TEHNICI I INSTALAII PENTRU

RECICLAREA MASELOR
PLASTICE

Student: Motoroi Cristina Mihaela

Disciplina: Instalaii pentru Reciclarea Deeurilor

Grupa: 744
CUPRINS
1.Definiia deeului
2.Proveniena maselor plastice
3. Cum se recicleaz diferitele tipuri de plastic?
4. Fluxul tehnologic de reciclare a maselor plastice
5. Echipamente i instalaii pentru reciclarea maselor plastice
6. Memoriul de calcul
7. Concluzii
8. Bibliografie
 1. Definiia deeului
Deeul reprezint partea dintr-un material sau materie prima care este nlturat in
decursul unui proces tehnologic de prelucrare in vederea realizrii unui produs sau ca
urmare a unor activiti umane, si care, in general, nu se poate valorifica direct pentru
realizarea acelui produs sau n cazul activiti respective.

Figura 1: Deeuri din mase plastice

 tiai c :

Descompunerea plasticului poate dura sute si chiar mii de ani?

Reciclnd un deeu de ambalaj din plastic se economisete energia
necesara funcionrii unui bec de 60W de 6 ore?
Din 6 deeuri de ambalaje din PET se poate face un tricou? Se pot fabrica
si alte produse noi, precum covoare, machete, nclminte, umplutura
pentru haine de iarna sau saci de dormit si chiar jucrii?

Puine probleme sunt astzi att de ignorate, dar in acelai timp att de importante ,
precum daunele aduse de ctre oamenii mediului nconjurtor. Naiuni ntregi, in goana dup
creterea nivelului de trai, devin partenere realitilor industrial mari consumatoare de resurse
naturale.

Bazndu-ne pe tehnologiile existente, pentru ca fiecare persoana din lume sa ating

nivelul de consum din tarile puternic industrializate, nivelul necesar de resurse natural ar trebui
asigurat de patru planete asemntoare Terrei.

Dar noi nu avem dect o singura planeta.

Pentru ca dorim sa supravieuim i s prosperam pe aceasta planeta mica cu resurse

limitate de apa, pmnt si aer curat, trebuie sa acionm cu nelepciune si responsabilitate.

Produsele ambalate nu mai sunt demult o marca a bunstrii, ci a normalitii-nimeni nu

poate concepe astzi viaa de zi cu zi fr ambalaje; pe msur ce nivelul consumului de diverse
mrfuri a crescut, cantitatea de ambalaje puse pe piaa a crescut dramatic, devenind o reala
problema de mediu, cu implicaii in viaa noastr de zi cu zi. Nu putem trai fr beneficiile
ambalajelor, dar nici nu putem trai ignornd problemele rezultate in urma transformrii acestora
in deeuri. Soluia europeana, adoptata implicit si in Romania este aceea a rspunderii extinse a
productorului- transpusa in legislaia romneasca prin Legea 211/2011-iar organizaiile de
transfer de responsabilitate au rolul ndeplinirii unor obiective clare, in temeiul acestei legi.
 2.Proveniena maselor plastice

Masele plastice (plasticul, plural plasticele) sunt produse sintetice de

natur organic, anorganic sau mixt, care se pot prelucra uor n diferite forme, la cald
sau la rece, cu sau fr presiune.

Figura 2: Simboluri pentru mase plastice

n 1908, chimistul Jacques Brandenberger descoper celofanul, a crui denumire

o patenteaz n 1912. n 1909, belgianul Leo Baekeland inventeaz prima materie plastic
sintetic, care avea s i poarte numele: bachelita. Fritz Klatte breveteaz, n
1913, polimerizarea unui gaz, clorura de vinil, i obine policlorura de vinil (PVC).
Datorit proprietilor sale (rezisten chimic, greutate mic i pre redus) PVC-ul a avut
un puternic impact n domeniul tehnologiei conductelor i instalaiilor.
Primele materiale plastice au fost produse din transformarea materialelor naturale.
n anul 1859 au aprut fibrele vulcanizate, n 1869 a aprut celuloidul i n 1897 galitul.
Primul material sintetic aprut (1908) a fost rina fenolformaldehidic numita bachelit.
Exista numeroase procedee de fabricare a materialelor plastice. O gleat, o sticl, o
casc de motociclist, o plan de windsurfing sunt toate fabricate din diferite tipuri de
plastic. Pentru fiecare obiect, trebuie ales materialul plastic care are calitile cele mai
potrivite: suplee, rigiditate, rezisten la oc, elasticitate, transparen, greutate mic. In
general, produsul de la care se pornete in fabricarea materialelor plastice este naftul, un
produs obinut in rafinriile de petrol. Naftul este un amestec de diferite molecule de
hidrocarburi. Acest amestec este adus la temperaturi nalte in prezenta vaporilor de apa,
ceea ce provoac ruperea moleculelor de hidrocarbura si obinerea de molecule mai mici,
molecule de etilena. Etilena este molecula pe care se bazeaz ntreaga industrie a maselor
plastice.
 Deeurile solide totale (TSW) sunt lucrurile pe care oamenii le arunca in fiecare
zi. Acestea provin din agricultura, minerit, industrie. Deeurile solide municipal (MSW)
sunt gunoaiele pe care oamenii le produc in case si unde lucreaz. Acestea conin diverse
gunoaie, inclusive hrtii, material plastic, aparate vechi, gunoi de uz casnic, mobilier
folosit si orice lucru pe care oamenii l arunca departe de case, scoli, firme.
Managementul deeurilor este o problema cruciala nu numai pentru tarile in curs de
dezvoltare, ci si pentru tarile dezvoltate. Cu toate acestea, deeurile din plastic, ca parte
componenta a deeurilor municipale solide reprezint o problema pentru
biodegrabilitate, si prin urmare, pot rmne in mediu pentru o perioada considerabila de
timp si pot transporta multiple probleme.

