Muntii Poiana Rusca

Asezare
Ocupa sectorul central al Carpatilor Occidentali.

Limite
Valea Muresului (N)
Culoarul Bistra (S)
Depresiunea Hateg (E)
Dealurile de Vest (V)

Geneza
Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Occidentali, ramura a Carpatilor
romanesti, inaltati in cea mai noua orogeneza orogeneza alpina.
Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a
doua parte a Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor
cristaline.
Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra
geosinclinalului Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura,
care a inaltat lantul alpino-carpato-himalaian.
M-tii Poiana Rusca s-au comportat in timpul ultimelor faze orogenetice din Neozoic, ca un bloc
rigid, suferind evidente afundari.
Prezenta culoarelor tectonice, al Muresului si al Bistritei a facut ca acest masiv sa apara distinct
izolat de celelalte masive vecine.
In Badenian a avut loc o puternica fragmentare tectonica, ce a dus la formarea unitatilor joase.
Definitivarea inaltarii muntilor Poiana Rusca se realizeaza la inceputul Cuaternarului, la
infatisarea lor actuala contribuind actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare, care
prin eroziune si acumulare au modelat vai, terase.
Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare:
eroziune eoliana si fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet,
dizolvare pe roci solubile carstice.

Litologia
Muntii Poiana Rusca sunt alcatuiti in cea mai mare parte din sisturi cristaline, cu intercalatii de
calcare si alte roci sedimentare.
Rezistenta diferita a rocilor la eroziune genereaza aspecte variate ale reliefului.

Caracteristici generale. Relief

desi sunt masivi, cu aspect de cupola, acesti munti au altitudini scazute, altitudinea maxima fiind
de 1374 m in Vf. Padesu. Fata de altitudinile de peste 1300 m din partea centrala, acestea
scad in mod treptat ajungand sa coboare la mai putin de 500 m in vecinatatea culoarelor vailor
din imprejurimi.
spatiul montan se termina prin zone piemontane, dezvoltate mai mult sau mai putin in toate
directiile.
Culoarul Muresului
o este in nord, fiind o trecere naturala dinspre Transilvania spre Campia de Vest,
o are o succesiune de ingustari si largiri pe parcursul sau.
Culoarul Bistrei
o in sud, corespunzand unei linii de dislocatie
o loc de trecere a unor drumuri inca din antichitate; aici este trecatoarea Poarta de Fier a
Transilvaniei (700 m), pe cumpana apelor ce desparte Bistra (afluent al Timisului) si Raul Mare
(afluent al Streiului)
Depresiunea Hateg
1
 o situata la est
o s-a format in urma scufundarii fundamentului cristalin si a colmatarii sale ulterioare cu depozite
sedimentare.
o este drenata de Strei
o aceasta depresiune forma in antichitate zona centrala a Daciei lui Decebal
o aici se gasesc ruinele orasului construit de romani, Sarmizegetusa Ulpia Traiana
o in perioada feudala era numita Tara Hategului

Tipuri genetice de relief

relieful structural
suprafetele de nivelare la sfarsitul mezozoicului unitatea a fost supusa actiunii factorilor
exogeni, formandu-se suprafetele de tip peneplena: Poieni (1000-1300 m), modelata in
Danian-Paleogen, deasupra ei ridicandu-se martori de eroziune (Padesu-1374 m, Rusca-
1355 m). Miocenul si Pliocenul corespund cu formarea urmatoarelor doua suprafete de
eroziune, respectiv Padureni (600-900 m), intens umanizata pe latura estica, unde este si
mai bine dezvoltata si Deva (400-550m).
relieful petrografic
pe sisturile cristaline relieful este accentuat maturizat, cu culmi greoaie si vai adanci
in calcare relief carstic (doline, falii, vai oarbe, sohodoluri, pesteri, chei)
in formatiunile sedimentare (conglomerate, gresii, marne) se inregistreaza o fragmentare
mai accentuata.
relieful fluvial
Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;
Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in rocile dure). In depresiuni, unde sunt
roci sedimentare mai moi vaile sunt mai largi
La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Clima
Factorii care influenteaza clima:
Pozitia geografica - apar influente de natura oceanica.
Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de
temperatura in raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.
Fragmentarea reliefului - in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv
acumulari de aer pe fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi
scazute.
Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, M-tii Poiana Rusca se inscriu in
caracteristicile generale ale climatului de munti josi, cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-
6C, precipitatii abundente (800-1200 mm); vanturile de vest;
Climat de depresiune cu temperaturi medii anuale mai ridicate (8-9C) si precipitatii de 800-900
mm/an.

