UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

FACULTATEA DE ALIMENTAIE I TURISM

PROIECT NUTRIENI ALIMENTARI

VITAMINA E

PROF.UNIV.DR.ANGELA MRCULESCU

STUDENT:
GEIU TEFANIA DENISA
GRUPA: 8 MF 162
AN I
 CUPRINS

1. Descrierea nutrientului .. 3
2. Raspandire in natura . 7
3. Studiu de piata .. 9
4. Modalitati de extractie..... 11
5. Metode de analiza ... 13
6. Actiuni specifice si metode de determinare a acestor actiuni . 17
7. Concluzii . 19
8. Bibliografie . 20

2
 1. Descrierea nutrientului

1.1. Compoziia chimic

Tocoferol
Nume Izomerul tocoferolul ( vitamina fertilitatii sau antisterilitatii )
forma pe care organismul uman o poate utiliza
Formula
C29H50O2
molecular

Formul
structural

Vitamina E realizeaza o buna protectie impotriva radicalilor liberi avand in acelasi

timp un rol hotarator in metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor precum si in echilibrul
hidroelectrolitic. Vitamina E este un puternic antioxidant care protejeaza celulele
organismului de actiunea daunatoare a radicalilor liberi. Aceste molecule folosesc oxigenul
pentru a produce energie, pe masura ce celulele lucreaza. Insa, in timpul proceselor lor
metabolice normale, unele molecule de oxigen pierd un electron si devin instabile. Radicalii
liberi circula rapid prin intregul organism, incercand sa se stabilizeze prin captarea de
electroni de la alte molecule. Cand reusesc, dau nastere unui numar si mai mare de radicali
liberi, lezand tesuturile sanatoase in cadrul acestui proces. Efectul nociv al radicalilor liberi
determina ca lipoproteinele cu densitate mica (LDL, colesterolul rau) sa se ataseze de
peretele arterial si sa diminueze sau sa impiedice fluxul sangvin. In cazul in care radicalii
liberi lezeaza ADN-ul de la nivelul celular, rezultatele constau in mutatii celulare care pot
conduce la cancer. De asemenea, ei pot afecta tesuturile de la nivel ocular, determinand
aparitia cataractei sau a degenerescentei maculare, cele mai importante cauze de pierdere a
vederii la varstnici. Vitamina E intervine cu succes in prevenirea efectelor nocive ale
radicalilor liberi. Ea ajuta la prevenirea oxidarii sau lezarii de catre radicalii liberi a
colesterolului de la nivelul arterelor, protejeaza celulele sangelui, sistemul nervos si muschii
si mareste capacitatea de reactie a sistemului imunitar.

3
 Este formata din 8 compusi numiti tocoferoli dintre care cel mai activ si mai eficace
este alfa- tocoferolul. Alaturi de vitamina A si seleniu, mareste rezistenta tesuturilor la
oxidare. Ea intensifica actiunea vitaminei A si actioneaza sinergic cu seleniul. Deci vitamina
E si seleniul administrate impreuna sunt mai eficiente decat daca sunt administrate fiecare
separat. Este solubila in grasimi si se depoziteaza in organism.
1.2. Actiuni biologice specifice

Vitamina E este solubil n grasimi i n alcool, rezist la temperaturi de pn la 250C,

dar este sensibil la lumin i oxigen. Valori ale temperaturii foarte crescute sau foarte sczute
reduc cantitatea de tocoferol coninut n alimente cu pn la dou treimi. Vitamina E poate fi
de asemenea distrus prin pasteurizarea laptelui, prin contactul alimentelor cu bicarbonat de
sodiu i prin pstrarea acestora timp ndelungat. Astfel, carnea refrigerat pierde n cteva zile
toat cantitatea de vitamina E deinut iniial. Fina alb are un coninut cu 80% mai sczut
dect fina integral. Se recomand ca uleiurile vegetale s fie obinute prin presare la rece i
nu prin rafinare, deoarece aceast operaie se face la temperaturi crescute i determin pierderi
importante de tocoferol.
In prezent aciunile specifice ale vitaminei E nu sunt pe deplin elucidate. Tocoferolii
funcioneaz ca antioxidani, ndeprteaz radicalii liberi, protejeaz integritatea lipidelor
nesaturate din membrananele celulare i protejeaz retinolul de aciuni oxidante. Vitamina
intervine n procesul de reproducere asigurnd buna funcionare a glandelor sexuale i
endocrine, faciliteaz depozitarea glicogenului n ficat i n muchi, inclusiv n muchiul
cardiac.
Exprimarea activitatii biologice a vitaminei E se face in miligrame sau in unitati
internationale (U.I.). La barbatii adulti, necesarul zilnic de tocoferol este de cea 25 mg, direct
proportional cu varsta si cu cantitatea de acizi polinesaturati existenti in alimentele
consumate, putand fi asigurat, in general, de o ratie alimentara echilibrata. Sarcina si alaptarea
cresc necesarul de vitamina E. in conditii de nematernitate, femeile au nevoie de mai putina
vitamina E decat barbatii. Un aport sporit de vitamina E le este necesar persoanelor varstnice.
De asemenea, ea trebuie administrata nou-nascutilor, pana la aparitia propriei flore intestinale,
deoarece laptele matern e foarte sarac in tocoferol. In ultima vreme, dupa unii autori, se
estimeaza ca necesarul in vitamina E este mult mai mic. Clorul din apa de la robinet,
laxativele cu ulei mineral, maternitatea si menopauza, toate necesita sporirea aportului de
vitamina E.