Cea mai mare parte a produselor din plastic sunt obinute din petrol, o resursa
naturala limitata.

In prezent, exista peste 40 de tipuri de plastic, fiecare cu o compoziie chimica si

proprieti diferite care le fac potrivite pentru o anumita utilizare.

Plasticul este utilizat pe scara larga pentru fabricarea de produse si ambalaje,

datorita avantajelor sale cumulate: uor, rezistent, igienic, estetic si reciclabil.

Exista doua mari categorii de materiale plastice: termoplastice si termorigide.

Termoplasticele reprezint 80% din materialele plastic produse in prezent.

Termoplasticele se refera la materialele plastice, care por fi formate in alte

produse prin retopire sau transformarea prin diferite forme prin aplicarea cldurii si
presiunii. Acestea sunt uor de reciclat in alte produse, si include polietilena, de nalt
densitate (HDPE) utilizate in conducte, rezervoare de combustibil auto, sticle, jucrii si
de joasa densitate(LDPE), utilizate in pungi de plastic, se agata de film, containere
flexibile, polipropilena(PP), policlorura de vinil(PVC),utilizate in rame de ferestre,
podele, sticle, film de ambalare, de izolare prin cablu, carduri de credit si produse
medicale( exista sute de tipuri de polimer termoplastic, iar noi variante sunt in mod
regulat in curs de dezvoltare; in tarile in curs de dezvoltare numrul de material plastic in
uz comun, cu toate acestea, tinde sa fie mult mai mici), polistiren(PS),
polietilentereftalat(PET),etc.

Materialele plastice termorigide conin rini alchidice, ester, poliuretan, etc.

Acestea alctuiesc restul de 20% din materialele plastice produse. Ele nu pot fi retopite
sau returnate , si sunt prin urmare, sunt dificil de reciclat. Ele sunt uneori la sol si folosite
ca material de umplutura. Acestea includ: PU(poliuretan) folosit pentru acoperiri,
finisaje, roti dinate, diafragme, perne, saltele si scaune auto, epoxy pentru adezivi,
echipament sportive, echipamente electrice si automobile, fenolii pentru cuptoare, mnere
pentru tacmuri, piese auto si placi cu circuit.

In zilele noastre, materiile prime pentru materialele plastic provin in principal din
produse petrochimice, dei iniial materialele plastice au fost derivate din celuloza,
materialul de baza al tuturor formelor de viaa a plantelor.

Granulele din PP(polipropilena) provin in general de la ldiele pentru fructe,

folii, mosoare, flacoane, diverse alimente, etc. si sunt folosite ca materie prima pentru
produsele injectate si suflate( folii, saci, etc.). Sunt utilizate in recipient pentru alimente,
cutii pentru baterii, cutii pentru sticle, piese si fibre auto.

Granulele din PE(polietilena) pot fi de doua feluri: de joasa densitate, care provin
din deeuri de folie de la ambalare caserole si tvi pentru alimente, etc. si de nalta
densitate, care provin de la navetele de buturi,lzi pentru pine,pentru alte produse
alimentare, bidoane, butoaie, etc.

Granulele din PET(polietilen tereftalat) provenite, in general, de la deeurile de

ambalaje de la buturi( apa, sucuri, bere, etc.) sunt transformate in fibra PET utilizata in
producia de textile, automobile, filter, mobilier si banda PET utilizata la ambalarea
cartonului ondulat, elementelor metalice, materialelor de construcii, baloilor de fire si
fibre. Sunt utilizate in sticle, covoare si ambalarea produselor alimentare.

