ANUL XXVII, No, 12 DECEMBRIE 1928

1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111I11 11111111111111111111111111111111I l I I I I I I I I Ill I I I I111111111111

ALBINA Revista pentru popor

Mulcts Don:nului cu Pnurscu! Slant

IIIIIII I I11111111111111I I I I I I 11I1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111I11111111111111111111111111111111

Peful 8 lei

www.dacoromanica.ro
438 ALBINA"

ALBI N A
REVISTA PENTRU POPOR
REDACTIA $I ADMINISTRATIA LA FUNDATIA
CULTURAL A REGELE MIHAI I"
STRADA LATINA No. 10
Redactor : APOSTOL D. CULEA
Administrator : GR. TEODOSSIU
IESE IN FIECARE LUNA
Abonament pe an 100 lei ... pentrn antorit#ii 130 lei
Fiecare numr cuprinde 48 pagini in loc de 32.

REVISTA ..ALBINA" A FOST INTENIEIATA IN ANUL 1897

DE SPIRU HARET. A AVUT UN .CONIITET DE CONDUCERE
COMPUS DIN D-NII: P. GARBOVICEANU, GH. ADAMF,SCU,
1. OTESCU, P. DULFU, V. S. MOGA, N. NICOLAESCU,
GR. TEODOSSIU $I AL TH

CUPRINSUL
Econ. D. Furtun: Credint $i poezie.
A1. V.: Steaua din Betleem.
Florale Dalbe : Colind de numele Domnului.
Ion Boldur: Srbtorile Crciunului in vremurile vechi.
Ladislas Reymont: Gsca de Crciun.
Vasale Solmaru: Crciunul la noi $i la alte neamuri.
C.: Ct s'a baut la noi in 1926.
Red.: Puterea cooperatiei romane.
Doctorul L.: De ce avem guturai?
L.: Cineinatograful vorbitor.
Preota Alex. Mateevici.: rn Betleem.
V. Mgnreanu : Vulpea (poveste).
V. Hozosu: S mai radon].
FELUR1TE
Jules Lemaitre: O veste de Crciun (pentru copia).
Red.: Poveste fr cuvinte.
Tabla do n:aterie.

www.dacoromanica.ro
 C r e d i n# p o e zi e
Blnde tainice, par'c mai de vreme dec,t ori-
cnd, au sosit srbitorile de iarn. Copiii le au pre-
simtit li-au iesit nainte. La bisEric, moy dasclul
a dat cantare dunzi celui dintiu. Christos se naste,
slviti-L !"
Si bietandrii nostri, cu inimi crestine, ori vor fi
auzit ori nu, vorba e c s'au pus pe lucru : zugr-
vesc staua, o mpodobesc In fel Qi chipuri, i pun do-
potei ; invat c.ntrile celor trei Crai, colindele, Mog-
Ajunul, Vicleimul, Sorcova cea vesel mbFlsugat
in cuvinte bune pentru un An nou. Pretutindeni pre-
;tiri n lumea oopiilor. Ei si "dug r,ndurile, si
alctuiesc ceata". Tu vei zice urtura", tu vei pocni
din hiciu, tu vei struni buhaiul, eu voiu striga, indem-
nand boii : hi, hai!" si plug ca al nostru nu va
mai fi !
Dareu?
Tu, cu traita $i cu fluierul. . .

Asa-i pe la noi in prea,jma srbtorilor de iarn.

Cu o lun mai 'nainte rsun bucuria prevestitoare,
repetitia sfintelor obiceiuri strbune, desfatarea ini-
milor tine, e. Dar nu e numai pe la noi a$a.
Far si stie c ei, cu aceasta, zidesc temelia su-
fletului popular, uite-i, dragii si bunii copila6i, cum se
mai intrec de pe acuma cntnd duios Florile dalbe!"
Inca. putin si ziva NaQterii minunate va veni.
Aceasti zi deschide usa celor doua. sptmni de sr-
btori pentru inimile crestine romane ale copiilor
nostri.

www.dacoromanica.ro
440 ALBINA"
Ca pe o punte de our trecem cu totii, dela aceast,
zi, ctre zilele Anului ce vine. i cine oare e cnth,-
retul, poetul inspirat al acestor clipe mari ? Tineretul,
micii puiQorii de Romni eu suflete drepte
mimi creytine.
Din capul locului, cnd glasurile for nevinovate
ncep a cnta:
Seara mare -a lui Crciun,
Cnd s'a nscut Domnul bun
Fiorile dalbe !
qi pn&'n ziva de incheiere a Stelei, odat eu sfr itul
srbtorilor, cnd se face imprteala ", fapta vredni-
cilor urtori 4 i colindtori ne umple sufletul de cele
mai nobile simtiri. CAW idei crefotine, ct& iubire de
Tara in cuvintele for !
Fiecare casa., fiecare gospodar eu patru pereti e
in graiul for gazda lui Christos ". Se poate un oaspe
mai ales in csuta fiecaruia ?
Copila$ii din Maramureq ca i cei din Basarabia,
f &r a mai pomeni de cei din Muntenia i Moldova,
cu aceleagi vorbe bune melodii dulci, se grbesc a
slavi pe Christos, Dumnezeul mntuirii, pruncul cava
mai mic dect dn$ii, nscut in ieslea din Betleem,
mititel infietel ".
Noi ca noi, dar ei ll cnt qi il vor cants, caci
nu s'a scris in zadar : Din gura pruncilor Qi a ce or
ce sug se va lauda" ; o laud& curata, gingav
qi cu totul miastr, in duhul trecului nostru celui
mai adnc.
Cu ochii la ieslea sfnt, preamrind pe Christos,
copilagii Romani din cele patru unghiuri ale Daciei
renviate vor cinsti Anul mntuirii strignd :
Bunk, dimineata la Moq -Aju n,
Intr'un teas bun !
Unii pregtesc lui Christos ,.,leagn de fir galben ",
altii !egnel de argintel ", altii leag &n de aur" ; unii
pat de iarb ", altii pat de mtas ", altii pernigoar
galbena ", unii i vor pone tichiut aurit" in cap,
agezand lng& scuticile scumpe ,.Evanghelia deschis"

www.dacoromanica.ro
 AESBINA 441

nmbrita, de cete de ngari lng jeturi de argint" ;

A

pn si paitele din iesle se vor nlta arznd ca faclii

cle bucurie ; si ce nu vor face altii ?
Unii cnt Florile dalbe", c'asa-i obiceiul locului.;
altii Leroi Doamne" ori ^Leroi Doamnele", ori numai
Doamnele". Altii zic printre stihuri ca si mos das-
ca,lul la biseric, ce sfrseste mereu cu alelui a n o
Leroi", ori Sfnt Vasile Sfnt" ori Bunul Dumnezeu"
ori, altii mai de lume, Verde fiori de mar" ca In cn-
tecele de gradin si de tar. Maramureseanul zice in
l'imba lui : Christos, Domnul nost", iar Romnul de
pe malul srbesc al Dunarii va incheia cu : Domnul
Christos Doran"...
Dar ia gnditi-v o clip si veti vedea c ei cu
totii la un loc urzesc aceeasi cantare crestina, unifi-
ea,toare de gnduri si de simtiri :
O nastere de 'mprat
Iisus cel luminat...
Astfel, spre a desface un sir de ma,rgritare ale
aceluias suflet popular roman si crestin, copilasii tu-
turor Romnilor ncep cinstirea srbatorilor de iarn.
incotosmnati de ndejde, rosii la obraz, nghetati
cremene, cntnd pe Christos cu glasuri de argint, ei
lunec pe luciul zpezii si sboar de zor pe la ferestre
ca niste porumbei.
Ba nu, vor zice ei in colind :
Noi nu suntem porumbei,
Suntem niste ngerei. . .
ngerei iubiti, cari, prin datinile si graiurile lor,
u.nesc sufieteste pe vecie o Romnie-Mare.
Econ. D. Furtuni

0e

www.dacoromanica.ro
 Steaua din Betleem
Am vzut strlucind Steaua Sa si am venit s
ne rugm luiu, citim in sfnt L Scriptur la Evanghe-
lia lui Matei, care ne spune despre venirea la Be-
tleem a celor 3 Magi din Rsrit.
Pe cnd se aflau In cltorie le-a aprut de odat
o stea ce nu vzuser nici odat, lucind pe cer tnspre
rsrit. $i tntelegnd c este un semn, o chemare a
lui Dumnezeu, au pornit intr'acolo.
$i steaua mergea tot Inaintea lor pn ce s'a o-
prit dintr'o dat atunci se gsea sus, tocmai dea-
supra locului unde au L+flat copilul sfnt. $i au intrat
tnuntru si au dat daruri s'au inchinat lui.
De atunci income cunosctorii cerului si al celor
ceresti, si-au pus de multe ori intrebarea cum s'ar
putea explica artarea stelei deos bite vzut de cei
trei magi. Era o stea neobignuit ?
O stea att de strlucitoare, ca s fie vizibil nu-
mai un scurt timp nu a putut fi dect o stea noua
sau o comet. S'ar putea ca steaua din Betleem s fi
fost o comet.
Cometele stelele cu coad aunt corpuri ce-
resti, cari miQcndu-se in spatiu devin vizibile pentru
noi numai cnd se gsese In apropierea soarelui. U-
nele apar nnmai o singur dat, altele revin In rs-
timpuri regulate. Ele se vd miseandu-se printre stele

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 443

si de multe ori formatiunea coadelor este att de sla-

b ca par ochiului chiar simple stele. Dintre come-
tele periodica, aceea care s'ar putea sa fie steaua Ma-
gilor, ar fi Cometa Halley.
Aparuta ultima data tu 1909 1910, aceasta co-
meta revine dupa o perioada mijlocie de 74 ani. Fa-
cnd calculul aparitiilor el din trecut, s'a gasit ntre
altele o aparitie In 8 Octombrie anul 12 Inainte de
Christos. Cum ziva, luna si anul nasterei lui Isus Chris-
tos nu sunt exact cunoscute, negsindu -se nsemnate
In nici o cronica a timpului si care s fi pastrat a-
ceasta data, s'ar putea ca cometa Halley sa fi fost
steaua care a luminat Magilor vremea na$terei lui
Isus. Astronomii ns, nu sunt cu toti de aceeasi parere.
A/.V.

