa fier, al doilea metal greu ca raspandire.
Manganul este un element foarte important in fabricarea otelurilor, datorita proprietatilor sale
de legare a sulfului si de dezoxidare. In prezent, cererea de mangan din metalurgia feroasa
reprezinta cca. 85% - 90% din totalul cererii mondiale. In general se foloseste pentru alierea
otelurilor, sub forma de feromangan sau de silicomangan. Feromanganul se obtine prin
reducerea oxidului de fier, Fe2O3 si a bioxidului de mangan, MnO2, cu carbune (cocs)
in furnal.
Spectrometria de absorbtie atomica in flacara (FAAS) face parte din metodele optice
UV-VIS si se bazeaza pe masurarea puterii radiante absorbite de catre o populatie de atomi
liberi. Intrucat la temperatura obisnuita numai mercurul metalic poate furniza vapori de atomi
liberi, probele trebuie atomizate prin incalzire. Spre deosebire de emisie, care opereaza cu
atomii in stare excitata, absorbtia atomica opereaza cu atomi in stare fundamentala.
Alta metoda de determinare a metalelor din probe este spectrometria de absorbtie
atomica cu ajutorul cuptorului de grafit. Probele de apa sunt pastrate prin tratament acid,
filtrate si pstrate cu acid. O mica parte din proba este injectata intr-un cuptor de grafit
apartinand unui spectrometru de absorbtie atomica. Cuptorul este incalzit electric. Cu cat
temperatura creste, proba este uscata, pirolizata si atomizata. Spectrometria de absorbtie
atomica se bazeaza pe capacitatea atomilor liberi de a absorbi lumina.
O sursa de lumina emite radiatii la o lungime de unda specifica fiecarui element. Cand
radiatia trece prin norul atomic, in cuptorul incalzit, lumina este selectiv absorbita
de atomii elementului ales. Micsorarea intensitaii este masurata cu un detector la o lungime
de unda specifica. Concentratia unui element dintr-o proba este determinata
comparand absorbanta din proba cu absorbanta solutiilor calibrate.
O alta metoda de determinare a metalelor din proba este fluorescenta atomica. In
fluorescenta atomica se face apel la atomii in stare fundamentala, care sunt iluminati de catre
o sursa spectrala. Sursa este asezata la un unghi oarecare, de obicei, de 90, fata de axa
flacara-spectrometru, astfel ca lumina de la sursa sa nu ajunga direct la detector. Atomii
absorb aceasta radiatie si o reemit in toate directiile. O parte din radiatia reemisa este
colectata si masurata de catre spectrometru. Intensitatea acestei radiatii este, ca si in
emisie, o masura a concentratiei speciei.
Spre deosebire insa de emisie, unde in principiu toate speciile pot sa emita, in
fluorescenta doar atomii ale caror linii specifice au fost furnizate de sursa pot deveni
fluorescenti.
Instrumentatie :
HR-CS-AAS
Lampa de Xe Monocromator
Flacara Detector Amplificator
de inalta
rezoluie
Proba Masura si
afiaj
LS-LR-AAS
lampa cu
Flacara Monocromator Detector Amplificator
catod cavitar
Proba Masura si
afiaj
ICP-AES
Generator Rf
Proba
Rezultate si discutii:
HR-CS-AAS
ICP-AES
5.CONCLUZII
Metalele pot fi determinate prin toate cele trei metode, dar cea mai eficienta
ramane metoda, ICP-AES, datorita sensibilitatii ridicate si faptului ca permite
determinarea unui numar mare de elemente. Metoda LR-CS-ASS este incomoda,
intrucat necesita, o lampa specifica pentru fiecare element care trebuie determinat
Bibliografie :
1. E. Cordos, T. Frentiu, K. Nagy, L. Nicolae (1993), Lucrari practice de analiza
instrumentala : pentru uzul studentilor, Cluj-Napoca
2. BO PENG , YINGPING SHEN , ZHUANTAO GAO , MIN ZHOU , Determinarea
fierului total din apa i alimente de dispersie lichid-lichid microextractie cuplata cu
microvolume UV-vis spectrofotometrie, FOOD CHEMISTRY ,176 (2015),288-293.
3. Boss, Ch. B; K.J. Fredden, Concepts, Instrumentation and Techniques in Inductively
4. Batista E.F.; Amanda dos Santos Augusto; Pereira-Filho E.R.(2016). Chemometric
evaluation of Cd, Co, Cr, Cu, Ni (inductively coupled plasma optical emission
spectrometry) and Pb (graphite furnace atomic absorption spectrometry) concentrations
in lipstick samples intended to be used by adults and children, Volum 150, Talanta,
Abstract, p206-p212.
5. Paz-Rodrguez B.; Domnguez-Gonzlez M.R.; Aboal-Somoza M.(2015). Application
of High Resolution-Continuum Source Flame Atomic Absorption Spectrometry (HR-CS
FAAS): Determination of trace elements in tea and tisanes, Volum 170, Food
Chemestry, Absract, p492-500.