Deeurile din PS(polistiren) provin in general din ambalaje de unica folosina de

servire a alimentelor, tvi de expunere a diverselor produse alimentare, capace, pahare,
flacoane, tvie, etc. Sunt utilizate in containere de produse lactate, casete de banda, ceti
si farfurii.
 Figura 3: Structura polipropilenei: Carbonul este albastru, Hidrogenul gri

n industrie (industria de automobile, de exemplu), exist o micare n cretere n

vederea reutilizrii i reprocesrii din materiale plastice pentru motive economice, precum i de
mediu, cu multe exemple meritorii ale companiilor n curs de dezvoltare de tehnologii i strategii
de reciclare a materialelor plastice.

Figura 4: BMW H2R caroserie din fibra de carbon ntrita

Nu numai c este din material plastic realizat dintr-o resurs neregenerabil, dar este, n
general, non-biodegradabile (sau procesul de biodegradare este foarte lent). Acest lucru
nseamn c de multe ori gunoi uldin plastic este tipul cel mai neplcut de gunoi i vor fi vizibile
timp de sptmni sau luni, iar deeurile vor sta n gropile de gunoi de ani de zile, fr a degrada.
Mai mult de 20.000 de sticle de plastic sunt necesare pentru a obine 1 ton de plastic.
Se estimeaz c 100 de milioane de tone de materiale plastice sunt produse n fiecare an. Media
european arunc de departe materiale plastice de 36 kg n fiecare an. 4% din consumul de
petrol din Europa este utilizat pentru fabricarea produselor din plastic. Unele tipuri de saci de
deeuri din plastic sunt fabricate din 64% plastic reciclat. Materiale plastice ambalate totalizeaz
42% din consumul total i foarte puin din acest lucru este reciclat.
Cu toate c exist, de asemenea, o cretere rapid a consumului de materiale plastice, n
curs de dezvoltare, consumul de materiale plastice pe cap de locuitor n rile n curs de
dezvoltare este mult mai mic dect n rile industrializate. Aceste materiale plastice sunt, cu
toate acestea, de multe ori produse din materii prime importate scumpe. Exist un domeniu de
aplicare mult mai larg pentru reciclare n rile n curs de dezvoltare din cauza mai multor
factori. Costurile forei de munc sunt mai mici; in multe ri exist o cultur existent de
reutilizare i reciclare, cu sistemul asociat de colectare, sortare, curarea i reutilizarea "deeu"
sau a materialelor utilizate. Exist adesea un "sector informal", care este ideal pentru a lua cu
privire la activitile de reciclare la scar mic. Astfel de oportuniti de a ctiga un venit mic
sunt rareori ratate de ctre membrii sraci din mediul urban. Exist mai puine legi pentru a
controla standardele de materiale reciclate (acest lucru nu este de a spune c standardele pot fi
reduse - consumatorul va cere ntotdeauna un anumit nivel de calitate). Costurile de transport
sunt adesea mai mici, materiile prime low cost ofer un avantaj n lumea de fabricaie
competitiv. Utilizarea inovatoare a mainilor fier vechi conduce adesea la costuri reduse de
intrare pentru prelucrare sau fabricare.

O problem comun cu reciclare maselor plastice este faptul c materialele plastice

sunt adesea alctuite din mai mult de un tip de polimer sau poate fi un fel de fibre adugate
materialului plastic (compozit) pentru a da putere adugat. Acest lucru poate face recuperarea
dificil.
Pentru a determina dac un material plastic este un material termoplastic sau
termorigid, s ia o bucat de srm chiar sub cldur roie i se apas n material. Dac firul
penetreaz materialul, acesta este un material termoplastic; n cazul n care aceasta nu, este un
material termorigid.
 3.Cum se recicleaz diferitele tipuri de plastic?

Plasticul joac un rol important n orice aspect al vieii noastre. Materialele plastice sunt
folosite pentru a crea produse pe care le folosim n fiecare zi, ca jucriile, mobila,
containerele pentru buturi, haine etc. De altfel, consumul a crescut exponenial fa de acum
50 de ani, dat fiind c este considerat un material destul de ieftin i care se modeleaz uor.
Cea mai mare cantitate de materiale plastice se gsete n containere i ambalaje (sticle pentru
rcoritoare, sticle de ampon, capace etc.), dar i n bunuri durabile (mobil, electrocasnice
etc.) i non-durabile (scutece, pungi de gunoi, cni i ustensile casnice i medicale etc.).

