UNIVERSITATEA

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA" DIN BRAOV

Fac. Inginerie Mecanica. Catedra MFM
SPECIALIZAREA - OPTOMETRIE
Ssangtlu maJr
BRAOV

LUCRARE DE LICENTA

LENTILELE PROGRESIVE
//

INDIVIDUALIZATE CU DESIGN
VARIABIL RODENSTOCK it

Coordonator tiintific:
Prof. Dr. Ing. BARITZ Mihaela Ioana

Absolvent:
BALGA Oana Mihaela

BRASOV
2010
 CUPRINS

Capitolul 1. INTRODUCERE 1
1.1 Istoria si evolutia lentilelor aeriene 1
1.2 Notiuni generale privind anatomia globului ocular 4
1.3 Viciile de refractie si corectia lor cu lentile aeriene 7
1.3.1 Miopia 7
1.3.1.1 Generalitati 7
1.3.1.2 Cauzele aparitiei miopiei si corectia acesteia 8
1.3.2 Hipermetropia 10
1.3.2.1 Generalitati
10
9

1.3.2.2 Cauzele aparitiei hipermetropiei si corectia acesteia

11
1.3.3 Astigmatismul
12
1.3.3.1 Generalitati
12
1.3.3.2 Cauzele aparitiei astigmatismului si corectia acestuia
13
1.3.4 Presbiopia
14
1.3.4.1 Generalitati
14
1.3.4.2 Cauzele aparitiei presbiopiei si corectia acesteia
15
1.4 Notiuni fundamental privind lentilele aeriene
16
1.4.1 Definitia lentilei aeriene
16
1.4.2 Clasificarea lentilelor aeriene
16
1.4.2.1 Tipuri de lentile dupa sectiunea din care provin
17
1.4.2.2. Lenetilele aeriene in functie de numarul de focare
22
1.5 Tehnologii de fabricatie al lentilelor aeriene
2
1.5.1 Prelucrarea lentilelor de sticla
23
1.5.1.1 Slefuirea
24
1.5.1.2 Polisarea
26
1.5.2 Prelucrarea lentilelor din materiale plastice
27
1.6 Rame pentru ochelari
30
1.6.1 Clasificarea si aracteristicile ramelor pentru ochelari
30
1.6.2 Rame de ochelari confectionate din materiale plastice
31
 1.6.2.1 Cadrul 32
1.6.2.2 Bratul 33
1.6.2.3 Sauanazala 34
1.6.3 Rame de ochelari confectionate din metal 34
Capitolul II .ANALIZA CRITICA A LENTILELOR AERIENE RODENSTOCK 37
2.1 Analiza critica a lentilelor aeriene Rodenstock pentru optimizarea procesului 37
de alegere
2.1.1 Sticla minerala 37
2.1.2 Sticla organica folosita pentru lentilele tip Rodenstock 37
2.1.3 Sticla compusa 38
2.2 Tratamentele aplicate lentilelor aeriene tip Rodenstock 38
2.3 Indici de refractie si designul lentilelor aeriene 43
2.3.1 Lentilele monofocale Rodenstock 49
2.3.1.1 Designul lentilelor monofocale Rodenstock 49
2.3.2 Lentilele multifocale Rodenstock 50
2.3.2.1 Lentilele Rodenstock Nexyma 50
2.3.2.2 Lentilele Rodenstock P.C Perfalit 51
2.3.3 Lentilele progresive Rodenstock 51
2.3.3.1 Lentilele progresive ClassicLife 51
2.3.3.2 Lentilele progresive PureLife 53
2.3.3.3 Lentilele Multigressiv MyView 56
2.3.3.4Lentilele progresive Impression FreeSign 60
Capitolul III. 67
3.1 Metode de investigare a refractiei oculare 67
3.1.1 Anamneza 67
3.1.2 Autorefractometria 67
3.1.3 Foroptoreul si/sau trusa de lentile. Optotipul. Rigla pentru 69
masurarea distantei interpupilare.
3.1.3.1 Foropterul 69
3.1.3.2 Trusa de lentile si rama de proba 70
3.1.3.2.1Descrierea procedurii utilizand rama de proba si metoda 70
subiectiva
3.1.3.3 Optotipul 73
 3.1.3.4 Rigla pentru masurarea distantei interpupilare 73
3.2 Determinarea acuitatii vizuale 78
3.2.1 Determinarea acuitatii vizuale pentru vederea de aproape 79
3.2.2 Determinarea acuitatii vizuale pentru vederea la departare 79
3.3 Alegerea variantei de lentila progresiva tip Rodenstock 81
3.3.1 Alegerea ramelor de ochelari in varianta clasica 82
3.3.2 Comanda lentilelor progresive Rodenstock Impression FreeSign 86
3.3.3 Montajul lentilelor progresive Rodenstock 86
3.3.4 Livrarea catre client 87
3.5.5 Ghid al purtatorului de lentile progresive tip Rodenstock 88
Impression FreeSign
3.5.6 Formular de neadaptare lentile 93
Capitolul IV. PERSONALIZAREA COMPUTERIZATA A LENTILELOR 94
PROGRESIVE TIP RODENSTOCK
4.1 Terminal Integrat de Servicii 94
Capitolul V. STUDIU DE CAZ 100
Capitolul VI. ANALIZA STATISTICA A STUDIULUI DE CAZ 126
Universitatea Transilvania" din Brasov - Fac. Inginerie Mecanica - Catedra MFM 1
PROIECT DE DIPLOMA

