Sunteți pe pagina 1din 14

1: Cum ajunge o curb (funcie), pe graficul rectangular, s reflecte gradul maxim de

corelaie ntre variabilele economice (exogen i, respectiv, endogen) ? Exemplu: cnd


este oferta, sau cererea, corelat cel mai strns cu nivelul preului ?

R : Gradul maxim de corelatie se reflecta atunci cand variabilele exogenei sunt egale cu
variabilele engogenei . Corelatie maxima cand unghiul format de curba cu exogena,
endogena de 45 de grade, respective tangenta 1

2: Ce distinge curba rectilinie, fa de cea non-rectilinie, n materia corelaiei dintre


mrimile economice ?

R: Rectilinie = dreapta
Non-rectilinie = curbe

Dreptele si curbele se despart pe cel putin 3 criterii:


Variatia legaturii intre variabile : Proportionala / Relaxata
Panta: Fixa / Variabila
Intersectia cu axele : Obligatorie / Cazuala

3: Relaia dintre dou mrimi economice se regsete sub forma unei ecuaii liniare, sau
de gradele doi, trei, etc.,dup puterea maxim la care regsim variabila exogen. Ce
reprezint coeficientul liber (nensoind exogena x), n relaia exogen-endogen?

R: Intersectia axei Ox echivaleaza anularea valorii de pe axa Ox ( x=0 ) repectiv


termenul ( coeficientul ) liber de (x) si (y) din expresia matematica a curbei ( functiei ).
Aceste intersectii se vor regasi in puncte de coordonate 0 si respectiv valoarea
termenului ( coeficient ) liber al functiei : ex A ( o;a )

4: Cum variaz producia pe termen scurt la creterea i la diminuarea productivitii


marginale ?

R: Valoarea factorului variabil este corespunzatoare productiei marginale maxime a


acestui factor. Cresterea propriu-zisa a productivitatii marginale determina cresterea
accelerata a productiei , iar diminuarea productivitatii marginale determina scaderea
productiei

5: Care este raportul ipostatic al


productivitii marginale cu
productivitatea medie (de
preferin, explicai grafic)

R: Curbele (QMG) si respectiv


(QM) ale productivitatiilor par sa se
intretaie in dreptul maximului
productivitatii medii maxime ( QM )
ceea ce indica superioritatea
maximului productivitatii marginale
Max ( QMG )

Max ( QMG ) > Max ( QM )


6: Care este contextul n care producia pe termen scurt ajunge s scad, odat cu
creterea angajrilor ?
R: Eficienta implicarii factorilor variabili , aici factorul munca , in productia pe termen
scurt este una descrescatoare ( ) , pe masura cresterii acestor factori ( angajari ).

7: Creterea angajrilor are loc n condiiile att ale creterii, ct i ale reducerii salariilor
de angajare. Care este explicaia unei astfel de diferente ?

R:

8: Ce este curba izocuant ? Dar curba izocost ?

R: Izocuanta => unul si acelasi nivel al productiei ( izo-productie / izo-cantitate ) pentru


asocieri diferite ale cantitatilor de factor capital ( k ) si munca ( L )
Sageata sus K - > sageata jos L

Izocost => unul si acelasi nivel al costurilor,care poate corespunde mai multor niveluri
ale productiei . (sunt rectilinii descrescatoare )
Sageata sus K - > sageata jos L

9 : Cum interpretai economic c curbele izocuante (izo-producie) sunt perfect paralele


(nu se ntretaie) ?

R: Izocuantele care sunt perfect paralele si izomorfe sunt referitoare la aceeasi


productie, oridinea izocuantelor indica cresterea productiilor pe termen lung. Aceasta
crestere este formata prin deplasarea curbei spre dreapta
10: Imaginm dou cmpuri de curbe izocuante: primul conine izocuante hiperbolice,
cellalt izocuante rectangulare. Care este diferena de semnificaie ntre cele dou
situatii ?

R: Diferenta intre cele 2 consta in rata marginala de substitutie.


Astfel in cazul izocuantelor rectangulare prin exercitiul deplasarii de-a lungul curbelor ,
odata cu forma lor rectangulara se observa faptul ca descresterea sau cresterea
oricaruia dintre cei doi factori nu mai are loc pe seama variatiei ( inverse a ) celuilalt
factor , ci pur si simplu independent de ceea ce se intampla cu celalalt factor

11: Indicai raporturile ipostatice ale curbei izocost fa de curba izocuant (izo-
producie).

12: O curb izocost se deplaseaz ctre dreapta, respectiv ctre stnga. Noua curb
este, respectiv nu este paralel cu cea dinti. Cum explicm i cum difereniem
semnificaiile acestor situaii ?