n anul 1988, Societatea Industriei de Materiale Plastice din Statele Unite ale Americii a
stabilit un sistem de codaj pentru plastic, care a rmas n vigoare i astzi. El a fost i este
menit s uureze diferenierea de ctre consumatori i reciclatori a diferitelor tipuri de plastic,
pentru o reciclare ct mai eficient. Sistemul cuprinde numere de la 1 la 7.
Cel mai uor plastic de reciclat este de tipul1 i cuprinde plasticul fcut din polietilen
tereftalat (PET), adic sticle de ap i rcoritoare, cutii de medicamente i multe alte
containere folosite pentru bunurile de larg consum. O dat procesat, PET-ul poate deveni fibr
sintetic pentru haine de iarn, saci de dormit, veste de salvare, casete, bare de main, sfoar,
alte sticle etc.
Tipul 2 nseamn plastic fcut din polietilen de mare densitate. Aici intr containerele i
sticlele pentru detergeni, nlbitori, ampon, ulei de motor sau lapte. Acest plastic se
recicleaz pentru a se fabrica jucrii, evi, sfoar i plastic pentru construcii.
,In categoria plasticelor care se recicleaz mai rar din cauza nivelului sczut de
reciclabilitate) intr tipurile 3,4 si 5. Tipul 3 este plasticul fcut din policlorur de vinil, adic
PVC, folosit pentru evi, perdele de baie, instrumente medicale, tetine etc. Ca i numrul 4
(polietilen cu densitate mic folosit la folii i pungi pentru cumprturi sau pentru sendviuri)
i numrul 5 (polipropilen folosit n diferite nveliuri plastice .a.).
Tipul 6 este polistirenul, care se folosete la pahare de cafea, tacmuri de unic folosin,
izolaii etc. Poate fi reprocesat foarte uor, mai ales n spum rigid pentru izolaii.
Cel mai dificil de reciclat sunt plasticele de tip 7, adic cele fcute dintr-o combinaie a
materialelor menionate mai sus sau din formule de plastic rar folosite. Ele sunt dificil de
colectat i reciclat din cauza nencadrrii ntr-o categorie fix. Tocmai de aceea, ele pot fi
returnate productorilor pentru ca utilizatorii individuali s nu se simt responsabili pentru
ncrcarea gropilor de gunoi.
 4.Fluxul tehnologic de reciclare al maselor plastice
Reciclarea reprezint activitile organizate, ntreprinse in cadrul unor societi,
ntreprinderi etc., care au ca scop pe de o parte, utilizarea deeurilor pentru obinerea unor
produse, materii, materiale sau a energiei secundare, iar pe de alta parte, neutralizarea deeurilor
in vederea reducerii efectelor nocive, reducerea volumului ocupat de acestea si depozitarea in
locuri special amenajate.
Reciclarea produselor uzate si a deeurilor de ambalaje din plastic contribuie la
conservarea resurselor de petrol. In scopul reciclrii, deeurile de ambalaje din plastic trebuie
colectate separat in containere dedicate si, conform legislaiei, pot fi amestecate doar cu deeuri
de ambalaje din metal.
Dup colectare, separare de metal si compactare, deeurile de ambalaje din plastic sunt
transportate pentru procesare si reciclare. Deeurile din plastic sunt sortate pe compoziii si culori
si apoi sunt mcinate, splate, aglomerate si transformate in fulgi sau granule.
Odat ce plasticul a fost colectat, acesta va trebui s fie curat i sortat. Tehnicile
utilizate vor depinde de amploarea operaiunii i tipul de deeuri colectate, dar la cel mai simplu
nivel va implica splarea minilor i sortarea materialului plastic n grupurile necesare. aibele
mecanice mai sofisticate si uscarea solara pot fi utilizate pentru operaiuni mai mari. Sortarea de
materiale plastice poate fi n funcie de tipul de polimer (termorigid sau termoplastic, de
exemplu), n funcie de produs (sticle, foi de plastic, etc), de culoare, etc.
Reducerea dimensiunii maselor plastice este necesar din mai multe motive: pentru a
reduce cantitatea de deeuri din plastic mai mare la o dimensiune uor de gestionat pentru maini
mici, pentru a face mai dense materiale pentru depozitare i transport, sau pentru a produce un
produs care este potrivit pentru prelucrare ulterioar. Exist mai multe tehnici utilizate n mod
obinuit pentru reducerea dimensiunii de materiale plastic: tierea se realizeaz de obicei pentru
reducerea iniial a dimensiunii obiectelor de mari dimensiuni. Acesta poate fi realizat cu
ajutorul unui foarfece, ferstru, etc. Distrugerea este potrivita pentru piese mai mici. Un
concasor tipic are o serie de lame acionate de un motor electric, o anumit form de gril pentru
dimensiunea de clasificare i un co de colectare prin rotaie. Materialele sunt alimentate n
toctor printr-un buncr care este amplasat deasupra rotorului lamei. Produsul de tocare este o
grmad de forme grosiere neregulate, precum fulgii de plastic care pot fi prelucrai ulterior.
Aglomerarea este procesul de pre-plastifiere plastic moale, prin nclzire, rcire rapid pentru
solidificarea materialului i n final tierea n buci mici. Acest lucru se realizeaz de obicei ntr-
o singur main. Produsul este de cereale grosiere, neregulate, de multe ori numite firimituri.