4
 1.3. Importanta pentru alimentatie

Vitamina E se gseste n cantitti mari n seminte si funze; cea mai mare cantitate se
afl n germenii cerealelor, de unde se si extrage. De obicei, tocoferolii nsotesc clorofila si
carotinoidele.
Astfel, prtile verzi con.in cantit.i mai mari de vitamin E dect celelalte prti. Faptul
c n germene se gsesc cantit.i mari permite s se presupun c vitamina E particip la
procesele de asimilare ale plantei.
Tocoferolii se gsesc si n tesuturile si organele animalelor, dar n cantitti mult mai
mici dect n plante. Laptele contine cantitti relativ mici de tocoferol. Untura din ficat de
pe.te este lipsit aproape complet de aceast vitamin.
n tabel este indicat continutul diferitilor tocoferoli n unele uleiuri.
Continutul in diferiti tocoferoli ai unor uleiuri

Uleiul Tocoferol total, in mg / 100 g Tocoferol, in mg / 100 g

De porumb 1, 020 0, 126 - 0, 894 -
De bumbac 0,870 0,493 - 0, 377 -
De soia 0, 740 0,096 - 0, 418 0, 026
Germeni de grau 2, 680 1, 610 1, 070 - -

n tabel este trecut continutul de tocoferol n diferite produse.

Continutul de vitamina E in diferite produse

Produsul Vitamina E in mg / Produsul Vitamina E in mg /

100 g 100 g
Grau, boabe 1,2 6,5 Morcovi 1,5
Faina de grau 1,7 2,7 Lucerna uscata 50
Germeni de grau 27 30 Oua 3
Tarate de grau 15 Lapte 12
Orz 3,2 5,2 Ulei de germeni de 150 420 500
grau
Porumb 16 25 Ulei de germeni de 230 250
porumb
Fasole 1,2 4 Ulei de floarea 5
soarelui
Mazare 48 Ulei de soia 250
Soia 10 12 Ulei de bumbac 350
Salata 1,5 4 Ulei de palmier 110
Varza rosie 0,2 Ulei de masline 3
Varza alba 0,7 Ulei de arahide 26 36
Telina 2,6 Ulei de in 23
Sfecla 0,2 Ulei de ricin 59
Spanac 1,7

5
 1.4. Studii realizate pana in prezent in tara si in strainatate

Un nou studiu realizat in SUA, la Universitatea Virginia Commonwealth, arata ca

vitamina E, administrata zilnic, este eficienta in bolilele comune de ficat care, netratate, pot
duce in timp la ciroza si cancer hepatic. Studiul a fost realizat pe 247 de pacienti care sufereau
de boli de ficat, fara a mai prezenta si alte afectiuni, precum diabet sau boli cardiovasculare.
Dupa 96 de saptamani, cercetatorii au ajuns la concluzia ca jumatate din pacienti au raspuns la
tratamentul cu vitamina E. Desi nu a avut efecte secundare, oamenii de stiinta au mentionat ca
vitamina E nu poate fi considerata un panaceu universal, fapt pentru care trebuie administrata
doar sub supraveghere medicala.
Un mod eficient de a proteja inima, alaturi de o dieta saraca in grasimi saturate ,
miscare fizica si evitarea unor vicii precum fumatul, este de a obtine suficienti nutrienti
antioxidanti din alimentatie. Vitamina E relaxeaza vasele de sange si ajuta la prevenirea
formarii cheagurilor care blocheaza fluxul sangvin. In urma unor studii, s-a demonstrat ca o
persoana care sufera de o afectiune cardiovasculara si ia suplimente cu vitamina E isi reduce
riscul de deces cu 40 pana la 60%. Vitamina E este eficienta, in special atunci cand este
administrata impreuna cu un multisupliment care contine vitamina C.
Poliartroza, cunoscuta si ca artrita prin uzura si distrugere, apare atunci cand
tesuturile de la nivelul articulatiilor incep sa se distruga in timp. Un mod de a preveni acest
proces consta in administrarea de vitamina E, care inhiba efectele moleculelor generatoare de
inflamatie de la nivelul articular. S-a demonstrat ca vitamina E amelioreaza durerile articulare
mai bine ca ibuprofenul sau alte medicamente antiinflamatoare. Doza recomandata pentru
ameliorarea artritei este de 400 UI de vitamina E zilnic.
Memoria de scurta durata este cauzata partial de efectele nocive ale radicalilor liberi la
nivelul creierului. Administrarea unui supliment de 100 pana la 400 UI de vitamina E zilnic
constituie una dintre cele mai bune metode in vederea mentinerii acuitatii memoriei. Un
studiu efectuat pe un esantion de 5.000 de persoane arata faptul ca cele care prezentau niveluri
crescute de vitamina E aveau performante mai bune la testele de memorie, in comparatie cu
persoanele care aveau niveluri mai scazute.
Mai mult, vitamina E contribuie la imbunatatirea sistemului imunitar, ceea ce explica
de ce persoanele care consuma multe alimente bogate in vitamina E sau iau suplimente sunt
mai putin predispuse la infectii, cat si la cancer.