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1 ISTORIA SI EVOLUTIA LENTILELOR AERIENE

Multe din descoperirile stiintifice n-ar fi avut loc daca omul n-ar fi descoperit
dispozitive cu care sa-si "largeasca" vederea. Descopeirea lentilelor, care pot fi folosite
pentru a vedea lucruri ori mult prea mici, ori prea indepartate a avut consecinte profunde
asupra umanitatii [W3][W4].
Aparitia materialelor din care sunt constituite lentilele aeriene dateaza din anul 3000
i.e.n. in Mesopotamia, dar descrierea de certe caracteristici optice si utilizarea acestor
materiale in constructia lentilelor sferice convergente nu a aparut decat in sec. al V-lea
i.e.n. in Aristofan, care a vorbit despre concentrarea luminii data de soare si in Confucius, care
a scris un ghid despre lentilele aeriene in fata ochilor".
Primele lentilele plan convexe destinate compensarii presbiopiei au fost folosite de
Roger Bacon pentru propria-i persoana la finele sec al XVIIHea. Primele lentile concave sunt
amintite de Nicolas Camsanus in De Berllo", in 1450, cand a corectat miopia. Primul
purtator a fost Papa Leon al X-lea (1475-1521). Dar portul lor nu se va generaliza decat in sec
al XVII-lea.
Privind din punct de vedere social, ochelarii au fost intotdeauna un accesoriu al
inaltei nobilimi de sange albastru" incepand chiar cu secolul XV. De altfel aceasta
stare" sa propagat pana in secolul XVIII cand o serie de nobili cumparau si purtau
ochelari chiar daca nu puteau citi sau vedea cu ei, fiind doar o marca" a starii sociale
proprii. Acest aspect s-a perpetuat pana in zilele noastre, dar in alt plan, eel al
intelepciunii, al puterii mintii" asociata de cele mai multe ori cu persoane care poarta
ochelari, eventual cu cat mai multe dioptrii ! [Bl].
PINCE NEZ -urile au fost primele variante de ochelari antici, care nu aveau brate si
care au fost folositi de foarte multi oameni proveniti din paturile sociale" mai inalte.
Aceste forme de ochelari erau binoculari, realizati sub forma sobra sau avangardista"
pentru aceea perioada, simpla sau incarcate de metale pretioase sau pietre scumpe.
Interesant este faptul ca bratele ochelarilor nu au fost create pana la inceputul secolului
Universitatea Transilvania" din Brasov - Fac. Inginerie Mecanica - Catedra MFM 2
PROIECT DE DIPLOMA
XVIII ceea ce arata ca PINCE NEZ-uvxlt erau folositi doar in scopuri decorative, la
intruniri, serate si nu in scop lucrativ atunci cand ar fi nevoie de ambele maini si de
pozitii diverse [Bl].
Formele lentilelor ca si formele podurilor" dintre lentile au evoluat de-a lungul
timpului atat datorita cerintelor estetice cat si al cerintelor practice. In figura de mai jos
(figura 1.1. a) sunt prezentate o serie de forme constructive, esalonate pe perioade
cuprinse intre secolul XVIII si momentul actual. Totusi cele mai populare forme de
pince-nez-uri sunt cele din peioada 1880-1940 cand formele lentilelor sunt si de alt gen
decat cele curbe (figura 1.1. b) [Bl].

*?
\ V /
**
rr *

\ -,-
* *
-x
: ~^T^^J
\
-r
Nr"3
-i^vw^:**^-T
_y
it
u

r"0
\~

)
/
A **
*
vj-
7
CXIIf
^
>

A*

Fig, 1.1 Forme constructive de ochelari, esalonate pe perioade cuprinse intre

secolul XVIII si momentul actual (a); forme de pince-nez-uri din perioada 1880-1940
(colectia Oxford) [Bl].

