Avoc I. l)USilNlca, 14 IUNIS, 1898. No. 37.

1LBI4Th
REVISTA ENCICLOPEDICA POPULARA
APARE IN FIE -CARE DUMINICA
Abonament, pe an: In tara Lei 5
strainatate 8
Un numr . . 15 banc.

SUMAR:
G. Popa., Datine str%mogescl. Dr. N. Manolescu, Tot despre difterie. P. Duffle,
Asilul Elena Dmna. V. S. Moga., Cultura cartolllor. Un medic, Bella si urm %rile el.
P. G., Biserica cla din Bu$tenl. D. Babuc, Musca colombac3. E. Tiseacu, Pentru
premil. Serb3rl de 10 Mai. Contra omidilor. Balul din comuna Str%oanil-de-jos.Mul-
t.umire. Adrese catre redactie. Informatiunl. Pota redactiel.
Iluatraliuni: Microbll difteriel. M. S. Dmna Elena. Biserica din Ruytenl. cla
primar din Bugteni. Casa parohial% din Bustenl. M. S. Regele, A. S. R. Principele
mostenitor, I. P. S. S. Mitropolitul Primat, qi rposatul Episcop al R%mniculul In privdo-
rul bisericil de la Bu8tenl In diva sfintirel. D -1 I. Kalendern.

DATINE STRMOSESCI

ste o netgduit asemnare ntre viata desvoltarea

omului in parte, a individului, $i intre viata ei desvol-
tarea gruprilor de men, a poprelor. Cu cat un om
este mai cult, cu cat se ridic;mai mult peste nivelul comun
al semenilor si, cu cat a avut mai mult putint ci a fost mal fa-
vorisat de mprejurrl s se ridice ntocmai dup cum ntr'o
bogat pdure aiI cite o data unii copacil putinta ci mijlocul s
se ridice falnic peste ce-l-alt -Cu atta el este mai putin credin-
cios datinelor ei credintelor vechi, cu atta el, ca ci maiestosul
copaciil ce se ivalt cu mindrie spre ceri, dispretuesce ei d uit-
elementele ce i-a servit de hran in desvoltarea sa cultural.
Tot ast-fel stilt poprele. Cu cat ele snt mai culte, cu ct
ele cauti mai mult s triasc in mijlocul progresulul general,
sorbind razele bine-fctre ale civilisatiunii, cu atta ele 41
uit mai mult de mezul comun, iySl uitli de dtine $i traditiuni,
le neglijz, ba le socotesce chiar drept superstitiuni, vrednice
doar de poprele napoiate ei ignorante.
78
tAlbina.

www.dacoromanica.ro
1154 ALBINA

Mersul acesta al omeniril ca 0 al indivigilor este natural. De

aceea nu vom putea nid nu vom cauta s i ne mpotrivim_
In scara de desvoltare a lumil un popor sta. pe o trpt mai
sus $i altul pe una mai jos. Nu ne prea putem fl noI Rom-
nil, c stain pe o trpt prea ridicat $i tocmai acst impreju-
rare face ca noi s avem mai multe datine frumse obiceiuri_
Nu stm ins pe lot', ci ne urcm necontenit $i grbitT, in dru-
mul nostru, apre a nu rmne in urm apre a intrece, de se
pte, $i pe alte popre, cari s'a detlteptat mai de dimint de
cat noi. Odihna nstr ins, somnul nostru, cam lung, pare a
fost recreator, ccT am cptat, pare-ni-se, putere tarie, spre
a ne urc repede pe scara civilisatiunii poprelor.
Dac in drumul nostru apre progres uitm rind pe rind $i
unul cate unul din elementele vietiT de odinir. dac suntenm
,de prere, c deprinderi $i obiceiuri de a le printilor mo,gi-
lor notri nu mai Flint potrivite cu viata nstr de ast4i, so-
cotim totu0, c ele trebuesc adunate pstrate cu ingrijire, ca
$i ni0e m0e sfinte, adpostite de vremurl. Albina, revista
poporuluT, n'ar face r, dac, ca o muncitre albin, ar adun
din tte prtile, de pe unde strbate ea, elementele de viat ale
natiuneT romnesci. Aceste elemente pentru un popor, care a
ajuns deja la re-care civilisatiune, constituiesc copilria luT.
dac ast-OT in vrsta matur ne aducem cu drag aminte de
naiva nevinovata nstr copilrie, dac asta-01 socotim vr-
sta nstr fraged ca cea mai fericit epoc din viat ; ca po-
por civilisat, chiar dac n'am ave de cat acst multumire, tot
este ea destul de mare, ca s ne indemne s fixm pria scriere
copilria nstr ca popor. Neamurile in vrsta lor de maturitate
s uit cu plcere la drumul ce aft strbtut, cauta dei
sma de uncle a venit $i fasele prin cari ail trecut.
Fr ndoial intre aceste elemente de viat in locul nti
trebue s punem credintele $i datinele poporane. Cele mai fru-
mse $i in acela timp mai interesante sint cele ce le gsim la
srbtori. Despre cate-va vom vorb acum. Ele stilt frte vechi,
mai vechi chiar de cat existenta nstr ca popor.
Cnd s'a ntrodus In Dacia, la atrbunii notri Romani, subli-
ma religiune a lui Christos, politeismul pgin er frte nrd-
cinat in firea poporuluT $i fiind-c omul in atarea sa incult este
mal conservator $i mal greprimitor de nouttl, cre$tinismul
a avut s duc o lupt crncen pin ce s se ntroduc. In
lupta acsta a trebuit cre$tinimul s primsc multe din deprin-
derile pgine.
Noi sintern ast-41 monitei,stT. Cu tte acestea in mintea in-
chipuirea poporuluT slut $i sfinti $i zine $i ingeri dracT. Aceste

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1155

elemente snt fr indoial pgne. Cre$tinismul nu scie nicl de

sfintul Sre, nic! de sfinta Vinerl; nu cunsce nicl pe sora S-
relui nic! pe a Vintulul; n'a aught nic! de Iele nic! de Puna$i!
codrilor. Tte ace,stea snt urme din pginism, car! s'ati pas-
trat in nchipuirea poporulu! $i carl par a se terge din ce in
ce din mintea lul.
Pgin! sntem, cnd, la artarea lunei noul, rostim canteen' :
era lil noti, cral not, Cralti noti, cralti noti,
Sntos m'a! gsit Cu ban! m'a! gsit
Sntos s in la$!; Cu ban! s m la$!.
Sfintul Sre,sfnt il numesce tranul Romn,purtat ntr'un
car de foc, care nu se opresce de cat la amiall, in zenit, este
Phoebus al pgnilor.
Strmo$i! no$tri Roman! aveati multe srbtorl, a$ de multe,
in cat In timpul impratulu! Traian din cele 365 lile din an,
ma! bine de o treime erati srbtorl. Intre acestea unele din
cele ma! nsemnate erati cea In onbrea cerealelor (Ceres)
$i cea in onrea gleite! pstorilor (Palas).
Nic! o clas a societti! la Roman!, odinir, ca $i la Ro-
maul, asta-gli, nu este atilt de religis $i In acela$! timp de
superstitis ca cea a agricultorilor $i a ciobanilor. Recoltele
$i vitele snt lsate la gratia intemperiilor cerescl. O mica su-
parare a 4leilor e de ajuns, ea s distrug eu desvr$ire spe-
ranta seceri$ului sail a turmelor. De aceea spre a dobnd obl-
duirea lor, tranul ! invc la date anumite, cnd a statornicit
serbtor! anuale !n onrea puternice! leite a semnturilor Ce-
res $i divinittii Palas. Srbtorile acestor gleite snt importante
$i ne aft lsat urme pretise.
Srbtrea cerealelor s tine $i la ora$ $i la tara. La ora
inconjura In procesiune, zidurile cetti! ntreg clerul bisericesc
fcnd inchinciunl la le! $i jertfind un boil $i alte animale me
mici; la tara srbtrea se tine la inceputul primveril, cnd
d frunza $i verdta. Tt lumea, in astli d3 srbtre e im-
podobit eu flori $i vitele chiar $i, ca la noi la sf. Teodor, li se
umple bine leslea cu fin.
In locul srbtorii cerealelor no! avem Rusalele sail ser-
btrea sptminilor, cad Rusalele cad dupa Pate la o spt-
mn de sptmn! sail la 50 de dile. Dul o veche traditiune bi-
sericsc ar trebu ca de la Paso! pin la Rusale s fie numa! sr-
btre. Urma aceste! traditiun! o gsim in imprejurarea c din
Pasc! pn in Rusale nu se postesce mercurea $i vinerea, ci e li
Cu hart, cum se lice In Ardeal.
Rusalele sunt $i o srbtre a seceri$ulu! precum $i o li a pri-

www.dacoromanica.ro
1156 ALBINA

mitiilor (trufandalelor). La ebrei In acst li s ducea la templu

ca prinos un snop de orz not $i se fcea sacrificit de pine dos-
pita, iar nu de azim. C serbtrea Rusalelor corespunde ser-
btorii romane a deitei cerealelor, result ntre altele si din fap-
tul ca mg la serbtrea romnsc copii tranilor nostri $i duc
unii altora daruri $i anume un colcel, o ulcic cu lapte sat pi-
sat, un oil $i o luminare legati cu flor.
Tot o amintire pgn din serbtrea Cererei este ,si obiceiul no-
stru de a se purta de un flct dup isprvitul secerisului, un
buzdugan de spice de gru verde $i de a-1 urm un cor de fete
cntnd :
I III
Da et aunt mai mare
Pe dealul muhulu CA-1 frate -met sre
Supt umbra shopulu Srele lucesce
Cine s'adumbresce Lumea o ncliesce
Si se socotesce IV
Da et aunt mai mare
II Ca-I frate -met vnt
Vintul de n'ar fi
Sora srelu $i cu -a vintului bmenii ar muri
Ele s'adumbresc $i boil ar plesni
Si sti sftuesc bmenii la plug
Care e mai mare. Si boil la jug.

