Sunteți pe pagina 1din 8

Desi nu este adus la zi, aveti mai jos un curs despre foraje :

1. Introducere n forarea sondelor

Dezvoltarea societii umane a fost i este dependent de resursele naturale (apa-potabil i industrial,
combustibili fosili-hidrocarburi, crbuni, minereuri). Plasarea acestora n scoara terestr, la adncimi nu
ntotdeauna accesibile, a impus gsirea unor soluii pentru identificarea i exploatarea lor. S-au dezvoltat n
consecin de-a lungul istoriei tehnicile i tehnologiile de foraj.
Astzi lucrrile de foraj sunt folosite n mai multe domenii: cercetare geologic, extracie de petrol i gaze,
exploatarea apelor subterane, executarea de lucrri miniere (puuri, guri de ventilaie), cercetri
geotehnice.

instalatie de foraj

Sonda este o construcie minier special, de form cilindric, vertical sau nclinat, caracterizat printr-un
raport mare ntre lungime (adncime) i diametru, executat cu instalaii speciale. Deschiderea de form
cilindric, fr consolidare cu burlane, se numete gaura de sond. Partea superioar a unei sonde se
numete gura sondei, iar parte inferioar talpa sondei. Gaura de sond este delimitat lateral de peretele
gurii de sond.
Forarea (forajul) cuprinde un complex de lucrri de traversare, consolidare i izolare a rocilor traversate,
necesar executrii unei sonde. Este o operaie de dislocare a rocilor i de evacuare la suprafa a
fragmentelor rezultate (detritus).
Forarea sau sparea sondelor se execut cu ajutorul instalaiilor de forare (foraj). Funcie de scopul urmrit
instalaiile de foraj sunt de capacitate mare (sonde sau instalaii grele de foraj) i instalaii de foraj de mic
adncime (sondeze, sau instalaii uoare de foraj).
Sondele au putere instalat mare (mii de CP), execut guri la adncimi mari (mii de metri), cu diametre
mari (sute de mm la 7000mm- forajele de mare diametru). Garnitura de foraj utilizat este de diametru
mare (se msoar n inci=tol; 1inci=25,4mm).
Sondezele au puteri instalate mici (sute de CP), execut guri frecvent de pn la 1000m, dar pot ajunge i
la 2000m, guri cu diametre mici.
Dislocarea rocii n talpa sondei se execut cu instrumente speciale. Scopul executrii forajului impune modul
n care se face dislocarea rocii n talpa sondei. Pentru forajele de cercetare, care urmresc obinerea unor
eantioane, dislocarea n talpa sondei se face circular, cu ajutorul unui instrument numit cap de carotier
(frez). n acest caz vorbim de forajul prin carotaj mecanic. Eantioanele obinute se numesc carote.
Dac dislocarea n talpa sondei este circular complet, instrumentul de dislocare se numete sap.
Instrumentul de dislocare este antrenat cu ajutorul garniturii de foraj (prjini de foraj), iar detritusul este
scos la suprafa de fluidul de foraj (de circulaie).

1.1.Clasificarea forajelor
Clasificarea se face dup mai multe criterii.
1. dup scop
1.1. Foraje de cercetare geologic
foraje de referin sunt destinate cercetrilor regionale, se execut la adncimi relativ mari, n carotaj
mecanic continuu;
foraje de prospeciuni urmresc studiul complex al depozitelor dintr-o anumit regiune, cu precizarea
tuturor aspectelor privind litologia, tectonica, resursele minerale, etc. Se execut n carotaj mecanic
continuu;
foraje de explorare au drept obiectiv conturarea unor zcminte, cu determinarea parametrilor
cantitativi i calitativi, necesari n calculul rezervelor, precum i stabilirea condiiilor geologice de zcmnt.
1.2. Foraje de exploatare a hidrocarburilor (petrol, gaze), precum i a apelor subterane. n aceast
categorie sunt cuprinse i sondele de injecie (pentru refacerea presiunii n zcmintele de iei) i sondele
de observaie care urmresc procesul de exploatare. Sarea poate fi exploatat cu ajutorul sondelor.
1.3. Foraje cu destinaie special
de interes minier se execut la zi, n cariere (derocri prin guri de explozie), sau n subteran, pentru
cercetare geologic, guri de pucare, drenaj, aeraj, consolidare rocilor, etc.;
foraje hidrogeologice executate pentru identificarea, stabilirea condiiilor de zcmnt (parametrii
calitativi i cantitativi) i exploatarea apelor subterane (potabile, termale, minerale);
foraje geotehnice utilizate pentru cunoaterea proprietilor fizico-mecanice ale rocilor de fundaie
pentru construcii civile, industriale, baraje, tuneluri, etc.;
foraje de interes seismic utilizate pentru provocarea unor explozii artificiale.
lucrri de foraj cu diametre mari utilizate n amenajri hidrotehnice, ca i lucrri miniere (suitori, puuri
de aeraj, etc.), sau rezervoare subterane.
2. dup energia utilizat la acionarea instalaiei
2. 1. Foraj manual
2.2. Foraj mecanic acionarea se face cu motoare cu abur, cu combustie intern, electrice, hidraulice,
sau pneumatice.
3. dup energia utilizat la dislocarea rocii
foraj cu dislocare mecanic
foraj cu dislocare hidromecanic
foraj cu dislocare termic
4. dup modul de acionare asupra rocii forajul mecanic este:
4.1. Foraj percutant dislocarea rocii n talpa sondei se face prin lovire repetat cu o sap special, de
forma unei dli (trepan). Are dou variante: percutant-uscat (cu tije sau cablu) i percutant-hidraulic. n
primul caz sapa este antrenat cu ajutorul unui cablu sau a unei tije (metal, lemn). Detritusul este evacuat
prin introducerea unei cantiti mici de ap i extragerea periodic a noroiului format, cu o lingur cilindric.
n forajul percutant-hidraulic sapa este antrenat cu ajutorul prjinilor (evi de oel), prin care se pompeaz
continuu fluid pentru splarea tlpii de detritus.
4.2. Foraj rotativ cel mai utilizat este forajul rotativ-hidraulic, cu evacuarea materialului dislocat prin
circulaie de fluid. Are dou variante: cu rotaie de la suprafa (cu mas rotativ, sau cap rotativ la
sondeze) i cu motoare submersibile. Procesul de forare este continuu, cu evacuarea permanent a
detritusului cu ajutorul fluidului de foraj. Dislocarea rocii se realizeaz cu diferite tipuri de sape, care
execut o micare de rotaie i ptrundere n teren.
Metoda rotativ-hidraulic se numete i rotary. Sapa este rotit de motoarele instalaiei prin intermediul
masei rotative i a prjinilor de foraj. Pentru ptrunderea sapei n roci apsarea este asigurat de garnitura
de foraj. Fluidul de foraj este pompat n talp prin interiorul prjinilor.
4.3. Foraj rotativ percutant
1.2. Dezvoltarea forrii sondelor
Primele deschideri prin foraj sunt cunoscute din antichitate. n Egipt n timpul construirii piramidelor s-au
executat sondaje cu ajutorul unor tuburi din bronz, armate cu gruni de diamant. n China (cu 1700 ani
.e.n.) se spau sonde cu adncimi de 500m n sistemul percutant, cu prjini de bambus i cu acionare
manual.
Instalatie de forat pe camion

Exploatare i prelucrarea petrolului a determinat dezvoltare forajului. Pn la utilizarea forajului n


exploatarea petrolului, aceasta se realiza prin puuri spate manual.
Prima sond pentru petrol a fost forat n Rusia, lng Baku (1848), n sistem percutant uscat. Abia n
1859, se foreaz prima sond pentru petrol n SUA (Pensylvania).
n Romnia, prima sond de petrol (mijloace mecanice) a fost forat n 1861 la Mosoare (Trgu Ocna). A
fost folosit sistemul percutant uscat cu prjini de lemn.
Primele sonde se sap n sistemul percutant uscat, dar se trece la forajul percutant hidraulic, la care
evacuarea detritusului se realiza continuu, prin circulaia apei. Acest sistem permitea adncimi mai mari de
forare i creterea siguranei de lucru. n Romnia sistemul a fost aplicat n 1896 n Prahova (Bicoi).
Cnd apare sistemul sistemul rotativ (sistemul rotary)? La nceputul secolului 20 apare n SUA. n Romnia,
primele sonde n acest sistem, au fost forate n 1906 (Moreni-Prahova, Tescani Bacu).
Dezvoltare sistemului rotativ hidraulic duce la creterea vitezelor de forare i a adncimilor sondelor.
n fosta URSS, dup 1922 se introduce forajul cu turbin, care este un sistem de foraj rotativ, cu un motor
amplasat deasupra sapei. La noi s-a aplicat dup 1952. Este preferat n cazul rocilor dure i la forajul dirijat.
Dintre variantele sistemului de foraj cu motor submersibil un interes deosebit l prezint flexo-forajul.
Garnitura de foraj este format dintr-un tub flexibil, cu o structur special.
Cu toat diversitatea sistemelor i variantelor, sistemul rotativ cu mas este cel mai folosit.
Recordul de adancime atins pe plan mondial este de 12.390m (Murmansk-Rusia). n Romnia adncimea
maxim atins este de 7025m (Tufeni-Bicoi).