6
 2. Raspandire in natura

Surse naturale de vitamina E: germeni de grau, uleiuri vegetale preparate prin presarea
semintelor la rece, soia, verdeturi, spanac, varza, nuci, oua, unt, cereale integrale, seminte de
floarea soarelui si alune. Carenta de vitamina E determina scaderea numarului de globule
rosii, degenerescenta musculara, scaderea sintezei hormonilor sistemului hipofizar necesari
stimularii glandei tiroide si a glandelor sexuale. Sunt si situatii in care se poate manifesta
prudenta in administrarea vitaminei E si anume: diabeticii, hipertensivii, cei care sufera de
reumatism cardiac sau hiperfunctii tiroidiene. In aceste cazuri se incepe administrarea
vitaminei E cu doze mici, crescandu-se treptat cantitatea dupa sfatul medicului.
Vitamina E este solubila in grasimi si in alcool, dar insolubila in apa. Ea rezista la
caldura pana la cea 250oC si e sensibila la lumina si la oxigen. Temperaturile foarte ridicate,
ca si cele foarte coborate reduc cu pana la doua treimi cantitatea de tocoferol continuta in
vegetale si in uleiuri.
Tocoferolul este distrus prin pasteurizarea si prin uscarea laptelui (lapte praf), prin
contactul alimentelor cu bicarbonat de sodiu si prin pastrarea acestora timp mai indelungat.
Astfel, carnea pastrata la frigider pierde, in cateva zile, toata cantitatea de vitamina E de care
dispunea initial.
In faina alba, continutul in aceasta vitamina e cu cea 80% mai scazut decat in faina
integrala. Pierderi importante de vitamina E au loc in cazul rafinarii diferitelor produse
alimentare. Tocmai din acest motiv, se recomanda ca uleiurile vegetale sa fie obtinute prin
presare la rece, si nu prin rafinare, operatie care se face la temperaturi ridicate.
Necesar: Doza zilnica necesara unei persoane variaza in functie de varsta, sex, starea
generala de sanatate si cantitatea de grasimi polinesaturate consumate in regimul alimentar.
Grasimile polinesaturate au tendinta de a se oxida usor, prin urmare, daca dieta unei persoane
este bogata in grasimi polinesaturate, necesarul ei de vitamina E va fi mai mare.
Doza uzuala recomandata este de 100-300 UI, insa la nevoie poate fi crescuta la 400-
500 UI pe zi. Vitamina E poate fi obtinuta atat prin alimentatie, cat si prin suplimente.
Formele naturale de vitamina E sunt usor absorbite de catre organism. Daca utilizati vitamina
E sintetica, luati cu 50% mai mult. Spre exemplu, pentru a obtine echivalentul a 400 UI de
vitamina E naturala, aveti nevoie de aproximativ 600 UI forma sintetica.
In aprovizionarea organismului cu vitamina E, trebuie tinut cont si de faptul ca
absorbtia intestinala a acesteia din alimentele consumate este de numai cea 30%. Carenta de
vitamina E se intalneste mai des la batrani si la malnutriti, in inflamatii cronice, diferite boli
cronice etc.
Hipervitaminoza E apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi), ea putand
produce oligospermie, ca si azo-spermie, in cazul barbatilor, iar la femei - involutie ovariana
si tulburari ale ciclului menstrual.
Carenta de vitamina E duce la distrofii musculare si la aparitia unor leziuni nervoase,
precum si la instalarea atero-sclerozei. La femei, hipovitaminoza E poate produce avort

7
spontan. Trebuie amintit si faptul ca insuficienta vitaminica respectiva provoaca boli ale
muschilor si ale nervilor, iar cantitatea de colesterol creste in sange si in muschi. Tulburarile
produse in organism de carenta de vitamina E sunt reversibile la femei si ireversibile la
barbati. La adulti, aceasta carenta vitaminica produce si o usoara scadere a duratei de viata a
globulelor rosii. Eficacitatea tocoferolului sporeste prin asocierea acestuia cu vitaminele A, B,
si C, cu inozitolul, precum si prin aportul de mangan si seleniu. Tocoferolul intensifica
activitatea vitaminei A.