De citit In Srbtori
Ap. Culea : Cind a fost Isus pe pcmdnt (Libra-
ria Pavel Suru Bucuresti) 15 lei.
Ap. Culea: Povestiri cu Domnul Isus Christos
(Casa Scoalelor) 30 lei.
Niculae C. Suditeanu: Din salai lui Cremene
(anecdote) ed. Cast Scoalelor 30 lei.
L Simionescu : Calendarut Gospodarilor 1929 pre
tul 30 lei. Cartea Romneasc Bucurecti.

www.dacoromanica.ro
Col ind de Numele Domnului
Asta sear -i sear mare
F/ori/e Da/be
Dar dece mi-e sear mare ?
Mi-este sear de Crciun
Cnd s'a ndscut Fiul bun
Din cea maic prea curata
Din fecioara ludat.
De nscut uncle-a niscut ?
Tot in grajdul boilor,
In mirosul florilor,
In zumzetu albinelor,
F itul frunzelor.
De infpat 1 nf$ar,
In carpe nfpurar,
Sfintii toti in brate 'I luari
Plai de munte apucar
i suir jumtate.
Puse jos s odihneasc
Si 'ndirt c se uitar,
Pe sfnt Ion l vii zur d
Ci din gur' ava-i grir :
Mi Ioane, sfint Ioane
Ia-ti pruncul i ti-1 boteaz.
Ti-1 boteaz, creptineaz".

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 445

Sfnt Ton In braje'l luar

la dreapta 'mi apucar.
Trei prae se fcurh',
Trei prae mici trecur;
Unul mic de lapte dulce,
Alt' de mir s'unul de vin
'N lapte dulce mi -1 scldar
Cu vin bun mi -1 botezar,
Cu mirul mi -1 miruir,
Dumnezeu de nas slujir,
Dar de nume ce i -a pus?
I -a pus numele Cristos,
Ca e nume mai frumos
i -i nume mai mngios.
I -a pus numele Cristos
Care'n cer s locuiasc,
Ca un sfnt s sftuiasc,
Ct e lumea s'mi triasc
Pe pmnt s'mi tot priveascr
S'mi priveasc, s'mi aleag
Pe crestini dintre pgni,
Pe tineri si pe btrni.
0 0
Fructe prefcute In fin.
Dupa doi ani de cercetiri, inginerul chimist
german Karl Hessel, a reusit s transforme ,fructe
proaspete de diferite soiuri ntr'o fin uscat n
care r,mn pstrate toate substantele nutritive ale
fructelor proaspete. Faina acestor fructe poate fi
push' in ap,, la ntrebuintare. Se pstreaz acelas gust
ca ale fruetelor proaspete. Produsul uscat este acela$
ca si la fructelele proaspete, numai c lipse$te apa.
Transformate astfel, fructele pot fi pstrate In
cantit.ti mari In depozite ani de zile.

www.dacoromanica.ro
 Srb to rirea Crciunului
n vremurile vechi
de Ion Bo/dur
Srbtorrea Crciunului e att de veche nct se pier-
de in negura vremurilor. Ca si astzi, domnitorii cei ve-
chi luau parte la serbrile Nasterii Domnului, nconjurati
de sfetnici si boeri. Iat cum povesteste un cron'car In ce
fel se srbtorea pe acea vreme Nasterea Mntuitorului
la romani.
Logoftul de al treilea primea de cu sear poruncile
pentru rnduirea serbrii de Crciun. Intrarea Domnitorului
in biseric era hotrt pentru un anumit ceas cnd toti
curtenii trebuiau s se afle nc din vreme la biseric.
: TM Episcopii se asezau, care la dreapta, care la stnga
Mitropolitului, boerii cei mari pn la vel comis si aveau
locul for hotrf, pe cnd boerii mazili sedeau mai jos
prin stranele bisericii de sus iar vel vistiernicul sedea in
strana dreapt dinspre scaunul Mitropolitului. Vel postel-
nicul, vel cmragul, vel grmticul si alti boerinasi ai cur-
tii sedeau in stranele din dreapta din apropierea Domni-
torului, pe and vel clucerul, vel logoftul, vel vistiernicul
sedeau in stranele din stnga boerilor celor mari.
Domnitorul venea dimineata la sptrie si se aseaza in
scaunul domnesc. Apoi and trebuia s se ducA la biseric,
vel sptarul ineingea sabia cea mprteasc peste amar, lua
buzduganul in mana dreapt5, tinndu-1 rezemat de umrul
sAu iar vistiernicul cel mare lua cuca si o punea in capul
vel sptarului. Domnitorul pornea apoi la biseric cu

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 447

boerii rnduiti fiecare dup nsemntatea lui, cu zapcii in

fruntea alaiului. De amndou partile alaiului domnesc
stau fustisi, adic lnceri, asezati pe dou rnduri. Lu-
mea se inchina in fata Domnitorului. In biseric Dom-
nitorul era intmpinat de Mitropolit, de episcopi, de toat
preotimea ca si de boerii mari si mici cari toti se ploco-
neau inaintea Domnitorului. Acesta, ajungnd In mijlocul
bisericii, se inchina in fata icoanei Mntuitorului si a Maicii
Domnului, apoi inaintea usilor imprtesti, iar dup aceea
se suia in strana domneasc. Dup ce se aseza Domni-
torul, boerimea se aseza si ea fiecare unde-i era locul.
Dup ce se mntuia slujba bisericeasc, si Mitrcpoli-
tul miruia pe Domnitcr, acesta cobora din stran, si
ducndu-se in mijlocul bisericii se Inchina cu smerenie.
Daca Doamna lua parte la slujb, fcea $i ea ntocmai
ca $i Domnitorul, apoi dup ea veneau beizadelele $i se n-
chinau. and era musafir vreun Mitropolit mare din alta tar,
acesta era poftit sa fie si el fata la slujb.
Dupa svrsirea leturghiei, Domnitorul mergea de Iua
anafur din mna Mitropolitului, dup el fcea acelag lu-
cru Doamna, fratii Domnitorului, apoi boerimea si Mitro-
politul. Domnitorul se suia apoi iar in strand, boerii dease-
menea ; cu putin mai 'nainte un vorr.ic de poart se ducea
la cupdrie cu un phrnicel si aducea cupa pe care o ducea
Mitropolitului. Acesta o blagoslovea si o ducea apoi la
gura. Vel paharnicul o nftigea dupa aceea Domnitorului care
intindea mna la cup, o atingea cu degetele pe cari apoi
le ducea la gura.
Boerii se ploconeau dup'aceea naintea Domnitorului, se
duceau de se mirueau $l luau anafur din mna Mitropoli-
tului nchinndu-se la icoane,
Dup ce iesea Domnitorul din biseric, cu acelas
alaiu, iesea si Mitropolitul cu tot clerul si se duceau cu totii
in Divan si s'asezau toti dup rnduial. Domnitorul po-
runcea apoi vel postelnicului sa pofteasc pe Mitropolit
gi pe ceilalti preoti la cafea. Preotii i diaconii, in odjdii,
cu icoanele in mana, cntau troparul condacul. praznicu-
lui. Mitropolitul, Domnitorul si toat boerimea se ridica in
picioare, iar preotul care a slujit liturghia dedea icoana -Mi-

www.dacoromanica.ro
448 ALBINA"
topolitului care o sruta si o da Domnitorului. In clipa
aceasta se slobozeau turnurile. Dnp ce sruta Domnito-
rul icoana, Mitropolitul o da tuturor din man in man
s o srute.
Se citeau apoi oratiile de srbtori si vel vistiernicul
da preotilor cate un galben. Dup preotii domnesti intra
iconomul, adic arhimandritul si egumenii mnstirii Sfn-
tului Mormnt, toti mbrcati in odjdii, cu sfintele icoane
in mn. Li se da tuturor cat socotea Domnitorul.
Dup ce se sfrsia cu toate aceste ceremonii, vel c-
mrasul da vel cuparului s ducA pe o tipsie de argint 2
pahare in care turna vutc (rachiu) si cofeturi. Domni-
torul bea rachiul si lua si din cofeturi. Se da apoi rachiu
si cofeturi Mitropolitului si celorlalti oaspeti. Dup cofe-
turi si rachiu vel cafegiul punea dinaintea Domnitorului
peschirul si-i da cafea. Copiii de casa dau Mitropolitului
si boerilor cafea.
DupA ce toti si-au but cafeaua, se scula nti Mi-
tropolitul si se Inchina in fata Domnitorului, apoi ceilalti
preoti la rand si ieseau din sptrie.
Pn la Grigore-VodA Ghica era obiceiul ca in aju
nul Crciunului si la Boboteaz s se facA praznic dom-
nesc la sptrie, la care lua parte Mitropolitul, episcopii,
boerii, etc.
Astzi obiceiurile s'au schimbat. Se srbtoreste si se
prznueste si acum rlasterea Domnului, dar grijile stp-
nitorilor si ale sfetnicilor se ndreapt mai mult spre binele
trii dect spre rugciune.

