www.dacoromanica.

ro
INSTITUTUL CENTRAL DE STATISTICA
Director: Dr. SABIN MANUILA

RECENSAMANTUL
GENERAL AL ROMANIEI
DIN 1941

LAMURIREA OPINIEI PUBLICE

PROCLAMATII I APELURI
STUDII, ARTICOLE, REPORTA JE, UMOR
INSIGNE, MEDALII, AFIE

BUCURESTI V, SPLMUL UNIRII 28

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERI1LE STATULUI
Imprimerla Centralk BucureftL 1941

C. 39.345

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

I. RECENSAMANTUL GENERAL DIN 1941

PREFATA de Prof Octav On ic esc u
I. PROCLAMATII
Pagina
Proclamatia Conducatorului Statului 3
Proclamatia Conduceril Recensamantului 5

2. APELURI
Lamuriri date de Directorul Institutului Central de Statistics 9
Apel catre cettenii Capitalei 13

3. ARTICOLE
N. Gr. Dragomir Recensdmantul General din 1941 ... 17
Prof. Octav On ices c u De ce se face Recensdmantul 19
Prof. C. Radulescu-M o tr u La ce foloseste Recensdmantul 21
Prof. Octav 0 n i c es cu Recensdmantul 25
Dr. Sabin Manui la Recensdmantul General si stabilirea
cadrelor generale ale activitcitii Sta
had 27
Dr. Sabin Manuila Politica reallidtilor ciRecensdmdntul 35
Ion Negru Adevdrul exact 41
Dr. D. C. Georgescu Despre cresterea poporului roman . 43
Dr. Petre Ramneantu Metoda in Recensdmantul General al
Populatiei 49
N. Georgescu -R oe gen Pe marginea Recensdmantului 1941 , 61
Dr. Petre V la d Oportunitatea Recensdmantului 63
Anton Golopentia Structura sociald a Romaniei.Contri-
butia Recensdmantului din 1941 la l-
murirea problemei ' 67
H. H. Stahl Un tablou al Romdniei intregi 71
Dr. V. Voiculescu Puterea de vieafd a unui neam std in
sdndtatea si in mulfumirea fiilor lui . 75
G. Tasiao an u Nu cunoastem realitdfile romanesti 79
Roman E. Moldovan Inregistrarea valorii si formatiunii
de capital 81
Ion V ever ca Insemndtatea Recensdmantului 87
I. B. Demetrescu Folosul Recensdmantului pentruvieata
economicd 89
Radu CostIn Importanfa actuald a Recensdmantului 91
D. I. Cucu Revixuiri ci demascdri 95

Ill

www.dacoromanica.ro
 Pagina
Stefan Marinescu Cum trebue infeles Recenseimantul
General 1941 99
Observator Recensmdaul din 1941 101
Ion InAnescu Importanfa Recensdmintelor in cadrul
econorniei de rdsboiu 105
C.Sassu Importanfa Recenseimeintului pentru
Municipiul Bra,sov 109
Nicolae Marin DunAre Perspectivele recensamdntului din
1941 113
C. Sassu Alte perspective ale Recensdmeintului 119
Aurel Tita Recensdrndntul isi cultura 123
Corneliu Manes cu Recenseimeintul 1941 ci viitoarea Con ,
ferinfei a &loll 127

4. FORMULARELE DE RECENSAMANT
Dr. Gh. RacovitA Recenseirndntul clddirilor ,si locuinfe-
lor din 1941 131
PetruTipa'rescu 0 analith a listei de gospoddrie 135
Roman Cresin Recensdmdntul agricol 141
loan C. Vasiliu Recensdmeintul agricol 1941 145
Vasile Damaschin Recensdmcintul agricol ,si mica pro-
prietate 149
V. SabAu Recensdmdntul pddurilor 153
Ing. Adrian Nichita Recensdmdntul intreprinderilor ,si al
meseria,silor 159
Corneliu M a nes cu Recenseimdntul comercial g industrial 163
Dr. Petre Vlad Recenseimeintul refugia filor 167
Stefan I onescu Recensdmdntul refugiafilor bsi al ddu-
nafilor 171
Dr. Petre Vlad Indica fiuni pentru cornpletarea for-
mularului REF 175

5. REPORT/NIB
Dr. D. C. Georgescu Interview radiofonic 181
Aurel Tita i W. Tschurl Constatdrile [acute de doi Mad stalls-
ficieni, cu prileful Recenseirmintului .
Comunicdrile D-lor Burgrldrfer si
Molinari 189
Gheorghe Dinu La 6 Aprilie 1941, fara,cu populatia ,si
avutulei se inventarieaad cie numdrd 195
Mircea T i r iu n g Despre nige colaboratori ai Recensd-
Corneliu Man escu mdntului 1941 : Afi,serii" 205
Gheorghe Dinu Cdteva macini ingenioase numdrd la
Institutul de Statisticd populafia fdrii 209
Mircea T ir iung si
Corneliu Manescu 0 ancfietd printre muncitorii Capitalei 211
Tara 41 numdrd flu ri avufiile 213
Mircea Tiriung Recenseimdntul re fugiafilor. De vorbd
cu un sdtean basarabean 223
UMOR Jurnalul domnului Goe 225

Iv

www.dacoromanica.ro
 II. VECHILE CATAGRAFII $1 RECENSAMINTELE
DIN TRECUT
Dr. Sabin Manuila
Anton Golopentia
Anton Golopentia
Tudor Al. Stoianovici
Ed. I. GAvAnescu
Pagina
Organizarea tefinicd a Recensdmdn-
tului General al Populafiei din 19.30 229
Recensdnhintul romdnesc din 1930
vdaut de statisticieni germani 235
Populafia evreeascd a fdrii in lumina
Recensdmdntului din 1930 241
Catagrafii ,s1 recensdminte romdne,sti 253
Recensomcintul ardelean din 1784 263

III. EVOLUTIA POPORULUI ROMANESC IN

LUMINA CATAGRAFIILOR SI RECENSAMIN-
TELOR DIN TRECUT
TudorAl. Stoianovici Linde bate inima fdrii 271
Mircea Biji Descdlecate ardelene in Vechiul Regat
in lumina Recensdmintelor din 1899 Isi
1930 281
PetruTipArescu Sum` un milion cle locuitori in Ba-
curgti ? 295

IV. ANEXE
Medaliile bAtute cu ocazia RecensAmAntului din 1941
Insignele controlorului si recensorului
Afisele tipArite pentru RecensAmAntul din 1941
Proecte de afise

www.dacoromanica.ro
 PREFATA

Operatia vizibila a recensdnuintului este astdzi terminata.

