Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Ce implic clonarea la animale i ce principiu molecular a demonstrat


ea. Prezentai aspectele benefice i anomaliile asociate clonrii.

2. Care este diferena dintre o celul specificat i una determinat?

o celul este specificat dac se poate diferenia autonom ntr-un mediu


neutru (ex.: mediu de cultur). O caracteristic a celulelor specificate
este aceea c destinul lor este influenat de celulele vecine.
Determinarea- celulele determinate sunt angajate pe o anumit cale de
dezvoltare.

Ele se pot diferenia autonom i cnd sunt transplantate n alt regiune


embrionar, nefiind influenate de celulele vecine.

3. n ce const fenomenul de diminuare cromozomial i unde a fost


observat?

4. Cum se testeaz momentul n care are loc determinarea celular?

5. Ce este transdiferenierea? Exemple. Prin ce se deosebeste de


dedifereniere?

Transdiferenierea implic convertirea unui tip celular, difereniat, n alt tip

celular, nrudit embrionar.

Exemplu: celulele retiniene n cultur prezint microvili i pigment n


citoplasm. Dac n mediul de cultur se adaug hialuronidaz, ser fetal viel i
feniltiouree, celulele pierd microvilii i pigmentul i ncep s se stratifice. Dac
ulterior n mediul de cultur se adaug acid ascorbic, celulele se
transdifereniaz n celule cristaliniene care produc proteina cristalin.

Exemplu: celulele cromafine din medulosuprarenal prezint un fenotip


specific, sunt cilindrice i secret adrenalin. Dac n mediul de cultur se
adaug factor de cretere nervos, ele se transdiferenieaz n neuroni simpatici,
care secret noradrenalin.
Transdiferentierea se diferentiaza de dediferentiere prin faptul ca cea din
urma presupune diferentierea unui tip celular neinrudit, in timp ce
transdiferentierea implica diferentierea unui tip celular inrudit dpdv embrionar.

6. Structura motivelor zinc-finger.

7. Structura motivului leucin zipper.

Motivul leucin zipper prezinta 2 regiuni distincte (domenii): un domeniu de


dimerizare carboxi terminal si un domeniu bazic de legare de ADN amino
terminal.

Domeniul de dimerizare este format dintr-o succesiune de heptade (=7 AA),


notati cu litere a,b,c,d,e,f,g. AA din pozitiile a si d sunt hidrofobi, formand o
banda care se infasoara in jurul alfa-helixului. Acesti AA hidrofobi sunt implicati
in formarea de interactii van der Waals cu acelasi tip de AA din domeniul de
dimerizare al altei proteine leucin zipper. Existenta acestor AA hidrofobi si a
leucinei in pozitia g a heptadei a sugerat denumirea de fermoar cu leucina.

Regiunea bazica de legare de ADN: AA de la niv regiunii interne a regiunii


bazice interactioneaza cu perechile de baze din ADN si recunosc o secv generala
de tipul TGACGTCA.

Proteinele leucin zipper pot forma homo sau heterodimeri. Prin


heterodimerizare se extind foarte mult posibilitatile functionale ptr ca fiecare
monomer recunoaste o anumita secv de ADN.

8. Structura motivului HLH.

Motivul HLH este format din 2 alfa helixuri unite printr-o bucla flexibila
si variabila ca lungime. Prot acestei clase recunosc o secventa specifica din
ADN de tipul CANNTG (N=orice nucleotida). Aceasta secv a fost descoperita
intr-un enhancer si poarta denumirea de E-box.

Prot HLH pot forma homo sau hetero dimeri.

9. Structura homeodomeniului.
Homodomeniul este format din 3 alfa helixuri. Primul helix este
precedat de un brat flexibil aminoterminal si unit de al doilea printr-o
bucla.
Homeodomeniul este codificat de o secv specifica de ADN care
poarta denumirea de homeobox. Prot cu homeodomeniu recunsc secv
scurte din ADN de tipul ATTA, AA din pozitia 50 a homeodomeniului
contactand cele 2 perechi de baze dinaintea acestei secvente.

10. Definii termenul de potenare genic.

Potentarea genecica este un mecanism care permite ansamblarea rapida a unui enhancer si
exprimarea sincrona a unor gene intr-o populatie de celule. Acest fenomen poate afecta si
parametrii temporali sau spatiali ai activarii genelor embrionare

10. Enumerai factori transcripionali care contacteaz fosa minor


din ADN

1. Clasa REL
2. Clasa T-Box
3. Clasa MADS-BOX
4. Clasa HMG

11. Enumerai factori transcripionali ce conin motiv de legare


HTH.

- Proteine cu homeodomeniu
- Factorii transcriptionali POU
- Factorii transcriptionali PAX
- F amilia ETS
- Factorii transcriptionali FOX (Forkhead Box)

13. Ce factori transcripionali determin ndoirea ADN-ului?

14. Enumerai proteine remodelatoare ale cromatinei i specificai funcia


lor.

Proteinele POLYCOMB i TRITHORAX.


