Teoria actiunii motivate a fost formulata in 1980 de Ajzen si fishbein, pentru a explica

comportamentul voluntar. Mai tarziu, s-a conturat un alt aspect: comportamentul uman nu pare sa
fie 100% voluntar si supus controlului individual, de aceea mai trebuie adaugat ceva la aceasta
teorie. Cei doi autori au adaugat dimeniunea de control perceput, si au avansat catre ceea ce au
numit Teoria comportamentului planificat. Aceasta prezice comportamentul deliberat, pornind de la
ideea ca un comportament poate fi deliberat si planificat.

TRA (Th of Reasond Action = Teoria actiunii motivate): comportamentul unei persoane este
determinat de intentia unei persoane de a performa o actiune, iar aceasta intentie are 2
componente: atitudinea ei fata de comportament si normele ei subiectiva. Dintre cele doua, cea
mai mare putere de prezicere o are atitudinea. Cu toate astea, atunci cand prezicem comportamentul
cuiva, poate fi la fel de important sa ii cunoastem normele subiective, pe cat de important este sa ii
cunoastem atitudinile.

Intentia = reprezentarea cognitiva a masurii in care o persoana este pregatita, este gata sa
performeze o actiune; este considerata a fi antecedentul imediat al comportamentului.

Normele subiective = ce cred eu despre parerea oamenilor semnificativi, legata de comportamentul

meu. Imi pasa ca X si Y vor comenta comportamentul meu? Cat de important este pentru ca ei o vor
face, cat de importanta este pt mine parerea lor?

Intentia comportamentala = puterea relativa a intentiei unei persoane de a performa un

comportament

Al treilea aspect care influenteaza, determina comportamentul (cel pe care il aduce Teoria
comportamentului planificat) = controlul comportamental perceput = perceptiile personale asupra
abilitatii de a performa un comportament.

Cu cat mai favorabile vor fi atitudinile si normele subiectile ale individului si cu cat mai mare
perceptia ca sunt apt sa fac acel lucru, ca am control - cu atat mai puternica devine intentia mea de a
trece la comportamentul in cauza.

Modelul conceptual al Teoriei comportamentului planificat

Behavioral beliefs = credinte comportamentale

Attitudes toward behavior = atitudini vizavi de comportament

Normative beliefs = credinte normative

Subjective norm = norma subiectiva

Control beliefs = credinte privind controlul

Perceived behavioral control = controlul comportamental asa cum il percep eu, perceptia mea

Behavior = comportament
Aplicatii ale teoriei in: dezvoltarea strategiilor de comunicare, studii de evaluare, comportamentul
de vot, comport. de preventie a bolilor, de control al nasterilor, prezicerea comportamentului de
consum.

**

Despre Teoria actiunii motivate

Exista situatii si factori care limiteaza influenta atitudinii asupra comportamentului. De exemplu,
daca atitudinea mea ma conduce sa imi iau prietenul si sa iesim in oras sambata seara, dar noi nu
avem bani, atunci asta este ceva ce scapa controlului nostru si nu ne permite sa performam
comportamentul. Prin urmare, Teoria actiunii motivate prezice intentia comportamentala, care este
un compromis intre a ma opri la prezicerea atitudinii si a prezice cu adevarat comportamentul. Deci,
Teoria asta se vede in situatia de a separa influenta atitudinilor (sau intentia comportamentala) de
comportament.

Altceva: actiunea motivata foloseste 2 elemente, atitudinile si normele (= asteptarile altora

semnificativi pentru noi) pentru a prezice intentia comportamentala. De exemplu, atunci cand
atitudinile ne conduc catre a face cevam iar normele relevante sugereaza altceva, exista o tensiune
care va media trecerea noastra la comportament. Nu putem face abstractie de unul din cele doua
aspecte. John poate avea atitudinea care il incurajeaza sa citeasca Harry Potter, dar prietenii lui il
apostrofeaza ca citeste ceva prea copilaros pentru un adult. Ce va face John? Ceea ce ii sugereaza
atitudinile sau ceea ce ii sugereaza normele prietenilor lui?