La 21 Aprilie, nceputul anului pstoral diva fondri Ro-

mei, strmosii nostri celebrati Palilia serbtre In onrea leulu
sat deitei Pales, protectrea turmelor. Intmplarea a fcut ca
acst di s fie in acela$i timp $i aniversarea cettii eterne a
Rome, si de aceea Romanii o serbtoreat cu o pomp deosebit.
Dupa ce, in procesiune, strbteat stridile cu alait, in milocul
cntecelor de flaut, tobe $i timbale, se opriat la templul deitei
foculu. Aci fceat expiatiuni de singe de cal, cenuse de vitel $i
bob uscat.
La tari serbtrea este mai simpl. Aci ncepe prin purifia-
ri (curtir) $i expiatiuni. Sacrificit de snge nu se face, cci nu
se cdea s se pteze cu snge o atare di: Pstorii at pe cap cununi, iar
portile caselor ramuri verdi. Pcurari dis de dimint stropesc
pmintul cu ramuri de laur nmuiat in aiasm, ap lustrali. In
urm fac foc de brad, rosmarin laur, in fumul crora 41 pu-
rific turmele. Apoi aduc ca jertf deitei Pales plcinte, brnz
$i lapte.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1157

Dup jertfire urmz un ospt pe iarb verde. Doboriti de

puterea vinului s trntesc pe paturi de frunie sail la umbrare
fcute din hainele lor. Se ndmn in urm s sera peste focu-
rile ce ard dinaintea-le, le sar de tre-ori gi In urm isi purific
turmele prin aceleasi focuri, trecndu-le tot de trei-ori.
Serbtrea acsta ciobnsc este considerat& ca biruinta lu-
mind ,si a cldurei de primvar asupra ntunericului $i frigului
de iarn. Ea a rmas 0 la noi. In liva Paliliei, la 23 Aprilie
serbtorim noi pe Sf. Gheorghe, eroul care birue balaorul ntu-
nericului $i al pe$terilor. In acst li, dis de dimint, portile
caselor sunt impodobite cu frunl verde, flci prind pe fete,
le ud& cu ap rece de fntn sail le duc la vale, unde le bag&
In ap, boil in acst li mai nti aunt scovi la p&wne $i in u-
nele locuri no,stri SA purific srind peste focuri. Datina
acst din urm& in unele tinuturi romnesci se face in One mu-
cenicilor. Vrednic de amintit este 0 obiceiul de la Bobotz de
a se purifica vitele i anume cai in tara Brai.
Trecerea prin foc o gsim 0 In sfnta scriptur qi ail trecut
pe fiiul sil prin foc.
Theodoret, un scriitor bisericesc din suta IV, ne spune, c In
vechime era obiceiul, odat pe an, de a se aprinde pe drumuri
focuri peste earl sriail, brbati si tineri, iau pe prunci i tre-
ceail mamele lor prin flc&ri, ca s se curtsc. Datina acsta
ns a fost oprit de al VI sinod ecumenic. Trecerea prin foc,
ca serbtrea Palilia s pstrz& $i asta-ii. Este Plia care
dupa introducerea cre$tinismului la Romni s'ail a,selat a doua
de Sf. Ilie. Pare c intr'adins a fost alipit& acst& serbtre
de cea a sntului Ilie, care dup credit* popular prt& in carul
ski fulgerele $i tunetele. Asemnarea numelui a f&cutpte--s se
nasca i credinta, nr&dcinat in sufletul poporului, c& cel ce
va lucra in acst li, va fi plit de mania cerului. E interesant
s amintim, c ,si a treia li de Sf. Ilie este liva mucenicului
Foca, o serbtre de foc, tinut la tar& cu multa religiositate $i
evlavie.
Aceste arbtori, ca altele multe, par a face probabil
presupunerea, c& ncre$tinatorii Romnilor vor fi inlocuit serb-
torile pgne prin altele cregtine spre a o u$ura ast-fel ltirea
invtturilor lui Cristos.
G. Popa

DE LA UN MARE FILOSOF
Minciuna sbr mal iute de ct adevrul.

www.dacoromanica.ro
11;)8 ALBINA

Tot despre 1Difterie (Angin) (1).

ri -ce am spune despre acsta bl,

va fi cu att maI bine Inteles cu ct
vom fi felcut mal bine cunoscut
causa acestel ngrozitre belle, sat
agentul el patogen, dup cum lic
medici.
In c.te -va linil urmtre vorn vor-
b despre acest agent productor al
blel numit difterie sat angina.
Acest agent, acest microb, al difterieI trlesce i
In aer i In gol, adic unde nu este aer.
Se nmultesce la temperatura de 33 37 ; la o
temperatura mai rece de 200 sat maI calda. de 40
el nu se mal nmultesce.
Acest agent pus ntr'un bulion preparat pentru
acsta i tinut la temperatura de 33-370, se Inmul-
tesce repede: In 24 ore cultura luI se vede sub
forma unor grmjre la fundul vasului, unde tur-
bur limpiditatea bulionulul.
In laboratre se cultiv acest microb pe multe
substante care -I servesc de hran: In bulion ames -
tecat cu glicerin, pe gelatin, etc., dar substanta
pe care -I merge maI bine este zma sngelul ames -
tecat et' gelatina.
Inmultirea microbulul difteriel In acsta substanta
este frte repede caracteristic: Mainte de 24 ore
se desvolttry insole albe mal' grse la centro. Aceste
pete se Intind repede formza Indat piaci ro-
tunde i cenu0l.
In pleli> ele cari formz difteriea sat angina pe
orn se mal gsesc i al>l microbi, ns niel unul
dintre ace$tia nu se desvolt In cultura a0 de re-
pede ca microbul special al difteriel. Acest fapt chiar

(1) Angina se numesce in special difteriea desvoltat in gat. Veal No 35.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1159

deosebesce o cultura de microbi ai difteriei de altor

microbi a altor ble.
Microbul difteriei nu presinta nici cea mai mica
mobilitate; el se colorz frte uor cu anilina
cu tte colorile compuse cu acsta, de cari se ser-
vesc laboratrele de microbiologie.
Acst colorare ajut frte mult pentru studiul
acestui microb, ca pentru al altora, caci l face
sa se deosebsca ntre alte lucruri fara colre.
Ca form, acest microb se presinta ca un beti-
or rotund 0 putin mai subtire la capete.
)4 1 Acest betior vit, care este microbul anginei, nu
este mai lung de ct acela al tuberculosei sat al
office)", pe care l vom face cunoscut alta dat, dar
este de 2 ori mai gros
Pe cmpul microscopului, 0 un exemplu l ve-
dem In figura alaturat, microbii anginei se presinta
In grupa destul de caracteristic.

Microbi de angina oultivatI In bulion qi de 1.000 de ori.