Apele
Reteua hidrografica este reprezentata printr-o mare densitate de ape curgatoare, ce fac din acesti
munti un adevarat castel de ape.
Bega (afluent al Tisei) izvoraste din M-tii Poiana Rusca
Cerna (afluent al Muresului) izvoraste din M-tii Poiana Rusca
Streiul in cadrul Depresiunii Hateg , separa M-tii Poiana Rusca de M-tii Sureanu; primeste
ca afluent pe Raul Mare.
Muresul delimiteaza M-tii Poiana Rusca de M-tii Apuseni
Bistra delimiteaza M-tii Poiana Rusca de M-tii Tarcu si Muntele Mic.
Provenienta apelor este pluviala, nivala si subterana.
Lacuri: de acumulare: Lacul Cincis (Teliuc) pe Cerna.
Apele subterane sunt reprezentate prin ape freatice, de mica adancime, lipsite de continuitate si
influentate de precipitatii.

2
 La Calan si Deva sunt izvoare bicarbonate.

Vegetatia
Factorii care influenteaza vegetatia:
fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile
uracand pe culmi, iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.
altitudinea vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

Padurea
Etajul stejarului (Quercus robur) apare in Dep. Hateg si pe culmile mai joase (mai ales
gorun -Quercus petraea- si amestec cu alte specii de ulm -Ulmus foliacea, carpen Carpinus
betulus, tei-Tilia cordata, T. tomentosa); la marginea depresiunii si la poalele muntelui apare
subetajul stejar - fag, care urca pana la 700 m.
Etajul fagului (Fagus silvatica) urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul
de amestec) urca pana la peste1300 m.
Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de
lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna
Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.
In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul
(Canis lupus), vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa
(iepurele), fie din etajul coniferelor (caprioara -Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare
varietate de pasari: mierla, pitigoiul de munte, ciocanitoarea, cinteza.
Fauna acvatica este reprezentata clean si mreana, iar mai sus lipanul si nisiparita.

Solurile
Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.
Solurile argiloiluviale (cenusii si brun roscate), numite si argiluvisoluri se intalnesc in Dep. Hateg si
in muntii mai josi.
Solurile brune si brune acide numite cambisoluri sunt favorizate de un climat racoros si umed.
Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice(sarace in humus).
Acestea se numesc spodosoluri.
Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate hidromorfe (lacovisti) ca si
soluri halomorfe. In luncile raurilor se dezvolta soluri aluvionare de lunca.

Populatia
Populatia este formata in regiunea marginala aproape in exclusivitate din romani. Pe margini,
indeosebi in orase, exista si grupuri semnificative de maghiari (Deva, Hunedoara).
Sporul natural este redus.
Densitatea populatiei este mai mare la contactul cu regiunile marginale (Hateg, Mures, Bistra) fiind
de 50-75 loc./kmp. Densitati mari, de peste 100 loc./kmp, se afla in zona Hunedoarei si a Devei,
industria bine reprezentata aici constituind zona de atractie a fortei de munca. In interior densitatea
este mai redusa fiind de sub 25 loc./kmp. Partea de nord a muntilor (tinutul Padurenilor) este mai
bine si omogen populata.

Asezarile
Desi are altitudini mari aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-
1200 m inaltimile sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru
fan, pastorit sau de exploatare forestiera.
Asezarile rurale
Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile
netede.
3
 1. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:
satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor
montane
satul linear, cu concentrare pe vai
satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane
2. Dupa numarul de locuitori sunt:
sate mici (sub 500 loc) in munte
sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni
sate mari (1500-4000 loc)
3. Dupa functiile economice
profil agro-industrial
pastoral
forestier
minier (Ghelari, Teliuc, Ruschita, Muntele Mic)
functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale

Asezarile urbane s-au dezvoltat ca reflex al intensificarii activitatilor economice si social-culturale.