**

Am vazut ca exista un decalaj intre intentia comportamentala si comportament. Un motiv pentru

care intentia comportamentala nu se transpune in comportament este dat de faptul ca atitudinile si
comportamentul nu sunt masurate la acelasi nivel. De exemplu, daca intentia mea este sa imi
cumpar o masina, nu o sa masor ce masina imi cumpar, daca este un Form Mustang, cumva. Daca
vreau sa merg la facultate, este alta intentie decat cea de a merge la Universitatea Cambridge, fix.

Trebuie mentionat acest aspect pentru ca unii cercetatori au descoperit ca intentia

comportamentala nu influenteaza comportamentul. In realitate, nu au masurat in mod corect
intentia si comportamentul nu au facut corespondenta corecta intre cele doua. De exemplu, un
studiu a masurat intentia comportamentala (atitudinea) prin a chestiona un grup de persoane daca
le plac serpii. Toata lumea a raspuns nu, indicand o atitudine negativa. Apoi, aceleasi persoane au
fost intrebate daca le-ar placea sa atinga un sarpe, si multi oameni au raspuns ca da!Cercetatorii au
concluzionat ca cei care au ales sa atinga serii au dat dovada de inconsistenta, de vreme ce
angajamentul in comportamentul de a atinge serpii vine in contradictie cu atitudinea manifestata
(nu-mi plac serpii). DAR comportamentul (ating sarpele)nu este un indicator potrivit al atitudinii.
Poate ca erau curiosi sa vada cum se simte atingerea unui sarpe (sau un alt animal pe care il
resping). O masura comportamentala mai adecvata ar fi sa ii intrebe daca ar vrea sa aiba sarpele ca
si animal de companie. Pare mai probabil in acest caz ca cei care raspund negativ ca atitudine (nu-mi
plac serpii) ar raspunde negativ si in comportament (nu, nu vreau sa primesc un darpe ca si animal
de companie).

Inca un aspect: atitudinile se schimba pe parcursul timpului. De aceea, intentia comportamentala si

comportamentul trebuie masurate la acelasi moment din timp, ca sa ne putem astepta ca ele sa aiba
legatura. Actiunea motivata sustine ca atitudinile + normele subiective determina intentia
comportamentala. Cu alte cuvinte, atunci cand atitudinea mea se schimba, si intentia
comportamentala are toate sansele sa se schimbe! Asa ca sa nu asteptam saptamani sau luni intre
momentul cand afla atitudinea si momentul cand evaluam intentia comportamentala.

Miller (2005) foloseste un exemplu pentru a defini si ilustra teoria cel al inceperii unui program de
exercitii fizice.

Atitudinile: S-ar putea sa crezi ca exercitiile sunt bune pentru sanatatea ta, ca te fac sa arati bine, ca
exercitiile iti iau prea mult timp, ca sunt inconfortabile. Fiecare dintre aceste credinte poate fi
masurata (ex: aspectele ce tin de sanatate s-ar putea sa cantareasca mai mult decat aspectele legate
de timp si de confort)

Normele subiective: influenta oamenilor din mediul tau social asupra intetiei comportamentale;
credintele oamenilor, masurate prin importanta pe care eu o atribui fiecareia din opiniile lor. De
exemplu: poti avea cativa prieteni care fac exercitii in mod avid si e incurajeaza in mod constant sa li
te alaturi. Totusi, partenerul tau de viata prefera un stil de viata mai sedentar si respinge initiativele
prietenilor tai. Importanta pe care o atribui tu credintelor fiecaruia din acesti oameni este cea care
va influenta intentia ta comportamentala de a trece la exercitiu fizic, care va conduce apoi la
comportament: a exersa ori a nu exersa.

Intentia comportamentala: o functie a (a) atitudinile vizavi de un comportament si (b) normele

subiective relativ la el, care s-a descoperit ca prezic un comportament actual. Atitudinile mele vizavi
de a face exercitiu fizic, combinate cu normele subiective, fiecare atat cat cantareste, conduc la
intentia mea de a exersa ori nu, care va conduce la comportamentul concret.

