Sunteți pe pagina 1din 15

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

FACULTATEA DE MARKETING

Analiza de pia a cafelei


-Proiect-

BUCURETI

2016
1. Prezentarea produsului

Scurt istoric

Istoria cafelei incepe acum aproximativ 1000 de ani in Orientul Mijlociu. In acele timpuri
stravechi era considerata aliment, boabele crude de cafea macinate si amestecate cu grasime
animala fiind consumate de razboinicii triburilor, in special, pentru a avea mai multa energie
in timpul luptelor.

Ulterior, obiceiul consumului de cafea s-a extins si in Europa prin intermediul negustorilor
arabi. Incet, incet cafeaua a inceput sa fie apreciata pentru aroma si proprietatile sale, fapt ce
a dus la cultivarea cafelei in America Latina, in mod special in Brazilia, care azi este cel mai
mare producator de cafea din lume. Savurata peste tot in jurul nostru, astazi, aroma cafelei
abia mai aminteste de inceputurile nobile ale acestei bauturi in tara noastra. Inconjurata de
numeroase legende, istoria cafelei are in Romania farmecul ei aparte prin stransele legaturi
cu locuri emblematice ale Bucurestiului, precum Cafeneaua Fialkowski sau mult mai
cunoscuta Capsa. Xenopol, Caragiale, Filimon sau Macedonski sunt doar cativa dintre cei
care au gasit inspiratia la o cana de cafea in centrul capitalei.

Inca de la prima cafenea deschisa in inima Bucurestiului, in anul 1667 si pana astazi, cand
intalnesti la tot pasul, pe strazile aglomerate latte, cappuccino sau frappe la pahar, cafeaua
a incercat sa se transforme intr-un liant intre viata interioara si cea exterioara a fiecaruia
dintre noi, intre individual si social, marcand un moment al zilei in care pregatirea si
servirea cafelei face parte dintr-un ritual benefic pentru societatea umana.
Astzi cafeaua este pe locul 2 n topul celor mai comercializate produse din lume doar
petrolul o depete.
Gama sortimental
Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri industriale
urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si
cafeaua Maragogype.
Buturi pe baz de cafea:
Espresso: Desi este considerat varianta mai tare a cafelei, un espresso are de doua ori mai
putina cofeina decat aceeasi cantitate de cafea. Diferenta intre o cafea la filtru si un
espresso consta in modul de preparare: cafeaua este fiarta cu ajutorul aburului, care iese
cu o presiune precisa, intre 9 si 10 atmosfere.
Cafeaua obinuit: Aceasta este obtinuta prin fierberea cafelei impreuna cu apa (la filtru
sau la ibric).
Cappuccino: Este o combinatie de espresso cu spuma de lapte (spuma de lapte e obtinuta
adesea tot cu aparatul cu care se face espresso - acesta, de cele mai multe ori, are o iesire
speciala pentru abur; acest abur este ejectat intr-un vas cu lapte, care, astfel, face spuma).
Caffe Latte: Este un espresso in care se adauga de cel putin doua ori mai mult lapte.
Cafea mocha: Cafeaua se prepar tot ca un espresso i se adaug lapte, iar aoi pe
deasupra se rade un ptrel de ciocolat.
Cafea macchiato: La espresso se adaug spum de lapte i caramel (sau numa una dintre
cele dou, depinznd de cafeneaua n care este servita aceast specialitate).
Coretto: Este un espresso mai tare n sensul c este servit cu cteva picturi de lichior (de
ment, de ciree, de cafea).
Cafeaua american: Pentru realizarea ei boabele se prjesc mediu, rezultnd o fiertur
echilibrat, nici prea srac, nici prea bogat n arome.
Cafeaua franuzeasc: Boabele sunt foarte bine prjite i capt o culoare ciocolatie
profund i ntunecat. Din acestea se face o cafea tare.
Cafeaua italian: Boabele folosite pentru acest tip de cafea sunt cele lucioase, maroniu-
negre, folosite i pentru espresso.
Cafeaua european: Se obine din dou treimi de boabe bine prjite amestecate cu o
treime de boabe prjite normal. Cafeaua vienez are proporii inverse.
Cafeaua instant: Reprezint o pudr facut din cafea proaspt prjit, deshidratat la
cldur.
Pe pia, oferta const n produse de tipul:
Cafea boabe (prjit n moduri diferite i ambalat n vid sau normal)
Cafea mcinat
Cafea instant
Amestecuri pentru frappe
Cafea pentru espresso
Amestecuri fr cofein
2. Analiza ofertei

Prezentarea principalilor ofertani

Principalii concurenti pe piata cafelei din Romania sunt reprezentati de: Doncaf, Jacobs,
Nescaf,Tchibo si Lavazza.