Cu microbii cultivad, ntr'una din substantele In

cari el se nmultesc (v. mai sus), daca se atinge
o sgrietura pe un animal se desvolt ndata In lo-
cul acesteia pelite murdare anginse, cum se vede
in gtul unui anginos, iar daca aceia i microbi, sat
mai bine: 4is bulionul In cari el s'ati nmultit, se
injectza fntr'un animal, acesta mre dupa mai multe
ore 0 dupa ce a plerdut pofta de a mnc 0 a tre-
cut prin mare tristete.

www.dacoromanica.ro
1160 ALBINA

Nu tte animalele simt In mod egal influenta mi-

crobilor difteriei. Purcelul de India (cobaiul) este
cel mai simtitor : el m Ore repede dupa ce i s' a in-
jectat bulion In cari snt ori at fost microbi de
difterie.
Epurele de casa, cnele, pisica ia difteria cu
nlesnire.
Gusganii i Orecii snt refractari fapa de micro -
bii difteriei.
Microbii anginei at o mare vitalitate i conserva
viata mult timp, In conditiuni In cari s'ar crede
cs o pierd.
Microbii rma0 pe tuburi, In cari s'a cultivat
colonii de ace tiea, s'a gasit a traesc Inca dupa
mai mult de 6 luni, la temperatura odaiei.
Inchini In tuburi, f ara aer, i la ntuneric s'a con-
statat cs -i conserva vitalita tea i virulenta lor pe
timp i mai lung: dupa 13 luni s'a dovedit acest f apt.
O caldura de 58 , fiind caldura umeda, II ombra.
In caldura uscata, fard lumina, la temperatura
de 33 , aceti microbi mor dupa 3 -4 luni
Vitalitatea microbilor din pielitele de angina este
i mai importante.
O pielite de angina scsa din gtul unui copil,
dupa ce s'a uscat, a fost nfa urate ntr'o carpa,
apoi ntr'o hrtie i pa.strata ntr'un sicrin la n-
tuneric i la temperatura odaiei, dupa 3 pna la 5
luni de conservare, a dat pe o substanta de cul-
tura colonii puternice de microbi vii.
O asemenea pielite anginsa, atrnata la aer $i
la sOre, unde a lovit'o tte intemperiile In lunele
Aprilie i Mai, s'a dovedit ce a pierdut ori -ce pu-
tere microbiens.
A , fiind, se vede at de ndelungat este perico-
lul ntr'o casa in care un bolnav de angina- a a-
runcat din gtul lui, pe lMng scupat plin de mi-
crobi pelie anginse, In locuri unde acestea ali
putut rmnea.
Vom mai vorb tot despre angina ntr'unul din
numerele viitre.
Dr. N. Manolescu.
prof. de ble de ocbi la univ. din BucureacT.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1161

Asilul Elena Dmna

III. Desvoltarea Asilulul Elena Dmna.,
csta era situatia Asilulu la 1869 cnd M. S. Eli -
sabeta Dmna, ai! Regina' a Romnie, lu sub
protectia Sa pe copilele orfane.
Am fost primita de catre copile ca o mama,
gi fin a fi mama lor iice M. Sa intr'o scrisre
adresat la 30 Dec. 1869 ctre Presedintele con-
siliulul de Ministri (Printul Dimitrie Ghica.)
Si sub ocrotirea M. S. Regine! Elisabeta Asilul a luat o des-
voltare i mai mare. Se fc un no apel la caritatea publica'.
M. Sa incept subscriptiile cu 12.000 lei noi $i in scurt timp se
aduna' suma de 151,659 lei noi, din care s'a zidit capela Elisa -
beta Dmna, partea centrala' a Asilului, cu coridorul ce pune
In legturil cele dou aripl, dou sl! de studi, patru dormi-
Ore, o sala' de mancare, $i altele, deci Asilul as cum se afl
pn mai in anil din urm.
In ce privesce nvtmntul, lund drept punct de plecare prin-
cipiul ca fie -care eleva' s se desvolte potrivit cu talentele el
speciale, Majestatea Sa a struit tot -d'a -una sa' li se dea eleve-
lor ocasiune de a -l incerc talentele in tte ocupatiunile potri-
vite cu geniul femeesc. Pentru acest scop s'a format la Asil
mai multe sectiuni pentru anumite specialitti.
Numrul elevelor de asemenea crescu merei'i, a$ In ct la
anul 1884 ajunsese la 440, ntre cari se afla, pe ling orfane
ori srace, $i multe solvente, din printl cu stare.
i iat anume sectiunile in cari erat mprtite ateste eleve :
1) 0 grddind de copii sat cl roebelian cu 31 de eleve
(mai mid de 7 ani.)
2) &la primara, care coprinde In cele 4 clase ale el 186
eleve.
3) I51cla normal cu curs de Ose ani, in care elevele (129 la
numr) se pregtia pentru cariera de institutre la $coll pri-
mare urbane, ori profesre la coli secundare.
4) Scla normalli in care se pregtia elevele pentru cariera
de nvttre pe la $ colile rurale. Se nfiintaser tre! clase, in
care se afl pe la 1884 un numr de 64 eleve. (Acst sectie ns
In ani! urmtori s'a desfiintat.)
5) $cla de tesut Regina Elisabeta cu 6 (leve.
6) Ateneul Elisabeta pentru cultura artelor frumse. Se in-
vta aic! : desemnul, pittura (in ulei, aquarele, pe portelan,
colorarea fotografiilor) xilografia, florria artificial musica,

www.dacoromanica.ro
1162 ALBINA

atilt vocal cat $i instrumental. La acst sectie nvta tte

elevele cu 6re-care vocatiune ; iar acele earl arta vre un ta-
lent special hotrt, ajungnd la o vrst mal inaintat, era'
dispensate de cele-l-alte studii spre a se pute devot speciali-
tap pentru care avea' vocatiune. Trei dintre fostele eleve era,
la 1884 trimise in streintate apre a se perfectiona In pictur
una la Paris dou la Munich. (Acestea a ajuns mai pe urm
profesre de desemn.)

I. S. Dmnan Elena.
Programele de studii In Asil ere' cele oficiale, cu deosebire
di In seetia normal cu 6 clase materiile se puteali pred in
mod mal desvoltat de ct in clele normale ale statului, undo
numrul claselor era mai mic.
IV. Starea actual a Asilulul.
Acsta era starea Asilulul Elena Dmna pe la 1884, cnd
ntemeetorul, care condusese pn aid acest institut $i l ridi -
case la un grad de desvoltare a$ de insemnat, anume genera -
lul dr. C. Davila,- a,incetat ;,din',vistt.
Deja cu dol ani mai nainte, anume : de pe la 1882, Asilul tre-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1163

cuse de la Eforie sub administratia statulu, $i In special a Mi-

nisterului instructiunii publice $i al cultelor. Generalul Davila
ns conduce afacerile Asilului ei In acest timp ca delegat al
Ministerului.
Dup mrtea lui Davila ins Asilul fu condus administrat
de Minister ca cele-l-alte poll ale statulu, $i de atunci pn
asti a trecut prin ore-care schimbr. Anume : In anul 1886
s'a desfiintat sectia de tesut Regina Elisabeta, iar in 1890
cursul normal din Asil compus din 6 clase s'a redus numai la
5 clase, (precum era $i cele-l-alte institute pedagogice de fete
ale statulu) desfiintndu-se clasa VI-a.
La anul 1893 positia Asilului, ca institut de educatiune a sta-
tului, s'a regulat pentru tot-d'a-una prin lege, ei anume prin le-
gea invtmntului primar $i normal primar ntocmit de d-1
Take Ionescu. Prin acst lege s'a hotrit ca pe viitor Asilul s
coPrind urmtrele tre sectiuni : 1) Sectiunea primar, 2) Sec-
tiunea profesional, cu diferite meserii, $i 3) Sectiunea normal
cu 5 clase, ei cu menirea de a forma nvttre pentru $colile
de la tall. Iar in anul 1894 s'a mai mrit localul Asilulu ad-
ogndu-i-se dou aripi no, spre a corespunde mai bine menirel
ce i-s'a dat prin lege.
In anul 1896, prin legea d-lui P. Poni, spre a se putea admi-
nistr mai cu inlesnireAsilul fu desprtit In dou $i anume:
sectia normal s'a separat de cea profesional $i primar, nu-
mindu-se pentru acst sectie o alt directre, Si desprtindu-se
i localul in dou.
Tot in anul 1896 s'a mai mrit iarei localul Asilului constru-
indu-se pentru sectia primar un local cu totul no.
In starea acsta se gsesce ast-4.1 Asilul Elena Dmn.
Sectia primar. (avnd meairea de a serv ei ca $c1 de apli-
tie pentru sectia normal de nvttre) este mprtit in 5 clase
ca $clele primare rurale, ei a avut anul acesta In tte 5 clasele
112 eleve.
In sectia profesional a fost inscrise la inceputul acestul an
ecolar 132 de eleve, dintre earl 70 s'a ocupat in special cu croi-
toria, 55 cu studiul rufrxe"t, 4 ou mpletitul de ciorap $i trico-
ur, $i 3 Cu pictura.
Pentru elevele orfane din acst sectie $i din sectia primari,
care nu a aplicare pentru lucrul manual, ei pentru nvttur
de carte, s'a infiintat anul acesta o sectie de menaj, care a $i
inceput s functioneze, de o cam dat cu un numr de 10 eleve,
ei nu In Asil, ci ntr'un local deosebit (inchiriat de Minister
pentru., acest stop.)