www.dacoromanica.ro
 Gsca de Crciun
Poveste po%neza
Cic Domnul Isus se ducea odat Cu sfntul Petru
si Iuda, dintr'un sat ntr'altul.
De atunci e multa vreme. Iar acolo unde acuma e
pmnt uscat erau blti, si acolo unde acuma vedeti tarini
nu erau dect pduri. $i tara era att de pustie c trebuia
sa strbati zeci de chilometri pn sa dai de un sat.
Domnul Isus murea de frig, s'aproape ti-era mil s
te uiti la el. Crapau pietrele de ger: er'a noaptea Craciu-
nului. Cte-si trei erau flamnzi si nici o colibi, nici un
han, nici tipenie de om ! S opreau din cnd in clad st
se odihneasc, dar nu zaboviau, cci lupii si alte fiare
slbatice se tineau dupa ei In haite si urlau de te apuca
groaza.
Sfntul Petru si luase o mzciuc teapnl, iar ludi
luase un bolovan. Domnul Isus le spuse:
N'aveti frica... Eu sunt cu voi...
Sfntul Petru si Iuda nu stiau ce-i frica, ims o fir
slbatic, rmne ori cum tot fiara salbatic si sunt tmpre-
jurri cnd tot e mai sigur s ai ciomagul cu tine,
Pe Inserate ajunser la un castel. Se gndiau c acolo
ar putea s se desmorteasca si s se odihneasc Dar
castelul era al unor nemti care ii ddura pe us afara si
i trimisera tocmai In pdure.
Sfntul Petru se irtiuri att de mutt tinea mortis
s-si iricerce bta pe capul unuia dintre ; nemti. lar I.tdi
bombnia :

www.dacoromanica.ro
4`0 ALBINA
Turbez, Doamne, turbez de manie.
Aveti rbdare. Oamenii sunt Intunecati la minte,
iat pentru ce sunt rutciosi. Maimutele si pot manca
ntre ele parul de pe spate, dar omul trebuie sa -1 ajute
pe semenul lui.
Porvi mai departe vorbindu -si sie insusi, pe cnd cei
doi ucenici, in urma lui, mergeau mereu. Frigul se ntetia;
foamea li se intrta tot mai mult. In sfrsit, tot mergnc,,
ntlnir un han.
SA intrm, spuse Domnul 'sus; poate se mai afl
pe lume oameni de treab.
Stpne, rspunse sfntul Petru, dar eu nu mai
am nici un ban.
Bunul stpn si pipai buzunarele; nu gasi nimic si
se turbur.
Nici eu, zise El. luda, mprumut -ne tu banii pe
care ii ai...
Eu am un florin polonez, rspunse luda.
Avea ins doi, dar Il durea mima ca sa -i dea.
tau, daca n'ai mai mult.
Domnul 'sus stia ea luda minte.
luda scoase din punga 28 de grosi .
Trebue sa mai fie Inca doi grosi", care s'au
vrt pe undeva, spuse el prefcndu -se ca -i cauta.
Domnul lsus lu banii. Apoi intrar in han.
Ludat fie Domnul lsus Cristos!
- In vecii vecilor! Oameni buni, buna seara. Dar
de unde Dumnezeu veniti pe vremea asta?
De prin lume, cucoan hangoaic, de prin lume
dar murim de foame si de sete; vei gasi cumva pentru
noi ceva de imbucat? Asia ne mai tragem sufletul !
Asa e, d -ne repede niste pme, adog sfntul
Petru.
N'avem pme.
Ei bine, atunci niste brnz, sau carnati.
Nici d'astea.
Atunci, o felie de varz, sau cartofi...
Nimic, nu ntelegeti ? nu mai avem nimic. Au
fost niste oameni inaintea voastr, care au mncat tot.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 451

Dar rac hiu, se gsegte ?

Rachiu, avem, dintr'acela care -ti arde gtlejul !
Cel bun s'a ispravit!
Vreti sa beti un rachiu? intreba DomnuF. luda
scuip, iar sfntul Petru zise:
Eh, Asta n'ar face tocmai eau! Ii simt gustul pat'c
lasa gura apa de nu mai pot!..
Dar scrumbei aveti ? intreba luda, caci roscovanul
era lacom de pesti.
Nici o scrumbie.
Ce pot face eu pentru voi? striga Domnul Isus,
din cale afara de amrt.
Ah, daca ati vrea sa pla;iti s'ar gasi poate o gsca,
zise hangoaica.
Pe cuvntul nostru de oameni cinstiti, vei fi pia-
striga Domnul Isus. Aduceti numai pasrea, a sa
ne tocmim repede.
Nangoaica se duse dupa gsca.
Juda, care fusese negustor gi care se pricepea la toc -
meal, o ha cel d'nti, o cantari in min1, ii sufl intre
penele de pe pi-pt:
Slab ! E slab ! Usoara a un pumn de paie!
Mie mi ar ajunge. La toti Crei, vici n'ai ce pune pe masea.
Sfntul Petru se scarpina in cap. Lui singur de -abia
i -ar fi ajuns gsca.
Totusi, frige o, porunci Domnul. Apoi ntorcn-
duse cAtre ei :
Nu -i aga, Petre, a i foarte putin pentru toti Crei?
Putin de tot, Doamne ! Daca mai avea vre -o doua
verze Imprejur si o felie de pine...
Domnul Isus se gndi putin si spuse :
Uite cum sa facem : ne culcm, foamea se va
potoli putin. Gsca se va frige in vremea asta si and ne
vom scula, o va manca acela care va fi visat mai frumos.
Se culcara sus pe cuptor si adormir. Cam dup vreo
dou ore, Domnul se destept.
Sculati ! Ei, Petre, ce -ai visat?
Dnamne, am visat a eram administratorul Tau,
c avearn cheia mos'ilor Tale, o coliba pentru mine si
a Te slu jeam cu credinta.

www.dacoromanica.ro
452 ALBINA"
Bine, bine, cinstita mea slug, vei fi ava cum ai
visat, spuse Domnul cuprinznd cu minile sale binecu-
vntate capul ucenicului. $i eu am visat c eram n cer,
pentru ca pe lumea asta nu se mai aflau nici provti, nici
nenorociti, nici oameni rai, vi fie care taran vi avea bucata
lui de pmnt vi toat lumea era multumit.
Gsca e a Ta, Doamne, ai avut cel mai frumos
vis, zise sfntul Petru. Si devi foamea l chinuia destul de
tare, nu simtia nici o prere de rau.
Dar tu, Iuda, ce-ai visat? ntreba cu blndete
Domnul sus, uitndv-se la rovcovan cum coboar de pe
cuptor, frecndu-se la ochi vi cascnd.
Eu, Doamne? Am visat... am visat ca m sculam...
n vis... vi c mncam gsca, spuse el incet, privind n
podele.
Bravo ! Tu n'ai visat att de urt L.. Hei, hangit.
d-ne acum gsca !
Hangoaica veni fuga vi povesti c rovcovanul mancase
toat gsca, far s lase un os pentru dine!
Domnul Isus se uita la luda cu mila vi-i spuse:
Ava dar, luda, tu ai visat cu adevrat, c mancai
gsca ?
$tii ca a fost un vis frumos?
Ei da! un vis frumos... repet celait fr s se
uite la nimeni vi trgndu-se de barba-i galben.
Atunci, Iuda, tu ai visat aceasta? Ei bine, rimai
aici singur vi viseaz cat vei pofti, ca mannci gsc pe
varza cu prieteni veseli.
Eu cu Petra plecm s cutam aiurea oameni cari .

nu-vi bat joc de noi.

$i plecara numai ei doi.
lata de ce, poporul din Polonia respect acuma cu.
sfintenie ajunul Craciunului.
Ladis /as Reymont

www.dacoromanica.ro
 Crciunul la "noi fi la alte neamuri
de VaSNe Soimaru
Crciunul e cea mai de seam srbtoare a cre$tinilor.
El aminte$te Na$terea Domnului nostru Isus Cristos, Mn-
tuitorul oamenilor. Ori ce roman, fie el bogat ori srac,
cauta s prznuiasc aceast zi mare dup ,puterile lui.
Stirn cu totii cari sunt datinele Crciunului la noi, de
aceea arata $i alte neamuri aceast zi.
In Bretania (Franta), in satele de pe malul mrii care
i$i nalt valurile pn hat departe in vifornita iernii,
oamenii se duc in noaptea Crciunului la biseric.
Clopotul se aude aci tnguios, aci vesel, iar in biserica
luminat lumea sta ingenunghiat $i ascult cucernic ves-
tirea Na$terii Mntuitorului. Ferneile, ai cror brbati p-
rinti ori feciori sunt du$i pe mare cine $tie in ce tari de-
prtate la pescuitul batogului, plng cu gandul la cei du$i
din cari multi poate nici nu se vor mai ntoarce.
Dup slujba, care se sfar$e$te dupa miezul noptii, lu-
mea se intoarce acas cu sufletul mai mpcat, cu ndejdea
in Cel de sus care le va fi ascultat ruga.
In Anglia nu se srbtore$te Crciunul ci Anul nou.
Srbtorirea Anului Nou incepe la englezi cu mult mainte
de 25 Decembrie $i se sfr$e$te iar$i cu cteva zile in
urm. Pentru acest popor srbtorirea Anului nou, sau Cris
tmas cum fi spun ei e un prilej de petrecere iar nu de
reculegere. Se mnnc bine, se bea tot a$a $i se petrece
in lege. La u$i se agat crengute de vase. l$i au $i englejii
datinele lor.

www.dacoromanica.ro
454 ALBINA"
America fiind o tara mai muli de adunatura, caci acolo
se gasesc din toate neamurile de pe suprafita pamntulii.,
fiecare t i serbeaza Craciunul dupa datinele apucate din
mo i siramosi. Numai c, traind de atta vreme acolo,
datinele for s'au cam amestecat.
In Italia Craciunul e un prilej de bucurie cucernica
italienii si au datinele for cari nu se prea deosebesc de
ale altor neamuri.
La rusi Crciunul se serbeaza cam tot ca la noi. Fe-
meile nsa, cari cred molt in farmece $i eresuri, cauta sa-si
afle ursita In noaptea Craciunului cum fac fetele noastre
in noaptea Bobotezii : varsa ceara ntr'un vas cu apa in do-
cote $i isi prezic soarta dupa cum s'alege ceara.
Altele pun in fundul unui pahar plin cu apa un ban
de argint si stau ceasuri ntregi s vada aparnd pe barn
chipul ur itului lor.
Stnd ns atta vreme cu privirile incordate si cu
gndul nfierbntat, unora li se pare ca vad un cosciug sau
cine stie ce alta bazaconie care proroce$te moartea.
In Ukraina fetele fac cere in jural unei gramajioare
de boabe, In care au ascuns un inel. In cere se introduce
un cocos, care ciugulind boabele, d peste inel si -1 miscA
d :n loc. Inelul aluneca spre una din fete $i aceasta este
predestinata sA se mrite in anul ce vine.
Copiii cu colinda e ns ramane unul din cele mai
frumoase obiceiuri ale romnilor $i cari nu se prea gasesc
la alte neamuri. Glasurile for nevinovate incanta parca su-
fletul si aduc mngere in inimile cele mai indurerate.
Si care e gospodina care nu ntinde micutilor colindtori
un mar, un covrig sau cteva nuci cnd aude sub ferestre:
Buna dimineata, la mo$ Ajun, ne dati ori nu ne
dati?".
Si.... le da un covrig sa nu moara de frig" ... si le
d o nuca s nu se dea cu capul de uluca "..!
Sfinte frum lase ditini cari nu vor pieri dect oda -
ta cu suflarea romaaneasca !...