8
 3. Studiu de piata

Studiu de piata privind produsele alimentare, suplimentele nutritive si alimentele

functionale care contin substantele biologic active sau nutrientii luati in studiu (sub forma de
tabel)

Produsul Firma Compozitia cu Recomandari Obs.

alimentar sau producatoare precizarea alergii,
suplimentul ingredientelor atenionri
nutritiv care bioactive referitoare la
contine subst. inclusiv cel produs sau
bioactiva studiat ambalaj

Seminte de Germicor.Srl 100 g = de 3 Scaderea -

floarea ori necesarul riscului de a
soarelui zilnic de face anumite
vitamina E tipuri de cancer.
Alune Fast Distribution O mana de Bogate in Este
alune = 1/3 nutrienti semnalata
necesarul cresterea
zilnic de prezentei
vitamina E acesteia la
copii.

Caise uscate Ecotravio.Srl 4 mg de Reglarea -

vitamina E metabolismului.
Prevenirea
bolilor de
inima.
Masline verzi Atalanta 7 % din Effect -
Logisticwarehouse necesarul antiinflamator.
zilnic de
vitamina E
Uleiuri Mayam Presate la rece Efecte -
vegetale ( semintele. antibacteriene.
ulei de cocos
)
Spanac fiert Am Malybu.Srl O cana de Depurativ. -
spanac fiert = Antianemic.
20 % din Hipotensiv.
necesarul
zilnic de
vitamina E
Seminte de in Super Foods O mana de Scad -
seminte de in = colesterolul.
5 mg din Stabilizeaza
necesarul cantitatea de

9
 zilnic de zahar din sange.
vitamina E
Avocado Ravak Rom Srl 1/2 = 2 mg de Reducerea Risc
vitamina E riscului hemoragic
cardiovascular Cresterea in
Efecte greutate.
antiimbatranire

10
 4. Modalitati de extractie

Modalitati de extractie a substantelor bioactive - clasice si moderne (substanta pura sau un

complex fenomene de sinergie). Forme de utilizare in produsele alimentare - care sa
asigure mentinerea calitatilor initiale pentru nutrientul esential sau substanta biologic activa.
Trei metode de producere a uleiului
Prima metoda ulei presat la rece la temperaturi scazute

Este metoda cea mai "natural" pentru a obine uleiul vegetal cu ajutorul unei prese.
Seminele sunt plasate ntr-o pres, i datorit presiunii puternice presa se nclzete singur.
Uleiul obinut nu se nclzete peste 40-42 de grade: o astfel de temperatur sczut i v
permite s pstreze toate componentele utile.

Acest ulei nu este prelucrat nici cu temperatur nici cu chimie ! Dup presare uleiul este
pur i simplu limpezit, filtrat i mbuteliat. n condiiile contemporane de producere o astfel de
atitudine fa de materie prim i calitatea produsului final este foarte rar i valoroas. Acest
lichid dup precauia de fabricaie este similar cu un suc de fructe proaspt stors, numai c
este din semine!

Este de remarcat c cu aceast metod putem utiliza semine doar de cea mai nalt
calitate. Avnd n vedere c ntregul proces este foarte curat i blnd, uleiul extras din semine
constituie doar 27 % din suma total. Dup valoare i compoziie bogat uleiul extras este
similar cu ulei Extra Virgin. Iar unele dintre elementele vitale (de exemplu, vitamina E) sunt
chiar mai multe dect n ulei de msline!

A doua metoda presarea la rece dupa o tratare prealabila

Cu aceast metod de producie seminele sunt mai nti prelucrate la temperaturi nalte.
Pentru productori aceast metod este cu siguran avantajoas: astfel ei pot obine nu 27%,
ci 43 % din cantitatea total de ulei coninut n produsul final. Iar datorit tratamentului termic
devine neimportant din care semine este produs uleiul: nu este neaprat de cea mai nalt
calitate, produsul final nu este afectat!

Cu aceast metod de fabricare majoritatea substanelor nutritive i diferitelor

oligoelemente din semine, din pcate, pier. n plus, astfel de uleiuri sunt filtrate cu atenie, de
aceea indicele de aciditate al produsului crete, i prin urmare se reduce cantitatea vitaminelor
din compoziie.

Cu toate c aceast metod nu este la fel de calitativ ca i prima, dar cu toate acestea
unele proprieti utile n produsul final sunt nc reinute. Cumprnd acest ulei n magazin,
putem avea ncredere n sigurana sa pentru sntatea uman.