www.dacoromanica.ro
1164 ALBINA

Sectia normal de nvttre a avut anul acesta in tte 5 ca-

sele 166 de eleve.
A dar numrul total al elevelor din tte trei sectiunile Asi-
lulul s'a urcat In anul colar 1897 -98 la suma de 410.
V. Admiterea in Asilul Elena Dmna.
In sedia primar si profesional, se primesc numai fete orfane gi
srace fare' a fi supuse la concurs. Cererile de admitere trebuesc
adresate la Ministerul instructiuni publice ei al cultelor.
In sectia normal de nvttre ns elevele se primesc prin
concurs. Se admit la concurs : a) Absolventele sec %iuni primare
din Asil. b) Fiicele nvttorilor $i institutorilor earl' ail servit
Cu distinctie 10 ani in nvtmnt. c) Fiice de steni.
Cererile de nscriere la concurs trebue s se nainteze Minis -
terulu instructiuni publice ci al cultelor, cel mai trzi pine
la 20 August In fie -care an ci s fie nsotite de urmtrele acte:
1) Actul de nascere, din care s se constate c concurentele
a virsta ntre 13 $i 16 ani mplinit. (Absolventele sectiunii pri-
mare din Asil ins slut admise la concurs pentrusec %ia normal
Cu ori -ce vrst vor ave la terminarea cursulul primar, ei nu
li se cere nidi extractul de nascere, dace' snt orfane provenind
din asistenta public.)
2) Actul de vaccin.
3) Certificatul de absolvirea claselor primare.
4) Certificat de portare exemplar liberat (pe hrtie netimbrat)
de directiunea eclei ce ail absolvit.
5) Fiicele de nv %torl sa institutors vor present un certi -
ficat liberat de directia nvtmntulul primar $i normal - primar
doveditor c tatl copilel a servit 10 and ca invttor sa in-
stitutor titular ci cil in acest interval nu a suferit nidi o pedps
disciplinare' mai mare de cat advertismentul ci amenda.
6) Fiicele de steni vor presenta ci un certificat al primriel
locale, prin cere s se arate c slut ntr'adevr fiice de steni.
Concursul se tine In trel locuri : in Bucurescl, in Ia$l $i in
Craiova, intre 25 August ci 10 Septembre. Concurentele in ce-
rerea de Inscriere trebue s arate ci locul unde voesc a se pre-
senta la concurs.
Candidatele admise la concurs snt supuse la doue feluri de
probe : scrise ei orale.
Probele scrise stilt: a) din limba romana, o pagine' dictate,
apre a se vede ortografia, punctuaia ei caligrafia; b) Din arit-
metica, un exercitiii cu numere intregs sa decimale.
Probele orale stilt : a) Intrebri asupra limbi romane, citire
cu voce tare ei analis. b) Aritmetica ei geometria (exercitil $i

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1165

probleme). c) Istoria si geografia %ril. Intrebrile se fac dupfi

programa analitic a cle primare.
Pentru ca o candidat s Oa fi admis in sectia normali
, de nvttre a Asilului, trebue s obtin la probele scrise gi o-
rale media generali de eel pu%in Opte (1).
P. D.

CULTURA CARTOFULUI

artoful, este originar din America meri -

dional ; a fort introdus In Europa prin
secolul al 16 -lea, si tocmai prin secolul
al 18 -lea a nceput s i se dea adev-
rata valore In agricultur.
Pmntul In care cartoful pote cresce
bine snt cele potrivite In rodirea lor, pmnturile
profunde de natur argilo- nisipse, put-in umede i
bogate, snt acelea In cari cartoful reusesce mai
bine, de Ore -ce In pmnturile prea uscate, el nu
pote veget si se usuc, iar In pmnturile prea
umede putreiesce In cele mai multe casuri, sa dac
i vegetz, productiunea este micA.
Preparatiunea pmntulul.
Lucrarea adnc orli mai superficial a unu p-
mnt depinde tot -d'a -una de mprejurrile climato-
logice In care se afl.
Arturile pentru carton trebuiesc f Acute mai a-
dnci de ct pentru cereale, tot -d'a -una arAtura
primA sA se fac tmna, a pmntul sA fie ex-
pus nghetului, eu modul acesta pmntul prin o
a doua artur, care se face primvara mainte de
semnat, se va mrunt bine.
Inmultirea cartofuluT.
Inmultirea cartofului se face In trei moduri : prin
tubercule cari tot -d'a -una snt de preferit tuber-
(1) Vedi iRegulamentul pentru admiterea elevilor in gclele normale
ale statulul (Bulet. ofic. No. 108).

www.dacoromanica.ro
1166 ALBINA

cule mal marl, de Ore -ce acestea germinz mai iute

Pentru aceea se recomand tot- d'a -una cd tuber -
culele cele mal mari s. se taie In 3 sat 4 bucti,
fiind -c In casul acesta se face i o economie.
Cnd cartofil snt scumpi, atunci se taie ochiul
dimpreun cu putin miez, ca sa pot sa.-0 ntretie
germinatia.
O a doua nmultire se face prin sOmnt, acst
metod s'a practicat mai mult de grdinarl bo-
tani ti.
Al treilea i ultimul mod de nmultire a cartofu-
luI este prin butai proveni i din tubercule plan -
tate In luna lui Martie.
Din aceste frei moduri de prsire a cartofulul,
cea maI bun este prin tubercule puse In cuiburi.
Cantitatea de cartofl ce se pune la un hectar se
pote lua cam de 20 -24 hectolitri.
Semnatul si spatiul ntre cuiburi.
Dup cum semOnatul se face ntr'un mod pu %in
regulat, asemenea recolta va fi mai mult sat
mal putin abondent In cele maI multe casurl. Cnd
un cultivator nu va observ adevrata regul In
semnatul cartofilor, ci pune In culburl tubercule
fr niel o regul, la nisce distante marl unele de
altele, In casul acesta cnd vrejil at ajuns la ade-
vOrata for desvoltare, neputnd umbr pmntul
pentru a pstr umiditatea de care are trebuint,
fie -care tubercul spre a se putea desvolt, din a-
cest mod de procedare o recolt abondent mal tot -
d'a -una e compromis, fr ca In cele mai multe
casurl cultivatorul sa alb cunoscinta de causa, din
lips de nesciinta.
Punerea cartofilor se pote face d'a dreptul pe
brazd cnd se ara pmntul, sat se pot pune cu
sapa, sat cu casmaua, metodul eel mai practic este
cnd cine -v pune cartofl dup plug, i tot la o a
treia brazd. Adncimea la care trebue s se pun
cartoful este de la 0,10 -15 cm. Plantarea cartofu-
lui se face din luna luI Martie i continua. ping. In

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1167

Maiil, cnd timpul este ploios sail cnd frigul du-

rzd png. primvara trdiil.
Cartofi, cari snt destinati pentru semnat nu
trebue s fie Incoltiti, la cas and cartofii vor ave
lugeri, trebue s. se rup, i numal dup aceea tre -
bue s se puna n plnnt.
Cantitatea de tubercule ce trebue s se puna In-
tr'un culti variaz dup mrime, $i anume: tuber -
culele de o mrime mijlocie putem pune ntr'un cuib
3, comptnd cel putin pe 5 vreji de la fie -care tu-
bercul, iar tuberculele cele mici png. la 4 bucati.
Cnd cartofii se pun eu sapa ori cu casmaua, se
pun tot -d'a -una de nisce meni mai dibaci, cari dej
ail mai pus mai de multe ori, i cari snt obicinuiti de
a Cine adevrata distantd ntre linii cuiburi pe
care le indir agricultorul.
Cultura de intretinere.
Indatd ce rsar micii vreji e bine s se dea o sapa,
care se numesce sapa ntiil, unii agricultori nsd
snt de opiniune a n locul sapes s se dea o grap#
energica, care aduce mai mult bine vegetatiunei car -
tofului, de ct sapa, si tot de o data e si mai eco-
nomica. Prin o grapare energica se smulg buruie-
nile cele rele, i plnntul se mruntesce, aerul, c .l-
dura, umeila, vor strbate cu nlesnire.
Cnd vrejii ail o nltime aprpe de 50 c. m. trebue
stipati, iar cnd ncep a nflor trebue musuroitl
imediat. Musuriele se fac ct se pte de marl,
spre a put pstr mal bina umeila de care tu-
berculele ail trebuint pentru desvoltarea lor.
(sflrgitul In No. viitor) V. S. Moga.

O cugetare
Timpul este stofa din care e feut viata. Cnd
timpul ni se pare scurt, nsemnz cd viata e bun.

www.dacoromanica.ro
INS ALBINA

BeOa urmrile ei (1).