In Dep. Hateg se remarca:
Hunedoara (peste 81.000 loc), cu combinat siderurgic, cu furnale, otelarii si laminoare,
fabrica de aglomerare a minereurilor, dar si cu obiective turistice.
Hateg (sub 25.000 loc), situat pe Raul Mare, cu industria conservelor de fructe si rezervatie
de zimbri
Calan (sub 25.000 loc), pe Strei, cu industrie siderurgica si ape clorurate.
In Culoarul Muresului
Deva (peste 78.000 loc), o asezare veche, astazi centru industrial.
Simeria (sub 25.000 loc), oras aparut in sec. al XIX-lea, ca nod feroviar.
In Culoarul Bistrei
Bistra (Otelul Rosu) (sub 25.000 loc), cu vechi traditii in industria metalurgica

Resursele
In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.
Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este
folosit in industria de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin
chimizare.
Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea ovinelor si bovinelor.
Terenurile arabile sunt restranse, dar in depresiuni sunt valorificate in diverse culturi (orz, ovaz,
secara, porumb, cartof).
Apele alimenteaza acumularea construita in scopuri industriale: L. Cincis (Teliuc) pe Cerna,
afluent al Muresului.
Resursele subsolului sunt reprezentate prin:
minereu de fier: Ghelari, Teliucul Inferior
minereu de cupru: Muncelu Mic
minereuri complexe: Ruschita, Muncelu Mic
marmura: Ruschita, Caprioara
andezite: Deva
Din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Industria
Industria energetica
Pe baza unor materii prime energetice aduse din alte regiuni (gaz metan din Depresiunea
Transilvaniei si carbuni din Depresiunea Petrosani) au fost construite mari centrale ergetice
Mintia-Deva (una din cele mai mari termocentrale din tara), Calan, Hunedoara si Bistra.
4
 Industria metalurgica este bine reprezentata si dezvoltata datorita resuselor de minereu de fier.

industria siderurgica la Hunedoara, Bistra, Calan si Nadrag.
Centru siderurgic Hunedoara foloseste in prezent minereurile de fier din Poiana Rusca
(la care se aduga minereuri aduse din import prin intermediul nodului feroviar Simeria),
huila din bazinul Petrosani, calcar siderurgic de la Sandulesti-Turda, gaz metan (adus
printr-o conducta), mangan (adus din zona Vatra Dornei). Are instalatii complexe:
cocserii, furnale, otelarii, laminoare. A fost un timp (1950-1975) principalul centru
siderurgic al tarii.
La Bistra si Nadrag se produc laminate, iar la Calan, fonta si semicocs.
metalurgia neferoasa cuprinde exploatari de minereuri complexe
Constructiile de masini sunt concentrate la Hunedoara, Deva, Simeria (reparatii de material rulant).
Industria materialelor de constructii - la Tomesti articole de sticlarie.
Lemnul este prelucrat in centrele din jur (Hateg, Deva, Carasebes, Bistra).

Fondul funciar
dispune de terenuri arabile concentrate pe margini (indeosebi in zona Strei-Hateg) si pe culmile
netede din partea de nord-est.
pasunile naturale favorizeaza cresterea bovinelor si ovinelor.
in zona Hateg-Strei exista plantatii pomicole ale caror produse sunt prelucrate la Hateg

Caile de comunicatie sunt concentrate pe margini.

Pe Valea Muresului magistrala 2 trece prin Simeria si Deva.
La Simeria se face conexiunea cu linia transcarpatica electrificata Filiasi-Petrosani-Simeria
Cai ferate locale (Simeria-Hunedoara, Caransebes-Hateg)
Soselele au traiectorii similare.

Obiectivele turistice
sunt concentrate la Deva (Cetatea Devei), Hunedoara, Hateg (rezervatia de zimbri), Calan (baile
cu caracter local, folosite inca din timpul imperiului roman), Sarmizegetusa Ulpia Traiana (fosta
capitala a Daciei romane), zona Ruschita, Tinutul Padurenilor, Lacul Cincis.