11
 A treia metoda extractia sau cum sunt produse toate uleiurile rafinate

Aceast metod este un basm pentru toi productorii: cu ea putei obine 98 % de ulei din
materie prim! n plus este indiferent care e calitatea produsului.

Dar lucrurile nu sunt att de simple: productorii trebuie s sacrifice ceva. Pentru a obine
ulei, seminele sunt amestecate cu fraciuni de benzin. Hexan, de exemplu. Cnd este produs
uleiul, acest hexan este ndeprtat cu ajutorul aburului, iar rmiele sale sunt curate cu
alcaline. n produsul final se formeaz diferite substane nedorite: rina i pigmeni. Solvenii
reziduali rareori se evapor complet.

nainte ce uleiul obinut prin metoda de extracie va fi consumat sau utilizat n medicin,
este necesar ca el s treac mai multe etape de curare: rafinare, apoi hidratare, albire,
dezodorizare i n cele din urm ai multe trepte de filtrare.

Exist o mare varietate de uleiuri vegetale, care trec apte etape de purificare. Acest lucru
este adevrat ! Uleiul obinut prin extracie poate fi la infinit curat, filtrat, purificat, pentru a
scpa de urme de componente chimice de benzin.

Care este rezultatul?

Produsul finit nu are nici un semn de via, este fr nici o culoare i complet lipsete
orice miros. Lichidul obinut este mbuteliat i pe toate etichetele se scrie cu mndrie "ulei",
ducnd pe toi cumprtorii n eroare de parc este aa.

12
 5. Metode de analiza

Metode de analiza identificare si dozare a substantei biologicactive respectiv a

nutrientului studiat (din literatura si realizari in laborator).

Determinarea spectrofotometric a vitaminei E:

Vitamina E face parte din grupul vitaminelor liposolubile. A fost

descoperit i cunoscut ca factor stimulator al funciei de reproducere, fiind
denumit i vitamina fertilitii sau antisterilitii.

Din punct de vedere structural este un alcool complex i se gsete sub

forma a patru compui (tocoferoli) , , , , toi cu aciune vitaminic.
Proprietile fizico-chimice sunt asemntoare cu ale vitaminei A, este
termostabil dar foarte sensibil la aciunea oxigenului. Este rapid afectat de
procesul de rncezire unde de fapt acioneaz ca un antioxidant natural. Prezena
unor fenoli reductori sau steroli poteneaz efectul su i i mrete stabilitatea.
Prezena unor metale grele favorizeaz distrugerea, iar substanele chelante pentru
acestea, o protejeaz. Esterificat este mai sensibil, dar unii esteri pierd
activitatea biologic. Aciunea antioxidant crete n seria homolog, n timp ce
activitatea vitaminic scade.

Tocoferolii sunt relativ stabili n mediu acid, dar mediul alcalin i

descompune rapid. Prin oxidare cu oxidani puternici, trec n tocoferilchinone
puternic colorate n rou.

Existena acestui factor liposolubil important pentru organismele animale a

fost presupus pentru prima dat n 1922 de ctre Evans i Bishop, pentru ca doi
ani mai trziu, Sure s propun denumirea de vitamina E. Importana biologic a
vitaminei E este considerabil, carena determin tulburri importante n

13
reproducere (azoospermie la brbai i involuia musculaturii uterine la femei).
Influeneaz sinteza proteinelor i are funcie important n metabolizarea
zaharurilor. Starea carenial determin degenerarea distrofic a esutului
muscular. Exercit de asemenea o funcie de protecie a eritrocitului fa de
aciunea oxidant a peroxizilor formai la nivelul membranelor sub aciunea
oxidant a hemului, mrind astfel durata de via a acestuia. Protejeaz vitamina
A de oxidare. Alturi de vitamina C intervine n stoparea cancerului i a
procesului de mbtrnire prin blocarea radicalilor liberi.

Avitaminoza se manifest prin sterilitate, atrofie muscular, tulburri

cardiace. Hipervitaminoza duce la tulburri nervoase i insomnii.

Se gsete n special n semine (germenii cerealelor) sau vegetale n

general, nsoind clorofila i carotenii (legume verzi, varz, roii). n produsele
animale se gsete n cantiti mult mai mici.

Principiul se bazeaz pe capacitatea reductoare a acestui compus care

reduce Fe+3 la Fe+2 i care reacioneaz cu fenantrolina fiind evaluat colorimetric.

Pregtirea probei:

Probele de ou i lapte sunt deshidratate prin liofilizare. Mazrea, fasolea i

ficatul se macereaz i se lucreaz imediat. Salata verde se congeleaz i se
tritureaz ngheat. Alte produse se lucreaz direct.