Tehnicile de prelucrare suplimentar sunt extrudarea i peletizarea. Procedeul de

extrudare este utilizat pentru a omogeniza polimerul recuperat i s produc un material care
ulterior este uor de lucrat. Piesele de polimer regenerate sunt alimentate n extruder, sunt
nclzite pentru a induce un comportament plastic i apoi forat printr-o matri pentru a forma
un spaghete de plastic care poate fi apoi rcite ntr-o baie de ap nainte de a fi peletizate.
Procesul de peletizare este utilizat pentru a reduce "spaghete" la granule, care pot fi apoi utilizate
pentru fabricarea de noi produse.

Formarea prin injecie. Prima etap a acestui proces de fabricaie este identic cu cel de
extrudare, dar apoi polimerul din plastic iese printr-o duz ntr-o matri desfcut. Cantitatea de
polimer fiind forata este atent controlata, de obicei, prin deplasarea urubului nainte n cilindrul
nclzit. O serie de matrie ar fi folosite pentru a permite producia continu n timp ce rcirea are
loc. Acest tip de tehnic de producie este utilizat pentru a produce produse turnate, cum ar fi
farfurii, boluri, glei, etc.

Suflarea de film este un proces utilizat pentru fabricarea de elemente, cum ar fi saci de
gunoi. Este un proces tehnic mai complex i necesit o materie prim de nalt calitate. Procesul
implic suflare de aer comprimat ntr-un tub subire de polimer pentru a o extinde pn la
punctul n cazul n care acesta devine un tub de film subire. Un capt poate fi apoi nchis etan i
se formeaz punga sau sacul plastic.

Exist o gam aproape nelimitat de produse care pot fi fabricate din plastic. Cu toate
acestea, piaa produselor din plastic reciclat este limitat din cauza neconcordanei materiei
prime. Muli productori vor ncorpora doar cantiti mici de material reciclat bine sortate n
produsele lor, n timp ce altele pot utiliza un procent mult mai mare din polimeri reciclate. O
mare parte depinde de calitatea cerut.

n rile n curs de dezvoltare, n cazul n care standardele sunt adesea mai mici si materii
prime foarte scumpe, exist un domeniu de aplicare mai larg pentru utilizarea de material plastic
reciclat. Gama de produse variaz de la materiale de la pantofi, ustensile de buctrie construirea
echipamentelor de birou, conducte de canalizare pentru ajutoare de frumusee.

Reciclarea materialelor plastice uzate poate fi o contribuie pozitiv la o politic de

dezvoltare durabil, integrnd ecologic, economic i social, ntr-un cadru de instrumente
legislative eficiente.

Deeurile din mase plastice care sosesc la o instalaie de sortare provin dintr-un numr de
sisteme diferite de colectare (containere de cartier, marginea bordurii i parcuri de containere) i
fluxuri de deeuri (menajere, din construcii i demolri, industriale, comerciale si agricole).

Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se realizeaz intr-o gama larga
in multe tari. Exista nc probleme tehnice, economice si structurale de depit, dar posibilitile
sunt vaste.
Cu toate ca unele mase plastice pot prea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite
cu o structura moleculara diferita. Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare in
parte. Aceasta poate fi obinut in mod eficient in fabricile unde materialele reciclabile generate
in procesul de producie sunt uor de separat.
 Utilizarea materialelor plastice prezint probleme de identificare, separare si de
contaminare. Dar acolo unde sunt suficiente cantiti de materiale reciclabile clasificabile, de
exemplu ambalaje de palei sau saci utilizai in industrie sau agricultura, reciclarea este realizata
cu succes. Cele mai scumpe produse secundare din plastic, precum cele ce provin din
calculatoare, fotocopiatoare si o gama larga de echipamente electronice similare, sunt foarte
solicitate. Spectrometrul este una din tehnicile utilizate pentru a asigura precizia identificrii
acestor materiale care, dup procesare, sunt deseori folosite in manufacturarea echipamentelor
electronice si electrice noi.
Prima etapa a acestui flux tehnologic este reprezentata de colectare, care se realizeaz in
pubelele amplasate in locuri special amenajate. De aici sunt preluate cu o main speciala de
transportat deeuri si duse ctre locaia unde are loc ntreg fluxul tehnologic.
Ajunse aici, ncepe a doua etapa, cea de separare sau sortare.

Sortarea reprezint procesul de separare si clasare a deeurilor in funcie de diferenele

dintre caracteristicile lor fizice. In principiu exista sortarea dimensionala, sortarea densimetrica,
sortarea optica, sortarea magnetica, flotarea si sortarea manuala.

n mod special n procesele de reciclare a unor deeuri, dar nu numai, se ajunge ntr-o
faz n care mai multe materiale sunt amestecate ntre ele i datorit dimensiunilor mici sau a
diferenelor mici de densitate separarea mecanic nu este posibil sau nu este suficient de
eficient. ntr-o astfel de situaie soluia este separarea electrostatic. Folosind aceast metod se
pot separa de asemenea i diversele materiale plastice. De exemplu, se poate separa cauciucul de
PVC, fcnd posibil reutilizarea acestora pentru domenii mai puin pretenioase, cum ar fi
materialul de umplutur din cablurile de energie sau diverse tipuri de dale din PVC. Separarea se
produce datorit faptului c diferitele materiale ncrcate electrostatic cedeaz sarcinile cu care
sunt ncrcate n intervale de timp diferite. n felul acesta, obligate fiind s parcurg o anumit
distan pe un tambur metalic rotativ legat electric la pmnt, se desprind de pe tambur n
momente diferite.