O alta categorie de ochelari extrem de interesanti prin forma, designul, materiale

folosite dar si ca elemente de colectie sunt lornioanele (denumire provenita din termenul
francez lorgnettes), un fel de pince-nez cu pod fix dar care sunt tinute cu o mana si
folosite doar in momente de citit sau privit lucruri de aproape (figura 1.2).
Formele ochelarilor la care s-au adaptat bratele ce se prindeau de lobul urechilor au
evoluat in timp, de la clasica forma circulars, apoi ovala, stil lacrima" sau picatura" la
forme combinate de linii curbe si forme rectangulare, triunghiulare chiar, pana la forme
noncomformiste de tip stea, pana, aripa, floare, minge etc. Toate in scopul de a obtine din
ochelari doar un accesoriu modern, valoros, elegant dar si functional [Bl].
Universitatea Transilvania" din Brasov - Fac. Inginerie Mecanica - Catedra MFM 3
PROIECT DE DIPLOMA

V
4
\ * J- v mt x
%
ti

\ V- . /
*y J*
T ^ =35

"<

\ J

Fig. 1.1 Forme de lornioane din aur, argint cu incrustatii (colectia Oxford) (b); rame si
lentile de ochelari din zilele noastre (colectia Oxford) [Bl],

Lentilele aeriene bifocale (figura 1.2) s-au fabricat la finele sec al XVIII-lea si au
fost utilizate de Benjamin Franklin (1706-1790). Lentilele aeriene cilindrice au inceput sa se
fabrice in 1820 de Chamblant, in Franta si de Fuller in Anglia in 1827. Acesta din
urma a destinat aceste lentile pentru corectia astigmatismului. Lentilele aeriene torice au fost
create de un optician roman in 1844, dar nu au aparut decat in 1877 datorita
interventiei fabricantului optician Georges Paullani. Javal preconiza in 1899 intr-o
comunicare corectia astigmatismului cu lentile cilindrice.

Jr.. ^ i *
-*

<>"-.y. _ *--
\

y
J

Fig. 1.2 Primele lentile bifocale aeriene.

Lentilele bifocale, de la Franklin au parcurs doua etape, realizandu-se cele doua
puteri dioptrice pentru aproape si distanta:
lentilele bifocale fuzionate au fost imaginate in 1897 de catre Dr. Borsh, dar
fuziunea celor doua lentile cu indici de refractiei diferiti nu a fost realizata decat in
1908 de catre Telegic;
a lentilele bifocale cu talie invizibila au luat fiinta in 1907 prin Bentzon.

In 1958 inginerul Maintenaz inventeaza lentilele progresive.

Universitatea Transilvania" din Brasov - Fac. Inginerie Mecanica - Catedra MFM 4
PROIECT DE DIPLOMA

De-a lungul multor secole unicul material folosit pentru fabricarea lentilelor aeriene a
fost sticla minerals. In ultimul sfert al sec. al XlX-lea alte materiale au facut obiectul
cercetarii, multe fiind utilizate si actualmente. Dupa derivatii de celuloza de tipul
celuloidului, rhodoidului si acetobutiratului de celuloza, care au determinat rezultate
mediocre, cercetatorii s-au oriental spre derivatii de huila (1920). In schimb derivatii de
petrol, au deschis posibilitati largi in fabricarea lentilelor datorita metacrilatului de metil
(1937), datorita matricei de mulaj si polimerizarii carbonatului de glicol dialil (1954).
Actualmente, evolutia compozitiei chimice a acestor materiale a permis orientarea
spre un indice de refractie ridicat, care reduce volumul lentilei aeriene si realizeaza o
versiune fotocromica. Tehnicile moderne de tratament asupra fetei lentilei aeriene au
permis cresterea rezistentei la abrazie [N1][W1][W2][W5].
Se poate deci afirma ca in istoria sa ochelarul cu tot ceea ce implica aceasta notiune
este un element care evolueaza permanent si dinamic adaptand atat parametrii sai de
forma7 culoare7 materiale cat si domeniile de utilizare7 larOind astfel limitele*
performantelor senzoriale umane [Bl].