R: Paralelismul curbelor izocost este dat de nivelul constant al raporturilor preturior


factorilor intre doua sau mai multe momente diferite .
Depalasarea PARALELA este datorata modificarii unitatilor fizice de munca si/sau
capital

Deplasarea NEPARALELA este datorata modificarii pretului factorilor de productie


Acolo unde curbele izocost nu sunt paralele intre ele fiecare izocost reprezinta si un
moment in care preturile factorilor sunt diferite de celelalte momente

13: Eficien i ineficien Pareto la ntlnirea izocuant-izocost. Explicai.

R: Atunci cand are loc o intersectie tangenta intre izocuanta si izocost, indica productia
in conditii de eficienta una si aceeasi combinatie de factori, determina nivelul
productiei cu costul total minim => EFICIENTA PARETO

Iar atunci cand are loc neintersectia sau intersectia dubla izocuanta izocost prin
deplasarea catre dreapta a izocostului ( cresterea costului total ) schimba situatia =>
INEFICIENTA PARETO
14: Cum se construiete curba de expansiune a produciei eficiente ?

R: Curba de exapansiune a productiei eficiente se realizeaza astfel prin unirea rectilinie


( de la originea O ) cu celelalte 3 puncte de eficienta in succesiune.

15: De cte feluri este randamentul la scar ? Care este explicaia complet a
diferenierii randamentelor la scar ?

R: Randamentul reprezinta variatia performantei uneia si aceleiasi cantitati de factori ,


acesta analizeaza eficienta extinderii unitatii de productie .
Randamentul la scara este de 3 feluri : Rs = Q / C
Descrescator < 1
Proportional = 1
Crescator > 1
Cresterea cu o unitate a factorilor variabili poate determina cresterea, stagnarea sau
descresterea productiei si productivitatilor.

16: Artai influena variaiei preurilor factorilor de producie asupra curbei izocost.

R: Deoarece curba izocost are forma rectilinie descrescatoare apare relatia indirecta
intre factorii acesteia asfel :

Creste K => scade L

Scade K => Creste L


17: Explicai dinamica curbei cererii: de cte feluri este i care sunt mrimile care
variaz n fiecare situaie n parte ?

R: Cererea de consum este cantitatea din bunul X pe care un individ, o colectivitate


sau totalitatea indivizilor unei piete doresc si pot sa o achizitioneze intr-un orizont
oarecare de timp . Este reprezentata grafic de o curba descrescatoare
Legea cererii Dx = Qx (Px)

Pentru bunurile ordinare


Relatie indirecta
(scade) Px ---- Qx (creste)

(scade) Qx ---- Px (creste)

Pentru bunurile speciale


Relatie directa
(scade) Px ---- Qx (scade)

(creste) Qx ---- Px (creste)

18: Imaginai dou curbe ale


cererii pe un grafic. Care este curba
de elasticitate mai mare ? Explicai

R: D2 > D 1 - deoarece elasticitatea cererii creste cu cat curba se deplaseaza mai mult
spre dreapta
19: Explicai situaiile elasticitilor cererii i ofertei, considerate extreme.

R:
Inelasticitatea perfecta poate
fi definita ca : Valoarea nula a
elasticitatii cererii fata de pret
exprima variatia de anvergura
infinita a elasticitatii pretului fata
de variatia nula a cantitatii
cerute

Elasticitatea perfecta poate fi


definita ca : Variatia nula a pretului
fata de variatia de anvergura infinita
a cantitatii cerute

20: Cum variaz elasticitatea cererii de-a lungul unei curbe liniare a cererii ?

R: Variaia elasticitii cererii de-a lungul curbei cererii cand curba cererii este
liniar, panta de-a lungul ei este constant.
Alunecand de-a lungul unei curbe liniare a cererii, raportul Q/P nu se modific, in
schimb raportul P/Q se schimb.

21: Care este raportul ntre elasticitatea cererii i valoarea total cerut, pe pia ?
22: Ce este surplusul consumatorului i care este semnificaia acestui concept ?

R: Surplusul consumatorului reprezinta valoarea diferentei intre


productia(utilitatea)totala a bunului X oferit societatii pana la un nivel al pretului si
cantitatii existente la un moment .
Valoarea corespunzatoare a pretului real al bunului X la momentul considerat

Grafic Surplusul
Consumatorului se
identifica :

- La stanga curbei
cererii

- Deasupra pretului la
momentul considerat

Surplusul consumatorului poate fi considerat un indicator al bunastarii consumatorului,


deoarece acesta si-a permis sa cumpere si la un pret mai ridicat

23: Bunuri considerate "speciale" n materia cererii, respectiv a ofertei. Explicai.

R: Bunuri speciale

Bunuri Griffen sau inferioare => reprezinta un consum important la nivelul societatii.
Sunt percepute drept baromentru pentru dinamica pe termen scurt a nivelului preturilor.