Pentru separarea diferitelor fracii de mase plastice, exemplu PVC cauciuc, principiul
este acelai, construcia aparatelor i reglajele sunt ns adecvate cazului concret.

In cadrul sortrii densimetrice, se folosete instalaia de aspirare. Componentele uoare

din deeuri sunt aspirate de obicei de pe o banda transportoare, de pe o sita cu vibraie sau dintr-o
sita tambur si sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele uoare pot fi: buci de hrtie, pungi
de plastic, buci de plastic, etc.

Separarea diferitelor fraciuni de material plastic dintr-un amestec de granule se

realizeaz in cazul hidrociclonului intr-un cmp de forte centrifugal. Geometria ciclonului se
realizeaz un vrtej interior ascendent prin care este eliminate fraciunea uoar a amestecului si
un vrtej exterior descendent cu ajutorul cruia se elimina fraciunea grea.
 Hidrociclonul a fost proiectat special pentru separarea diferitelor tipuri de deeuri din
plastic. Calitatea separrii tipurilor de material cu ajutorul hodrociclonului sunt determinate de
tipul si calitatea mrunirii in prealabil a deeurilor din plastic.

In cadrul testrilor fcute s-a realizat un hidrociclon cu capacitate de 1 tona/h. Materialele

plastice folosite au fost sortate din deeurile menajere. Impuritile au fost de 1 pana la 5%
(hrtie, metal, nisip). Compoziia medie era de 80-85% PE, 2-10% PS si 8-15% PVC. Testele au
condus la eliminarea 100% a polietilenei cu impuriti de 2-3% PS. Impuritile de PVC nu au
fost gsite in PE. Prin sortarea ulterioara a fraciunii grele formata din PS si PVC care a rezultat
din hidrociclon s-a obinut o concentraie de 100% PVC, pentru PS s-a obinut o concentraie de
aproximativ 95%, impuritile au fost din PVC si PE. Majoritatea impuritilor au fost eliminate
mpreun cu PVC-ul in fraciunea grea.

Sortarea optica are rolul de a separa materialele valorificabile in funcie de culoare, iar cu
ajutorul echipamentelor cu infrarou se pot sorta in funcie de tipul de material din care este
confecionat.

Cu ajutorul echipamentelor cu infrarou se realizeaz forma curbei caracteristice pentru

fiecare tip de material, iar dup evaluarea cu ajutorul unui program urmeaz activarea
mecanismului de comanda al clapetelor de evacuare, iar deeurile crora nu le sunt recunoscute
curbele caracteristice sunt eliminate din circuit. Aceasta sortare este, in principal utilizata pentru
separarea diferitelor tipuri de material plastice: PET,PS,PP,HDPE,LDPE,VC,etc.

Sortarea manuala este cea mai de ncredere metoda de separare voita si de foarte buna
calitate a produselor dintr-un amestec de deeuri.

De asemenea, si prin flotaie se ndeprteaz masele plastic din deeuri.

Compactarea deeurilor se realizeaz in vederea reducerii volumului deeurilor, in special

pentru transportul acestora sau pentru stocare. Prin compactare se reduc, astfel, costurile de
transport si dimensiunile spaiului de stocare necesar. Pentru deeurile de ambalaje din plastic
sunt recomandai tamburii cu tepi, care perforeaz deeurile de ambalaje din plastic si uureaz
compactarea lor. Se mai pot folosi maini de presare-nainte este necesara gurirea acestora sau
ndeprtarea dopului pentru eliminarea deeului si a lichidelor.

Generic, mrunirea poate fi definit ca operaia care are ca obiect reducerea

dimensiunilor materiilor prime sau materialelor sub aciunea unor fore mecanice. Materialele
solide supuse mrunirii au iniial forme i dimensiuni geometrice foarte variate i proprieti
fizico-mecanice specifice naturii acestora.

Mrunirea materialelor solide se realizeaz prin operaii tehnologice de concasare,

mcinare, granulare, tiere. Concasarea este operaia de sfrmare a unui material dur n buci
mai mici, cu ajutorul utilajelor speciale numite concasoare. Mcinarea este operaia de mrunire
fin a materialelor. Ea se efectueaz cu ajutorul morilor. Granularea este operaia de sfrmare a
unui material dur, n buci mrunte, avnd forme geometrice rotunjite. Tierea este operaia de
detaare sau desprindere a unei poriuni dintr-un material solid, prin strivire local (ceea ce
constituie tierea propriu-zis), forfecare, despicare sau achiere.