Acei ce ail obiceiul de a bea dilnic fr ca vr'o dat

s ajung la cea-ce se numesce betie acut, ca Si cei-l-alti
adic cari se mbat, ajung, am spus-o, la acela0 sfirsit
anume: mbolnvirea trupulu si srcia punge:.
La inceput, adic dup ce cine-va a avut obiceiul de a
bea, timp care variaz dup felul fie crui om a parte fr
ca vr'o dat acel timp s fie prea mare, la nceput, dic,
vine putin bl creia nu i se d destul bgare de sm
i anume : vine o arsur la stomac, lips de poft de mn
care , i chiar cnd voesce s mnnce bolnavul nu ia de
ct tot lucruri piprate, iuti, srate, afumate, etc., adic
tot mncri iritante; incepe s aib duren de cap, minele
ncep s tremure, limba tremur, nu mai are dragoste de
munc, se las tot a lene plcndu . mai mult s stea de
gba de ct s muncsc. Dac ii vine in minte tine la
sntatea lui se duce i se arat la un doctor care in tot-
d'a-una are s-1 cunsc bla. Bolnavul inc mai are n-
tr'insul tragere de inim si dac doctorul il intrb, dnsul
spune c In adevr are obiceiul de a bea cte putin,
pcat mrturisit pe jumtate Si dac atunci ascult de sfa-
tul ce-1 d doctorul ,si anume s nu mai bea, el se vin-
dec 0 se face iar om. Dar din nenorocire la cel mai multi
bolnavi patima e mai tare ca judecata 0-0. face socotla,
socotl gresit, c pte doctorul nu 1-a cunoscut si c nu-
muai a i-a spus de gba, dar c el nu e betty cum e
altul de ex. Stan sail Bran, i in urma socotelei acesteia
gre0t, ce-si face, nu ascult de sfatul care i se d, con-
tinu a duce viata de pn acuma a c se mboln-
vesce mai tare. Atunci iar se duce la doctor, spune c nu
mai pte mnc, il ustur tare, pared ar ave un crbune
la stomac, capul l dre, nu mai are mintea judecata
ca mai de demult, i vine grt, vorba i se incurc ca si
judecata, minile ii tremur tare, nu mai pte dorm
cnd adrme visz tot visuri rele si urite care-1 fac s tre-
sar din somn si c in sfr0t nu-,si mai pte cuta de trc-
(1) Veil' No. 36

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1169

burile lui pentru c mere slbesce. Inca este timp ca bolt

navul s fie lecuit, dar de asta data mai gre, pentru c
trebue sa is doctoril, trebue s tie rnduiala la mancare si
nu pte manca ori si ce.
Tot nu asculta, de si se isbesce cu capul de pragul de
sus tot nu vrea sa -1 vada pe cel de jos; iSi nchipue ca
doctorul prea a fost aspru cu el, c el nu e tocmai betiv
si cnd o s alba cu ce, are s se arate la alt doctor care
e mai milos; pin atunci ins continua. a duce viata lui in
felul ca pin acuma, continund a bea.
Atunci lucrurile se schimb, se mbolnvesce mal tare
$i partea din trupul lui care e mai slab se mbolnvesce
mai tare si as ajunge la fel de fel de ble cari nu mai a
leac. Unii, la cari maiul (ficatul) e slab, capt dropic, a-
dica se umfl pintecele, face ap in el, se umfl picirele
si mre; altul la care inima e mai slab, i se intresce vi-
nele si mre tot cu umfltur; altul la care rrunchii sint
slabi mre tot de dropic; altii la care creerul e mai slab
ajung de rmn far vorb, cu o mn si un picior mrte
(mle), nu mai pte umbl, nu pte lucr si devine o sar-
cin pentru acei cari sint hrdit ca sa -i ingrisca; alti,
si acestia slut mai norocosi, de o data din buni teferi si
sdraveni cum era, cad din picire si mor de o data dup
o zcere de cte -v csuri. Altil in sfrsit inebunesc si nea-
mul, copiii, nevasta si tovarasi lui sint siliti s -i interneze
intr'o cas de nebuni.
Iata unde aduce neascultarea, iata unde aduce patima
betiei, si nc astea cte le am insirat nu skit de ct ca-
suri1e cele mai obicinuite; cte n i mai slut inc sfirsiturile
betivului ?!
*
* *

$i daca ar fi numai mrtea trupsc a betivulu tot nc

lucrul nu ar fi asa de periculos, dar clin nenorocire trebue
s ne mai asteptm si la alte isprvi cari t:e sint dato-
rite betiei. Omul betiv cat a trait nu a fcut de cat s ri-
sipsc tot avutul lui pentru c pe de o parte 1-a but iar
pe de alta, o data cu butura rachiului, s'a but si mintea
si ceea-ce i-a mai rmas in pung i-a fost furat si jefuit
pe cnd el nu-si ave mintea intrg.
Averea lui se risipesce, nevasta si copii rmn pe dru-
.Albina. 74

www.dacoromanica.ro
1170 ALBINA

muri si and el a murit, in loc sa capete plr.sul si parerea

de rat a cebra cari rmn dupa el, nu capata de cAt bles-
teme si pared de rail ca nu a murit mai de demult ca sa
rmna cev si.tpentru copi.
Trebue p data sa intre In mintea "fie-caruia ca belia este
vatamatr; daca menii nu ar mai bea ar fi mai bogati
si nu dr c e bea tt starea lor, ci nenorocirea e ca
o risipesc pentru c nu-sl a' mintea ir.trg.
Daca omul nu ar mai bea, alta ar fi averea lui; darile
ar fi mult mai usre, pentru ca curtile ar fi pline de vie-
tli, cosarile pline de producte, omul cu nevasta sanatosi
dac sint sntos, pot s muncsca, s-si crsc copii
ca sa fie meni vrednici si ludati si sa le lase si avere
ca de o dat s rmie meni cuprinsi, iar .nu de la in-
ceput inhmati la saracie, la chin si la necaz.
Un medic.

Biserieia si Sela din Busteni

ajestatea Sa Regele a bine-voit s

dispun ca In tte comunele de
pe domeniile Lornei s se
malte cate o frums biseric
$i cate un falnic local de c61.
Acsta 0 In comunele de pe do-
meniile sale propril. Trebue s
mrturisim cu sufletul plin de bucurie c Majes-
tatea Sa a dispus ca s se fac tot ce e posibil
pentru ridicarea intelectual, moral i material
a locuitorilor de pe aceste propriettl.
Pild vrednic de cugetarea gi simtirea strmo-
$ilor nostri, care ddeatl In vit fiind si o parte
pentru sufletul lor spre binele general! Pild vred-
nic de urmat de totl Romnil de inim cu dare
de mn !
Satul Butenl e aprpe o creatiune a Majesttil
Sale. ce frumos viitor IT este reservat, ccl e a-
eiat In positiunea cea mal plcut dupA valea Pra-

www.dacoromanica.ro
 ALB[ 1171

heveT! Ac cu cheltuala MajestatiT Sale s'a ridicat

biserica, cla $i casa de locuit pentru preotul bi-
sericiT.
Dam ac ilustratiunile acestor institutiunT Regale
spre a fi admirate i de cititoriT noitri, a dupa
cum le-am admirat noi c.nd le-am viut.

Biseriea din tifteni.

Amintim ca biserica din Bu tenT a fost ridicata

din temelie de Maj. Sa Regele In amintirea pre iu-
biteT i uniceT sale fiice Maria.
Sfintirea acesteT biserici s'a facut cu mare solem-
nitate In iiva de 8 Septembre 1889.
www.dacoromanica.ro
e1a primera din Bulteni.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1173

Vom cauta s comunicm cititorilor notri tot

ce s'a f .cut pe domeniile CorneT, caci mult $i bine
s'a fcut, fr. s se cunsc. de tt suflarea ro
m nsc. . .

,-
M. S. Regele, A. S. R. Prineipele mo$tenitor, I. P. 8. S. ]Sitropolitul
Primat $i rposatul Episeop al Rmnieului in privdorul biserieii de la
uqteni in diva sHntrei.

A fost fericit momentul, cnd s'a ales adminis-

trator al acestor domeniT d-1 In Calenderu br-
bat cu mult. pricepere, Yntelepciune inim. D-1

www.dacoromanica.ro
1174 ALBINA

Calenderu a tlcuit a de bine cugetarea i inten-

tiile Maj. Sale, cum rar se pote ntmpla.