www.dacoromanica.ro
 i
_.
_.. _ =;:
ud....:...;....
.
a,. ....
,

Datini de Anul Nou la crestini

si /a alte neamuri
de L. H.
Anul Nou pe care-1 prznueste Sf. pasile e bogat
In bucurii. De la copilul micut care deabia poate in-
druga cteva cuvinte, pn la moQneagul care nu Qtie
daca va mai apuca anul ce vine, toti se bucur c, vine
Anul Nou. Ne bucurm toti cu ndejdea c anul pe care-1
prznuiin In ciocnete da pahare, rsete si glume va fi
mai bun, mai mbielyugat, oamenii mai milosi, p,-
mntul mai rodnic.
La tar oamenii privegheaz In noaptea Anului
Nou, nidjduind s, vada arznd vre-o comoar, ca s se
pricopseasc fr munc,. Caci In noaptee, asta poate
orcine desgropanrevrsatul zorilor, c, alminteri fla-
cara care se. vede ieaind din pmnt e mincinoas
vre-o comoar, ascllns acolo cine stie din ce vremuri
vechi.
Romanii, strmogii nostri, srbtoreau cu mare
veselie ziaa Anului Nou. In ajunul Anului Nou, seara,
copiii umblau mbrcati ca m,scrici din cad 'n cas,
si cntau ca s li se mpart daruri, cam cum umbl
astzi colindtorii la noi.
Slugile romanilor, earl erau in num,r mare, erau
druite cu bani mbrc.minte In ziva Anului Nou.
Datinaplugusorului (Jai nueste inca tot de pe vremea
romanilor. Atunci s,rbtorile Anului Nou se numeau
Oprrlii.. Ca $i acum, trectorilor li se aruncau boabe de

www.dacoromanica.ro
456 ALBINA"
gru in cale ca s le fie anul ce vine mbielsugat. Era
un fel de urare in amintirea rodniciei pmntului.
Plugul se credea c a fest nscocit de zeii indi-
enilor Vina Budha.
Cei vechi credeau c soarele despic pmntul ca
un plug si srbtoreau pe zeul Soarelui Saturn.
Brezaia, care e si ea o datin rmas de la cei
vechi, nu s'a pierdut nici pn astzi. Ea e rmas tot
de la romani. Cntreti se mbrcau In chip de dobi-
toace se mpodobiau cu fel de fel de podoabe apoi
se duceau de jucau si cntau pe la casele oamenilor.
Vasilca e tot un obiceiu rmas de la romani. Se
crede c accst obiceiu ar fi de obrQie pgn pe cnd
lumea se Inchina la dobitoace, deci porcului. La noi
trebue s fi fost adus de tiganicari au purees din tara
indienilcr. Deaceea se vede c nu.umbl dect tiganii
cu Vasilcaun cap de porc mpodobit.
Credinta c in noaptea Anului Nou fetele $i pot
vEdea ursitul dad, se vor marita In anul care ncepe, .

e mostenit tot de la romani. Aceast datin se numeste

Vergelul si a fost odinioar srbtoarea Junonei, zeita
ocrotitoare a nuntilor.
Sorcova e deasemenea o datin rmas de la ro-
mani. Strmosii ncstri trimeteau unul altuia in ziva
Anului Nou ramuri de laur dulceat ca anul ce vine
s le aduc o viat dulce.
Sorcovele fcute dintr'un betisor mpodobit cu flori,
de hrtie si cari se dau copiilor s ne sorcoveasc in
ziva Anului Nou, au fost nscocite decarnd. La tara,
datina era urm toare : in ziva de Sf. Andrei mamele se
duceau in grdin gi rupeau cate o crengut din fiecare
pom roditor, legau apoi trei crengute, de obiceiu una
de mr, una de pr si alta de zarzr ori gutui, si le
puneau ntr'un vas cu ap la cldur potrivit. Cren-
gutele infloreau, unele din ele numai nmugurau si
ddeau foi pn in ziva de Anul Nou.
Copilul ale crui crengute nfloreau mai frumos
era socotit mai norocos. Aceste trei ramuri nflorite-
sau.numai nverzite erau socotite drept sorcove si copiii
sorcoveau cu ele. ,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 457

Pesemne c de aci a ramas urarea:

S 'nfloriti
S 'nmuguriti
Ca un mar
Ca un par..."
In schimbul sorcovirii, copiilor li se ddeau faguri
ae miere, turte, etc. Astazi luu)ea la oras le d bani.
Dar datinile pe cari le-am mostenit noi de la str-
mosii nostrii romani nu se potrivesc cu ale altor nea-
muri. De pild persanii socotesc ziva de Anul Nou o
zi de tristete caci postese si se imbraca in haine cernite.
Ind enii serbeaz si ei ziva Anului Nou. Femeile
deretec bine prin casa, dau afa.r lucrurile vechi si
schimb vasele din buctrie eu altele noi. Pun la fiert
lapte sau orez si daca laptele se umfl repede, e semn
de un an norocos ; daca ns d, in foc sau se sparge
vasul, e semn rau. A doua zi dup Anul Nou se duc
de duc fiori vacilor si se nchin naintea" lor ca noi
in fata icoanelor.
Chinezii si au si ei datinele 1 or. Ei prznuiesc
ziva de 25 Ianuarie, zi in care fiecare cauta s-si pla-
teasc toate datoriile ca s nu-1 apuce anul ce vine
dater. Numai dup aceea se pune pe petrecere. Vreme
de o lun ei nu muncesc nimic si fiecare e lsat In
voia lui.
Datinele noastre, cari si au ob,rsia d 3 pe vremea
strmosilor nostril romani, sunt ns cele mai frumoase
si vor rmne deapururi legate de viata noastr.

Rugirm pleititi 100 lei datorie catre

Albina`

www.dacoromanica.ro
 12 t ttt
-tb- fit
tif!*!

Itrt

Cf s'a but la noi In anul 1926

Nu mai mult dect buturi in valoare de 16 mi /inane
de lei !
stie cri Liga Natiunilor, ntre alte lucruri bune,
are in programul s'au combaterea alcoolismului. A
nfiintat o sottie care se ocup eu combaterea alcoo-
lismului in toate tarile $i ]a toate popoarele. Sectia a-
ceasta a studiat yi alcolismul din tara noastra si a fcut
o statistica. Iata ce grozvii arata aceast statistica:
In anul 1926 s'au baut In tara noastra 60 milioane
litri rachiu in pret de 51/2 miliarde lei ; 25 milioane
litri de tnic in pret de 2 miliarde ; 86 milioane
litri de bere in pret de 2 miliarde si 167 milioane litri
de vin in pret de 7 miliarde. Adec cu totul s'au but
bauturi in pret de 16 miliarde lei.
Sute de mii do vagoane de grane $i poame -- in
pret de peste 27 miliarde de lei au fost prefcute
in otrav. Sute de mii de crciume, rod vlaga trupeasc
gi sufleteasc a poporului roman.
Strainii au routas incremeniti in fata acestei gro-
zave statistici.
Statistica acoasta ne arata inc'odata c tel mai
mare dusman al acestei tari este alcoolul, buturile yi
betiile eu cari diavolul stoarce vlaga trupeasca si su-
fleteasc a unui noam ntreg.
Prisosurile noastre de bani se duc pe buturi yi
betii. Si ce n'i s'ar putea face ou 16 miliarde lei ! S'ar
putea umple tara de Biblii, crti, gazete, macini agri-
cole, cooperative $i alto lucruri bune.
Ni se duce faiina rea in strainatate. i sa ne mai
mirm a strainatatea nu vrea sa ne dea mprumutul
cnd ntr'un singur an se beau la noi 16 miliarde lei.
Cine da basi imprumut la betivi?

www.dacoromanica.ro
 Puterea coo peraliei romne
Pn azi avem : 4773 bnci populare, cu 952.997
societari cu 1.260 000.000 lei capital vrsat, 200 mi-
lioane lei fonduri de rezerv si prevedere si 9 milioane
lei fonduri pentru opere sociale.
1270 cooperative de consum, aprovizionare qi des
fucere in coman, cu 181.000 societari, 1.260.000.0(10 lei
capital vrsat, 34 milioane lei fonduri de rezerv, 10
milioane lei fonduri pentrn opere sociale.
427 cooperative pentru exploatarea pdurilor eu
54.000 societari, 99 milioane lei capital vrsat, 27 mi-
lioane lei fonduri de rezerv, 6 milioane fonduri pentru
opere sociale.
Din aceste cooperative 30 au fabriei proprii, pentru
industria lemnului, eu diverse macini avnd o forG mo-
trice de 2500 HP.
Unele din ele posed linie ferat ingust pe o lun-
gime total de .1.25 km., eu un pare de 22 locomotive
i 286 vagoane avnd o capacitate de ncrcare de
2000 tone.
127 cooperative de productie divers, cu 16.000
societari, 33 milioane lei capital vrsat, 5.500.000 lei
fond de rezerv yi 1 milion lei fond pentru opere sociale.
466 cooperative agricole cu 38.000 societari,
27.200.000 lei capital vrsat, 5.200.000 lei fond de re-

www.dacoromanica.ro
 460 ALBINA"
zerv, 3 milioane lei fond de mbunttiri, 21 milioane
diverse fonduri (culturale, etc.).
120 obstii de arendare cu 14.769 societari, 4.500.000
lei capital vrsat, 2 milioane lei fond de rezerv,
450.000 lei fond pentru Lnasini agricole, 3 milioane lei
diverse fonduri. Suprafata lnosiilor arendate este de
42.450 Ha., pentru care se plteste arend 21.500.000 lei.
297 obstii de cumprare cu 32.149 societari, 76.
300.000 lei capital vrsat, 500.000 lei fond pentru ma-
vini agricole, 6.00.000 fond de rezerv, 3.400.000 fond
de administrajie si 41 milioane lei diverse fonduri.
Prin obgtiile de cumprare s'au mproprietrit pn,
acum 30.000 steni pe o ntindere de 80.000 ha., p-
mnt. Pretul de cumprare : 772 milioane 600.000 le4.

Cna a ars o moar in Bucuresti

-- Porumbeii
Sub streinele morei gi avea cuibul un stol
compact de porumbei. Cnd flticrile au cuprins cldi-
rea,, porumbeii si-au luat sborul. S'au rotit in stol
cleasupra moarci, $1 la un moment dat au intrat n
flcri. Vroiau pe semne s-$ ridice puii. Era prea
trziu. Au pierit ou totii cuprinsi de limbile mari
defoc....

www.dacoromanica.ro
 De ce avem gutural ?
Ce ai?
Fleac ! un u$or guturai!
Si cu toate acestea, cate boli nu pot ie$i dintr'un
gutural nengrijit !
Cum vine guturaiul? Cum s ne scpm de el, mai
ales c -I putero avea de mai multe ori pe an, in plin
vara, $i in deosebi acum?
Cele mai numeroase guturaiuri sunt In preajma Cr-
ciunului.
Unii spun cd un curent rece ar aduce guturaiul. ,,M'a
t ots o t.e, o f ereutst r, i ! Nu -i adevrat ! In fiecare zi
aproape stm ntr'un curent, fr a cpta guturai dect
rar. Marinarii tresc zilnic in curent $i nu capt gutural
dect la uscat.
Guturaiul e o !.o' moliprttoare. Se poate lua nu
numai dintr'un srut ori cnd strnut cineva In fata, 'ci
chiar and stm de vorb.
Microbul guturaiului e att de mic in ct nu poate
fi vzut la microscop.
El se rspnde$te mai ales In prima zi a boalei. Deci,
daca cei cu nceput de guturai ar sta o zi, dou In cas
multi nu s'ar mai imbolnvi.
Cei bolnavi s nu ias din cas, s aib batista la
gura $i nas, mai ales and strnut.
Priviti la mama care $i nfofole$te odorul gutunrit
ca $i cum ar pleca spre pot, $i care totu$i l lasa s
dee frtiorului fluerul din gura! Am cunoscut o familie
in casa creia guturaiul nu mai e$e : se splau pe dinti
din acela$ pahar.
Ca s ne vindecm, trebue s bem ceaiuri calde, cu
sau fr rom, ori btrnescul vin fiert cu zahr $i scorti -
$oar. Acestea ajut, provoac asudarea. Se mai pot face
inhalatii cu terbentin, cu tinctur benzoica sau cu eucaliptol.
Dar cele mai bune din toate sfaturile, sunt trei: Stufi
in casf, in putt. Trimeteti dapi doctor.
Doctor L.

www.dacoromanica.ro
 i

Cinematografu/ vorbitor
Cinematograful a luat si la noi un avant tot mai
mare si la ora multa lume se duce mai degrab la cine-
matograf dect la teatru, mai ales c e $i mai eftin si pe
intelesul tuturor.
Americanii s'au gndit s nscociasc acum altceva,
adic in vreme ce pe pnza se perinda fel de fel de in-
tmplari, s se si aud in acelas timp vorbele cari !Amu-
rese intmplrile.
Multi iubitori de cinematograf sunt ns de parere ca
acea:ta ar fi duntor cinematografului, asa cum e astzi.
Cci, zic ei, dac pn acum era nteles de ori cine, ori
unde si in ori ce parte a lumii s'ar petrece lucrurile cari
se vd pe pnz, cu cinematograful vorbitor nu va fi tot
asa. O intmplare petrecut ntr'o tara strain unde se vor-
beste limba acelei tri, e priceput de ori cine fiind ca
glasurile nu se aud. De cceea si filmele cari costa de
multe ori milioane ca s fie pregtite pentru pnz, se pot
arata n ori ce tara si cheltuelile se scot usor. Pe cad
asa, chiar dac pricepi ce se petrece auzi nsa un grail pe
care nu -1 ntelegi, $i lucrul nu te intereseaza prea mult.
Aceasta ar fi o paguba pentru cinematograf caci nu ori
cine cunoa$te mai multe limbi straine.
Altii spun ns c cinematograful vorbitor gi are
prtile lui bune. Din artistii eel mari care joac pentru

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 463

film, de prea putini vorbeste lumea dupa moartea lor. Pas-

trndu-se ns, in afar de joc, si graiul lor, nu vor fi ui-
tati multa vreme.
Acela$ lucru ar fi $i cu oamenii politici $i cei ce tin
con ferinte. In vreme ce i-ai vedea pe pnza, i-ai auzi si
glasul felul lui de a vorbi.
De mare fofos ar fi si la sate acest cinematogcaf,
cci prea putini dintre sateni sau poate nid unul nu
se duc la teatru and sunt la oras.
Ori cum, cinematograful vorbitor ar fi o nascocire
care cu adevrat s'ar putea numi o minune a timpurilor
in care trim
L.

0
In Betleem
Noapte-adnc. In ceruri, sus,
Stele ard tremur,toare :
Doarme Pruncul Isus
Sub privirile Fecioarei.,.
Pace 'n cer Qi pe pmnt,
Numai glas de cn tori...
Il sl,vesc pe Pruncul Sfnt
logori sus, iar jos p,stori.
Varr lino stralucir,
Pruncul sfnt si luminos,
i cerestile luciri
Ard pe fatta lui Hristos.
Steaua dela Rsrit
S'a aprins eu foc In cer,
La 'nchinare au venit
Craii dintr'acele tiri.
Preot Al. Mateevici

www.dacoromanica.ro
 tl

Cetite vzute.

/pea.
E cald. Pe camp, acolo unde iarba e mai mrunt, .

iat o mortciune. MuQtele bze, in ,jurul hoitului. E

chiar o vulpe. Cuira de-o fi murit De btrneire ? A
ngiit vreun hap cu otrav, pus de vntori ? Cine
Gtie !
Destul ca a vzut-o o cotofana. Cat. ! Cat ! E rost
de ospta, gndeute ea. Si din zbor, se las drept pe
burta vulpii, cu ochii . . Att i-a fost
cotofenii ! Hat ! labele valpii au prins'o. Era vie; doar
Meuse pe moarta, toemai ca si fie capcan bietelor
pasri. Sireata vulpe, se ospteaz acum.
Cate nzdrvnii nu face ! Dac au simtit-o cir
cand a intrat .i curte dup gini, nu se sfie,te. Se
amestec eu ei, se joac chiar, pn ii prosteute in aua
fel, ca pleac nesuparat cu ginile din cotes;,.
Pui capcan la cotet; uneori gseuti un ciont dela
lab ui pe vulpe niceri. De bun, seam, c vulpea, ui-a
prins piciorul in capcan $i 1-a ros singur gi pe-aci
ti-e druniul. Mai bine fr lab, dect cu blana la tarab !
S'au mai vzut 5i altele. Un pdurar a prins niute
pui de vulpe yi i-a nchis ntr'un cotet. A doua zi di-
mineata, ia'i de unde nu 's ! Venise noaptea vulpea a
Vtran, rosese cotetul ui-i luase acas, la vizuina.

www.dacoromanica.ro
 ,.ALBINA. " 465

Altdat, tot un p i durar a prins un vulpoi gi-1

tinea legat cu un lana, in gr&din&. Cnd s'a dus intr'o.
zi p&durarul, s-i duc& demancare, ce credeti c'a vzut ?
Venise o alt& vulpe, drip& vulpoiul ei, da nu cu laba
goal&. Ii adasese plocon citeva gini. .:. D'inti vulpea.
a fugit. Pe urmi a tot venit de cteva ori pn& a fost
prins& i ea. . . . Ar putea zice cineva c& n'a tinut .

vulpea la vulpoiul ei ?
Mare la trup, nu e. Coada e de ea, manca-o-ar
puricii ! (Drept e, c& are purici din destul.)
O mai fi facnd altele. Cin'le qtie, s& le scrie_
Povesteste V. Mgureanu

Vorbe infelepte
Care e cel mai prost om de pe lume? a Mire-
bat cineva odatci pe un ntelept.
Acela care sa crede dotept, i-a rasplins acesta.
Zicea odat un preot nvatal:
Cind ma rog, vorbesc eu cu Dumnezeu; cad"
citesc, vorbeete Dumnezeu Cu. 'nine.
S,vundndu-i-se odata unu-i ona de treab si cu frica
lui Dumnezeu ca unii din semenii sai l vorbesc de-
rau, acesta raspunse :
E mai bine sa aud pe ei vorbindu-ma de rau
dect sa fiu rau si ei sx mz vorbeasca de bine.

www.dacoromanica.ro
 S mai rdem
I. Ce ai vrea?
Era un ger de-ti ngheta rsuflarea, nu altceva.
Danciu Cocosel plecase la Braila, pe jos..
Cum era mbracat cam subtirelca toti tiganii
tremura ca varga. Nu mai putea; credea ca r,mne
ntepenit acolo in mijlo ul drumului.
Bucur a lui cnd ajunse la cantonul de pe sosea.
Ceru voie s-1 lase s se ncalzeasc purin.
Cantonierul bun la l primi. Era la vre-
mea mesii.
Vrnd s glumeasca patin cu tiganul, 11 ntreba :
Ce-ai vrea tu, mg fund de ceaun ? Si te las
s, te ori s-ti dau o bucat de pine ?
De !... rspunso Danciu, daa e vorba pe ce
vreau eu, apoi da-mi un codru de p,ine s-1 mnnc
Muga vatr !