1.2 NOTIUNI GENERALE PRIVIND ANATOMIA GLOBULUI OCULAR

Aparatul vizual, eel mai important organ de simt, informeaza sistemul nervos central
asupra tuturor modificarilor care au loc in mediul inconjurator. Functioneaza pe
principiul sistemul cibernetic, adica are in exterior globul ocular numit si "aparat de luat
vederi", apoi cai de transmisie a mesajului si centri corticali de interpretare a imaginii.
Globul ocular este o formatiune aproape sferica, situata in partea anterioara a orbitei.
Din punct de vedere optic globul ocular este alcatuit din (figura 1.3) [W6][B2][B8]:
invelisul exterior, format din sclerotica ce reprezinta 5/6 din suprafata totala a
globului ocular in partea sa posterioara si corneea care este situata in partea
anterioara;
a mediile optic transparente ale ochiului sunt in ordine pe axa optica in sensul
pozitiv de parcurgere a radiatiei: umoarea apoasd, cristalinul si umoarea
vitroasa;
a membrana medie, formata din trei parti ce se numesc: iis, coroidd si corpul
ciliar.
Universitatea Transilvania" din Brasov - Fac. Inginerie Mecanica - Catedra MFM 5
PROIECT DE DIPLOMA
Corneea este o membrana transparenta si se prezinta sub forma unei lentile subtiri
convergenta cu o fata anterioara ce intra in contact cu pleoapele si una posterioara care intra
in contact cu umoarea apoasa. O pelicula de lacrimi acopera stratul epitelial care o protejeaza
impotriva microorganismelor bacteriene, poluarii sau prafului.
Structura corneei este relativ simpla si cuprinde cinci straturi [B2]:
epiteliul anterior,
membrana Bowman,
a stroma,
membrana descement,
endoteliul anterior.

Coroida Strat al epiteHului

Conjuctrva \
pigmentar
Sclera Retina
/
/
Unghiul eaner ei X Corpul vitros
anteioare
V
Zona Zinn ^ s
/

Iisul T

f* ^ \ L- Macula
-*i -**
\
CistaJinul -__ 4
\ , Discul optic
-U M

Camera anterioara - fr
\
*&
T
*" >&* Ky -A H
- A*-* M*^i-& tf v

Camera posteioara - S /

Corneea
/

Canalul Schlemm
/

Corpul ciEar /

/ Vena centrala Art era central! Nervul optic

retinala retinala

Fig. 1.3 Structura globului ocular.

Sclera are forma unei sfere goale de culoare alba cu grosimea de 1 mm, strabatuta de
o serie de orificii mici prin care tree vasele si nervii globului ocular. Sclera constituie
partea cea mai intinsa a invelisului globului ocular si determina elasticitatea acestuia .
Cristalinul este o "lentila naturala" biconvexa a ochiului cu o putere de refractie mare
aproximativ 17 DP la un obiect situat la 6 m distanta. Este transparent, elastic - poate sasi
schimbe forma, aproape instantaneu "regland focalizarea", datorita caruia omul vede bine
atat aproape cat i departe [W6],
Universitatea Transilvania" din Brasov - Fac. Inginerie Mecanica - Catedra MFM 6
PROIECT DE DIPLOMA
Umoarea apoasa este secretata de procesele ciliare la nivelul camerei posterioare si
ajunge in camera anterioara prin pupila. Este mediul refringent cu densitatea cea mai
mica, aproape de densitatea apei [Cl].
Corpul vitros este o structura gelatinoasa cu o densitate neomogena ce ocupa locul
dintre cristalin si retina. Are o capacitate mai mare de refractie decat umoarea apoasa si mai
mica decat a cristalinului [C1][W6].
Irisul este o formatiune membranoasa in forma de disc perforat la mijloc de un
orificiu numit pupila. Irisul prin miscarile sale de contractie si dilatare protejeaza retina
impotriva unei intensitati luminoase mari si asigura totodata cantitatea de lurnina
necesara impresionarii retinei [B2].
Membrana vasculara (coroida) acopera sectiunea posterioara a sclerei de care adera
retina, cu care este strans legata. Membrana vasculara este responsabila pentru
alimentatia sangvina a stmcturilor intraoculare. In cazul afectiunilor retinei membrana
vasculara deseori este implicata in procesul patologic. In membrana vasculara nu sunt
terminatii nervoase, de aceea in cazul afectiunii acesteia nu apar dureri [W6].
Reina este constituita din fotoreceptori (acestia sunt sensibili la lumina) si celule
nervoase. Celulele-receptori amplasati in retina se impart in doua tipuri: conuri si
baghete. In aceste celule, care produc fermentul de rodopsin, are loc transformarea
energiei luminii (fotoni) in energie electrica a tesutului nervos, adica reactia fotochimica.
Baghetele poseda o fotosensibilitate inalta si ne permit sa vedem la lumina proasta, de
asemeni ele sunt responsabile pentru vederea periferica. Conurile dimpotriva, necesita
multa lumina pentru activitatea sa, insa tocmai acestea ne permit sa observam detaliile mici
(sunt responsabile pentru vederea centrala), ofera posibilitatea de a diferentia culorile.
Aglomerarile cele mai mari ale conurilor se afla in gropita centrala (macula),
raspunzatoare pentru cea mai inalta acuitate a vederii. Retina adera pe membrana
vasculara, insa nu uniform pe toata suprafata [B7].
Nervul optic este un segment de conducere cu ajutorul acestuia semnalele de la
terminatiile nervoase sunt transmise creierului [B7].