De# suntem Inca in faza verificarii amanuntite a lucrdri-
lor, o prima mare etapa este astfel la sfarfitul ei.
Volumul de fata urmarefte sd regminteasca, cinstit, te-
lurile urmarite prin recensdmant, de conducerea Statului,
pe plan politic, de conducerea recensamantului pe plan teh-
nic, precum i afteptdrile, transpuse in presd, ale opiniei
publice romanefti.
Din toate aceste apeluri, ldmuriri i articole, din proble-
mele pe care ele le desbat i in sprijima cdrora chiama re-
censamantul, se desprind cateva fapte de cdpetenie:
Lucrarea aceasta a fost vinovat intarziatd.
De aceea prelucrarea materialului pe care l-am straits
acum este afteptata cu legitima nerdbdare de toatd lumea,
guvern, inStitutii, oameni politici i cdrturari care vor in
'sfarfit sd o pregdteasca temeinic pentru zilele pe care le af-
teptdm hotdritoare.
Intarzierea recensdmantului cu mai mult de un an n'are
nici o justificare decat nepasarea pentru marile interese ale
tarii unitd cu necunoagerea adevdratelor probleme care
.trebue sd preoeupe organizarea Statului. Dacd administra-
fia romaneascd ii fdcea in Decembrie 1939, sau in lanuarie
194o, datoria i executa cu organele admirabil pregdtite, ale
lnstitutului Central de Statisticd, recensdntantul la care era
obligatd, dureroasa desbatere privind fruntariile tdrii ne-ar fi
.gdsit mult mai pregatiti. Datele proaspete, corespunzand exact
situatiilor, ar fi avut poate mai mare greutate. i chiar de.n'ar
fi fost afa, am fi pastrat un inventar precis al oamenilor i bu-
nurile ce ni s'au luat.

VII

www.dacoromanica.ro
 Neadevarurile care circula prin cancelarii asupra situafiei
demografice a teritoriilor pierdute n'ar mai fi fost posibile si
numarul celor ce sunt convinsi de dreptatea noastra ar fi cu
mult mai important si cu mai pufind osteneala din partea
noastra.
Aceastd greseala a intarzierii recensiimantului in asteptarea
unui moment oportun e menit sa ne arate in chip definitiv ca
actele care privesc vieafa Statului trebuesc facute cu un pro-
gram rigid, cu sentimentul permanenfei, si nu dupli inspirafie
sau capriciu de oportunitate.
Daca nu avem inca date suficiente pentru a vorbi de rezul-
tatele recensamantului, putem totusi vorbi despre experienfa
recensamantului pe teren. A fost o mare incercare, pe care noi
am vait-o statarnic. Ea of erea in aceste zile o ocazie unica pen-
tru a ne incredinfa pe noi insine de posibilitafile romnesti de
organizare i acfiune de care de atatea ori desnadajduim.
Aceasta experienfa a reusit pentrucii ne-am suit sd-i implinim
toate condifille care-i asigurau. succesul: studiu prealabil, sis-
tematizare a materiei, arganizare pana la micile detalii, crearea
atmosferei favorabile, menfinerea unui program Mrd nicio modi-
ficare.
Operafia a lost gandita atat in ansamblu cat si in detaliile ei,
atilt in ce priveste confinutul, cat si in ce priveste sistematizarea
materiei in Formulare sau in Instrucfiani, care au lost deasupra
oricdrei laude.
Ori ;i ce persoana cu Wind obimuinfa de gandire a f ost lit
incisura sd infeleaga rostul simplu al tuturor problemelor puse
,si legdturile dintre ele. Probe prealabile facute cii oameni din di-
ferite clase sociale ne-au incredinfat despre aceasta.
Metoda pentru a se ajunge la acest rezultat a lost cea clasica.-
S'au folosit experienfa si doctrina vechiului recensamant ro-
manesc, aceea a recensamintelor straine, s'au cansultat toate cate-
goriile de specialisti, s'au desbatut diferite probleme si apoi s'au
refinut de cdtre oameni competenfi, calduzifi de un punct de ve-

VIII

www.dacoromanica.ro
dere unitar, toate elementele caracteristice, organic legate intre
ele pentru atingerea scopurilor pe care ni le-am propus.
Organirarea lucrdrii pe teren s'a fcut deasemeni dupd prin-
cipii simple si precise, stabilite programatic dinainte.
Pregdtirea recensorilor i controlorilor s'a putut realira In
scurtd vreme datoritd cadrelor tehnice pe care Institutul Central
de Statisticd le are gata pentru orice lucrare, fie si de insemnd-
tatea aceleia a recensdnthntului.
Dar toate aceste lucrdri minutios puse la punct n'ar fi fost de
ajuns. A trebuit sd pregalim o atmosferd favorabild. Sd facem
din cei treireci mii de recensori o adevdratd armatd de misionari
inspirati de insemndtatea actului la care participau. Am reusit
astfel sd multiplicdm puterea fiecdruia din ei pentru a-1 pune in
mdsurd sd dea, cu voie bund, sacrificiul de muncd si de timp care
i s'a cerut cu intensitate maximd.
A trebuit sd facem s were de interes pentru aceastd lucrare
administratia locald i, in genere, am reusit. A trebuit in sf rsit sd
creiem in public interes pentru o lucrare care trereste atdtea neli-
niti si merge uneori la probleme ale vietii personale, ce nu-s pld-
cute nimiinui sd fie puse pe bathe fie fi numai printr'o cifrd.
Volumul de fafd ldmureste in bund parte cum s'a reusit crearea
acestei atmosfere, trerirea interesului public pentru o operd colec-
tivd care a straits, pentru cdteva rile, sufletele tuturor Romdnilor
intr'un mdnunchi unitar.
In fetal acesta am fost in mdsurd sd facem o mare experientli
romdneascd, reusitd in intregime, potrivit programului ei, potri-
vit scopului pe care-1 urmdrea.
Eram datori sd valorificdm opera tecensdmantului prin acea-
std semnificafie umand i sociald a ei.
Prof. OCTAV ONICESCU
Pre,sedintele Recensdmantului General
al Romerniei din 1941