DONCAF
Doncaf este comercializat in pachete vidate si la cutii din aluminiu de 250 grame.
Pachetele de Doncaf nu se diferentiaza de cele ale concurentilor ca forma, nu contin
elemente socante, dar reuseste cu toate acestea sa confere unicitate prin: emblema si logo-
ul prezente pe pachet, iar fiecare sortiment din gama de produse este reprezentata printr-o
alta culoare.

Din portofoliul DONCAF fac parte urmtoarele produse:


Doncaf Elita
Doncaf Selected
Doncaf Gold
Doncaf Decaffeinated
Doncaf Elita Instant
Doncaf Selected Instant
Doncaf Espresso
Doncaf Mixes:
- Frappe
- Vanilla
- Choco
- 2in1
- 3in1
- 4in1

JACOBS
Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova
Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde
in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane
cesti cu cafea in fiecare zi. Cafeaua Jacobs detine locul doi pe piata romaneasca a cafelei,
iar Jacobs Kronung este lider in segmentul cafelei premium.

Gama JACOBS este compus din:


Cafea macinat
- Jacobs Aroma cafea speciala pentru ibric
- Jacobs Cafea filtru cafea speciala pentru utilizarea la filtru
- Jacobs Kroenung Mild o varianta imbunatatita
- Jacobs Kroenung care se poate gasi atat ca varianta pentru ibric, cat si ca
varianta pentru filtru
Cafea solubil:
- Jacobs Kroenung Cafea Solubila
- Jacobs Kroenung 3 in 1 Cafea Solubila
Cappuccino:
- Jacobs Cappuccino cu Ciocolata
- Jacobs Cappuccino Classic Cremafino
- Jacobs Cappuccino Classic
- Jacobs Cappuccino Irish Cream
- Jacobs Cappuccino Vanilie
- Jacobs Cappuccino Special Milka
Mix-uri:
- Jacobs Ice Coffee

NESCAF
n anul 1938 s-a nscut Nescaf. Nescaf, derivat din numele companiei NESTLE i
Caf, a fost produs pentru prima oar n Orbe la aproximativ 50 kilometri de Nord Vest
de Vevey. Pentru a veni n ntmpinarea cererii consumatorilor pentru o mare diversitate
de gusturi, ntre anii 1970 1980 s-a trecut la segmentarea orizontal prin oferirea de
amestecuri cu grade variate de prjire, ntr-o gam complet Nescaf: de la variante
foarte aromate i delicate la variante tari cu gust intens de cafea prjit. Mai trziu, la
nceputul anilor 1980, Nescaf a nceput s se extind n reete precum cappuccino, cafea
cu lapte, buturi ready to drink.

Din palmaresul NESCAF fac parte urmatoarele:


Nescaf 2in1 Cafea si Zahar
Nescaf 2in1 Cafea si Creamer
Nescaf Green Blend
Nescaf Brasero
Nescaf Red Cup
Nescaf Gold
Nescaf Cappucino
Nescaf 3 in 1
- Strong
- Original
- Mild
- Xtra-Strong
Nescaf Frapp
Motivul retragerii acestor produse s-a datorat faptului ca, in cazul in care ambalajul s-ar fi
deteriorat, produsul ar fi putut contine bucati mici de sticla, iar din cauza foliei de plastic
opace nu ar fi fost imediat observate.
TCHIBO
n luna august 2001, a fost nfiinat Tchibo Romania SRL, o companie cu capital
integral strin. Acum, Tchibo ocup o poziie important pe piaa cafelei atins printr-o
continu i rapid dezvoltare a reelei de distribuie i a forei de vnzare, inregistrand in
anul 2009 un venit de 3.158 milioane Euro, avand aproximativ 11 000 n ntreaga lume,
inclusiv peste 7300 n Germania.