Bunurile Veblem sau de lux => sunt percepute ca semnal al depreciarii monedei
autohtone. Cresterea pretului lor poate atrage cresterea cererii .

Acestea au o relatie directa aparte , atunci cand pretul lor scade si cantitatea oferita
scade , iar cand pretul lor creste si cantitatea oferita creste .

24: Curba cererii intersecteaz axa preului, n dreptul valorii de cincisute uniti
monetare. Explicai.

R: La acest nivel al pretului cantitatea este anulata neexistand cerere .

25 : Enunai cele dou postulate marginaliste asupra teoriei utilitii. Dar diferena de
gndire din snul curentului marginalist ?

R: 1.Cresterea cantitatii ( ofertei ) unui bun genereaza descresterea utilitatii sale


marginale
2.Pentru bunuri substituite (x,y,z ..) egalitatea multipla de raporturi intre cantitatile
oferite si utilitatile marginale corespunzatoare definesc o stare normala si de echilibru a
economiei.
26: Definii curba de indiferen, n consum.

R: Curba de indiferenta => locul geometric al cantitatilor de bunuri substituite (x,y ) care
indica indiferenta consumatorului ( in consumul unei cantitati de X fata de consumul
celeilalte cantitati de Y ) in ceea ce priveste satisfacerea unei utiltiati.

27: Ce este linia-buget ? Cum se ntlnete aceasta cu curba de indiferen, n consum


?
Reprezinta maximul venitului(bugetului) individual al consumatorului posibil de alocat
satisfacerii unei utilitati.
Grafic este vorba de o tangenta la curba de indiferenta

28: Curba ofertei intersecteaz axa preului n dreptul valorii de cinci uniti monetare.
Explicai comportamentul ofertanilor.

R: Ofertantii nu intra pe piata la un pret mai mic de 500 UM


29: Preul bunului crete mai repede dect oferta (cantitatea oferit). Explicai grafic i
exemplificai cauzalitatea unei astfel de situaii.
R:

Pretul ofertei creste abrupt, ceea ce inseamna cresteri de pret progresiv mai mari,
cauzata probabil de o oarecare lipsa a resurselor specifice de productie.
De exemplu daca resursele de aur s-ar diminua , considerand Px - pretul lantisoarelor
de aur iar Qx cantitatea lantisoarelor de aur , ar rezulta o crestere a pretului pentru o
cantitate mai mica .

30: Creterea preului bunului "x" determin surplusul consumatorului, respectiv pe cel
al productorului s... (creasc sau s scad). Explicai.

R:

Variatia pretului Pa induce variatii opuse celor doua surplusuri , in cazul curbei cereii
atunci cand pretul creste scade surplusul consumatorului .
In cazul curbei ofertei atunci cand pretul creste creste surplusul producatorului
31: Cunoatei efectele deschiderii pieei ctre importuri asupra consumatorilor i
ofertanilor autohtoni ?
R: Efectele deschiderii pietei sunt cresterea Surplusului Consumatorului ceea ce
reprezinta un avantaj pentru acesta deoarece preturile sunt mai mici si scaderea
Surplusului Producatorului deoarece in urma deschiderii catre importuri piata este
compusa din bunuri autohtone si bunuri importate . Noua oferta este mai mare ceea ce
ofera un avantaj consumatorilor si un dezavantaj producatorilor autohtoni

32: Ce este modelul "Cobweb", de reechilibrare cerere-ofert ? Ce factori favorizeaz


refacerea echilibrului cerere-ofert ?

R: Modelul Cobweb reeprezinta o teorie a echilibrarii si dezechilibrarii cerere oferta in


functie de anumite variabile ale pretului precum :
P1 T1 pretul anului precedent Pe pretul preliminar pentru oferta anului curent
Dh nivelul cererii curente Sh nivelul ofertei curente

Factorii care favorizeaza refacerea echilibrului cerere oferta sunt ajustarea pretului intr-
un dezechilibru al cantitatii si ajustarea cantitatii intr-un dezechilibru al pretului .

33: Artai caracteristicile cererii i ofertei de natur s refac echilibrul cerere-ofert.

R: Caracteristicile necesare pentru refacerea echilibrului cerere oferta sunt


inelasticitatea cererii si elasticitatea ofertei .

34: Rata marginal de substituie a factorilor, n producie, este...

R: Rata marginal de substituie a factorilor, n producie, este cantitatea necesara dintr-


un factor (Ox) pentru a compensa reducerea cu o unitate dintr-un alt factor (Oy) astfel
incat rezultatele sa ramana aceleasi .RMS = Qmgx / Qmgy

35: Rata marginal de substituie a bunurilor, n consum, este Explicai i pentru


condiiile eficienei de tip Pareto.

R: Rata marginal de substituie a bunurilor, n consum, este eficienta .