1.3. Componentele instalatiilor de forare


Instalaiile de forare, sonde sau sondeze, au componentele de baz comune. Aceste componente se mpart
n componente de suprafa i componente de interior. Componentele de suprafa, funcie de rolul lor
sunt:
Grup de for-pentru acionare, format din motoare, motoare electrice de fund;
Turla cu substructur;
Sistemul de manevr-pentru intoducerea i extragerea garniturii de foraj cu instrumentele de dislocare
(sap, frez). Este alctuit din macara, troliu, geamblac, crlig, cablu de foraj, i scule de manevr
(elevatoare, pene, cleti);
Sistemul de rotaie-antreneaz garnitura ntr-o micare rotativ. Cuprinde masa rotativ i capul hidraulic;
Sistemul de circulaie-asigur circulaia fluidului de foraj n sond. Cuprinde pompa de noroi i conductele
de aspiraie i mpingere (manifold, din engl. manifold=conduct de aducie), furtun,
Componentele de interior cuprind: coloana de tubaj, garnitura de foraj i instrumentele de dislocare.
Ciclul de foraj cuprinde succesiunea operaiilor executate de la montarea unei instalaii pe o locaie i pn
la demontarea i transportul spre o alt locaie. El poate cuprinde:
Lucrri de suprafa amenajarea terenului, montajul instalaiei de foraj i anexelor;
Lucrri pregtitoare verificarea strii de funcionare a utilajelor, sparea i consolidarea gurii prjinii
ptrate;
Sparea gurii de sond sau forajul propriu-zis, cuprinde un ciclu de operaii repetat la fiecare introducere
a unei sape noi n locul celei uzate i a garniturii de prjini pn n talpa sondei. Pe msura adncirii sondei,
la garnitura de foraj se adaug o nou prjin de foraj (bucata de avansare). O vitez mic de avansare
poate indica uzarea sapei. Extragerea garniturii se face n pai (cte 2-3 prjini), care se sprijin n turl,
la pod. Toate manevrele se execut cu ajutorul sistemului de manevr i a mesei rotative (cap rotativ).
Lucrri de consolidare i izolare a gurii de sond forarea ncepe cu o sap cu diametru mare, se sap o
poriune, se tubeaz prima coloan (coloana de ancoraj) i se cimenteaz n spatele coloanei. Se continu
forajul cu o sap cu diametru mai mic. Funcie de scopul sondei i funcie de condiiile geologice (natura
rocilor, tectonica regiunii) dup coloana de ancoraj se tubeaz direct coloana de exploatare, sau 1-2
coloane intermediare i apoi coloana de exploatare. Tubarea este operaiunea de introducere a unor
burlane de oel n gaura de sond. Burlanele se cimenteaz n spate n totalitate, sau parial, pe o anumit
nlime de la talp.
Operaii de investigare la forarea unei sonde, nainte de operaiunea de tubare se pot executa diferite
investigaii geofizice de tipul carotaj electric, carotaj radioactiv, cavernometrie, msurtori de deviaie, etc.
Lucrri de punere n producie au loc la forajele executate n scopul exploatrii unor resurse
(hidrocarburi). Sunt specifice la forajele hidrogeologice, sau lipsesc la forajele de cercetare i la unele dintre
cele speciale.
Lucrri de demontare i transport reprezint etapa de finalizare a forajului.
Lucrri de instrumentaie sunt lucrri speciale executate pentru rezolvarea unor accidente n gaura de
sond (prinderi la pu, ruperi de prjini, etc.). Acestea se execut cu ajutorul unor scule de instrumentaie.
Unele etape pot s fie suprimate (consolidare i izolare, investigare) funcie de scopul forajului.

Despre = OnDrill foraje =


Iubim geologia, hidrogeologia, geotehnica

Odata ce un put a fost forat, trebuie sa se ia decizia daca acesta va fi transformat intr-o sonda
productiva, sau putul va fi sigilat si abandonat. In cazul in care operatorul hotaraste sa il
dezvolte intr-o sonda productiva, sonda va trebui sa fie completata.

Completarea sondei reprezinta pasii necesari pentru transformarea unui put forat intr-o sonda
productiva. Acesti pasi reprezinta introducerea burlanelor de otel, cimentarea, perforarea,
impachetarea filtrelor de productie cu nisip si pietris de o anumita granulatie (gravel packing-
eng), si instalarea capului de coloana.