Din portofoliul TCHIBO fac parte urmtoarele produse:


Tchibo Espresso Sicilia Style
Tchibo Espresso Milano Style
Tchibo Exclusive Origins
Tchibo Exclusive
Tchibo Exclusive Decafeinizat
Tchibo Family
Edusho Dupla
Eduscho A la Carte 500g
Wiener Extra

LAVAZZA
Lavazza face parte din sectorul cafelei super - premium, iar in Romania detine o cota
de piata de 5,36%. Spre deosebire de alte marci de cafea din Romania, Lavazza se axeaza
mai mult pe distributia produselor sale in cafenelele Lavazza, ori in alte cafenele
importante.

Din gama de produse LAVAZZA fac parte:


Qualita Oro
Qualita Rosa
Crema E Gusto
Caffe Crema
Gran Aroma Ba
Lavazza Club
Il Perfetto Espresso
Tierra!
Dek
Caffe Decaffeinato
Caffe Espresso
Crema E Aroma
Indicatori privitori la activitatea firmelor pe piata
Piaa cafelei n Romnia a ajuns, n 2014, la valoarea de 420 de milioane de euro, iar consumul
mediu anual de cafea pe cap de locuitor s-a situat la 2,3 kilograme, ceea ce plaseaz ara noastr
pe locul 26 n Europa la acest capitol. Conform cercetrii, consumul anual de cafea n Romnia a
crescut cu o rat anual de 9% n perioada 2000-2009, pe fondul creterii economice nregistrate
n acel interval. Totui, n intervalul 2009-2011, piaa cafelei s-a contractat cu 8% anual, dup
care s-a meninut la un nivel relativ constant. n 2014, valoarea pieei cafelei n Romnia s-a
situat la aproape 420 milioane de euro, n uoar scdere fa de anul anterior.
Importuri/Exporturi:
La nivelul tututor formatelor de comer, datele de la INS (Institutul Naional de Statistic) indic
tot o stagnare n volum: importurile de cafea n Romania au fost de 37.616 tone n 2009, n
cretere uoar, de 2%, fa de nivelul din anul anterior. Importurile sunt
reprezentative pentru ntreaga pia, innd cont c n Romnia nu se cultiv cafea. In valoare,
importurile de cafea, care includ att materii prime, ct i produse ambalate, au fost anul trecut
de 97,7 mil. euro, pe o pia estimat la 250-300 mil. euro. Cele mai mari volume de cafea au
fost aduse n 2009 din Germania, Indonezia i Bulgaria, conform datelor de la INS.

Evoluia volumului vnzrilor:


Dup scderea nregistrat n primele dou luni ale anului 2011, apare o redresare, astfel
consumul de cafea boabe i mcinat nu numai c a reuit s recupereze pierderea de 3%, dar a
avut i o usoar cretere fa de aceeai perioad a anului trecut, de 0,7% (conform unui studio
realizat de GfK Romnia, Institut de Cercetare de Pia). Aceast redresare se datoreaz cafelei
ambalate. Juctorii de pe piaa cafelei s-au meninut n atenia consumatorilor lansnd produse
noi sau consolidnd portofoliile deja existente. Conform unui studiu pe anul 2011-2012
consumul ar fi sczut, dar loialitatea fa de branduri ar fi rmas.

Cote de piata:
Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. 29,54% dintre ei beau cafea Jacobs. ELITE se
situeza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54% . Tchibo, Amigo si Lavazza detin cote de
7,21% ; 4,54% respectiv 5,36%.
Cotele de piata inregistrate in decursul anului 2009 au fost urmatoarele:

3. Analiza cererii
Unitatea de consum, cumprare i decizie.
Cafeaua a patruns in Europa in secolul al XVI-lea, iar consumul sau a crescut
simtitor deceniu cu deceniu. Cel mai grav este faptul ca au devenit consumatori de cafea
foarte multiadolescenti si tineri.
Firma care a realizat acest studiu se numeste ConsoDATA. Studiul a fost realizat in perioada
1-6 noiembrie 2003 pe un esantion de 1872 persoane din mediul urban cu varste cuprinse
intre 18-55 ani cu acces la o conexiune Internet.
33,98% dintre romani beau cafea de mai multe ori pe zi, 29,39% doar o data pe zi, 5,19% de
3-4 ori pe saptamana, 4,16% o data pe saptamana, iar 4,21% dintre ei doar de 2-3 ori pe luna.
23,07% romani nu beau cafea.
Diferentiat pe sexe, femeile sunt mari amatoare de cafea. Astfel, 82,54% dintre femeile peste
18 ani sunt consumatoare de cafea, fata de numai 71,72% dintre barbati.
Romanii prefera cafeaua naturala. Astfel 52,34% dintre ei prefera cafeaua naturala, 11,49%
prefera sa bea cappuccino, cafeaua instant este consumata de 8,62%, cea decofeinizata de
2,47%, iar ciocolata calda de 15,9%. Pe grupe de varsta, persoanele intre 30-36 ani sunt cele
mai mari consumatoare de cafea 86,68% dintre ele. Sunt urmate in ordine de tinerii intre
18-24 un procent 75,78 dintre ei si de cei cu varsta intre 36-42 ani 72,23%. Cafeaua instant si
cappucino sunt preferate intr-o proportie mai mare de tinerii intre 18 si 24 ani-19,12%
respectiv 13,84% dintre persoanele situate in aceasta categorie.