In general, curarea deeurilor plastice se realizeaz pentru deeurile care pot ajunge
materie prima secundara intr-un proces de fabricare a ambalajelor alimentare. Astfel, in
procesele de reciclare a deeurilor din plastic este importanta aceasta operaie. Curarea poate fi
realizata cu apa sau fr apa, astfel ntlnim purificarea mecanica si splarea in tamburi speciali.

Metoda de purificare mecanica a deeurilor din plastic permite ndeprtarea deeurilor de

hrtie,, carton si alte reziduuri fr apa. Ambalajele colectate de la populaie sunt presate pentru a
se elimina coninutul rmas in acestea si sunt apoi tocate sub forma de fulgi. Materialul tocat este
apoi supus intr-o centrifuga unor aciuni si deformri mecanice semnificative. Ca urmare a
acestui proces de centrifugare hrtia este descompusa in celuloza, alte reziduuri aderente fulgilor
de plastic si aluminiul fiind ndeprtate mecanic si pneumatic. Jeturi de aer sub forte mecanice
ridicate mping aceste impuriti printr-o sita. Hrtia ajuta la absorbia grsimilor si umiditii de
pe fulgii de plastic, iar materialul rezultat din procesul de purificare mecanica este de o calitate
foarte ridicata.

Procesul de splare in tamburi are doua avantaje, splarea fulgilor din plastic si sortarea
prin flotare a diferitelor tipuri de plastic. Instalaiile de curarea deeurilor pot fi uor integrate
in orice tip de instalaie re reciclare a deeurilor de ambalaje.
 5. Echipamente i instalaii pentru reciclarea maselor plastice

Instalatia reprezinta un sistem etnic, in general format din mai multe subsisteme (
constructii, utilaje, masini, aparate, mecanisme etc.) destinat efectuarii unei anumite functii,
operatii sau proces.

Figura 5: Pubele pentru colectarea deseurilor

Figura 17: Sortarea manuala a deseurilor din mase plastice
Figura 18: Schema unei statii de sortare manuala

Figura 19: Hamos EKS pentru separarea cauciucului PVC

 PVC-ul rezultat din reciclare i separare se poate extruda mai apoi sub form de granule
spre a fi refolosit.

Figura 20: PVC sub forma de granule

 Figura2 9: Compactoare tip presa pentru folii si butelii uzate

1-piston de avans pentru folie

2-piston de avans pentru balot

3-placa de aplatizare

4-butelii uzate
 Compactorul din figura2 9 este alctuit dintr-o incinta prevzut cu elemente de nclzire
si rcire, in care culiseaz din prile laterale doua pistoane. La ncrcarea foliei in incinta se
comanda att intrarea in funciune a elementelor de nclzire cat si naintarea pistonului de avans.
Deplasarea pistonului determina compactarea foliei, iar cldura furnizata de elementele de
nclzire plastifierea stratului de suprafaa al balotului format. Conectarea elementelor de rcire
produce solidificarea stratului de suprafaa si transformarea acestuia intr-o carcasa care asigura
stabilitatea balotului. Deplasarea pistoanelor in sens invers determina scoaterea balotului din
presa. Compactorul din figura b, dimensionat pentru butelii de diferite mrimi realizeaz
reducerea volumului prin aciunea plcii de aplatizare, care are pe fata inferioara elemente de
nclzire.

Figura 30: Presa hidraulica pentru mase plastice

.
 Figura 31: Bai de splare vertical

Cele mai utilizare bai de splare sunt cilindrice sau ovale, verticale, sau orizontale, cu
unul sau doua agitatoare cu palete, elice sau melc, cu funcionarea continua sau discontinua.

Figura 32: Bai de splare orizontale

1-cuva; 2-melc agitare; 3-ax cu palei; 4-sita.

 Figura 33: Baie de splare cu ax orizontal, cu sisteme variate de eliminare a materialului splat

1-rezervor intermediar; 2-dozator; 3-baie de splare; 4-sita; 5-ax cu palei; 6-motor antrenare ax;
7-zona calma de prelevare; 8-lant cu placi transversale echidistante pentru prelevare; 9-conducta
pentru alimentare cu apa proaspta pentru cltire; 10-preaplin; 11-palnie de colectare slam; 12-
conducta eliminare slam; 13-pH-metru (a); 14-dispozitiv de evacuare cu melc (b); 15-dispozitiv
de evacuare cu racleti (c).

Spaiul cuvei este mprit printr-un perete vertical, plasat la captul agitatorului si o sita
orizontala, la baza acesteia, in 3 zone: una turbulenta pentru splare si doua calme, din care, una
pentru prelevarea materialului splat si una pentru depunerea impuritilor insolubile.