//. Nu te amesteca unde nu-ti fierbe oala

A. fost un ocn si o nevast.
Oinul asta era can ciclitor; cata pricina de cearta
cu nevaqt-sa din te miri ce. .
Ba ca mncarea nu e bun ; ba c nu e mturat
prin casi; ba c n'a dat gr,unte la psari... Uite-asa!
toat ziva bodognea nimio nu-1 inultumea.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 46T

Biata femeie si-a pierdut srita ; -i numai ce zice

ntr'o zi :
Ia ascult, barbate, ce fac eu nu-ti place. Daca
e aya, hai s schimb:im : Mine m duc eu la sap,
iar tu s ramai s, vezi de ale casei.
Cum s nu vreau ? O s vezi: Ct faci tu in-
tr'o zi, eu isprvesc ntr'un ceas.
A doua zi femeia plec la cmp, iar brbatul a.
rmas acas.
Se gndeyte el de ce si se apuce mai nti... Hai
s bat putinc iul.
Btu ce batu yi i se f,cu sete. Cobor in pivnita
sa-si ude gtul cu niste vin nou ce-1 avea. Abia apucd, .
s, ntoarc canaua, cal d colo ce s aud ? Un porc
intrase n cas, c lsase usa de perete.
De team R nu- i verse putineiul, se repezi sus,
uitnd s nchid, canaua.
Cnd ajunse sus, porcul rsturnase putineiul.
De manie, lu un lemn si arunc dupa porc. Il
pocn zdravn drept in cap. ,si-a adus aminte c'a lsat
canana deschis. Alerg, intr'un suflet s'o nchid. Ce
s vada? Vinul cursese tot de umpluse pivnita. De aici
se ntoarse necjit si se apuc s bat, alt put nei. Bate
ce bate pn 1-a pr ns foamea. S'a dus la vatr, dar
cnd s puie ceva la foc, nu stia ce si nici cat dintr'
una si cat din alta. Cu chiu cu vai fcu un talmes-
ba!mes de nici porcii nu 1-ar fi mncat.
Nevast-sa astepta la camp sa-i vie brbatul cu
ceva demncare. A asteptat cat a asteptat si dac a
vzut c nu vine nimeni, a plecat acas.
Cnd ajunse si vzu ispravile lui b.rbatu-su, ye
lui cu minele de pr.
$i au stricat invoiala.
De azi incolo, brbate, rmi cu trebile barba-
testi si eu cu cele femeesti. Si, nu te mai amesteci
unde nu ti fierbe oala!
asa a rmas femeia pe brbat, dar nici barba-
tu-sau n'a mai cic.lit- o.
V. Hazosu

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Vedere din Bucuresli de aeum 700-de acni
 Fe lu rite
Minislerul Justitiei opreste vrinzccreu Lo-
turile primite dela Reforma agrar nu se pot vinde.
Aceste msuri s'au luat de catre Minister; fiindc unii
proprietari ai loturilor au cutat s le vnd n'ascuns
dndu-lechipurilen arena pe o vreme mi nde-
lungat, sau zlogindu-le. Ca s se mpiedeee- vnzarea
lor, in ori ce chip ar fi fcut, judectoriile au primit
porune sa nu ntrease, contracte de acest fel.
Un copil cu cupele. Intr'o comuna de lng.
Timigoara o femee a nscut un copil cu 2 capete iar la
coada spinrii cu o coad ea de searpe. Copilul n'a
supt 3 sptimni, din care pricin a murit.
O fetit de ill uni erou de rcizboi. In Franta s'a
ridicat o statuie unei fetite de 10 ani care pe timpul
rsboiului, vrnd s dea unui biet prizonier francez
lihnit de foame un codru de pine, a fost mpuycat
de un soldat neamt.
Pe monument sta scris :
Aci zaee fetita Ivonne Vieselet care a fost mpuscat
de un soldat german fiindc a vroit s dea pine urn i
prizonier francez".
Inabrdcarninle din piele de sarpe.Aatfel de minun tii
nu se pot vedea dect in A merica, unde o cucoan<i a
ielit la plimbare mbrcat ntr'o rochie subtire fcut.

www.dacoromanica.ro
470 ALBINA"
din piale de carpe. Ghetele din picioare erau tot din
astfel de piela.
O fi fo sarpele care a ademenit -o pe Eva in rai!.
C ite sa/7ete sererci moartea pe an.S'a fcut socoteala
cAtl oameni mor in fiecare an din ce e 1800 milioane
cti sunt pe suprafata pamntului si socoteala a iegit
c pe fiece zi mor 42 mii, adic, 4000 pe ceasceea
ce face 33 milioane pe an.
Ct crese de repede rcn.ghle !a. om. Invtatii cari
s'au ndeletnicit cu astfel de lucruri spun c dac nu
ne-am tia de fol unghia degetului arttor, in 60 de
ani ar creste pn la 2 metri de lung. Oare pe vremea
cnd nu stiau oamenii s-si taie unghiile asa o fi fost ?.
Bdrbali v!r nduti. la S'au vzut toi de aide.
astea. In orasul Cracovia din Polonia o femee avea
un brbat betiv de n'avea pereche. S'a gndit atunci
ca s scape da el qi s mai ia ceva prlute pe
deasupra. De aceea s'a dus h crcium undo brbatul
bea de zor, l'a a$ezat de un seaun si a Inca put licitatia:
Areci o:la,t... care d mai mult ? ... Areci de cloud
ori... Areci de trial ori..." Si s'a gsit o cuinprtoare
care a dat po el o suti de franci $i si-a luat lucrul
curnprat, adic brbatul, acas.
Tot cam asa ceva s'a mai ntiuplat si la Paris
(Franta) undo o spltoreas, si-n vndut brbatul
tot flindc bea de svntape 20 do franci. Cump-
rtoarea ns nu stiu ce-a fAcut ce-a dres c l'a des-
brat de nrav si i'a fficut om de treab. S'a sculat
ns femeea care l'a vndut $1 l'a cerut inapoi
prin judecat.
,}t,reatZqari din p ir de feynee. Un american n'a
avut de lucru si a strns de pe la brbierii cari tund
femeile 25 000 de chilograme de p,r. Acum, ci-c, ar
vrea s fac streanguri din el.

www.dacoromanica.ro
 .ALBINA" 47I

Un copil cu !cn ochi In frotte. O femee de lng

Cern,uti (Bucovina) a nscut un biat care n'avea de
ct un singur ochiu avezat drept in mijlocul fruntii.
Copilul n'a trait ngii. dect 3 zile vi a murit.
Luptri mpo/riv c sobolanilor. La Paris se va tine
o adunare n care se va pune la cale mijloacele pentru
strpirea lobolanil( r (guzganilor). Pagubele aduse de
aceste roztoare sunt nspimnttoare vi cresc din ce
n ce. Numai Franta singur are pe fiecare an pagub,
de 1 miliard de franci vi n alte tri se ntmpl cam
tot ava.
La udunarea din Paris nvtatii vor pune la cale
mijloacele pentru strpirea vobolanilor. Leacul care
va fi aflat cel mai bun se va mprvtia apoi pretu-
tindeni ca s a:b $i alte tri folos de pe urma lui.
O zi a foamei. In Elvetia se tine o zi, ava zis
a foamei", cnd Re adun, bani pentru ajutorarea s-
rcimii. Ar fi vorba s se nfiinteze vi la noi ava ceva.
In tinuturile Marainurevene, tara Motilor Ql alte prti
ale Transilvaniei, o astfel de zi dinuievte mai de mult
vreme ava c pe acolo n'ar fi lucru nou.
O prinsoare pe... puptitri. Un logodnic a pus
rm$ag c-i va rirnta logodnica de 10 mii de ori
in 10 ceasuri.
La neeput, ntr'nn ceas a srutat-o de 2000 de ori ;
In doilea de 10..0, iar n alte 5 ceasuri, devi s'a.
trudit pe cat a putut, deabia a putut-o sa-ruta de
cte 600-700 ori pe ceas. Dar cnd a ajuns la ceasul
al optulea n'a mai avut putcre $i a le$inat vi logod-
nicul logodnica. La urm, din pricina boalei care
a dat peste ei, au trebuit s mai amne nunta pn
s'or nzdrveni.
E
Fubrici muri ce le-.cr n f iinta Ford in Roritnii.t.
vorba ca marele fabricant amarican Ford s nfiinteze
fei In tira noastr, la Constanta, mari fabrici de auto-

www.dacoromanica.ro
'472
mobile, maini agricole etc. El a' cerut 13.000 de metri
patrati pe care s -si cladeasc fabrica magaziile.
Ar fi un noroc pentru tara noastr caci Dobrogea
ar tua un avant neagteptat si multi enunci' ori ar gasi
de lucru.
Deasemenea, eu infiintarea unor astfel de fabrici
ar intra multi barai in tara,.
Viata lui Ford e ca o poveste. El a inceput ca
un mie lucrtor apoi, cap luminat $i mints agora, a
pornit faca, singur fabrica lui. A chemat $i pe
altii in tovrsie, dar nu prea au dat nval fiinde
n'aveau ncredere. Cei putini ins ii cari i -au stat al-
turi au dat de mare noroc si le -a pus Dumnezeu
mna 'n par vorba ceea. Rscumprnd nu de mutt
$1 partea de tovrasie a celeorlalti, s'a c uvenit unuia
care venise la parto cu 2500 do dolari 35 de milioane
de dolari. O ferree sarac adusese si ea 100 d: do-
lari. Acum a l rimit pontru 100 dati 300 de mii si
cu altii cam la fel s'a ntm plat.
Ford e att de bogat de pe urina fabricelor sale de
automobile si altele, nct averea lui e cam cat are
tara noastr ntreaga, i dac ar sta si -$i numere
banii, dolar cu dolar (aproape 200 lei unul) nu i -ar
ajunge 60 de ani o viat de orn.
El e si un mare vrjma, al buturii sp'rtoase.
Cum and c un lucrtcr din fabricile lui are darul
betiei, l d pe loeafar din fabric. ,.Caci" zice el,
de and s'au oprit buturile spirtoase in America, a-
ceast tara nu mai seaman cu co a fost odinioara.
-Oamenii traesc mai in belsug si banii re cari i de-
deau atunci pe 1 utur5., scum i depun la Banca ui -i
aduna pentru btrnete sau i ntrebuinteaz pentru
un trai mai bun'
Ar fi bine ca si la noi nfiintarea fabricelor lui
Ford s aduc cu sine acelasi mbunattiri.