In conditiile eficientei de tip Pareto este necesara egalitatea ratei marginale de
substitutie in consum intre cei doi indivizi A si B referitor la cele doua bunuri X si Y.

36: Rata marginal de transformare, ntre producii, este Explicai i pentru condiiile
eficienei de tip Pareto.
R: Eficienta in nivelul productiei echivaleaza eficientei transformarilor reciproce intre
productii . Inseamna comuniunea ratelor marginale de substitutie transformarea intre
productii
Rmt (x -> y) = Rmt (y -> x) = Rata Marginala de Transofrmare
37: Definii i explicai curba "limitei (frontierei) produciilor"

R: Limita productiilor este proiectia


curbei de expansiune comune
productiilor X si Y pe fondul comun al
resurselor de factori de productie.
Identifica combinatiile eficiente Pareto
ale productiilor X si Y .
Este o curba hiperbolic concava
descrescatoare ce intersecteaza axele
rectangulare ale graficului NE .
Regula concavitatii : O variabila care
creste pe seama celelilalte creste mai
incet iar variabila care scade scade
mai intens .

38: Eficiena Pareto -- parte a bunstrii -- n economie, este realizat atunci cnd: (1)...;
(2)...; (3)...; (4)...

R:
39: Curba "Lorenz" i coeficienii Ginni. Explicai.
R:

Curba Lorenz este instrumentul reprezenatativ pentru studiul inegalitatii economice

( )
= *s=aria

Rezulta un grad de inegalitate cu atat mai mare cu cat valoarea lor este mai mica ,
apropiata de 0 .
Intervalul valoric al coeficientilor este 0 pentru inelasticitate perfecta si 1 pentru
elasticitate perfecta .
Prin valoare lor coeficientii Ginni exprima egalitatea si inegalitatea economica .

40: Care este raportul costului marginal (CMG) cu celelalte costuri medii

R: Pentru evolutiile pe termen


scurt costul marginal(CMG)
este determinant asupra
costurilor medii (CM) , cu
exceptia costului fix mediu

CMG este descrescator


crescator iar minimul sau nu se
leaga de niveluri optime ale
productiei sau costurilor medii
ci tinde catre maximul
productivitatii marginale.

41: Cum evolueaz Costul Fix Mediu (CFM) fa de nivelul produciei firmei (Q) ?

R: Costul Fix Mediu (CFM) evolueaza in mod descrescator fata de nivelul productiei
firmei (Q) . Deoarece curba CFM este hiperbolic convexa cu caracter asimptotic .
42: Economii, dezeconomii i randament la scar. Explicai.

R: Economiile la scara se regasesc in extinderea firmei date fiind seturile de avantaje


tehnice si financiare manifestate prioritar . Avantajele extinderii incep cu reducerea
costurilor specifice care lasa loc incorporarii compartimentelor specializate de servicii si
cercetare
Dezeconomiile la scara indica o limita naturala a posibilitatilor extinderii eficiente a
firmei , astfel extinderea firmei poate avea loc si pe seama cresterii costurilor si astfel a
afectarii eficientei
Randamentul la scara reprezinta variatia performantei uneia si aceleiasi cantitati de
factori , acesta analizeaza eficienta extinderii unitatii de productie .
Randamentul la scara este de 3 feluri : Rs = Q / C
- Descrescator < 1
- Proportional = 1
- Crescator > 1
Cresterea cu o unitate a factorilor variabili poate determina cresterea, stagnarea sau
descresterea productiei si productivitatilor.

43: "Legea maximizrii profitului" firmei: enun i demonstraie grafic.

R: Profitul este partea venitului firmei individuale care excede nivelul costului total al
productiei

Maximizarea profitului tine de


activitatea si conditiile interne ale firmei
, iar aceste conditii se refera la
interactiunea intre costul marginal
(CMG) si venitul marginal (VMG).

Maximizarea proftului inseamna


implinirea a doua conditii cumulativ:
1.Cresterea costului marginal (CMG)
2.Aceasta sa se produca pana la
egalitatea intre costul marginal si
venitul marginal
CMG = VMG

44: Cum este venitul mediu (VM) al firmei, fa de venitul marginal(VMG), n concurena
perfect i n concurena imperfect ?

R:
- In cadrul concurentei perfecte venitul mediu (VM) este egal cu venitul marginal (VMG)
10
= =
10
(VM=VMG=PX=DX)

-In cadrul concurentei imperfecte


VMG < VM
45: Curba ofertei, n condiii de monopol, tinde ctre? Explicai.

R: Curba ofertei in conditiile de monopol tinde sa se suprapuna cu cea a costului


marginal al firmei de monopol . Tinde catre O si spre stanga deoarece exista un singur
ofertant

46: Care este raportul ntre creterea produciei i creterea venitului total, n
concurena perfect i n concurena imperfect ?

R: