ACTIVITATEA SI ODIHNA

Corelarea activitatilor zilnice cu odihna in perioada copilariei

Copilul creste si se educa dupa principii rationale de viata, atat in familie cat si in
colectivitate. Intre aceste principii exista unul dupa care se stabileste un echilibru rational intre
activitatea zilnica depusa de copil, pe de o parte, si odihna (activa) si somn, pe de alta parte.

Volumul si intensitatea activitatilor zilnice variaza in functie de varsta copilului si de

preocuparile sale particulare; de aceste considerente trebuie tinut cont in organizarea odihnei si a
timpului sau liber.

Prin activitatile pe care le desfasoara in timpul unei zile, scolarii depun atat efort fizic, cat
si efort intelectual.

Efortul fizic la care este supus un copil, daca nu este bine dozat, duce la oboseala prematura, la
diminuarea pana la disparitia poftei de mancare, la tulburarea somnului, iar daca starea de
suprasolicitare fizica se prelungeste timp indelungat, duce la intarzierea dezvoltarii armonioase,
psihice si fizice a copilului.

Privit ca modalitate de petrecere a timpului liber, jocul trebuie dirijat de adulti astfel incat copin
nu trebuie lasati sa se joace pana la epuizarea resurselor fizice.

Organizarea judicioasa a timpului liber le creeaza elevilor ragaz si pentru practicarea unor
activitati sportive. Exercitiile fizice antreneaza atat corpul, cat si mintea. Sunt antrenati muschii si
incheieturile, marindu-se astfel mobilitatea organismului. Orice tip de miscare este foarte benefic, de
la simplul mers pe jos pana la exercitii fizice complexe, efectuate cu sau fara aparate speciale, jocuri
si intreceri desfasurate in sali de sport si in aer liber sau in apa. Gimnastica de dimineata intretine
sanatatea si frumusetea corpului.

Sportul il ajuta pe fiecare copil sa-ti intareasca organismul, devenind mai rezistent la boli, ii
confera pofta de viata si-l face mai increzator in fortele sale. Prin sport se dezvolta vointa, se
creeaza buna dispozitie, se relaxeaza sistemul nervos, eliminandu-se stresul.

Un loc aparte in dozarea efortului fizic la scolarul mic il ocupa drumul de acasa la scoala,
precum si purtatul ghiozdanului. Greutatea unui ghiozdan, judicios incarcat si purtat corect pe ambii
umeri, nu-i dauneaza scolarului mic, dupa cum nici o servieta de marime si greutate acceptabila nu-i
dauneaza scolarului mai mare.

Efortul intelectual se refera la activitatile intelectuale pe care le desfasoara elevii: citit, scris,
calculat, memorat etc. Scolarii depun efort intelectual atat la scoala, cat si acasa prin efectuarea
temelor. Activitatea de invatare le solicita gandirea, atentia, memoria, care produc un grad de
incordare a organismului. Activitatea intelectuala, rational organizata, reprezinta un mijloc de
promovare a sanatatii mintale a elevului.

Copilul scolar din primii ani de invatamant desfasoara o activitate fizica si intelectuala usoara
sau medie. Cu toate acestea, efortul depus zilnic este resimtit de sistemu1 nervos si de aparatul sau
locomotor, asa incat, dupa masa de pranz, 1-2 are de somn sunt binevenite si suficiente pentru
refacerea fortelor sale in vederea reluarii activitatii cotidiene (invatamant, joaca, plimbare). Dupa
efectuarea lectiilor, fie ca aceasta activitate se desfasoara in cursul diminetii, fie dupa-amiaza,
urmeaza alta perioada de odihna, dar de data aceasta sub forma unor lecturi usoare (basme, poezii)
sau a unor jocuri, in casa sau in aer liber. Seara pot urmari la televizor unele emisiuni pentru copii,
dupa care culcarea in jurul orelor 21-22 asigura odihna necesara inceperii unei noi zile de activitate
scolara.

Cu scolarul mai mare lucrurile stau putin mai altfel. Efortul inte1ectual solicitat in clasa sau
acasa (cu ocazia efectuarii temelor pentru ziua urmatoare), la care se mai adauga o activitate
sportiva organizata sau invatarea unui instrument muzical, solicita intens organismul copilului.
Proportional cu efortul depus trebuie sa fie organizata si odihna elevului, care, la aceasta varsta, se
imparte intre timpul afectat somnului de noapte (in cazuri exceptionale si somnului de dupa-amiaza)
si timpul de odihna propriu-zisa, pe care elevul il poate petrece in mod placut, citind, ascultand
muzica, practicand un sport, efectuand o plimbare in aerul placut al unei paduri sau intr-un parc.

Durata medie a timpului alocat de elev efectuarii lectiilor acasa variaza de la o clasa la alta, de
la un ciclu scolar la altul si de la caz la caz. In general, copilul din clasa intai isi poate termina
lectiile intr-o ora, cel din clasa a IV-a in 2 ore, incepand din clasa a V-a , timpul creste de la 3 la 4-5
ore.