D-1 I. I(alenderu,

Dm aid chipul acestui brbat, care a pus

ochiT mai cu sm pe biseric $i c16. ca inijlce
pentru ridicarea poporului nostru rural.
P. G:

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1175

MUSCA COLOMBACA

cst musca, dis de popor musca rea, apare in

fie -care prim -vara de la 15 Aprilie pn la
15 lunie. Singura parte a taril nostre care e
expus acelel musca snt judetele: Mehedintl,
Gorj, Rmnicu- Vlcea $i Dolj. Ele vin in gru-
purl marl $i stilt frte pericolose pentru vitele domestice,
ccl acul cu care se servesc :a ntep fnd otrvitor,
animalul este expus; a mur. Relele ce fac aceste insecte
snt destul de simtite, cad in anul 1897 ail murit in judetul
Mehedintl 40 bol $i vacl, 30 bivoll $i bivolite, mal multe ol,
porci, etc.
Nu numal animalele sufer de ntepturile acestor insecte,
dar s'a vdut casur cnd chiar omul a cdut victima n-
tepturilor lor.
Un soldat recrut fiind concentrat pentru instructie 60 dile
pe and se afl in front a fost ntepat la plpa superir
a ochiului stng. Dup 8 ore a fost. imposibil- s mal des-
chid ochiul. In cele din urm inflamatia dispr, dar ve-
derea ochiulul fu perdut $i soldatul reformat. In ora$ul
Severin, in prim-vara unul an, ail suferit mai multi sol-
dati, dar din fericire casurile n'a fost att de nefaste ca
pentru acellalt.
Poporul necunoscnd locul de unde apar aceste marl gru-
pull de insecte a creat diferite legende. Cea mal cunoscut
dintre legende e a lui Iovan Iorgovan (Hercule.)
In acst legend/ se spune c un $rpe devenind mon-
stru in mrime, fiind-c se scld in fie-care di in Mile de
la Mehadia, a fost omort de Iorgovan, care a srit cu ca-
lul de pe o stnc de marmur pe care se vd urme de
copit de cal, dou urme de om $i mai multe de cAine $i
care se afl $i ast-di In mijlocul Cernil.
Capul acestui monstru fost dus de ap in Dunre $i
de acolo a intrat ntr'o pe$ter. Din capul acestui $rpe
apar in fie-care an multime de musce ale cror urme sint
atilt de cunoscute.
Acst legenda se cnt chiar $i ast-dl de totl Romnil
din Banat.

www.dacoromanica.ro
1176 A Li31 A

Musca Colombac l-a luat numele de la ruinele vechiului

castel Colombacz aezat pe -malul drept al Dunrel in ti-
nutul Serbia, care exista i ast-dl In apropiere de Severin.
Pe vrful celel mal malte stand din acele regiuni se v6d
de la distant opt turnurl avnd o nlGime pn la 25 me-
tri; dou din acele turnuri slut aecjate pe marginea Duna-
rei, turnurile snt unite prin zidurl inane, parte din ele d-
rmate parte conservndu-i forma co a avut.
Intrarea In acest castel s'a fcut pe ap, fiind-c chiar
asta-di este imposibil a intr prin cele-l-alte prtT fiind In-
conjurate cu zid ;peste drum, pe malul stng al Dunrel In
tinutul Ungariel se afl un zid vechi malt pn la 9 metri,
cela-ce face a se admite prerea cum c acel zid a fost im-
preunat prin lanturl de fier cu castelul Colombacz oprindu-
se ast-fel cursul pe Dunre i prin mijlocul acesta putn-
du-se lu taxa corbiilor cari trecea prin aceste locur!.
Dup felul constructiunil se dovedesce c acest castel da-
tz de pe timpul Romanilor; c In apropiere se afl dru-
mul lui Traian care 1-a construit ca loc de ntrire In pri-
mul rsbol ce a avut cu DaciT.
Traditiunea popular spune c o regin, Irena, a fcut
acest castel ca loc de refugi In cas de ar fi fost invins
In rsboul ce a avut cu o sor a el.
In timpurile mal aproviate de noi se crede c subtera-
nele acestor ruine ar fi focarul grupurilor de musce Colom-
bace ce les in fie-care an, ns asta-cj! niel poporul nu mai
crede acsta.
Pe cnd eram elev al cle! normale din Severin m6 du-
sesem de vacanta Pascelul acas la tara departe pn la 55
chilometri. Dup terminarea s6rbtorilor voi! a m6 napoi
la c61. Pe la jumtatea drumulul unul din ce! dol cal de
la trsura fu ntepat a de r6 de aceste insecte In cat
pleopele ambilor ochi se inflamara i calul abe vede,
fiindu-ne inposibil a continua drumul. Dup 2 ore ntep-
turile ce le ave pe corp cum i In cavittile nasale infla-
mndu-se, pe sr calul a murit cu tte ngrijirile ce i-se
dduse.
In anul 1893, luna Aprilie, cnd plec prima generatiune
de musce i cea mai periculs, aflal, prin adjutorul unlit
medic Veterinar Srb care m6 conduse la albiile rurilor
Timoc, Pek, Mlava 0 Morava In apropiere de Colombacz,

www.dacoromanica.ro
 AT. BIN .\ 1177

ca albiile acestor rur Sint locul de reproducero al aces-

tor insecte, cad dupa ce s'ail fcut musce din oule depuse
ad de generatiunile anulul precedent, atunci lasa si ele
ou in locul de undo ail provenit; apo plc spre a se nutr
cu snge de animal.
Aceste insecte snt de marimea tintarulu cu care se si
asmn, membrele snt in numr de sse, prevc}ute cu
inele albe negre, prima preche de piclro este mai lung
de cat cele posterire.
Tratamentul animalelor in contra nfepture acestor in-
secte. Este bine ca vitele sa nu fie scse la psune de cat
in timpul nopti, Inainte de rsaritul srelu si dupa apune-
rea lui, in timpul c}ilei tinute in locuri umbrse $i aprate
cu fum de paie umed sail gunoi ; in timpul ploios nu mai
e nevoie de acst aprare. Cnd vitele snt ntrebuintate
pe camp in munca agricol si vor fi atacate de aceste in-
secte, atunci s se ung imediat partiie putin prse cu
uleiurl grase, petrole pcura care tte mpedica a face
r otrava acestor insecte.
Daca o vita a fost lipsit de acest tratament, $i expus
ntepaturei acestor insecte, atunci s se ung prtile atacate
cu unt prspt, bi reel, sail saramura 50010
D. Balnc
T.-Severin.

pENTRU pRE]VII

itntem In ajunul distribuirei de recompense elevilor silitor

din $clele ce conducein. Ele nu corespund scopulu urmrit,
caci totul se reduce la o parada care ne impresionz mo-
mentan pentru ca a doua li sa reintre totul in tacere.
La premi in multe casuri sa cumpr $i se distribue crtl
nefolositre.
$i apo cit.!' Scolari, din eel premiad, in timpul vacantei mal
pun mina pe carte ?
Experien %a ne dovedesce cu prisosint ca aprpe niel unul $i
iac de ce:
Unii sunt re %inut de printi lor spre a le ajuta la muncil;
al %i mai liberi se indeletnicesc cu de -ale jocului, lar feti %ele snt

www.dacoromanica.ro
1178 ALBINA

ntrebuintate tot la nflorirea gospodriel. Agii c crtile rmn

teate, aruncate pe o polit ori pe o mas $i numal la nceputul
anului scolar viitor, cnd se d lista de crti, slut scuturate de
praf, $i observate dac nu cum-va e vre-una folositre. Atunci
premiul igi are valrea lui; contrar, e asvrlit cu un introit di-
spret.
Din cele espuse pn aid result c gustul cetitulul nu e nc
destul de desvoltat In popor $i, motivat $i de faptul c n'avem
nidi crti potrivite nivelului cultural al masei $i care se rspund
nenumratelor ei nevoi ;
Propun:
S se dea drept premi tablori cari s represinte Voivoii de
frunte a trilor romne ca : Alexandru I. Cuza, Miha Vitzu;
Stefan cel Mare; Tudor Vladimirescu etc.
Folsele: a) In citi-va ani clasele stenilor or,senilor vor fi
inpodobite cu figuri mrete din istoria nmului nostru, care fi-.
guri sunt necunoscute lor.
2) Simtimntul national s trezesce, cad prin observarea ta-
blourilor, printele narz copilului, ori vice-versa, tte faptele
ce se raprt la acel Voevod la tara nstr;
3) Se mic,sorz numrul autoritatea tablourilor strine, in
special a celor rusesci, de care satele din Moldova sint inun-
date, aduse fiind de jugnari.
4) Chiar eel nestiutori de carte se ncrc a povesti bucti
din viata Voivoiilor, a cror tablou l are sub ochi acsta
o cunosc din experient, cci in anul trecut am dat 24 tablouri
Cuza Vod, premi. EI bine, printii copiilor le-a ncadrat fru-
mos si fie-care 1-a a,selat pe al WI la locul de onre ling i-
cnele religise. Srbtorile, cnd se duc unii la altii, privesc
tabloul cu nesati, l observ in tte amnuntimele privind
chipul blnd si senin a nemuritorului Voivod care mai de care
se intrec a povest faptele-i marl glorise, a,s c pe nesimtite
se cultiv ei, cultiv pe copii lor i simtimintul patriotic prinde
rdcinl !
In fie-care an s se dea cte o serie, tinnd $i o cuvntare re-
lativ la tabloul acela.
Tabloul Cuza Vod costa 25 bani bucata i se vinde la ii-
arul Opinca Romn, strada Eminescu, Bucuresci.
Eugenia I. Tisescu.