www.dacoromanica.ro
 Poveste de Crciun
(Pentru copii)
O fetit mergea, tr,nd niste cogemite papuci pe
o strad umed.
Era In a,junul Cr,ciunului. Lume multa- for fotea
pe uliti.
Fetita se numea Maria, Qi n'avea dect 7 ani. Ar
fi fost frumoasi, dac ar fi fost splat dac ochii
ei verzi ar fi zmbit. Dar ei nu radeau niciodat, caci
Maria era o fat necjit. Printii ei muriser acum
locuia la nilte stiini care o sileau s cereasc. In fie-
care sear trebuia s, aduc cte zece lei. Se intmpl.a
de multe ori s nu-i aib sau, avndu-i, nu se putea
stpni s nu-ui cumpere un covrig, tiind bine totuRi
c va fi b,tut,.
In seara asta sfnta, printii vitreg 1 plecaser de -
acas, iar pe dnsa o trimiser s cerleasc. Maria se
simtea ehiar mult mai nenorociti c de obiceiu, cci
In jurul ei erau printi cari cumprau copiilor .lucruri
frumoase si pentruc, tia c'n noaptea ceea Mo Ord-
chin vine din cer ca sa pue jucrii In pantofii color mici.
Se opri inaintea unei prvl. Rmase cteva mo-
mente nlemnit in fata unei ppusi mari, invelit in
intsuri albe dantele, n mini cu mnu0 de piele,
ppue care nchidea ochii cnd o culcai, Ili a crei
gur nu lasa sa se vada dect doi dinti ca de $oricel.

www.dacoromanica.ro
474 ALBINA"
Maria, tremurnd in rochita zdrentuit, se gn-
dea : Ppuea asta mare nu va fi niciodit a mea; eu
nu voiu avea nici macar una mai mica. Chiar dac
Moe Crciun ar voi s-mi dea una, n'ar $ti undo s'o
pue, caci eu n'am pantofi".
Deodata zri aproape de ea, v m jlocul str,zii, o
grmada de ncltaminte de tot felul, iar lng ele ne-
gustorul, un bttn gras, motaia. Maria, c'o miecare de
maimuta, dibace trase spre dnsa, neputnd sa aleag,
o pereche de pantofi mari, pantofi de crutae sau de
lucrtor, $i fugi repede cu dnsii.
In ntuneric, orba,cind, urc fetita cele ease caturi
care dnceau la podul ei. Aprinse ndata, lumnarea in-
fipt in gtul unei sticle, aeeza pantofd cei mari lnga,
soba aproape darmat in care nu era nici urina de
foc. Se ghemui apoi in lada care-i servea drept pat 9i
adormi pe data.
O lumin mare umplu odita. Un nloe btrn sta-
tea in mijlocul odai, fr sa, se vada pe nde ei cum
intrase. Un moeulet mic, ncovoiat, cu barba mare, alba,
eu cismele Kline de zpad, ei ea prul lung, mai alb
dect zap da de pe 'c isms.
ln mama avea un aet mare, in care eran inscrise
toate strzile, cu numrul casei ei numele locuitori'or.
Il rsfoi cu bagare de seam ei cnd ajunse la fuaia
pe care o cauta, privi in odaie yi, zarind pe Maria
ghemuita In lad, spuse tare : aDa, iata fetita in-
semnata in registru! Trebue s am ei pentru d;a,nsa ceva!"
La cuvintele acestea scoase din sacul pe care-1
ducea in spinare ppuea pe care copilul o privise on
cteva minute mai nainte... Dar se opri deodat.
Ce nsemneaz i asta, ei bat ,joc de mine? Pantofii
aceetia aunt ai unui om mare, nu ai unei fetite!".
Si moeul aee'za ppuea la loc de unde-o scosese.
Apoi privi mult timp, eu-o privire trista ei plin de
mustrare pe drgalaea fetit, ei se fcu nevzut.
Maria plnse ei suspin mult timp dup asta, apoi,
eu ochii nlcrmati Inca, adormi.
A doua zi, cnd .e deetept, parintii ei vitregi

www.dacoromanica.ro
 ALBINA" 475

nu se ntorseseri inca. Se uit ndat la pantofi dar

vzfi,ndu-i g si arninti de vizita lui Mos Crciun
si felul cum o privise.
Se gndi ctva timp la ceeace a fost, apoi se m-
brc repede, lui cte un pantof In fiecare mn, co-
bort dintr'o s itur cele sase caturi $i alerga, la casa
trnullii cismar.
Maria i Intinse p3ntofii, cerndu-i iertare, si po-
vestindu-i lucruri din care btrnul nu ntelese nimic
alt dect c fetita i aducea marfa ndrt.
Isi chem atunci sotia, care tocmai regtoa ca-
feaua cu lapte In odaia alturat.
Ascult tu pe m titic i. asta, poate o vei ntelege!".
Maria isi roncepu povestea, n asa fel c sotia
cismarului iyi didu bine seama de ce Fra vorba.
Imbrtiy deci copilul si spuse sotului su:
Iat o fetit cu adevrat cinstitl, dar care-i s-
rac si nenorocit. Fapta c i arati ca, are igiin bun.
Pare linistit si va fi dr.gut fiind mbrcat piept-
natti. De douzeci de ani dorim si noi o fetit. N'ar fi
bine s'o nfiem pe aceasta ?u
bunul cismar lu de suflet pe Maria. Degeaba
au vrut Irintii ei vitregi s'o ia inapoi, nu mai aveau
nici un drept.
dup Jules Lematre

Umbra pe perefl

www.dacoromanica.ro
476 ALBINA"

t Teodor Burada de/a /aV

ce/ dinti cu/egtor de cntece popu/are din Dobrogea

www.dacoromanica.ro
Poveste fr cu vinte
Bicic/istul, /eul si crocodi/u/

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL ANULUI XXVII -lea

Povestirl. Cntece. Poezii. flume. fhicitorl.

Jocuri. Zictori. Pag.

J. B.: Domnitorul Cuza 5i franii 3

Ob. V. Vasilescu : Prizonierul erou 7
V. N. Dobrescu: Scrisori din rsboiu 11
Sptarul Mguril : Povestea carului 18
P. S. Vissarion: Stefan cel Mare si clugrii 19
Petre Savin: Ce n'a vzut nici dracul 23
C. Rdulesoa-Codin : De la lume aflate, la lume date 23
V. Milgureanu: Mendrele nevestii . . 32
V. MAgureanu : Sf. Ion gur de aur 35
Meletle : Povesliri din copilria lui )sus 39
C. V. Georgeseu : Porunca acincea 44
* * Gnicitori 45
Petru Savin : Moartea 51
Ion Aggrbicea::u: Vorniceiul 54
* * Zictori despre meserie 58
Const. Rollea: inchinare 62
Valeriu MAgureanu: LiliacuI 64
Valeriu Mgureanu: Cismele botului 67
G. Leurdeanu: Doin 73
Red.: SA mai rdem 77
Victoria Pilsculescu : Sacrificiul bunici 78
C. Rdulescu-Codin: De la lume adunate 84
* , Gl)icitori 95
* Cnd s'au dus oamenii la Dumnezeu 149
1. T. Popovici: Cntece de asuprire din Basarabia 164
Ap. D. C.: Cntecele Hotinului 169
MWaill Eminescu: Cntare din vecbia Moldov 177
Ac.: Drumul Robilor . . 181
St. Ciobanu : Povestea Prutului 185
H. Kautz: !sus in grAdina Mslinilor 29
M. Corelli: In ziva rstignirii Domnului 102
Em. G$rleanu: In Vinerea Patimilor 105
* Pagtele Sf. Petru 109

www.dacoromanica.ro
 11

Pap.
A. Mateevici : Ingerul si Mironisitile 111
L. H. (dupa D -na Genf) : In noaptea Invierii 113
I. L. Caragiale: La Pasti 117
* * Sa mai rdern 124
* Gbicitc ri 135
N. Zavragiu : Lie Ciocarlie a05
Gr. Teodossiu (traducere) Lautdrul 206
Ieromonahul Nifon Criveanu: Povesti cu talc 212
Valeriu Milgureanu : Rite talcuri 213
Anatole France (traducere) Hristosul marilor 218
Valeriu Magureanu : Cuvinte cu talc 125
A. B. : Dragostea unei vrabii 229
* * SS mai radera 232
D. H urtunii : Povestea prostilor 245
* * Rntofita a lui Vioara 250
* SS mai radem 253
Selma Lagerlf: Scara cerului 283
* Zicatori 290
N. Stnescu : Mos Cristea Ciobu 291
Petra SavIn: Si cu strambu'traesti mai bine de cat cu dreptu'l . . 295
D. Furtuna: Femeea cea pro sta . . 299
G. Idiceanu: Gbicitori 301
I. Damitrescu- Trasin: Patania secretarului 302
N. Georgescu- Milltianu : Oltenii din Moldova in timpnl ocupatiei 307
C. Radulescu -Codin : lntelepcuinile lui Solomon 313
V. Miigareanu : Sa mai radem 324
* Cantece Dobrogene despre rasboiul ce Post . 344
Mihail Sadoveanu: Povestea baciului Tomogea 346
Un lnvillittor tulcean : Legenda lacului Tekir -Gbiol . 353
,1p. O. Cules : Scrisori de ale soldatilor dobrogeni in rasboiu . 357
Victor Crasescu : Cum a capatat Saricbioiul vie 366
M. Sadoveanu: Cantec vecl)iu 372
Ap. Culea: Cantecul seicilor 333
Ap. C.: Povestea celor 49 fete de'a Caliacra 384
Tudor Pamiile: De la lume aflate, la lu me date .. 391
Mihail Lungeanu: Butura . . . . . '399
4317
Oh. V. N. Vasilescu : WWI

Economie. Agricultur. Cooperative. Gospodrie.