Capacitatea de munca este mai mare in timpul zilei decat noaptea. De asemenea si in timpul
zilei ea este diferita: intre orele 7 si 9 dimineata capacitatea este mai redusa, intre 9 si 12 se
inregistreaza cea mai marea putere de munca din tot parcursul zilei, scade din nou intre 13 si 15,
urmand sa creasca intre 16 si 18, iar dupa ora 20 capacitatea fizica si intelectuala scade semnificativ.

Nerational si in cele din urma daunator este excesul de preocupari intelectuale care le sunt
impuse elevilor, din dorinta gresita a parintilor de a vedea proprii copii realizand performante
intelectuale care sa-i situeze deasupra semenilor lor, de varsta sau scolarizare asemanatoare.

Ziua de munca a copilului trebuie sa se incheie intotdeauna cu un binemeritat somn, in

vederea refacerii organismului si in special a sistemului sau nervos.

Una dintre modalitatile de relaxare si recreere, deci de odihna, este muzica. Dupa un efort fizic
sau intelectual sustinut, a asculta o muzica placuta si la o intensitate sonora moderata, este o
binefacere. Muzica moderna, mult indragita de tineretul scolar, dar si muzica simfonica, prin efectul ei
linistitor si relaxant asupra ascultatorului, pot constitui alternative placute pentru petrecerea timpului
liber al elevilor.

Odihna, sub o forma sau alta, trebuie sa urmeze in mod obligatoriu unor eforturi psihice sau
fizice sustinute, depuse de scolari. Prea mult efort urmat de prea putina odihna duce la oboseala,
surmenaj, iar prea multa odihna duce la trandavie.

Dezvoltarea sociala si emotionala

 Se bucura sa fie membru al unui club
Au un interes crescut in sporturi competitive
Invata sa isi asume responsabilitatea pentru propriile actiuni
Incep sa-si perceapa parintii si persoanele autoritare ca fiinte umane failibile; vad contradictiile si
imperfectiunile adultilor
Considera important sa fie imbracati la fel
Pot incepe sa fie interesati de sexul opus
Apare constiinta de sine
Preocupati sa aiba sau nu dreptate, sa fie corecti; incep sa se planga de probleme de echitate
Au o mare nevoie de a face parte dintr-un grup, dar sunt, de asemenea, individualisti
Simt nevoia de a decide in unele alegeri
Pot deveni profund atasati de un cel mai bun prieten
Pot fi ursuzi si capriciosi

Dezvoltarea intelectuala

Etapa operatiunilor de gandire concrete se solidifica la marea majoritate a copiilor, ei putand sa gandeasca
logic si sa-si organizeze gandurile in mod coerent. Cu toate acestea, mare parte din gandire se realizeaza cu
ajutorul obiectelor fizice reale. Ei nu pot face fata gandirii abstracte, cu exceptia cazului in care lucrurile
abstracte sunt legate de ceva experimentat in mod direct. Chiar daca pot sa abstractizeze, inca invata cel mai
bine din experiente active, concrete.
Incep sa fie mai responsabili, interiorizati si incep sa lucreze independent;
Apreciaza daca aveti incredere in ei;
Interesati de multe tipuri diferite de lectura: povestiri fictive, reviste, carti despre cum sa realizeze diverse
proiecte, carti informationale non fictiune;
Pot dezvolta un interes special in colectii sau hobby-uri

Inteleg mai bine conceptele

Sunt din ce in ce mai putin egocentrici si sunt capabili sa inteleaga perspectivele altora; inteleg mai bine
conceptul de "public" atunci cand scriu
Sunt mai putin interesati de fantezie; se implica mai mult in lumea reala
Temele pentru acasa mai lungi le pot crea probleme
Varsta negativismului: "nu pot", "plictisitor"
Pot fi mai putin imaginativi decat in clasele anterioare

Dezvoltarea cognitiv
Capacitile cognitive i de limbaj sunt mult mai complexe la acest vrst. Copilul vorbete
fluent, poate descrie obiecte i s le explice utilitatea, poate urma o list cu instruciuni i poate
diferenia diverse componente ale obiectelor. Bieii, n special, pot fi interesai de construit i de
reparat diverse lucruri. Pot aciona ntr-o ordine prestabilit, n funcie de importana sarcinilor
(ex: Dup ce te speli pe mini i mnnci, s te apuci de teme"). Acum, ncepe s se implice n
conversaii mai lungi, cere explicaii pentru diverse fenomene i i dorete detalii despre
activitile altor oameni. Acum, ncep chiar s-i dezvolte simul umorului, fcnd glume gndite
de ei sau auzite de la alte persoane. Este foarte probabil ca acum, s imite diverse
comportamente, de aceea este foarte important ca prinii s-i dea un exemplu pozitiv n acest
sens.Cnd vine vorba de citit, dac aceast deprindere a fost ncurajat, o va face din proprie
iniiativ, fr a fi ajutat. Este foarte important ca, la aceast vrst, s citeasc ceva ce i face
plcere, pentru c, altfel, va dezvolta o repulsie fa de cri i va fi mai atras de tehnologie.
Acum, poate scrie cteva cuvinte, poate copia diverse forme i poate nelege simbolurile. Dac
pn acum, desenele erau destul de simple, cu foarte puine elemente, de acum poate desena un
animal, o cas, un drum, copaci i flori i poate realiza legturi ntre elementele desenului.