DE TINUT MINTE
Nu tot ce lucesce este aur.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1179

SERBARI DE 10 MAIIJ
In comuna iierenil- de-jos (V1asca).
6
.iva de 10 Mai s'a serbat in comuna rural Mereni-de-jos
(Vlasca) cu o deosebit solemnitate. Initiativa a plecat de
la gcla din localitate, prin nvlrtorul diriginte, d-1 Dem.
Mndricel, care a voit s probeze c a sosit timpul cnd
$cla rural, pe li:ng instructiunea $i educalriunea tinere-
tulul, trebue s fie in acelasi timp $i oscl de educatrie
nationala pentru stnul Romn.
Pentru a face ca reu$ita acesteff serbrt scolare, cu caracter
patriotic, s fie cat mai mare, d-sa pe de o parte a luat ntele-
gere cu colegil din comunele vecine, iar pe de alta s'a adresat
att d-lui revisor scolar al judetrului Vlagca, cat $i d-lut sub-pre-
fect al plsiff Neajlov-Glavacioc, cu rugciunea de a particip la
serbare.
k O program amnuntit precis ordinea In care trebula s se
desf$re totul.
tin diminta pe! de 10 Mai, elevii $clelor din Crevenicu-
mare, Letca-veche, Letca-nou $i Mereniff de sus, aranjatl In sec-
tiunl de mars, cu drapele $i trompete, condu$i de nvZ>rtorit res-
pectivi, d-nil C. Spni,teariu, C. Prahoveanu, Trifu $tefnescu $i
M. Popescu, sosesc in comuna Merenii-de-jos, ndreptndu-se spre
$cl, unde snt primiti de elevil corpul didactic de act, d-1
Dem. Mndricel $i Gh. Popescu, In strigte de tura. D-nil n-
vttori: M. Bulceanu (Tm$esc!), Gh. Dinulescu, (Blejescl), Gr.
Dinulescu (Purani), Ancu Mitrofan si N. Rdulescu (Flmnda),
Pr. N. Stnculescu (Obeden), D. Mirescu (Nebuna Velea), nepu-
tnd veni cu elevii din causa distan>re, sosesc unii singur, iar
al tif Cu familiile.
n aceiasi ordine, ca gi elevii, $i condu$i de gefii de garnisn
respectivl, sosesc $i soldatii din Mereni de sus, unit! la margi-
nea comunei, cu cet din Merenil-de-jos (in total peste 150).
Dintre elevii $clelor ntrunite (peste 250 elevi) se recrut$z
50 spre a forma corul, iar cet-l'alti deosebit, soldatii, se aran-
jaz In fata sclel, de o parte st de alta a locului destinat au-
toritlilor, unde ia loe invttorii, Primariff cu consilieril co-
munali, d-nit Th. Popescu, arendas, (Mereni-de-sus), Anastasiu,
adjutor de subprefect, L Gh. Crciunescu, dirigintele of. Obedeni,
$i alte persne de consideratie.
La orele 10, cnd totul era pregtit, sosesce d-1 Gh. Popescu
Ciocnel, Revisorul $clelor din jude>r. Vla$ca, cu d-1 Dem. G-
$tianu, subprefectul plgil; gornistiff sun primirea, solda(iff pre-
sint armele, tar elevii $i publicul asistent (peste 1500 persne)
ntmpin cu un puternic tura pe noi sositff.
Serbarea se deschide cu Imnul regal= cntat de corul elevi-
lor, acompaniat si de musica instrumental, dupa care d-1 Re-
visor scolar tine o cuvintare festiv asupra insemnttil faptelor
istorice car! formz motivul acestel serbr, In legtur cu as-
pirairiunile nstre nationale.
Dupa terminarea slujbei bisericescl d-1 sub-prefect al pl$il,
iea cuvntul i resumnd punctele culminante din istoria patriei,

www.dacoromanica.ro
1180 ALBINA

scte in relief factoril cari art lucrat mai mult pentru libertate,
cultura si independent, gracie crora statul Romtin a ajuns la
locul de onre si demnitate tel ocupa asta -li; compara tre -
cutul cu presentul, insista mai mult asupra strii attuale si spune
a vom fi cu att mai bine, mai mari si mai respectat, cu ct
dragostea de neam si de movie va fi mai mal mare si mai puter-
nic in inimile nstre.
Corul rspunde prin Imnul regal si Multi an! triasc
Apol, a incheiere, unul din elevi Cine o mica cuvintare, ar-
tnd cine ail fost Romnil, cine sunt, vi cine vor fi si cum trebue
sa ne purtm, ce datori! avem, pentru a ajunge acolo unde aspirm.
Dupa amiaz s'a fcut o escursiune la pdure: din apropierea
loculu! istoric Stefenly.
Fie -ca exemplul de la Mereni sa fie imitat in tte jude %ele
tarii romnesc, pe viitor.
De la Hcroni.
..
10 alaif in Cmpn-Lung.
Cu ocasia ilei de 10 Maid, s'a fcut la Cmpu-Lung o frums
serbare gcolar de catre scla normal Carol I.
Inca din nainte d-1 director al acestei scoli anuntase pe elvi,
c dupa ce se va defila, naintea colonelului regimentului Mus-
cel, vor face irnpreun o escursiune la Bughea. Sosind iiva mult
asteptat, top. elevii se scular si se gtir mai de dimint ca
de obicei.
La ora 9 scla de aplica tie, clasele I si II normalelfr arme,
mpreun cu clasele III, IV si V cu arme, sub conducerea c-
tor-va elevi de clasa V-a, se strnser in grdina scolii pentru
a mai repet ate-vit miscri.
La ora 10 sosind d-1 capitan Serbnescu, scla pornesce sub
comanda d-sale, spre mnstirea Negru-Voda, in formatie de
coln de companie pe semi-plutne, att clasele normale ct
si cele primare de la aplicatie si avnd in frunte patru cornisti
tot dintre elevi.
Acolo ce! cu arme a intrat in curtea mnstiri, iar cei-l-ali
a rmas afar. Dup solemnitate, d-1 colonel plc sa primsca
defilarea in dreptul centrului bulevardului.
E de ajuns acum s spun, c scla normal Carol I a de-
filat prea bine, producnd admiratia ntregului public Cmpu-
Lungean.
Dupa prnz, se ntrunesc la gimnasiul orasului toti-elevii gim-
nasiului si toti elevii scle normale si ai sclei de aplicatie si
elevii scleloi- primare.
Dupa ce s'a oprit putin in grdina publica si corul a cntat
imnul regal elevii ssclei normale a plecat spre Bughea, in-
sotiti de d-1 director Scurei si mai multi domni profesori si de
domnii-institutor! a! sclei de aplicatie.
Ajungnd afar din oras, se opresc puin pe un platod, undo
elevi cnt i jc mai multe jocuri; apoi pornesc nainte.
Sosind la ughea, elevi! ail cntat, s'a jucat si ail stat pina
pe sr, and s'a ntors in oras inarcati cu fiori si ramuri
verll.
In oras d-nii profesor! s'a desprtit; iar,d-1 director al sc-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1181

lei normale ajungnd acas, pune pe elevi de intonz imnul

regal $i apo tine un cuvnt in care indmnh' $i imbrbatz pe
elevi la munch', le desvolt sentimentul national si termina' cu:
Triasc MM. LL.! Triasc AA. LL.! Triasc dinastia ! Tra-
iasciz Romnia! ! Trel strigte de ura pun vsduhul in mi$care !
Felicitm pe d-1 director al scolii normale Carol I cad el a
dat un vi exemplu de luat aminte, pentru educatiunea tine-
rimi.
Terminm prin a spune c, petrecerea scolara data de d-1
Scurei, directorul $clei normale din Cmpu-Lung, a fost una
dintre cele mai frumse i, prin urmare demne de imitat.
G. I.
.La Bicaz.
In iiva de 10 Malt' la orele 91/, a. m. a plecat de la $cla din
satul Bicaz, elevii sclelor din comun, eu drapelele lor. La orele
10 ail ajuns la biserica catedral din Bicaz, unde s'a svir$itun
Tedeum de catre parohul Vasile Mrculescu. La acest Tedeum
a fost fat un numeros public.
La orele 11 ail plecat de la biseric scolarii si tta adunarea,
ctre primrie, unul din cele mai frumse locale din judetul
Nmtu, fcut de Administratia Domeniulu Cornei. Ajun$i la pri-
inrie, nvtatorul $clei din Bicaz, a rostit o cald cuvntare,
spunnd stenilor faptele marete ce s'a adus la indeplinire in
4lua de 10 Mai, in diferiti ani, indemnnd a o serba ca pe una
din cele mai mari srbtori nationale. Dupa acsta elevii, ail in-
tonat Imnul National. Apo s'a recitat de catre elevi,
mai multe poesi istorice. Toti asistentii a ascultat eu mare a-
tentie, privind cu drag la tnra generatiune, audindu-i vorbind
asa de frumos. In urma s'a mai intonat cite-va cntice natio-
male $i apoi ail plecat ctre $cla din Bicaz. Pe drum elevii a
cntat Des?tpta-te Romne.
Pe la unul lI s'a dat la to ti colarii o masa din partea d-lor:
dar I. Trifon, Gh. Popovici, O. oia, C. Ionescu, Cuparencu, H.
Pop, Grulik, Preotul V. Mrculescu, G. Nica, D. Olteanu, I. Gri-
goriu, C. Ghimici, A. Ghelase si G. Grintescu.
Dupa masa copiii s'a jucat cu mare bucurie pn pe sr.
C. R. Teofanescn Gribincea.
Invtiitorul $clei din Bicaz, judexul Nmtu.