Saponificare i extracia: se cntrete la balana analitic o cantitate de

aliment care s conin ntre 100-200 micrograme tocoferol (preferabil ntre 2-5g)
ntr-un balon de saponificare. Se adaug 5mg L-acid ascorbic i 10 ml alcool etilic
absolut i se fierbe la reflux trecnd prin lichid un curent de azot liber de oxigen.
Se adaug 5ml soluie apoas de hidroxid de potasiu 60% i se refluxeaz sub azot
15. Dac trebuie s se ia n lucru o prob mai mare de 5g, se folosete un volum
de soluie de hidroxid de potasiu egal cu de dou ori cantitatea de grame a probei
i un volum de alcool absolut egal cu de dou ori volumul soluiei de hidroxid de
potasiu; de asemenea, se crete cantitatea de acid ascorbic pn la 1g pentru
cantiti de prob mai mari de 20g. Se spal refrigerentul i barbotatul de azot cu
20ml alcool etilic absolut i se rcete balonul la curent de ap. Se trece cantitativ
soluia ntr-o plnie de separare i se extrage (partea nesaponificat) cu 150ml
dietileter liber de peroxizi, agitnd 2. Faza eteric se spal de patru ori cu cte

14
50cc ap bidistilat i se concentreaz apoi la un volum mic la evaporator. Se
adaug cca. 5ml alcool etilic absolut i se evapor amestecul, pn la ndeprtarea
urmelor de ap. Se trece soluia cu dietil eter ntr-un balona i se evapor pn la
ndeprtarea urmelor de alcool. Se adaug ciclohexan i se reevapor amestecul
pn la ndeprtarea urmelor de dietil eter. Reziduul se dizolv ntr-o cantitate
mic de ciclohexan (1-2cc).

Purificarea prin cromatografie pe coloan: ntr-o coloan cromatografic

de 25/1cm prevzute cu o plac de sticl filtrant coninnd cca. 35cc ciclohexan,
se introduc 15g oxid de aluminiu dezactivat, lovind uor coloana n timpul
introducerii pentru ndeprtarea bulelor de gaz. Oxidul de aluminiu se prepar
astfel: la 100g oxid de aluminiu neutru se adaug 10g ap, se agit bine amestecul
i se las peste noapte ntr-un vas nchis; se adaug apoi un strat de sulfat de sodiu
anhidru de cca. 1cm. Se trece reziduul dizolvat n ciclohexan n coloan, splnd
balonaul cu puin ciclohexan. Se elueaz cu 50ml ciclohexan reglnd viteza de
scurgere la 1-2ml pe minut. Eluatul acesta se arunc. Se elueaz apoi o soluie de
dietil eter anhidru n ciclohexan, colectnd 80ml de eluat dac se determin alfa-
tocoferolul i 150ml cnd se determin beta, gama i delta-tocoferolul. Se evapor
la sec, se dizolv reziduul n alcool etilic absolut i se trece ntr-un balon cotat de
25ml aducnd la semn cu alcool absolut; 3ml din aceast soluie se folosesc pentru
determinarea izomerilor tocoferolului. Dac acetia nu sunt prezeni, se face
determinarea tocoferolului direct n 5ml din aceast soluie. Dac sunt prezeni
izomerii se procedeaz ca mai jos.

Determinarea izomerilor tocoferolului: 3cc din soluia alcoolic se evapor

pn aproape de sec, apoi se spoteaz 20 microlitri pe placa pentru cromatografie
n strat subire u silicagel G, se developeaz imediat cu cloroform i se
pulverizeaz cu o soluie de clorur feric dipiridil (soluia conine 0,2% clorur
feric i 0,5% 2,2 dipiridil n alcool etilic absolut). Izomerii tocoferolului apar
sub form de pete roii avnd Rf-urile de la 0,3 la 0,5 i respectiv de la 0,7 la 0,8.

Dac izomerii sunt prezeni, 20cc din soluia alcoolic se evapor la sec i se
redilueaz n 5cc ciclohexan. Se adaug 0,3g silicagel i se ndeprteaz solventul
prin evaporare ntr-un curent de azot. Proba adsorbit pe silicagel se trece ntr-o
coloan de sticl (30/1,5cm) prevzut cu o plac filtrant i care conine 25g
silicagel. Se elueaz coloana cu cloroform adugnd solventul n picturi. Se

15
colecteaz izomerii n primii 15cc eluat i tocoferolul n urmtorii 75cc. Se
evapor cloroformul din fraciunea ce conine tocoferolul, se redizolv n 25cc
alcool absolut i se dezvolt culoarea n 5cc soluie alcoolic.