Polycomb. sunt implicate in blocarea pe termen lung a genelor homeotice la
Drosophila si in reglarea genelor HOX la vertebrate.
Au fost descoperite 2 complexe proteice polycomb. Primul complex -
complexul polycomb 2 - este implicat in initierea inactivarii genelor. Acesta
cuprinde D - acetilaze histonice si metil transferaze. Inactivarea genelor din
acest complex determina letalitate embrionara timpurie. Cel de-al doilea complex
- polycomb 1- este implicat in mentinerea pe termen lung a inactivarii genelor
respective. Se stiu foarte putine despre acest complex si se presupune ca el
blocheaza complexul transcriptional bazal.

15. Cum se obin embrionii ginogenetici i androgenetici? Ce s-a


demonstrat prin aceste experimente?

Fenomenul de intiparire genomica a fost demonstrat prin transplant de


pronuclei la soarece. S-au folosit ovule fecudate care prezentau cei 2 pronuclei
nefuzionati, un pronucleu este reprezentat de nucleul ovulului si celalalt de
nucleului spermatozoidului. Aceste ovule fecundate au fost incubate intr-o
solutie de citochalasin, un alcaloid care determina relaxarea citoscheletului,
facilitand transferul de pronuclei. Cu o micropipeta s-a extras unul din pronuclei,
dupa care, tot cu o micropipeta s-a introdus din alt ovul fecundat un pronucleu de
acelasi tip. Pronucleul care a fost transferat a fost aspirat intr-o solutie de virus
SENDAI inactivat care fuzioneaza ca fuzogen membranar. Prin acest procedeu
s-au obtinut embrioni ginogeneteici cu 2 pronuclei femeli si embrioni
androgenetici cu 2 pronuclei masculi.

In cazul embrionilor ginogenetici s-a constatat ca desi embrionul propriu-


zis este mai mic decat normal, el este normal dpdv al dezvoltarii, in schimb
tesuturile extra-embrionare sunt foarte reduse, respectiv sacul vitelin,
alantoida. Necesitatea nutritiei placentare limiteaza dezvoltarea acestor
embrioni la stadiul de 25 de somite.

In cazul embrionilor androegnetici, cei cu constitutie YY nu pot suferi mai


mult de 2-3 diviziuni de segmentare. Doar embrionii androgenetici XY prezinta o
oarecare dezvoltare postimplantationala. Acestia se caracterizeaza prin
prezenta unui embrion propriu-zis nedezvoltat, insa, o dezvoltare foarte mare a
tesutuilor extraembrionare. S-a tras concluzia ca exista o preferinta a genomului
matern ptr formarea structurilor embrionului si a genomului patern pentru
formarea tesuturilor extraembrionare. Cu toate acestea, dezvoltarea
embrionara normala necesita ambele genomuri parentale.

16. Definii ntiprire genomic?

Intiparirea genomica reprezinta un fenomen asociat metilarii ADN. Termenul


de intiparire a fost propus initial ptr insecte, ptr a demonstra ca anumite
caracteristici genetice depind de originea parentala a cromozomilor. La
mamifere, fenomenul de intiparire se refera la fenomenul de exprimare
diferentiata a genelor autozomale in cursul dezvoltarii embrionare, in sensul ca
unele gene se exprima de pe crz matern iar altele de pe crz patern.
Fenomenul de intiparire genomica are loc in cursul diferentierii cel germinale
(ovogenezei si spermatogeneza) si se considera ca genele prezinta o memorie a
originilor spermatice si ovocitare.

17. Enumerai rolurile localizrii ARNm

- Asigura un control local al traducerii


- Evitarea exprimarii gresite a unui ARN
- Evitrea formarii heteromerilor in celule care exprima mai multe
izoforme ale unei proteine
- Realizarea unei celule polarizate sau a embrionului

18. Precizai cnd sunt transcrise genele coordonatoare maternale i n


ce tip celular. Cnd sunt traduse ARNm maternale i unde? Dai dou
exemple de gene coordonatoare maternale. Unde sunt localizai produii
acestor dou gene (ARNm i protena).

19. Dai exemple de mutaii homeotice, ce particularitate au aceste


mutaii?

20. Definii colinearitatea spaial i temporal.

Colinearitatea se refera la faptul ca genele Hox aflate spre extremitatile 3


ale grupurilor se exprima mai devreme si in domenii anterioare, spre deosebire
de genele din extremitatile 5 ale grupurilor.
21. Care este diferena dintre un grup Hox i un grup paralog Hox? Dai
exemple de 2 gene dintr-un grup Hox i 2 gene dintr-un grup paralog Hox.
Care sunt mai asemntoare structural i funcional?

22. Precizai care din urmtoarele gene se pot exprima n regiunea


gtului i care n regiunea cozii unui embrion: Hox. a.1; Hox. d.13; Hox.
a.12; Hox b.2; Hox d.1; Hox a.13.

23. Indicai care din urmtoarele gene sunt asemantoare structural si


funcional: Hox. c.10; Hox c.11; Hox d.10; Hox c.12; Hox a.11.
Urmatoarele gene prezinta asemanari structurale si functionale :
Hox c.10 cu Hox d.10
Hox c.11 cu Hox a.11
Genele din grupurile paraloage sunt mult mai asemanatoare unele cu altele decat cu
genele vecine din fiecare grup Hox.

24. Indicai dou patologii care pot fi studiate la Drosophila1.

25. Enumerai cile de semnalizare embrionar2.


Calea de semnalizareNotch-Delta
Calea de semnalizare WNT
Calea de semnalizare TGF
Calea de semnalizare Hedgehog