Identificarea principalelor segmente de piata si analiza acestora

Pentru a nelege mai bine consumatorul de cafea, vom prezenta n cele ce urmeaz o analiz
comparativ a consumatorilor heavy de cafea i a consumatorilor medium/ light.
Consumatorul heavy este o persoan activ, cu vrste cuprinse ntre 30 i 45 ani, este
cstorit, venitul pe familie este unul mediu (ntre 1500 i 3000 lei). Reprezint 90% din
consumatorii de cafea. Consumatorul heavy cumpr cafea ambalat cel puin o dat pe
sptmn i se orienteaz ctre ambalaje economice, peste 100g. Acas sau la serviciu
prefer cafeaua turceasc, preparat la ibric, cu care i ncepe ziua. Manifest o puternic
loialitate fa de marca preferat (care, n aproape jumtate din cazuri, este Jacobs). Pe de alta
parte, consumatorii medium/ light sunt mai degrab tineri (sub 30 de ani), au i un venit
modest pe familie (sub 1500 lei). In ceea ce privete cafeaua, se orienteaz mai degrab ctre
ambalaje mai mici, pe care le i achiziioneaza cu o frecven mai redus. La fel ca i
consumatorii heavy prefer cafeaua la ibric. Cand vine vorba despre mrci, sunt mai
vulnerabili atunci cand nu gsesc marca preferat n magazin, orientndu-se ctre mrcile
disponibile.

Capacitatea pietei - numar de consumatori potentiali si efectivi

Exista 3 tipuri de consumatori ; efectivi, potentiali si nonconsumatori absoluti. Piataefectiva


exprima nevoile consumatorilor actuali ai intreprinderii, in timp ce piata potential include si
nonconsumatorii relative ( persoanele care momentan nu cumpara produsul, deoarecele
lipseste temporar nevoia). Pe piata cafelei se poate remarca ca sunt mai multi consumatori
efectivi, pentru ca majoritatea oamenilor vad cafeaua ca pe o necesitate, iar aceia care nu
consuma deloc cafea suntin numar foarte mic.

Dezvoltarea pietei extensiva, intensiva, mixta.

Fiecare intreprindere este interesata sa-si consolideze pozitia pe piata, sa-si sporeasca
volumul vanzarilor si, eventual, chiar cota detinuta in cadrul pietei. In acest sens,
preocuparile eivor viza acoperirea (integrala sau partial) a spatiului dintre piata efectiva si
piata potentiala. Dezvoltarea activitatii de piata a intreprinderii se poate realiza, in esenta, pe
doua cai ; extensivasi intensiva. Calea extensiva presupune atragerea de noi cumparatori
pentru produsele intreprinderii,fie in randul nonconsumatorilor relativi, fie in randul clientilor
unor intreprinderi concurente.Este una din caile cele mai frecvent intalnite in activitatea
intreprinderilor, limitele sale find practic foarte largi. Calea intensiva consta in cresterea
cumpararilor medii efectuate de o unitate de consum,induvid, familie, intreprindere
utilizatoare. Calea intensiva prezinta o serie de limite, determinatede natura produselor
care fac obiectul actelor de vanzare-cumparare. %stfel in cazul marfurilor alimentare, cum
este si cafeaua aceasta cale presupune, teoretic, o ridicare a consumului pana lanivelul
limitelor fiziologice.Cele doua cai de crestere a dimensiunilor pietei, respectiv extensiva
si intensiva intervinin proportii diferite de la un produs la altul. %stfel pot exista produse la
care una din cai sa fi fostepuizata , accentul urmand sa cada in continuare pe utilizarea
celeilalte cai.&omanii au inceput sa isi doreasca gustul unei cafele superioare calitativ, acest
lucru explicandu-se prin cresterea puterii de cumparare a populatiei si oferta diversificata a
competitorilor,cei mai importanti fiinf Kraft Foods, Nestle, Tchibo, Lavazza si Elite
Romania.