Dezvoltarea culorii: ntr-o eprubet cu dop rodat se iau 5cc soluie

alcoolic, se adaug 1cc soluie difenilfenantrolin (se prepar dizolvnd 0,05g
4,7-difenil-1,10-fenantrolin n 50cc alcool etilic absolut; se poate pstra n sticl
la frigider timp de o lun), se astup i se agit bine. Pentru urmtoarele dou
operaii se acoper eprubeta cu o folie de aluminiu i se lucreaz n
semiobscuritate. Se adaug 1cc soluie clorur feric (50mg FeCl3 6H2O n
100cc alcool etilic absolut; pentru lucru se dilueaz 5cc din aceast soluie la 20cc
cu alcool etilic absolut; ambele soluii se pot conserva n sticle brune la ntuneric
timp de o lun) i se agit puternic. Dup exact 2, se adaug 1cc soluie acid
fosforic (se dilueaz 1ml acid ortofosforic d = 1,75, la 150ml cu alcool etilic
absolut) i se agit din nou. Acum se pot scoate din nou eprubetele la lumin. Se
aduce volumul la 10cc cu alcool etilic absolut, se agit i se citete absorbia la
534nm, folosind ca soluie de referin alcoolul etilic absolut. Coninutul n
tocoferol se calculeaz cu ajutorul curbei etalon.

Curba etalon:

Se prepar o soluie standard care s conin 1mg -D-tocoferol/cc n alcool

etilic absolut; se poate pstra la frigider timp de trei luni. Din aceasta se prepar o
soluie cu un coninut de 10 micrograme -D-tocoferol/cc n alcool etilic absolut;
se poate pstra o sptmn.

Din soluia etalon diluat se pun n ase eprubete cu dop rodat cte
0,1,2,3,4,5cc i se aduce volumul, n toate la 5cc cu alcool etilic absolut. Se
adaug cte 1cc soluie difenilfenantrolin i se continu ca la proba de analizat.
Cu valorile obinute se traseaz curba.

16
6. Actiuni specifice si metode de determinare a acestor actiuni

Actiuni specifice si metode de determinare a acestor actiuni (exemplificari in

articole, publicatii stiintifice).

STUDII PRIN HPLC DE DETERMINARE A VITAMINELOR

LIPOSOLUBILE

Cromatografia reprezint o metod de separare bazat pe repartiia

difereniat a componenilor unui amestec de separat ntre dou faze n contact i
situndu-se ntr-un raport de micare relativ una fa de cealalt (generic definite
prin termenii de faz staionar, respectiv faz mobil).

Metodele HPLC reprezint metode de nalt performan aplicate n

laboratoarele de analize din industria farmaceutic. Fiind att o metod de
separare, ct i de cuantificare a compuilor separai, metoda HPLC reprezint
varianta optim de analiz a vitaminelor din amestecuri (inclusiv din forme
farmaceutice). Totui, datorit diversitii tipului de faze staionare i mobile
folosite n HPLC, aceste metode sunt departe de a fi standardizate, practic fiecare
productor elaborndu-i metoda proprie, convenabil din punctul de vedere al
tipului de preparat investigat, dotare i necesiti (analize de materii prime, analize
pe flux sau n faze intermediare de producie, analize de produse finite, etc.).

S-au investigat prin metoda HPLC, folosind diferite sisteme cromatografice,

vitaminele A i E, compuii fiind bine separai i cuantificabili n condiiile date.

n ultimii ani se folosete frecvent lichid cromatografia de nalt

performan pentru determinarea rapid a carotenilor sau altor pigmeni vegetali
ce-i nsoesc (clorofil, xantofil, lutein). Extracia se face cu aceton dup
alcalinizare (pH 8-9) cu Na2CO3. Se centrifugheaz i se extrag pigmeni pn la
epuizare n plnie cu eter etilic. Se face cromatografierea de nalt performan n
sistem de pomp izocratic injector i DAD pe coloan RPC-18. prin folosirea
detectorului diode array se obine o separare i sensibilitate optim.

Cercetrile recente propun pentru determinarea tocoferolilor a

trigliceridelor, colesterolului, sitosterolului, sigmasterolului i a unor
17
hidroperoxizi lichid-cromatografia de nalt performan n sistem cu gradient
binar, injector i detecie electrochimic sau detector tehnologie diode array.

S-a realizat un studiu de stabilitate normal i n condiii accelerate a

vitaminelor A i E, investignd prin HPLC evoluia n timp (30 luni) a
concentraiei celor dou vitamine. Pe o perioad de 2 ani, acestea s-au dovedit a fi
stabile atunci cnd produsul este stocat la temperatura camerei (<21C) i protejat
de lumin. n condiii de temperatur ridicat (37C), preparatul i modific
culoarea, iar vitaminele se degradeaz (lucru evideniat prin scderea concentraiei
celor dou vitamine cu circa 36% n cazul vitaminei A i 24% n cazul vitaminei
E).