Schimbrile sociale i emoionale

Psihologia copilului de 7 ani este foarte complex; prin urmare, schimbrile sociale i emoionale
sunt vizibile, de la o zi la alta. Pentru el este important s fie acceptat de ctre cei din jur, s fie
apreciat i implicat n diverse activiti de grup. Poate respecta cu uurin regulile, poate atepta
s-i vin rndul n cadrul unui joc i i ncurajeaz pe ceilali, atunci cnd au nevoie, dnd dovad
de empatie i solidaritate. La jocurile de grup, pot avea tendina de a tria atunci cnd au ocazia,
din cauza dorinei de a ctiga. n aceast etap, cel mai probabil va avea un prieten preferat i va
avea standarde, atunci cnd i va face prieteni noi.

La aceast vrst, ncepe s dispar atitudinea total lipsit de griji, copilul fiind mai ancorat n
realitate. Contientizeaz diverse responsabiliti pe care le are i se gndete din ce n ce mai
mult la viitor. Tot acum, cei mai muli ncep s nu mai cread n Mo Crciun. Pune o mulime
de ntrebri pentru c este dornic de informare i ncepe s aib propriile opinii cu privire la
diverse lucruri. Ca printe, poi percepe asta ca pe o dovad de ncpnare i rzvrtire, atunci
cnd manifest rezistena la ceea ce i spui s fac, dar iniial este o simpl conturare a
personalitii. De aceea, este foarte important s-i cunoti foarte bine copilul, s petreci ct mai
mult timp mpreun cu el i s descoperi ce i place i ce nu, care sunt punctele lui forte i unde
mai are de lucrat

Relaia cu prinii

Chiar dac acum, i se pare c este un copil mare, are n continuare nevoie de ajutorul tu i de
ndrumare. Nu este cazul s-l lai s ia decizii importante, ci s-i explici raionamentul din
spatele acestora, s-l ajui s aib discernmnt. i pentru tine este o provocare s te adaptezi la
noile preferine i transformri din viaa lui; nu uita asta, atunci cnd ai tendina s te enervezi
pentru c nu face anumite lucruri, aa cum vrei tu.
Acum este capabil s se implice n multe lucruri pe care le faci, aa c nu ezita s-l iei cu tine la
cumprturi, atunci cnd plteti facturi sau n vizit la cineva. Astfel, va nelege mai bine viaa
de adult i va face totul cu mai mult relaxare atunci cnd va fi nevoie. Poi s experimentezi
negocierea la aceast vrst, prin a-i da ocazia s aleag din mai multe variante. Atunci cnd i
dorete ceva, poate nelege c, uneori, este nevoie s renune la anumite lucruri pentru a-l
obine. Compromisul interpretat n acest mod l va ajuta s fie mai ancorat n realitate i s nu
resimt frustrare, atunci cnd lucrurile nu se ntmpl exact aa cum i-ar dori. Este important s
nu faci totul pentru el, s nvee s accepte un refuz, mai ales cnd este argumentat i s-i inhibe
ct mai mult pornirile egoiste.
Una dintre activitile pe care le poi face mpreuna cu el este vizionarea filmelor. Alese cu grij,
cu o poveste interesant i cu un mesaj important, acestea l vor ajuta s aib repere n via, s
descopere comportamentul uman i s accepte anumite lucruri.

Capacitatea de a percepe timpul devine din ce n ce mai bun, fiind capabil s aproximeze durata
unei activiti i s-i gestioneze timpul. Cu toate acestea, este de preferat s pstrezi o rutin
pentru el - somn, activiti extracolare, mas, deorece disciplina este nc n formare.

ine cont de faptul c acum merge la coal i acest lucru este i pentru tine o schimbare
important. Vei vedea cum trebuie s ai rbdare pentru momentele n care i solicit ajutorul,
mai ales c, la nceput, cu siguran trebuie s-l coordonezi. Dac ie i se pare dificil,
imagineaz-i c i pentru el este o provocare; prin urmare, fii blnd i disponibil, pentru c
este foarte uor s fie anxios, dac se simte depit de situaie.

Ca i la vrstele mai fragede, i n aceast etap, regula de aur este aceeai: comunic
ntotdeauna cu copilul tu, nu ignora semnele pe care i le transmite i ofer-i dragoste i sprijin.
Un echilibru ntre mult afeciune i disciplin, crete ansele ca relaia voastr s fie una
armonioas.