4. Distributia

In ceea ce priveste canalele de distributie, la categoria cafea exista un echilibru intre comertul
traditional si cel modern. Astfel, conform monitorizarilor efectuate de compania MEMRB, cele
mai multe vanzari s-au realizat in magazinele alimentare mici (36,6% volum vanzari in perioada
septembrie 2007-august 2008), urmate indeaproape de hyper / supermarketuri (36,2% volum
vanzari in aceeasi perioada). In ceea ce priveste canalele de distributie, brandurile premium vor
avea o importanta deosebita in zona international key accounts. Evident, cu cat mergem spre
zona rurala si spre segmentul economy, cu atat vorbim mai mult de comertul traditional.
Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri si hypermarket-
uri. 68,54%. Magazinele specializate de distributie a cafelei sunt vizitate cu intentia de
cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10 cumpara de la taraba din
piata.
Kraft Foods Romnia (Jacobs) are vnzri anuale de circa 140 mil. euro i realizeaz distribuie
direct n reelele mari de magazine (precum hipermarketuri sau magazine cash & carry),
parteneriatele cu firmele de distribuie acoperind doar comerul tradiional.
Strauss Romania include si divizia de cafea espresso Lavazza, brandul fiind distribuit printr-un
parteneriat cu producatorul italian. Lavazza concureaza la nivel local cu marci precum illy,
Nespresso sau Julius Mainl, restaurantele, cafenelele si barurile reprezentand principalul canal de
distributie pentru aceste produse.
Tchibo a intrat pe pia Romaniei n anul 2001, prin nfiinarea primei filiale, n capitala acesteia,
la Bucureti. Distribuia n ntreaga ar se face prin magazine. Cu reetele de cafea adaptate
profilului de gust specific acestei ri, Tchibo este reprezentat astzi pe toate segmentele pieei
de cafea prjit i cafea instant din Romnia.
Distributia produselor Nestle se face atat in magazine, cat si in reteaua HORECA si VENDING.

5. Pret

COMPANIE DONCAF JACOBS NESCAF TCHIBO LAVAZZA

VARIATIA
DE 6,98 - 46,87 9,75 - 55,81 6,38 53,38 7,97 61,21 8,94 87,20
PRET(RON)
6. Promovarea produsului
Modalitati de promovare a produsului

Publicitatea de informare care urmrete stimularea cererii poteniale prin informarea


publicului cu privire la apariia pe pia a unui nou produs sau serviciu poate fi observata
(recent) in momentul aparitiei pe piata a noilor sortimente de cafea instant (Doncaf Mixes,
Jacobs 3 in 1 Classic, Strong, Latte). In general reclamele pentru cafea au un mesaj
emotional, punandu-se accent mai mult pe starea data de consumarea produsului.
Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare includ : presa, radioul, televiziunea,
publicitatea exterioar i cea efectuat prin tiprituri pliante, brouri, agende, calendare etc.
Canalul de comunicare principal utilizat, televiziunea, este nepersonal, fara a se stabili un
contact direct intre emitator si receptor, cel mai indicat datorita accentului care se pune pe
simtul vazului, pentru a facilita transmiterea mesajului unui numar mare de privitori si a
favoritza un raspuns pozitiv.

Promovarea vanzarilor

Promovarea vnzrilor reprezint o metod de inducere pe termen scurt a valorii pentru


consumatori, pentru a-i ncuraja s cumpere produse i servicii. Instrumentele utilizate pentru
promovarea vanzarii cafelei includ:
- reducerea preurilor (tarifelor);
- vnzrile grupate;
- concursurile promoionale;
- publicitatea la locul vnzrii;
- merchandisingul;
- cadourile promoionale