Contra omit .ilor

La 16 Martie a. c. s'a pus basele unei societti pentru prote-
jarea animalelor folositre :?i a cuiburilor i stirpirea insectelor
vh'tmatre agriculturei format dupa Statutele publicate de Al-
bina No. 21, compus din elevii $cle sub pre,sedinta subscri-
sului. Constituirea s'a,si aprobat de d-1 Revisor scolar respectiv, L N.
Ciocan. Ca membri activi sint elevil :?clei, cari pina aii au dis-
trus peste 2.800 fluturi, omili, coropijniti Si lacuste; iar ca mem-
bri de onre snt 42 persone din localitate, ce cotisz cu cate
un lea anual.
N. Ghinescn.
InvStiitor, Jugur-Musce

www.dacoromanica.ro
1182 ALBINA

Balul din comuna Strnii- dejos.

In comuna Strnil- dejos, judetul Putna, dupa iniciativa luat de d -nit
Stan tiusu, Gh. Tagc, lnvttori, Gh. Vrnclanu2 primarul comunei, N. Di-
moitin, functionar fiscal, si M. Aburel, comerciant, s'a dat un bal in ara
de 24 Mai.
Scopul era s se adune un fond pentru cumprare de crt! de premi!.
A luat parte $i notabili! din comunele vecine: Crucea- de -jos, Crucea-
de -sus, Minen!, Tifesci, Vitnesci, Clipicesci $i din urbes Panciu ,si
chiar persne din Foc$anl.
S'a petrecut pin la iu si s'a realisat o sum:bunicic.
h. T.

Multumire :
D. St. Anastasia, dirigintele scle! din Hlucesci (Roman), aduce mul-
tumir! d -lui M. AndrIes, notarul atelel comune, pentru c a dat mare
sprijin $clel la tte nevoile mai ales a nlesnit s tapete materialul
didactic necesar.

Adrese catre Redactie

Revista e de mare valre cred cd va aduce inuit fotos c scopul
propus va fi realizat. Albina a ajuns deja In unghiurile cele ma! de-
prtate i mai ascunse ale tarii.
Coatu
Invttor, Banca, Tutoya,
*
V aducem calde $i vi! multumiri $i v vroim c}i1e multe de fericire
intregului comitet al reviste! Albina..
D. lonescu
Com. BAdenl-IIngurenl.

Nu pot exprim de ajuns admiratiunea In fata armoniosulu! 'sunet

ce caracteriz aripirele Albinei pe care d- vstr, sub impulsiunea
celui mai nobil scop, o faceti s sbre pn in colibele cele mal mo-
deste ale tranulul nostru.
R. T. Popeseu-Gorgota.
aucuresc.
iE

Cu mare bucurie $i mngiere sufletsc citesc Albina. la care snt

abonat. Numal gratula v pot la ask bine nemerit alegere de a des-
volt invt pe srmanul popor. De-v D-t}e ca 4elul care v n-
sufletesce ac} s fie durabil $i s v ajunget! tinta 61 scopul care vi
1-ati propus.
P. Grattan
i Cleja, jud. Bead.

Incredintm felicitrile nstre intregului comitet al reviste! Albina.D

Primim cu bucurie $i citim cu piacere acst revistil. Este sublim sco
pul ce v'at! propus.
Pr. Sachelar I. Costchescu
Vaga; 01t.
s

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1183

Sintern pe deplin multumiti de acst revist, fund o carte de mare im-

portant pentru populatia nstr romn.
Pr. Mirodot I. Mateesen
Gura BouluI, Olt.
Pr. Mirodot Pavel Constantin
veta, Olt.
Radii Vlceann
Invttor, Vata Olt.
s

Scopul afnt ce-1 urmresce revista Albinal a umplut de bucurie tte

inimile, earl cuget si simt romnesce. Ea fund ndreptat ctre tr-
nimea romn, se csnesce prin mrgritarele ce propag, s'o desmor-
tsc din letargia de care este coprins, fcnd -o se ridice ochil in sus
si s cunsc, cine as fost strmosii nostri, cum am venit aid, ce sin-
tern, si ce trebue s facem in mijlocul poprelor de cari sintem incon-
jurati. Deosebit, se csnesce ca s arate, c si noi avem o literatur,
pe care trebue s'o cunscem.
Urez din inim viat lunga Albinei.
Pr. St. Ioanescu
Paroli in ctunul Hotarani, BlahnitaMehedinSI.

INFOR,1/IATIUNI

D -1 M. Lapescn, inteligentul si harnicul nvttor din Brosteni, ji.d.

Sucva, a fost numit director al orfelinatului Principele Ferdinand
din Zorleni. Iat un merit rspltit.

Ziarul Rumnischer Lloyd,. cu ncepere de la 1 Iunie a trecut in

posesiunea d-lor G. Albrecht si M. W. Schroff.

D-1 dr. C. IRtrate, a instituit un premiti de 500 lei pentru cele mal bune
memori relative la Chromatica satencilor romne.
S'aa primit 73 de memorii, mai tte de la invttorii si preotii sa-
teni. Premiate ali fost urmtrele: 1) Al d-lui In Moraru, nvttor di-
riginte, comuna Tesila, jud. Prahova.
2) Al d-lui G Rizescu, nvttor, comuna Plevna, jud. Rmnicul-Srat.
3) Al printelui N. Brzeanu, comuna Zavalu, jud. Dolj.
4) Al d-lor M. Lupescu si I. Teodorescu, nvttori comuna Brosteni,
jud. Putna.
5) Al d-lui M. Balaban, ilvttor diriginte Valea-Sc, jud. Putna.
6). Al d-lui G. P. Salvia, comuna Smulti, jud. Covurlui.
Comisia, care a cercetat memoriile aa font compus din d-nil dr. A.
O. Saligny, M. Vldescu si I. Petricu.

Absolventilor sclelor normale de institutori si institutre din tall,

li s'aa dat urmtrele lucrri Inscris pentru obtinerea diplomei de ca-
pacitate.

www.dacoromanica.ro
1184 AL BINA

Absolventilor si sclelor normale de iiistitutorT si institutre din tar,

li s'a dat urmtrele lucrri inscris pentru obtinerea diplomei de ca-
pacitate.
I) Din limba romn: Fo losul escursiunilor scolare.
2) Din limbs german : O traducere din limba romn in cea ger-
man, fr dictionar.
3) Din Matematic :
a) Intr'un aliagi de 20 chilogr., snt 13 chilogr. de metal precios.
5.450 chilogr. din acest aliagii eu cte chilogr. dintr'un alt aliagi cu
titlu de 0,520 trebuiesc topte, pentru a obtine un aliagi cu titlu de
0,600?
b) Se are o sfer cu rada R. Prin ce punct al diametruluT trebue tt
sfera printr'un plan, ca suprafata cea mai mare, s fie medie propor-
tional intre suprafata cea mal micA si suprafata sferei intregi ?
Aplicatie la casul cnd R = r5+1.
4) Din desemn : O masA pe care este asedat un sfesnic cu luminarea
ntr'nsul.
(Complex frte frums, dar destul de capritios).
s

Rugm pe toil domnil, earl nit bine -voit a neprocur abonamente,

si n'ait trimis neit baril persnelor sub- scrise In liste, s bine -vo-
iaselt a ne -1 inaint de urgentil.
Asemenea rugitm pe toil domnil, cart ne -ati cerut abonamentul fie
pria scrisorl fie prin eiirtl postale, sit bine- voiasctt a ne trimite cos -
tul. Credem cA dupit 37 de numere printite, avem dreptul a cero sit firn
achitahT, fill% zadarnice si
dent inutili.

POSTA REDACTIEI

G. T. Puta.--Imposibil absolut de publicat cum ni s'a trimis, cci in-

tinderea revistei nu permite. Am luat nota: atta putem face. Multumim
de comunicare. Era bine dacA stieam suma ncasat si beneficiul rea-
lisat. '
Gr. N. Coata. Este asedat in sumarul unuia din numerile din va-
cant.
Cl. V $c41a ormalt. Birlad.Cu mare prere de r nu vA putem sa-.Y-f "
tisface cererea. Se va comunica pe cale oficial.
G. I. CAmpulung. Lipsa de spati ne-a oprit a o public in intregul
ei. Avem multe de acestea si trebue s satisfacem pe toff. Fr suprare.
Tutulor preotilor de pe Valen Cernel jud. Vilcea. Tabloul de parohii nu e
inca definitiv stabilit de sf. Sinod. Afar de acsta trebue presentat si
Corpurilor legiuitre. Vom cut s ne procurm acest tablo.

www.dacoromanica.ro