Ca si proces comportamental, un model al Teoriei actiunii motivate (Ajzen, 1980), arata asa:

Credintele cu privire la un rezultat

 Evaluarea
Atitudinea
rezultatului

Credintele cu privire la ce gandesc ceilalti

Intent Comportament
ia ul
Ceea ce cred expertii Norma subiectiva

Motivatia de a fi compliant cu parerile altora

Exista si exceptii la teorie, pe care le mentioneaza Hale si colaboratorii (2003): Scopul Teoriei
actiunii motivate este sa explice comportamentele volitionale. Scopul sau exclude o serie de
comportamente: pe cele spontane, impulsive, cele comune, cele aparute ca rezultat al poftelor, sau
pur si simplu cele negandite, absurde. Astfel de comportamente sunt excluse pentru ca performarea
lor ar putea sa nu fie voluntara, ar putea sa nu implice o decizie constienta din partea actorului,
prestatorului.

Revizia teoriei

Teoria a fost revazuta si extinsa chiar de Ajzen, rezultatnd Teoria comportamentului planificat.
Aceasta extensie implica adaugarea la model a unui predictor important: controlul comportamental
perceput. Aceasta adaugare are in vedere momentele in care oamenii au intentia de a duce la capat
un comportament, dar aceasta intentie este impiedicata, barata de lipsa increderii sau a controlului
asupra comportamentului (Miller, 2005). Modelul Teoriei comportamentului planificat:

Credinte
Atitudinea fata de comportament
comportamentale

Intent Comportame
Credinte normative Norma subiectiva
ia nt

Controlul perceput asupra propriului

Credinte legate de control
comportament

Control Comportamental Actual

In psihologie, Teoria comportamentului planificat adauga un plus valorii predictive a teoriei

anterioare, cea a actiunii motivate, pentru ca include dimensiunea de control perceput asupra
propriului comportament (control comportamental perceput). Teoria este una dintre cele mai
predictive teorii ale persuasiunii. Este aplicata in advertising, relatii publice, campanii de advertising
si in domeniul sanatatii.

Noul aspect, al controlului perceput asupra propriului comportament, are originea in teoria aut-
eficacitatii, a lui Bandura (self-efficacy, 1977). Conform acesteia, asteptarile precum motivatia,
performanta si sentimentele de frustrare asociate cu esecurile repetate determina efecte constand in
reactii comportamentale. El considera ca self-efficacy este cea mai importanta pre-conditie pentru
schimbarea comportamentala, de vreme ce determina initierea unui comportament de coping.

Limitari ale Teoriei comportamentului planificat

Teoria are la baza procesarea cognitiva si nivelul cognitiv al schimbarii comportamentale. Comparat
cu modele procesarii afective, Teoria comportmentului planificat omite variabile emotionale,
precum amenintarea, frica, dispozitia si sentimentele negative si pozitive. Sau le evalueaza de o
maniera limitata.

**

O alta aplicare a Teoriei comportamentului planificat are loc in campul psihologiei ce tine de mediul
inconjurator, de ambianta (environmental psychology). In mod general, actiunile prietenoase cu
mediul inconjurator au atasate credinte comportamentale pozitive. Altfel spus, comportamentele
sustenabile sunt promovate ca fiind pozitive. Totusi, in ciuda unei probabile intentii
comportamentale de a practica asemenea comportamente, controlul perceput al propriului
comportament poate fi obstructionat de constrangeri precum credinta mea ca al meu comportament
nu va avea niciun impact. De ex, daca eu intentionez sa ma comport de o maniera rsponsabila fata
de mediu, dar imi lipseste infrastructura necesara reciclarii, atunci controlul comportamental
perceput este slab, si constrangerile sunt inalte, drept urmare comportamentul poate sa nu apara.
Aplicarea teoriei comportamentului pla nuit n aceste ipostaze poate ajuta la explicarea
contradictiilor dintre atitudinile sustenbile si comportamentul nesustenabil.

Astfel, teoria acesta este un model predictiv foarte puternic pentru explicarea comportamentului
uman. De aceea, domeniile nutritiei si al sanatatii au folosit acest model adeseori. Intr-un studiu care
face uz de acest model, cercetatorii si-au propus sa determine factorii obezitatii in americanii
supraponderali de origine chineza (Liou, 2007). Intentia de a preveni sa devin supraponderal este
constructul cheie in procesul de cercetare.