IX

www.dacoromanica.ro
 I

RECENSAMANTUL GENERAL DIN 1941

www.dacoromanica.ro
1. PROCLAMATII

www.dacoromanica.ro
PROCLAMATIA CONDUCATORULUI
STATULUI
ROMANI,
Sprijinii Cli grija ;i incredere opera de Recensdmiint.
Ea urmarete sa infaptuiasca o cunoatere exacta a familiei,
a proprietatii i a tuturor elementelor noastre nationale.
Ca sa pot ajuta familiile impovarate ale Oranilor, muncito-
rilor i functionarilor;
Ca s pot organiza temeinic regimul proprietatii romane,ti;
In sfarit, ca sa pot guverna, tinand seama de nevoile tuturor,
trebue sa am in fata mea oglinda adevarului.
Recensamantul este singurul mijloc simplu, uor i direct pen-
tru aceasta cunoatere.
Statul cheltuqte trei sute de milioane lei pentru a implini
aceasta opera de informare, pe temeiul careia sa se poata gu-
verna, tinand seama de toate amanuntele realitatii noastre, ceea
cc nu s'a facut pana azi.
Toti Romanii trebue deci s sprijine opera de Recensamant,
fiindca pe ei se sprijina; i dad rezultatele Recensamantului
n'ar re0 sa fie exacte, atunci ar insemna ca banii Statului --
banii tuturor sa fie risipiti i opera de Recensamant din nou
reluat.
De aceea vei indemn pe toti s puneti toatd grija in rdspunsul
ce dati. Fiincicd acest Recensdmiint nu este o forma goald i rece
de administratie, ci mijlocul sincer ,si cald ca set' viz' pot ajuta pe
toti ci pe fiecare.
30 Martie 1941
GENERAL ION ANTONESCU

www.dacoromanica.ro
PROCLAMATIA CONDUCERII
RECENSAMANTULUI
ROMAN I,
Domnul General Antonescu ne-a insarcinat cu efectuarea Re-
censamantului General din 1941, menit sa inventarieze puterile
de oameni si bunuri, pe care Romania de azi le poate mobiliza
pentru refacerea tarii.
Sporul, aproape fail de pereche al neamului nostru, datorit
caruia populatia tarii a crescut cu 4 milioane, in cei douazeci
de ani din urrna, trebue confirmat printr'o nou numaratoare,
care sa dea purtatorilor de cuvant ai poporului romanesc, drep-
tul de a obtine pentru el situatia la care il indreptateste nu-
marul.
Pentru noua organizare a Statului trebuesc stabilite astazi
amanuntit puterile si nevoile agriculturii si industriei noastre,
pe care le-am marit cu atatea sacrificii in ultimii ani.
Trebuesc cunoscute apoi, problemele numeroase si grele pe
care le ridica fratii nostri care au fost nevoiti sa-si parseasca
gospodariile.
E necesar, in sfarsit, s stim numarul si importanta sociala a
populatiei de origine etnica evreeasca, ce se mai &este in tara.
Efectuarea Recensamantului reclama cheltueli insemnate, a
caror importanta e sporit prin necesitatile grave pe care tre-
bue sa le intampine acum Statul romanesc.
Contribuiti deci cu multa grija la reusita Recensamantului,
raspunzand corect si sincer la intrebarile din formularele ce va
vor fi aduse de recensori.
Veti ingadui astfel Conducerii Statului sa-si procure docu-
mentarea asupra potentiaIului si necesitatilor tarii si veti face cu
putinta ca sumele cheltuite sa-si dea randamentul din plin.

www.dacoromanica.ro
 Pregatirile sunt terminate. Se apropie ziva cnd fiecare cet-
tean al trii trebue sa faca prin promptitudinea i exactitatea
ilspunsurilor date, ca proba de maturitate politic, pe care o
reprezinta un Recensamnt efectuat in imprejurArile grele de azi,
sd fie trecut cu cel mai deplin succes.
Ministrut Coordonarii, Prqedintele Recensamantului,
N. Dragomir Prof. Octav Onicescu

Directorul Institutului Central de Statistica,

Dr. Sabin Manuila

www.dacoromanica.ro
 2. APELURI

www.dacoromanica.ro
 LAMURIRI
DATE DE DIRECTORUL INSTITUTULUI CENTRAL
DE STATISTICA

Statul Roman p4ete cu incredere la o noul numaratoare a

populatiei tarii. Daca in imprejurarile grele prin care trecem,
Statul face o sfortare deosebita, cheltuind sute de milioane de
lei i utilizand un personal de treizeci de mii de oameni, Wi
cetatenii tarii trebue s inteleaga, c aceastd nutndrdtoare a
fost strict necesard i impusa tocmai de zilele grele pe care le
strabatem cu totii.
Suprema grije pe care o are guvernarea, la fiecare recensa-
mkt, este sa risipeasca neincrederea populatiei fata de insi
opera recensamantului. Toate popoarele, dela cele salbatice,
pana la cele mai civilizate, arata aceeai neincredere fata de
orice chestionar statistic.
Din fericire, Romanii ii amintesc de recensamantul general
din 1930. A auzit cineva despre un singur car, cand declaratiile
acute la recensamant au fost destainuite, sau au servit autori-
tatilor sau oricui pentru impunere sau pentru orice masura im-
potriva unui cetatean inscris la recensamant?
Raspundem noi la aceasta intrebare! In zece ani, decand de-
claratiile voastre au intrat in laboratoarele Institutului Central
de Statistica niciun suflet, in afara de proprii notri functionari,
nu au vazut nicio declaratie de recensamant. Si trebue sa recu-
noatem ca ni s'a cerut de nenumarate ori sa aratam declaratii
dela recensamant. Dar aceste cereri au fost refuzate cu fermi-
tate, pentruca noi tiam ca increderea cetdtenilor este unicul se-
cret al reulitei recensdniantului, i ca repede vor trece 10 ani
pna la noul recensamant, cand ne vom infatia din nou in
fata tarii, cu fruntea ridicata i cu mandria c ne-am respectat
cu sfintenie cuvantul dat: declaratia ramane o taina pe veci in-

www.dacoromanica.ro
mormantata intr'o arhiva secreta a Statului, unde niciodata nu
va putea patrunde un ochiu iscoditor, fie el al unui simplu cu-
rios, fie chiar al unui organ oficial.
Pdstrarea secretului declaratiei este porunca cea mai sfiintd a
Institutului Central de Statisticd.
Deci, aveti incredere in noi, i faceti declaratii exacte. Si din
nou va yeti convinge c nimeni nu poate afla cc ati declarat, fie
Ca sunt informatii personale, fie ca sunt date privitoare la agri-
cultura, comert, industrie etc.
Daca insa cetatenii fac declaratii gresite, de ex. la suprafetele
agricole, atunci la prelucarea declaratiilor tuturor locuitorilor
unui sat iese o alta intindere cleat aceea pe care o stim noi des-
pre intinderea hotarului satului.
Fiti convinsi ca declaratiile false sau gresite nu IA pot fi de
folos. Nimeni nu poate sti astazi, daca declarand ceva in, plus
sau in minus, isi serveste un interes. Poate interesul i 1-ar fi
servit declarand tocmai contrariul. Atunci, ce interes ar putea
avea de a declara fals?
Recensorii oficiali au fost alesi dintre fruntasii satelor i ora-
selor. Ei nu au alt rost, cleat de a gira adevrul inscris in bu-
letine. Ajutati pe recensorii care au sarcina , si care mun-
cesc pentru Tara i pentru voi.
Recensorul trebue sa vada cu ochii lui tot ce se inscrie in
formular. Conduceti-1 cu drag prin casa, prin fabrica, prin ate-
lier. El nu va deranjeaza in fiecare zi i nici in fiecare an. Va
reveni din nou abia peste zece ani. 5i munca lui de astdzi va
servi tarii i ne va servi noua tuturor, timp de zece ani.
Acum, cand tara ne-a fost mutilata, simtim cu toti cat de
mult o iubim i cat de mult o dorim reintregita.
Acum, and guvernul trebue sa ne apere interesele noastre
zilnice i bucata noastra de paine, ne dam mai bine seama de
cat oricand, ca el nu ne poate apara, daca nu stie cite guri are
tara si cat grail a fost insamantat si treerat.
Niciodata, Romanul nu a facut rau tarii sale cu buna stiinta.
Si dad a facut rail, a facut-o pentrucil n'a avut informatiile