AL Butnarlu : Cresterea vitelor in alte tari 12
Ap. C. ; Lupta omului cu apele 25
Gospadina : Retete gospodaresti 34
Ap. C.: Rodnicia pamntului innecat de ape 52
Amilcar Vasiliu.: Decalogul porumbului 60
I. Gr. Opr tran : Agronomi, ferme, scoli de agriculture . . 74

www.dacoromanica.ro
III

Peg.
Gospodina : Retete gospoddroti 76
Ion Mitrescu : Cum se ingrijote Anglia de agricultura . 82
Ion Boldur : Romnia $1 Ungurii 221
ApostoI Culea: Romnia, coada ;arilor agrico!e in privinta grului 243
Ap.: Cultura ciupercilor 257
N. , Lupta impotriva omizilor in America . 257
Petre Savin : De unde se trage tutunul 258
L Gr. Oprisan : Indrumarea agriculturii 305
Gospodina : De ale gospodariei 310
* Un sat dobrogean cu multe cooperative 385
N. lorga: Ce se poate face pe o cojita de pmnt 416
Gopedina : Sfatori gospodare te 425

Culturale. Religie. lstorie. Sociale.

S. Smiles: Punctualitatea in afaceri 128
Red. Albina: Dupa l0 ani de la unirea Basarabiei 139
P. Fali : Ce gandeau basarabenii in 1915 142
L. II. : Serbarile pentru unirea Basarabiei 144
A. V. Gdel: Imprateasa Ecaterina a Rusiei Si Basarabia 147
Cremene Cronicarul : Domnitorii Moldovii i lupta pentru botarele
tarli 150
Cremene Cronicarul: Ostai vestiti moldoveni la cazaci i poloni 153
Cremene Cronicarul: Cum au aparat moldovenii Cbilia Cetatea
Alba 155
Ap. D. Culea: Despre turburarea moldovenilor in 1i12 . . . . .
. 159
A. D. C.: Cum 4i aparau moldovenii pmantul 172
* x lmproprietarirea taranilor in Basaraba 189
* Cum au sporit 4colile in Basarabia de 10 ani incoace 190
Redactla : topilu'-rege Mibai I. . 166
Preotul Ion Mihai: Este bogatia un pacat D . . 260
Albina: Ce-am facut noi in Dobrogea dela 1878 19 28 335
Regele Carol $i Dobrogea . . . . . . . 338
AL lonascu : Cnd a trecut armata romana in Dobrogea 339
He la Sudici: Carmuirea $i judecatile in Dobrogea pana la 1877 . . .342
* * Mibail Cogalniceanu printre mocanli din Dobrogea 352
Un inv4tor tulcean : Luptele demobilizatilor din Niculitel cu ban-
dele bulgare . . 356
Ap. D. Culea: Ce scriau soldatii dobrogeni in vremea razboiului 356
D. Stoicescu : Fara romani nu se lua Silistra in 1773 363
Primari romani in satele jud. Tulcea pana la 877 371
G. Cornea: Din luptele noastre in Dobrogea . . . . . . . .
. .377
Stare Costescu (L-t Colonel) Fuga locuitorilor dobrogeni in
anul 19.6 386
D. Ni'teacu : Amintirile unui dobrogean din razbolul Crimeii . . . 394
G. Aburel: Din jurnalul meu de rzbolu in Dobrogea 407

www.dacoromanica.ro
 1V

Pag.
Igien. Medicin popular
Doctorita L.: Cscatul 24
Doctorita L.: Oamenii grasi 69
Doctorita L.: Rguseala 122
Doctorita L.: Despre arsuri 215
* * Sfaturi sileacuri 256
L.: 0 socoteal pe urma betiei 159
Doctorita L.: Pureci si pduct)i 297
Doctorita L.: Emoragie (scurgere de snge) 420

Deslusirea legilor pe Intelesul tutulor

Al. Lascarov-Moldovanu: Legea judectoriilor de ocoale. Despre
cnemri 36
Al. Lascarov-Moldovanu : Legea judectoriilor de ocoale. Despre
cl)emri (urmare) 71
Al. Lascarov-Moldovanu : Despre judecata pricinilor 126
Al. Lascarov-Moldovanu : Despre judecata pricinilor (urmare) 226
Al. Lascarov-Moldovanu : Despre judecata pricinilor (urmare) 248
Dela Suditi: Crmuirea si judectile in Dobrogea pn la 1877 343
Al. Lascarov-Moldovanu: Despre judecata pricinilor . . . . . 422.

Basme (pentru copii)

Lia Hdrsu : Povestea soriceilor albi 94
Lia Harsu : Uriasul si voinicul cel strin 133
Lia Hiirsu : Crlanul si mgarul 238
Lia Hflrsu : Cicoarea 276
Minerva Alexandra: Volbura si micsunica 278
Lia Htrsu : Dumnezeu si mesteacnul 330
Lia Hfirsu : Ariciul -Catii 432

Stiri felurite. Curiozitti

Apostul Culea : Au ingbetat niste santinele 5
Ion Iioldur: Un animal inginer (castorul) 14
Un invttor : Gardistt comunali sau slugi ? 33
$tiri felurite 41
Jandarmul englez tine India . . . . .
$tiri felurite
.. 89
89
* Cum s prefacem apa in vin 95
* * $tiri felurite 130
:;: * Trani vnduti ca vitele in Basarabia 184
Sate din Basarabia disprute . 186
:F Doctorul Rakowski si Basarabia 187
:I: Stiri felurite din tard 120

www.dacoromanica.ro
 Pao.

Ion Boldur: Cutremurele de pmnt din Bulgaria 199

:,: Ploaie cu cenuge . . . . . 2n3
Capcana urias 220
$tiri felurite 235
: O gbiulea de pe pmnt trimis in Iun 273
* * Felurite . 274
* * Oragele marl din lume 275
Red.: Cat petrece $i lucreaz omul 393
* * Felurite 326
:r :,: Lumea este amenintat de guzgani 396
:ti ;,: Clatoria prin aer, in viitor 397
a: De ce s'au rsculat taranii ru$i impotriva bo $evicilor 398
In Vlcea pmntul se scufund 427
Felurite 428

Ilustratii.
Alexandru Ion Cuza 1

Urcarea. muntilor de ghlatit i colturo0 45

Un surugiu de acum 80 ani. 46
O furtunii pe mare 47
Trombe marine 47
Spiru Haret 49
O fermi'', tairanease In Norvegia 59
Samaria eanul milos C3
Cum se vede pmntul din lun . .. 66
Tarani din Basarabia :37
Actul Uniriff 141
Statuia Iui tefan cal Mare . 171
Isus Mntuitorul .
101
Coborrea de pe Cruce 108
Calvarul 112
Invierea lui Isus 113
Inlt.area 116
Regele Mihai I 193
O Strad# din Peking 217
Cuiburi pentru psari 231
Nicolae lorga 241
Troit 281
Monumental Dobrogii 333
Monumental de la Adam Clisi 335
Regele Carol 1. 337
Podul Regele Carol I. 341
Familie de mocani din Sibiu 345
Costache Petrescu . . 362
F8ntaln Dobrogeanii 372

www.dacoromanica.ro
 VI

Podul peste Dunre 379

Indienii Imblnzesc $erpai, cnt&nd din fluer 389
Poveste r cuvinte 435

Numr de CrAciun
Econ. D. Fortunati: Credinfa si poezie.
AL V.: Steaua din Betleem.
Florile Dalbe: Colind de numele Domnului.
Ion Boldur: Sarbatorile Craciunului in vremurile vecbi.
Ladislas Reymont : Gasca de CrAciun.
Vasale oimaru: Craciunul la noi $i la alte neamuri.
C.: Cat s'a baut la noi in 1926.
Red.: Puterea cooperafiei romane.
Doctoral L.: De ce avem gutural?
L.: Cinematograful vorbitor.
Preotul Alex. Mateevici.: In Betleem.
V. Mgureaou : Vulpea (poveste).
V. IIzosu: SA mai radera.
Henry Bordeax: (traducere) Moara.
L. : Standardizarea cerealelor in America.
Jules Lemaitre: M dusei la targ.
Felurite.
Manca DcnrnnIui eu Pruneul sMnt: (ilustratii)
Vedere din Bucureti de acu 100 de ani
Poveste fr cuvinte.

www.dacoromanica.ro
484 ALBINA"
Consultajii pentru daraveri de judecata
consulta jii medicale pentru cititorii Albiner
Aducem la cunostint c dela 1 Fevruarie 1925
am nfiintat la redactia revistei Albina" (Fundatia
Cultural Regele Mihai I") UN B1ROU DE DESLUVRI
JURIDICE, pus sub conducerea juristului d. Alex.
Lascarov-Moldovanu unul de CONSULTATIUNI
MEDICALE, sub conducerea d-lui doctor V. Voiculescx.
DesluQirile se dau prin scrisori la adresa dat.
Toti cei care au nevoe de vre-o deslusire juridica
privitoare la vre-o afacere a lor (mostenire, vnzare,
contracte toate cele asemntoare acestora) pot e
scoria juristului nostru, la Fundatie (strada Latin,
No. 10), artndu-i scurt pricina.
D-sa va rspunde. nentrziat, desluyindu-1 dup
tipicul legii. Tot asa $i ctr doctor pentru diferite boale,
s arate pe larg toate semnele durerile, fr inconjur.
Pretul acestor sfaturi ; Cel
cere deslusiri va trimite pe adresa Fundatiei un mandat
de 100 lei, care nftiseaz un abonament anual la
Albina" afr, de al s,u; va arta tot odat si care
e persoana pe care o aboneaz. Odat cu rspunsul
juristului, sau al doctorului, persoana va ncepe a
primi revista noastr si va primi-o un an Intreg.
Daca nu se trimite mandatul adresa abonatului,
juristul gi doctorul nu vor rspunde la scrisoarea celui
care cere deslusirea.
REDACTIA

12
FIINDATIA CIILTIIRAGA ,,RE G Eh E NUM
HAI 1"
STBADA.LATINA No. 10. BUCURE*TI

Com. . Sat.
of fad.

1"N. (`-rY'
'.;.
www.dacoromanica.ro
P`
._..:.2