60000

50000
40000 5 C
U.I./mL 30000 15 C
21 C
20000
37 C
10000

0
0 6 luni 12 luni 18 luni 24 luni 30 luni
Luni
Figura VI.5. Variaia n timp a coninutului de
vitamin A la diferite temperaturi

35
30
5 C
25
20 15 C
mg/mL 21 C
15
10 37 C

5
0
0 6 luni 12 luni 18 luni 24 luni 30 luni
Luni
Figura VI.6. Variaia n timp a coninutului de
vitamin E la diferite temperaturi

18
 7. Concluzii

Concluzii si opinii personale referitoare la studiul efectuat. Propuneri pentru

industria alimentar i uniti de producie (agricultur sau procesare alimente) in
vederea realizarii de noi produse pe baza substantelor biologic active studiate.

Unul dintre principiile alimentaiei raionale este asigurarea organismului cu substane

nutritive n cantitile i compoziia chimic adecvate necesitilor fiziologice. Nerespectarea
acestui principiu genereaz anumite modificri funcionale n organism, diverse stri
patologice, uneori poate cauza chiar moartea. O condiie obligatorie a alimentaiei echilibrate
este asigurarea organismului cu cantitile necesare de nutrimente i substane biologice active
proteine, lipide, glucide, vitamine, sruri minerale n raporturi optime. La o alimentaie
echilibrat se va ine cont de vrst, sex, de specificul activitii profesionale i de modul de
via. Actualmente, este bine stabilit echilibrul dintre nutrimentele energogene, respectndu-
se raportul dintre proteine, lipide i glucide . Compoziia chimic a alimentelor depinde de
prezena n ele a proteinelor, lipidelor, glucidelor, vitaminelor, srurilor minerale i a apei. n
corespundere cu funciile biologice ale substanelor nutritive, ele pot fi clasificate n: a)
substane energogene lipide, glucide; b) preponderent plastice proteine, un ir de sruri
minerale; c) ap; d) substane catalitice vitamine, microelemente. n funcie de importan,
substanele nutritive pot fi indispensabile sau eseniale.
Vitaminele sunt substane organice cu greutatea molecular mic, cu o activitate biologic
important. Vitaminele, n majoritatea cazurilor, nu se sintetizeaz n organism; ele sunt aduse
odat cu alimentele. Aceste substane, n cantiti mici, ndeplinesc funcia de coenzime. Dup
gradul de solubilitate, vitaminele se mpart n dou grupe: hidrosolubile (B1, B2, B6, B12, Bc,
H, N, C, PP, P) i liposolubile (A, D, E, K). Substane asemntoare cu vitaminele sunt acidul
pangamic (vitamina B15), acidul paraaminobenzoic (H), holina (B4), inozita (B8), carnitina
(Bt), acizii grai polienici (vitaminele F, U), acidul orotic (B13). Vitaminele particip la multe
procese biochimice, sporind rezistena organismului la muli factori externi nefavorabili:
infecii, frig, toxine etc.
De asemenea, ele favorizeaz capacitatea de munc fizic i intelectual, sporesc funcia
glandelor endocrine i activitatea hormonilor. Carena sau surplusul de vitamine n alimentaie
cauzeaz astfel de patologii ca avitaminozele, hipovitaminozele sau hipervitaminozele.
Necesitile de vitamine depind de sex, vrst, greutate corporal, gradul de efort fizic,
respectarea echilibrului de substane nutritive, starea fiziologic a organismului, starea
sntii, condiiile climaterice i de ali factori. Necesitatea n vitamine crete la o munc
intelectual intens, la eforturi fizice mari, n caz de insuficien de insolaie, la expunere la
frig. Necesarul de vitamine trebuie s fie asigurat de produsele alimentare. n fructe i legume,
cantitile de vitamine depind de condiiile de cultivare, de pstrare, de tehnologia preparrii
culinare etc. Vitaminele ca preparate farmaceutice pot fi recomandate n perioada iarn
primvar, n cazuri de alimentaie dietetic strict sau de condiii climaterice nefavorabile.

19
 8. Bibliografie

1. Dumitrescu, H., Milu, C., - Controlul fizico-chimic alimentar,

Editura Medical, Bucureti, 1997.
2. Pridie, E., - Cartea familiei tale, Editura Ceres, Bucureti, 2004.
3. Baloescu, C., Sterescu, M., - Metode spectrofotometrice de absorbie
aplicate la controlul medicamentelor, Ed. Medical, Bucureti, 1975.
4. Medvedovici, A., Tache, F., - Noiuni fundamentale i mrimi
caracteristice n cromatografie, Editura Universitii Bucuresti, 77, 1997.
5. I. Ioni, C. Rdulescu, A.-M. Hossu, Chimie Tehnic. Aplicaii practice
i numerice, Editura Bibliotheca, Targoviste, ISBN 973-712-002-7, 2004.

20