10

www.dacoromanica.ro
necesare i n'a stiut cum sa procedeze. i nici tara nu a putut
sa controleze, daca s'a procedat bine sau rau.
Daca stim ca avem prisos, exportam; daca stim a nu ne
ajunge nici noua, nu mai exportam.
Dan' stim ce, i cat consumarn, ne putem face un plan de
aprovizionare. Daca nu stim, dam autorizatii la intamplare,
spre paguba tuturora, adica a tarii.
Deci, a cunoaste este prima lege a unei bune guvernari. I ar
cunoasterea buna este in ziva recensamAntului in mana flea-
rui cetatean.
Cetatenii tarilor mari, puternice, nu au pornit la nicio lu-
crare mare si Mci ch:ar la rasboiu, pana ce nu au facut recensa-
mantul agricol si industrial.
Numai cetatenii constienti pot face o tail mare si tare. Numai
ei simt nevoia de a colabora cu propriul lor organ de condu-
cere, cu guvernul tarii. In toate tarile, ziva recensamantului
este zi de sarbatoare nationala.
Sa incercam si noi sa ne ridicam la inaltimea la care patria
noastra, natia noastra, ne-o cere in aceste zile grele.
Tara nu ne cere niciun sacrificiu, cerandu-ne sl facem decla-
ratii adevarate la recensamant.
Ne cere sa fim drepti i binevoitori fata de noi insine j fati
de copiii i urmasii nostri.
A insela pe altul este pacat. A ne insela pe noi este lucru fr
judecata.
Recensamantul general nu culege numai informatii statistice,
ci ne masoara gradul de maturitate civica, de bunacredinta, de
iubire de tara si de adevar si de spirit de colaborare pentru ap-
rarea propriilor noastre interese prin aparatul protector i nu
asupritor al Statului.
Si Statul suntem noi, cei care in zilele recensamantului spu-
nem adevarul slant si numai adevarul.

Bucuiefti, 2 Aprilie 1941

Directorul Institutului,
DR. SABIN MANUILA

11

www.dacoromanica.ro
 APEL CATRE CETATENII CAP ITALEI

Ceteiteni ai Capitalei,

Pierderile teritoriale pe care le-a suferit Romania au adus im-

portante schimbari in structura populatiei si a vietii ei eco-
nomice,
Statul romanesc sta astazi in fata unei reorganizari totale,
care nu se poate face temeinic si cu garantii de trainicie, fara
o prealabila numaratoare a populatiei si averilor tarii.
El trebue de asemeni sa-si consolideze pe baza de realitati
objective, pozitia internationala in ordinea viitoare a lumii.
Raspunzand acestor imperative nationale, Domnul General
Ion Antonescu, Conducatorul Statului, a hotarit sa se faca Re-
censamantul General al Romaniei, numarandu-se populatia,
locuintele si cladirile, intreprinderile comerciale si industriale,
institutiunile publice si de utilitate publica si populatia de ori-
gina evreeasca.
Bucurestii, fiind capitala si cel mai mare oras al farii, repre-
zinta prin marimea lui si prin problemele pe care le pune, sec-
torul cel mai important al Recensamantului General al Roma-
niei din 1941.
Fiind de veacuri unul din orasele mari ale Europei de Rasarit,
Bucurestii au ajuns la 1930, cu cei 638.424 locuitori ai sai, unul
din cele go orase mari ale globului.
Astazi, apropiindu-se de cifra de 1 milion de locuitori, Capi-
tala Romaniei intra in randul celor 50 de orase de frunte ale
lumii.
Recensamantul General al Capitalei capata astfel o impor-
tanta deosebita.

13

www.dacoromanica.ro
 Este deci o datorie a fiecarui cetatean al ei s participe la
Recensamant, facand declaratii sincere i'i corecte.
De felul cum veti face aceste declaratii, de participarea voas-
tra la Recensamant, depinde nu numai dreapta aezare a Bucu-
retilor intre oraFle lumii i buna lor politica' municipal, dar
intreaga realizare a Recensmntului general al tarii, pentru
care fiecare Roman raspunde in fata natiunii i a viitorului.

PreKdintele RecensAmantului General al Romaniei din 1941,

PROF. OCTAV ONICESCU

Primarul General al Municipiului Bucurqti,

GENERAL RODRIG MODREANU

14

www.dacoromanica.ro
 3. ARTICOLE

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL GENERAL DIN 1941
de N. GR. DRAGOM1R
Ministrul Coordonaril st al Statttlu
Major Economic

Evenimentele politice din ultima jumatate a anului 194o

au adus modificari importante in intinderea teritoriului si
in structura populatiei si vietii economice a tarii noastre. Atat
problema refugiatilor si expulzatilor din provinciile ocupate,
in particular, cat si actiunea de coordonare rationala a tuturor
posibilitatilor si eforturilor pentru opera de reconstructie a Ro-
maniei viitoare, nu pot fi concepute si nici infaptuite fara o
cunoastere completa si exacta a realitatilor romanesti.
In acelasi timp, este sigur ca, din 193o si pana astazi, ele-
mentul romanesc a castigat simtitor ca importanta numerics
si se afla in plina ascensiune in majoritatea sectoarelor econo-
miei t aril, insa nici orientarea acestei m4cari nu este suficient
cunoscuta, nici intensitatea ei n'a fost precis masurata.
Mijlocul initial cel mai indicat pentru cunoasterea actualelor
stari de fapt si pentru realizarea unui program de buna gos-
podarie publica este Recensamantul General, care va trebui sa
cuprinda: populatia, locuintele si cladirile, intreprinderile co-
merciale si industriale, exploatarile agricole, maim de lucru si so-
majul, refugiatii si expulzatii, institutiile publice si de utilitate
publica, precum si un recensamant special al populatiei de ori-
gine etnica evreeasca.
Se implinesc zece ani dela primul Recensamant General al
Romaniei intregite. Ne gasim deci in fata unui termen fatal
decenal, care pentru majoritatea tarilor din lume a fost fixat
in jurul anului 1940.

2 17

www.dacoromanica.ro
 Ministerului Coordonarii, a carui grea misiune este sa ordo-
neze activitatile menite a indestula nevoile curente ale tarii, i-a
revenit si sarcina de a infaptui Recensamantul General al Ro-
mniei in 1941.
De reusita acestei mari opere de inventariere a tarii, va de-
pinde in viitor pasul sigur al guvernarii. Vom putea sti pe ce
ne bizuim, in ce putem nadajdui si de ce trebue sa ne ferim.
Pentru aceasta reusita, tehnicienii desavarsiti pe care ii are
Institutul Central de Statistica al Romniei au pregatit in
amanunt toate cadrele si mijloacele necesare.
Reusita este legata insa si de intelegerea si ajutorul cu care
toate autoritatile si toti fill buni ai tarii trebue sa contribue.
Cu aceasta reusita, numele Generalului Antonescu se va lega
de Inca o mare opera national, menita sa aduca cunoasterea
si recunoasterea realitatii si dreptatii romnesti.

Excelsior, an. VI (1941), nr. 16

18

www.dacoromanica.ro
DE CE SE FACE RECENSAMANTUL
de Prof. OCTAV ONICESCU

Ce este recensamantul stie mult lume.

De ce facem recensamantul acum, in plina valtoare, in astep-
tarea evenimentelor pe care nu le cunoastem, dar le presimtim
hotaritoare, nu inteleg Inca foarte multi.
Nu inteleg, in primul rand, acei pentru care Statul si, cu el
guvernul, inseamna o suprastructura arbitrara, urmandui
scopuri indiferente de realitatea concreta a natiei.
Nu pot, de asemeni, sa inteleaga, aceia pentru care trebu-
rile publice reprezinta o simpla aventura personal.
Dar lumea care simte, aceea care stie ca guvernarea inseamna
o necontenita proba a tuturor puterilor natiei, aceasta lume
intelege ea Statul trebue s fie in stare de permanenta mobili-
zare, ca organizarea lui trebue sa fie optima si de aceea ea nu
poate rezulta din planuri sau idealuri administrative.
Cunoasterea exact a structurei natiei noastre si bogatiilor ei
sta la baza acelei stani de veghe care constitue obligatia mo-
mentului de -lap.
Universul, an. LV111 (1941), nr. 65

19

www.dacoromanica.ro
LA CE FOLOSESTE RECENSAMANTUL
de Prof. C. R,ADULESCU-MOTRU
Prwdinteie Academiel Rom'ane
Pentru ca recensdmantul th ne fie de folos pe deplin, trebue
sd avem, pe /and o bun interpretare a lui, i o cunNtinta
despre insuirile de rasa- ale populatiei din tot cuprinsul tdrii;
altmintreli el rdmiine un simplu document statistic.

A fost decretata efectuarea recensamntului general al Ro-

mniei din 1941, in scopul de a avea o inventariere generala a
populatiei si a bunurilor, cu urmatoarele capitole principale:
populgie, locuinte si cladiri; intreprinderi comerciale si in-
dustriale; exploatari agricole; refugiatii i expulzgii; precum
o numratoare speciala a populatiei de origina etnica evre-
easca. S'au numit persoanele care vor constitui comitetul de
conducere, si s'au pus la dispozitie fondurile necesare cu care
Institutul Central de Statistics din Ministerul Coordonarii va
executa lucrarile tehnice de pregatire si de xlesavArsire pe teren.
Se asteapta numai ziva pentru cnd se va decreta inceperea lu-
frarilor.
PAna la inceperea lucrarilor de recensamant, persoanele de
specialitate, precum i cele interesate la conducere, n'au int'arziat
sa arate prin publicitate foloasele, pe care orice Stat le are dui:a
urma unui recensarnnt. Cu atat mai mult foloasele pentru Sta-
tul nostru. 0 bunk' actiune, o buna conducere a afacerilor pu-
blice, scrie presedintele comitetului de conducere, nu se poate
avea, decit sprijinindu-le pe o exacta si completa zunoastere a
realitatilor, pe care tocmai recensamantul urmareste sa le in-
ventarieze. Iar directorul lnstitutului Central de Stastitica, d-1
dr. Manuila, care are la activul sau o lunga experienta in aceasta

21

www.dacoromanica.ro
materie, ne previne asupra dificulttilor pe care le intAmpinA
de obiceiu intreprinderea unui recensAmAnt i d in consecintA
sfaturi asupra modului cum trebue alcAtuit programul de lucru.
Apoi, alAturi de presedinte si director, multi alti enumerA in
detaliu foloasele pe care recensAmAnbul, odatA efectuat, le va
avea pentru organizarea vietii noastre economice. Agricultura,
industria, comertul, transporturile, piata muncii etc., toate vor
deveni mai bine organizate ca in trecut, fiindca vom avea, in
sfArsit, sub ochii nostri, realitatea adevArat romAneascA, asupra
cAreia rationalizarea se poate extinde. PAnA acum s'a lucrat
orbeste; dup bune intentiuni, bine inteles; de aici inainte, vom
fi in mAsur s ne facem un plan de lucru, pe care sA-1 ducem,
cu metodA, pAna la bun sfArsit.
Toate aceste cuvinte frumoase le-am citit cu plAcere in numA-
rul dela 2 Martie, din Excelsior", inchinat anume chestiunii
recensAmintului, si cu aceeasi plAcere le-a citit, desigur, toat
lumea.
RecensAmAntul este menit sA aducA multe foloase. Dar foloa-
sele curg ele oare dela sine, data ce el a fost terminat? Nimeni,
presupun, nu va avea naivitatea sl creadA asa ceva. Simpla in-
ventariere nu schimbA mersul unui Stat, cum ea nu schimbA
nici mersul unei prAvAlii. Pentru ca s produca foloase inven-
tarierea trebue sl fie bine interpretat, i apoi, dupA ce este bine
interpretad trebue si gseascA mijloacele de a fi pus in valoare.
In stilul politicei, aceasta insemneaz: datele recensAmAntului
trebue sA gseascA, inti, o just intelegere la barbatii din gu-
vern; si, al doilea, bArbatii din guvern trebue sA cunoascA, pe
lAnga numarul populatiei, i insusirile de rasa ale populatiei,
pentru a potrivi dupA ele posibilitAtile indicate de recensAmAnt.
Un simplu cioban nu se multumeste sA stie CA are atAtea oi, ci
tine s stie ce fel de oi are, pentru a-si potrivi ingrijirea
comertul. Tot asa un negustor de articole de matase scump
nu-si cautA clienti inteo mahala oarecare, ci i aseaza prAvAlia
in centrul unui oras mare. Inventarul clA numai sugestii. Pentru
ca sugestiile s fie de folos, trebue ca cineva sl le stie inter-
preta, i apoi, dupA ce le interpreteaz, si aibA la dispozitie ma-
terialul uman potrivit.
22