Consolidarea putului

Primul pas in echiparea unei sonde este


consolidarea putului. Dupa ce putul a fost forat si fluidele de foraj extrase, putul va degrada in
timp si se va astupa la loc. Pentru a preveni acest lucru, peretii sondei sunt consolidati cu
burlane, de obicei de otel (mai pot fi din material compozit, fibra de sticla, beton). Pe langa
consolidarea sondei, burlanele mai asigura separarea fluxului fluidelor de sonda de mediul
ambiant, protejand sonda de apa, nisip, etc.
Burlanele de otel sunt unite impreuna pentru a forma un tub gol continuu in interiorul putului.
La diferite adancimi ale sondei burlanele au diametre diferite. Astfel este folosit burlanul de
productie, intermediar, de suprafata si burlanul conductor.

Cimentarea

Urmatorul pas in echiparea sondei petroliere este cimentarea acesteia. Aceasta etapa
include pomparea cimentului in put pentru a umple spatiul dintre burlane si peretii proprii a
putului.

Cimentul este format dintr-un amestec special de aditivi. Acesta este lasat sa se intareasca,
fixand permanent pozitia burlanelor.

Echiparea la fundul sondei

La nivelul rezervorului, sunt doua tipuri de echipare : deschisa sau consolidata. O completare
a sondei de tip deschis inseamna ca sonda este forata chiar deasupra rezervorului de
hidrocarburi, putul este consolidat pe toata lungimea, iar la fund este lasat liber, deschis.
Aceasta tehnica este folosita pentru a reduce costul echiparii de fund in cazurile
cand rezervorul are o structura solida, stabila si bine cunoscuta.

Perforarea
In cazul echiparii inchise ale fundului
de sonda, este necesar ca burlanul sa fie introdus in rezervor. Pentru a permite patrunderea
hidrocarburilor in cilindrul de pompare, burnanul si cimentul trebui sa fie perforate. Acest
proces consta din introducerea unui pistol de perforare in gaura de fund, prin cablu de sonda
sau tubing flexibil. Cand nivelul rezervorului a fost atins, pistolul perforeaza gauri in partile
laterale ale sondei pentru a permite hidrocarburilor sa intre in sonda.

Chiar daca locurile optime de perforare au fost initial stabilite prin analiza datelor de foraj,
aceste intervale sunt greu de stabilit odata ce putul a fost a fost acoperit de burlane si chiment.
De acea un scanner cu raze gamma este coborat in sonda, si fiind corelat cu datele initiale din
timpul forarii, acesta ajuta la stabilirea locului exact unde va aveea loc perforarea.

Impachetarea filtrelor de productie (gravel packing-eng)


Unele sonde necesita sisteme de filtrare pentru a mentine fluxul de sonda curat si a impiedica
patrunderea nisipului. Pentru aceasta sunt de obicei folosite filtre mecanice din inox, sau filtre
de nisip cu pietris sau nisip de cuart.

Procesul de impachetarea a filtrelor de nisip cu folosirea pietrisului este mai complex decat
cimentarea, necesitand un amestec optim de pietris si nisip, care este pompat la fundul
sondei intre burlanul perforat si peretii putului. Filtrul de nisip de otel si filtrul de
pietris functioneaza impreuna pentru a preveni patrunderea nisipului din rezervor sa patrunda
in fluxul sondei impreuna cu hidrocarburile.

Capul de coloana

Ultima etapa in echiparea unei sonde este instalarea


capului de coloana la suprafata sondei. Acest dispozitiv combina capul de burlan cu capul
de tubaj pentru a controla mai bine la suprafata procesele ce se petrec sub pamant.

Atat sondele onshore cat si cele offshore sunt echipate cu capete de coloana. Cele offshore
sunt insa echipate cu 2 tipuri de capete: uscat si umed. Capetele uscate sunt similare celor
onshore, si se aplaseaza deasupra nivelului apei, pe platforma sau vasul de productie. Capetele
umede sunt insa instalate in apa, pe fundul marii, fiind aplasate in cutii metalice care sa
protejeze valvele de mediul marin. Capetele de coloana submarine sunt conectate electronic
sau hidraulic cu suprafata, de unde pot fi manipulate de la distanta.

De asemenea, sondele pot avea fluxuri de productie ce sunt pompate din rezervuare ce se afla
la orizonturi diferite, pastrand fluxurile separate. Pentru sondele duale exista si capete de
coloana duble.

Mai mult, tehnologiile moderne permit instalarea senzorilor la gura sondei pentru a
monitoriza fluxul de hidrocarburi, debitul, presiunea, raportul gas/petrol, etc. Aceste practici
sunt cunoscute sub denumirea de sonda inteligenta, si permit obtinerea unei productii
optime.

Sursa: www.rigwatch.com
No Responses to Echiparea sondei petroliere pentru punerea in productie
(well completion eng)

1.