DONCAF
Castiga cafea pentru un an de zile! (care se desfasoara anual)
Castiga 1000 de Euro timp de 6 luni ca degustator de cafea Doncaf!
JACOBS
Castiga o excursie la Amsterdam!
Milka si Jacobs Daruiesti si Primesti!
www.musicchat.ro Super Invitatia Iernii.
Jacobs 3 in 1 Music Buzz
www.megalicitatie.ro Super invitatie la super premii!
NESCAF
Concurs Nescaf Mixuri
Promotia antiplictiseala
Nescaf 3in1 si Nescaf Frappe Antiplictiseala
Concurs Happy New Polo
Nescaf Dolce
Ia-ti cadourile de la automatul Nescaf
www.Nescaf.ro 500 RON/ora
Nescaf Dolce Gusto - What Inspires You? (competitie de design)
Promotia Nescaf - 300 vacante la un pahar distant
Diverse concursuri online pe alte site-uri.
TCHIBO
Arata-ti expertiza in afaceri!
Prelungeste-ti momentele de rasfat... cu un weekend, o saptamana, o luna!
Inspira prin gestul tau!
Concursuri pe internet pe diverse site-uri.

Identificarea principalelor campanii publicitare


DONCAF
Campania de rebranding a cafelelor Elita si Selected in noua marca Doncaf consta, din punct de
vedere executional, in 2 spoturi TV - "Adoption" si "Hands".

Primul spot publicitar, Doncaf Adoption prezinta campania de rebranding a cafelelor Elita si
Selected. Prin mesajul Cand adaugi pasiune unei cafele bune creezi o cafea excelenta se
sugereaza valoarea superioara a cafelei Doncaf inducand o stare de emotie, caldura, bucurie de
viata. In consecinta dragostea cultivarii cafelei se reflecta si in calitatea ei.
Un al doilea spot publicitare il reprezinta Doncaf Hands , ce are o coloana sonora deosebita,
compusa special in Brazilia prezinta un cuplu de indragostiti in mijlocul unei plantatii de cafea.
Mesajul acestui spot este cat se poate de clar, acela ca: Se spune ca o cafea buna se bea in doi,
dar te face sa te simti ca unul, incearca sa evidentieze calitatea superioara a produselor sugerand
totodata pasiunea, simplitatea specifica brazilienilor cu care acestia savureaza cafeaua.

JACOBS
La inceputul anului 2009 Kraft Foods Romania au creat o platforma de comunicare inovatoare
sub umbrela careia se vor desfasura toate promotiile brandului Jacobs pe viitor: Pastreaza
Bucuria Momentelor Alintaromate!.

De exemplu intr-un spot este prezentata o dimineata obisnuita intr-o familie, in care tatal
incearca sa o faca pe fiica lui sa petreaca mai putin timp in baie, atragand-o cu o ceasca de cafea.
Insa spre surpriza acestuia face cunostiinta cu Alex, prietenul Corinei.
O alta campanie publicitara se desfasoara pe produsele Jacobs 3 in 1. Aceasta se adreseaza unui
public mai tanar. Mesajul este acela ca Jacobs ofera mai multe sortimente in concordanta cu
personalitatea fiecaruia sub sloganul Asa mai stam de vorba. Este transmis tinerilor energici,
activi, cu diverse ocupatii care iau o mica pauza pentru un 3 in 1. Un exemplu in acest sens este
spotul publicitar in care sunt prezenti tineri la birou. In timpul unei sedinte un alt coleg le face
semn pe geam aratandu-le un pliculet de Jacobs. Astfel, toti parasesc pe furis sedinta lasandu-l pe
sef sa vorbeasca singur. Mesajul transmis este: Invitatia caruia nu-i poti rezista.

7. Previziuni asupra pietei


Piaa cafelei din Romnia, estimat la circa 420 milioane euro, a crescut ntr-un ritm cu o
singur cifr n primele ase luni ale anului 2016, iar tendina se va pstra i n 2017, pe
fondul migrrii consumatorilor romni ctre sortimente premium i a inovaiilor fcute de
productorii de cafea.

8. Bibliografie
1. http://www.scritub.com/management/PIATA-CAFELEI-IN-ROMANIA93324.php
2. http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/retail/piata-cafelei-din-romania-a-crescut-intr-
un-ritm-de-sub-10-in-primul-semestru-evolutia-va-fi-similara-in-2017-15593972
3. http://www.scritub.com/management/CERCETARE-PRIVIND-STUDIEREA-
CO63472.php
4. http://www.tea-coffee.ro/cafeaua/drumul-cafelei/
5. http://www.cafea.home.ro/tipuri_de_cafea.htm