www.dacoromanica.ro
 Prin urmare, intrebarea: La ce folosete recenseimantul nu este
de prisos. Dad recensamantul se margineste la simpla inventa-
riere, si nu gasgte omul care sa-1 tie interpreta, el ramane atunci
un simplu document statistic; de o valoare oarecare, negre0t,
dar in niciun caz sa poata fi luat drept un indreptar pentru
politica Statului. Cel mult, dad se pot sustine pe baza lui ye-
leitati ideale pentru viitor.
Speram ca recensamantul general al Romaniei din 1941 nu
va avea o soarta w de nenorocita. La conducerea Statului ro-
man se gasete astazi, omul, care atat prin vointa cat si prin
competing asigura acestui recensamant o just interpretare.
Mai ramane cea de a doua conditie de indeplinit: cunoate-
rea insusirilor de rasa ale populatiei romanesti. Pentru aceasta
cunoatere nu s'a facut aproape mai nimic in trecut; nu se poate
face aproape mai nimic in prezent, i dad rutina birourilor din
ministere va comunica nesuparata i de aci inainte, foarte pro-
babil c5 nu se va face nimic i in viitor.
Se pare ca Romanul are o frica inascuta de cunoasterea ra-
sei sale, caci altmintreli nu se explica lipsa de incurajare
pe care au avut-o din partea lui cercetarile in acest scop. In-
cepand cu reaua vointa, pe care o arata parintii copiilor de
coal, cand este vorba sa se completeze acestora fisa psiholo-
gica i medicala cu date privitoare la ereditate, i sfarind cu ne-
pasarea organelor oficiale fag de initiativele acelora care s'au
interesat pana acum de problema rasei romanesti, toate ne fac
& credem ca in mintea Romanului s'a infipt pentru vecie cre-
ding, ca materialul uman este, pe suprafata Tarii, unul si ace-
lai. TO Romanii sunt buni la de toate. In scoala sunt primiti
toti gra selectiune; in industrie si comert intra cine vrea. Pro-
fesiunea, pentru multi, o indrasneata improvizatie. Cu o aa
creding nu mai este nevoie de inventariere. Conducerea af ace-
rilor publice, se poate face atunci, dupa ori si ce plan caci cu
un material uman, bun pentru orice, se pot incerca si minuni.
Ce zic, se pot incerca? S'au si incercat, la noi, la unele depar-
tamente, in cursul ultimelor luni din anul trecut. Dar cu ce re-

23

www.dacoromanica.ro
zultat? Cred ci nimeni dintre noi, nu mai doreste sa le vada
repetandu-se.
Prin urmare, pentru ca recensamantul sa fie pe deplin cu fo-
los, trebue sa avem pe langa o buni interpretare a lui si o cu-
nostinta exacta si completa despre insusirile de rasa ale popu-
latiei din cuprinsul Tarii Romanesti.
Timpul, an. V (1940, nr. 1373

iM

www.dacoromanica.ro
 RECENSAMANTUL
de Prof. OCTAV ONICESCU
Preedintele Recensarnantului General al Roman lel

Un inventar complet, sincer, romanesc al oamenilor i lucru-

rilor de pe acest parnant al nostru, atat cat ne-a rAmas.
S iubim pmfintul acesta cu mai incordatA pasiune, sa-I apA-
rAm cu mai desnAdAjduit credint in ziva socotelilor viitoare,
dar pentru a putea face aceasta, s-1 cunoastem mai bine.
Intre lucrurile mari pe care le-am uitat in zilele de fericit
nepAsare ale trecutului a fost i aceastA regula simplA, absolutA,
nedespArtit nicAieri de opera de guvernare: o bunA aqiune,
o bunA conducere a afacerilor, se sprijinA numai pe o exact i
complet cunoastere a lor.
AstAzi, conducerea Statului trAeste activ, trAeste cu pasiune
toate problemele vii actuale ale tArii si ale neamului, le desbate
in formele lor cantitative, precise cu constiinta unei rAspunderi
pe care nimeni in trecut n'a mai avut-o cu aceeasi acuitate.
AstAzi, ConducAtorul Statului Ii numar ostasii, cAci fiecare
din noi, bAtrani j tineri, barbati si femei, suntem ostasi ai cauzei
celei mari. El vrea sa cunoascA puterile noastre economice, bo-
gatia agricol, cea industriald, capacitatea tehnicA, toate izvoa-
rele din care viega romaneasca poate iei intArit, care pot re-
prezenta o putere, in incercarea istoricA ce se apropie cu graba
pentru a elibera in sfArsit drumurile destinului nostru. Nimic
din aceasta pasiune care anima lucrul nostru in serviciul acestei
man i grele opere a recensamantului nu trebue totusi sA intu-
nece disciplina severA, absolut, pe care ne-o impun tehnica lui,
greutatea problemelor i mijoacele de a le rezolva.
Nimic din aceastA pasiune care sustine lucrul nostru nu va iei

25

www.dacoromanica.ro
 peste marginile precise ale formularelor, nu se va amesteca in
opera care se implineste pe teren, unde noi urmarim adevarul
si numai acesta.
Pentru a gasi adevarul, noi cerem toarte sacrificiile si Le adu-
rem si pe acele ale noastre, la o opera comuna, destinata a servi
iieamul romanesc.
Excelsior. an VI (1941), nr. 16

.26

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL GENERAL $1 STA-
BILIREA CADRELOR GENERALE ALE
ACTIVITATII STATULUI
de Dr. Sabin MANUILA
Directorul Institutului Central de StatisticA

Este firesc ca in preajma Recensamantului general al Roma-

niei din 1941", directorul organului tehnic al recensamantului
sa vorbeasca despre capitolul bogat i plin de inovatiuni al teb-
nicei recensdmantului romcinesc. Fiindca, exista o tehnica roma-
neasca de recensamant care se perfectioneaza necontenit, i cre-
dem ca in preajma recensamantului, opinia publica este dornica
sa cunoasca canacteristicile acestei tehnici.
Interesul acesta nu este numai de ordin strict practic, adica de
a facilita cetatenilor colaborarea lor la recensarnant. Exista si
o curiozitate legitima a tuturor acelora care urrnaresc evenimen-
tele internationale i care si-au facut o deprindere subconstienta
din a cantari fiecare informatie cetita sau auzita asupra oricarei
tad din lume, raportand-o la situatia tarii noastre. Vrem sa
..stim, cata populatie au celelalte tari din lume, pentru a ne cu-
noaste rangul nostru in vieata internationala. Vrem sa stim a
catea tar producatoare de petrol, de grau sau de cherestea sun-
tern, a catea putere militara s. a. m. d.
Cu alte cuvinte elementele de care dispunem ne permit sa ne
cunoastem tara din toate punctele de vedere, invatandu-ne sa ne
apreciem calitatile prin care suntem proeminenti, i stimulan-
du-ne sa ne imbunatatim pozitia in ramurile de activitate, unde
suntem codasi.
Aceasta preocupare nu este de ordin abstract si teoretic, dupa
cum ar putea sa pail la prima vedere.

27

www.dacoromanica.ro
 Constiinta de superioritate a unui popor este elementul care-I
ridic in stima celorlalte popoare, constiinta care se formeaza
printr'o munca indarjita si convinsa si care duce la realizarea
irezistibila a aspiratiilor sale.
lnsusi rasboiul mondial nu este altceva deck o necontenita
lupta pentru exaltarea constiintei de superioritate materiala si
morala. Si cand unul din beligeranti sufera o infrangere, lumea
alearga la cifrele statistice consolatoare.
Dar nu numai cetatenii simpli, ci si conducatorii de institutii
din toate tarile au necontenit preocuparea de a-si situa institu-
tiile lor pe un plan cat mai ridicat.
Dad rangul, sau numarul de ordine al tarii noastre este in
ceea ce priveste numarul locuitorilor al 8-lea in Europa, este
firesc ca sub niciun raport de merit s nu acceptam sa fim sub
acest numar de ordine.
Este cert ca, intretinerea acestui spirit de apreciere intre con-
ducatorii de institutiuni din tam noastra, ar face ca, in scurt
timp, sub toate raporturile s ne castigam un alt rang interna-
tional decat acela pe care-I avem astazi.
Aceasta mentalitate a fost vie intotdeauna in laboratorul sta-
tistic al tarii, unde s'a elaborat tehnica recensamantului roma-
nesc, atat de bine cunoscuta si apreciati in strainatate si care
a adus Orli noastre un flux de credit binevenit, iar statisticei
romnesti, un prestigiu cum nu a avut niciodata in interiorul
;aril.
Odata trecuti peste epoca de organizare si de eIaborare gene-
rala a metodelor romanesti de recensamant, putem astepta cu
incredere marele concurs, ce se va tine candva si in tam noastra,
pentru a se stabili clasa internationala a Romaniei in toate do-
meniile de activitate, exprimabile in cifre.
Am struit asupra tehnicei romanesti de recensamant, numai
pentru motivul ca ea nu este cunoscuta in tara decat din apre-
cierile interesate ale celor care nici macar nu cunosc tehnica ro-
maneasca din experienta proprie, si adeseori nici nu stiu macar
care este rostul unui recensmant general.

28

www.dacoromanica.ro
 Asupra acestui rost, precum si asupra semnificatiei rezultatu-
lui unui recensAmAnt, vom stArui in cele ce urmeazA:
Structura sociald, economicd si biologicA a unei tali sau a
unei societAti se poate cunoaste prin cercetAri intensive dar limi-
tate ca spatiu, cum sunt cercetArile monografice propriu zise,
sau prin cercetari extensive, privind intreaga suprafata si popu-
latie a tArii, numite recensAminte generale de populatie.
0 monografie se poate limita la unitati mici, cum sunt satele
sau chiar familiile; monografia implied culegerea de informa-
tiuni foarte detaliate. Se cunosc chestionare monografice cu mii
de intrebAri. 0 persoanA poate fi chestionat ore, zile, sAptAmAni
sau chiar luni intregi. Desi cu ocaziunea facerii monografiei se
inregistreazA elemente cantitative, care pot fi prezentate si sub
forma de tabele statistioe, totusi, in esenta ei, monografia nu
este deck in rAndul al doilea o lucrare cu caracter statistic.
Un recensAmAnt general trebue s culeagA un numAr limitat
de informatiuni. Aceste informatiuni trebue sA fie esentiale si
de natura necontroversialA. Nu se poate concepe un recensAmAnt
general, care s se extind asupra unor domenii de cercetare care
constituesc fie credinta intimA a cetAtenilor, fie interesele lor pe
care nu le doresc divulgate. Adesea ori, cetatenii ascund unele
elemente de cunoastere statisticA din exces de prudent din spirit
de bAnuial, din teaml de consecinte fiscale sau din orice alte
considerente explicabile dar nejustificate. Statul, care doreste sl
cunoascA elementele pe care populatia ezit s le declare, trebue
sA gAseascA mijlocul de a convinge pe cetAteni, CA teama lor de a
face declaratii este fail temeiu.
Mijloacele prin care Statul poate dezarma orice rezistenti
este in primul loc creditul de care se bucurA Statul si organele
iui in fata opiniei publice, iar in al doilea rand propaganda.
Increderea cetatenilor in seriozitatea si onestitatea organelor
de Stat, cu deosebire a organelor de recensamant, este un factor
usor de apreciat. CetAtenii se manifestA, colaboreaza sau rezistA
la chestionArile stAruitoare ale recensorilor. Creditul organelor
de Stat este un credit cu caracter general, carl nici o putint de
improvizare. El este la nivelul valorii interioare al organizArii
Statului.

29

www.dacoromanica.ro
 Propaganda amortizeaza reactiunile sau banuelile unei popu-
btii neexperimentate, dispusa sa faca apropierea intre denumirea
de recensor" i perceptor". Propaganda activa este extrem
de dificila i costisitoare. Propaganda ostila este gratuita si
foarte eficienta. Este adevarat ca, intr'un Stat constient, o astfel
de propaganda nu este posibila, fie pentruca opinia publica o
reproba si anihileaza, fie pentruca insasi constiinta de raspun-
dere a Statului o sfarama sub lovitura de autoritate a orga-
nelor de supraveghere vesnic prezente.
Nu se pot obtine dela cetatenii unei tari deceit declaratii com-
patibile cu gradul de incredere al cetlitenilor in organele Statu-
lui. Deci, chestionarul de recensam5nt nu este international, ci
variaza dela tall la tara, nu numai pentruca variaza conditiu-
nile din fiecare tara, ci, pentruca cetatenii fiecarei OH au un
grad specific de incredere in Stat si in organele lui.
Intrebarile dintr'un chestionar sunt deci limitate de posibi-
litatea de a obtine raspunsuri la toate intrebrile.
Chestionarele intocmite numai din dorinta de a cunoaste anu-
mite aspecte ale vietii populatiei, si care nu tin cont de posibi-
litatea de a obtine raspunsuri complete si exacte, nu numai c
nu pot da satisfactie, dar due la compromiterea sigura a intre-
gii lucrari.
In consecinta, fiecare popor are intrebarile sale specifice de
recensamant i pentru fiecare popor, trebue tinut socoteala de
preocuparile si de psihologia lui momentana, pentruca fiecare
epoca Ii cere chestionarul de recensamnt adecuat la psiholo-
gia specifica a momentului. Astfel de ex., in chestionarul rom-
nesc din 1941 figureaza intrebri care pentru opinia publica
romneasca din 1920 erau cu totul straine.
Trebue sa se tina socoteala de faptul ca recensamantul gene-
ral implica inregistrarea simultana, a intregii populatii a tarii
si aceasta pe toata suprafata tarii. Pentru ca aceasta operatiune
sa se poata executa, tam intreaga este impartita in zeci de mii
de celule, fiecare data in grija a cate unui recensor, selectionat
dintre intelectualii localnici proeminenti.
Avand in vedere gradul de experienta statistica i biurocratica