Forma ovala a cuvei adaptata micrii agitatoarelor, amelioreaz circulaia apei de

splare. Agitarea si repartizarea uniforme a bucilor de material; in soluia de splare se
realizeaz prin reglarea unghiului de atac al paletelor arborilor.

Timpul de splare se determina prin viteza de rotaie a arborilor agitatorului, unghiul de

atac al paletelor si nlimea peretelui mobil.

Cltirea este o faza importanta a procesului de splare, contribuind att la ndeprtarea

soluiei de splare, cat si la eliminarea suplimentara a impuritilor.

Dup splare, 70% din greutatea soluiei de splare rmne antrenata mecanic pe
suprafaa materialului splat. ndeprtarea acesteia se realizeaz prin: stoarcere libera si
mecanica si, dup caz, prin uscare.
 Figura 34: Storctor centrifugal( a-cu sita conica; b-cu sita cilindrica)

1-palnie de alimentare; 2-carcasa; 3-sita tronconica; 4-palete; 5-corp conic; 6-cilindru; 7-

tambur; 8-paleti; 9-sita; 10-ciclon.

Storctorul centrifugal din figura este alctuit dintr-o sita tronconica, plasata intr-o
cascada. Pe corpul conic din interiorul sitei sunt fixate doua palete, cu marginile foarte apropiate
de suprafaa interioara a sitei. Corpul conic se mic cu o viteza de rotaie mai mica dect cea a
sitei tronconice. Datorita micrii de rotaie a sitei tronconice, apa legata mecanic pe suprafaa
maselor plastice este proiectata ctre peretele sitei. Materialul solid este raclat continuu de ctre
paletele ataate corpului conic si obligat sa se ndrepte ctre gura de evacuare. Uscarea este
accentuata de aerul cald creat de rotaia celor doua palete ale corpului conic.

Pe tamburul de rotaie al usctorului din figura 14 b sunt montai palei care asigura
ascensiunea materialului. Micarea de rotaie a tamburului va genera fora centrifuga care va
proiecta masele plastice pe sita de reinere plasata intre tambur si peretele usctorului. Apa de
splare care a trecut prin sita este colectata printr-o conducta aflata la partea inferioara a
usctorului. Materialul uscat ajuns la partea superioara a acestuia este evacuat printr-un curent de
aer cald intr-un ciclon, unde procesul de uscare este accentuat.

ntruct uscarea este o faza mare consumatoare de energie (cca 7000 J pentru 1 kg
apa),atenia tehnologiilor se concretizeaz in general pe reducerea coninutului de apa al maselor
plastice splate, prin metodele de stoarcere, astfel nct cantitatea ce trebuie ndeprtata prin
uscare sa fie minima.
 6. Memoriul de calcul

S se proiecteze tehnologia de fabricaie prin injectare a reperului din figur.

Tabel 6.1
Alegerea sistemului de injectare
 7. Concluzii

Metodele de reciclare a deeurilor din materiale plastice modific caracteristicile

acestora. Conform Directivei nr. 2004/12/CE, Romnia trebuie s-i intensifice eforturile pentru
a recicla 22,5% din deeurile din materiale plastice pn . Aceast lucrare evideniaz influena
reciclrilor repetate ale materialelor plastice asupra proprietilor acestora i implicaiile lor
asupra mediului.

Reciclarea materialelor plastice este una dintre soluiile proteciei mediului, este perfect
posibil, dar necesit, pentru obinerea unor produse de calitate, cercetarea influenei numrului
de reciclri asupra caracteristicilor i respectiv a parametrilor de prelucrare. Parametrii de
prelucrare sunt influenai de comportarea reologic, care s-a vzut c este dramatic influenat
de numrul de reciclri. Materialul plastic, reciclat de un numr mare de ori, este mai sensibil la
degradarea termomecanic, proprietile sale elastice sunt considerabil diferite.

De ce ar trebui sa reciclam plasticul ?

Economisim resurse naturale. Producia de plastic utilizeaz 8% din producia

de petrol a globului.
Reducem consumul de energie. Prin reciclarea unei singure sticle de plastic
salvam energia care ar putea tine aprins un bec timp de 6 ore.
Reducem cantitatea de gunoi solid care ajunge la gropile de gunoi.
Reducem emisiile de substane chimice nocive in aer.
8.Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mas%C4%83_plastic%C4%83
https://www.hartareciclarii.ro/pages/reciclareaplasticului
http://www.referatele.com/referate/fizica/online9/PROIECT---REPRELUCRAREA---
VALORIFICAREA-MATERIALELOR-PLASTICE-PRIN-REPRELUCRARE-
referatele-com.php
http://www.scritub.com/stiinta/chimie/Valorificarea-materialelor-pla43621.php
http://www.agir.ro/buletine/2082.pdf
https://prisacarudaniela.wordpress.com/2012/11/08/importanta-maselor-plastice/
http://www.lumeatacurata.ro/ce-reciclam/plastic.html