30

www.dacoromanica.ro
extrem de redusa a marei majoritati a populatiei, care chiar
dad stie ceti si scrie, n'are totusi suficienta experienta pentru a
completa un buletin statistic, se intelege ca recensorul este ne-
voit sa completeze personal majoritatea buletinelor de recensa-
mant. Recensorul este instruit in mod sumar pentru atributiu-
nile lui complexe. Totusi, cum numarul lor este foarte mare,
aceasta instructie sumara a recensorilor costa zeci de milioane
lei. Acesti recensori sumar pregatiti, vor avea in ziva recensa-
mantului cel mult 2 minute (doul minute) pentru a inregistra
pe fiecare locuitor, complet si exact. Daca in loc de 2 minute
am acorda 4 minute pentru fiecare locuitor, aceasta ar implica
o cu totul alta organizatie, cu un plus de cheltuieli de aproape
1 oo milioane lei (una suta milioane lei).
Este firesc di in cloud minute nu se pot obtine rdspunsuri la
intrebdri complicate, ci numai la intrebdrile formulate extrem
de simplu. Din aceasta cauza la un recensamant general nu se
pot cere documente, pentru a verifica exactitatea declaratiunilor
facute.
In momentul ce s'ar cere documente, recensamantul si-ar
pierde caracterul lui clasic, care totusi are un sens international
unic, expus larnurit in toate tratatele de tehnica statistica, dela
cele mai savante, Ora la publicatiunile cu caracter de popu-
larizare.
Imposibilitatea de a se verifica amanuntit declaratiile dela
recensamant a lost desigur si cauza pentru care istoria nu a in-
registrat piin4 astdzi in nicio tars un recensdmeint, in care de-
claratiile sd se bazeze pe prezentarea de documente.
Pentru lamurirea problemei vom cita cateva amanunte. Do-
vedirea tuturor raspunsurilor din chestionar ar implica pentru
fiecare cetatean procurarea de zeci de certificate, dela cel de ce-
tatenie, Ora la certificatele de scoala, profesiune, de origine
etnica a declarantului, a tatalui si a mamei lui etc. Examinarea
si corecta interpretare a certificatelor ar obliga gasirea unor re-
censori competenti, cunoscatori de limbi straine, de litere chiri-
lice, de drept civil, comercial s. a. m. d.
In plus, ar trebui sa aiba si garantia ca actele sunt autentice,

31

www.dacoromanica.ro
iar Statul ar trebui sa tie precis, ca recensorul lui, competent
cu adevarat, a verificat fiecare document in original i ca sim-
pla declaratie a recensorului privind documentele vazute de el,
este infailibild i corectd. Examinarea i verificarea tuturor do..
cumentelor originale ar reclama cel putin 30 minute, adica cel
putin de 15 ori mai mult timp, cleat are recensorul de astazi,
care dealtfel nu este competent pentru a indeplini o astfel de
sarcina utopica i inutila. Utopia, pentru motivul ca este irea-
lizabila, chiar daca ar exista miliardele care ar costa o astfel de
lucrare. Inutila, pentruca aceasta investigatiune care nu ar mai
fi un recensamant general, ci o anchet gigantica, cum nu s'a
vazut Inca in lume, nu ar da deck acelea0 rezultate ca i recen-
samantul veritabil, indreptand cel mult 50/0 din declaratiile
obtinute prin tehnica ob4nuita de recensamant.
Rezulta, deci, ca rostul recensamantului general nu poate fi
altul decat cel stabilit de o experienta straveche i universali
,i anume: de a inscrie la recensarnant intreaga populatie a unei
tari, culegand asupra ei informatiuni cat mai reduse ca nutar
fi cat mai simple din punct de vedere calitativ, intrebuintan-
du-se o metodd unitard de inregistrare simultand i urmarind
exclusiv scopul de inregistrare'statistica, adica de informatie cu
caracter statistic necesar precizarii liniei de politica generald a
Statului.
Din stabilirea scopului recensamantului general rezulta i
utilitatea lui practica pentru politica de Stat.
Organizarea de Stat urmarete ocrotirea i inflorirea popula-
tiei tarii, punandu-i la dispozitie conditiunile cele mai potri-
vite de desvoltare i ingrijindu-se ca bunurile materiale ale
tarii sa fie distribuite cu maximum de folos pentru populatie.
Ori, ocrotirea populatiei implica o actiune congienta de gu-
vernare, cunoscuta sub denumirea de politica de populatie. In-
treaga politica mondiala din vremurile noastre este dominata
de suprema preocupare a luptei pentru asigurarea spatiilor vi-
tale, necesare popuIatiei fiecarei tari. Centrul de preocupare
este deci populatia, nu numai asa cum ea este astazi i mai ales
asa cum ea tinde sa evolueze maine. Evident, in batalia mare se

32

www.dacoromanica.ro
aud numai revendicArile celor mari. Spatiile lor vitale inglo-
beaz,. de cele mai multe ori, spatiile vitale ale popoarelor mici.
Dar tocmai aceast aprigl revendicare a tuturor popoarelor di-
namice i active ne obligA i pe noi sA demonstrAm capacitatea
vital& a elementului romAnesc in plinA ascensiune fatA de cele-
lalte popoare ale Europei.
SA revendicam pentru acest popor drepturile lui naturale in
cadrul spatiului lui etnic firesc.
Pentru a putea demonstra aceste drepturi, trebue sA arAtAm
dig suntem, ce suntem fi dig vom fi in viitor. *i pentru a arAta
aceasta, nu existA alt mijloc cleat cel al recensAmAntului gene-.
ral, care are posibilitatea de a scoate in evident elementele de
cunoWere ale blocului etnic romAnesc.
Acest bloc este supus unor transformari care nu ne pot rasa
indiferenti. Orice transformare natural, trebue dirijatA in sen-
sul unui program, care sA constitue linia de conduita perma-
nent a guvernArii trii. Iar transformArile care se fac, datorit
conditiunilor internationale in care traim, nu trebue sA sIA-
beascA elementul romAnesc, ci sa-1 fortifice. De aceea, este nece-
sar ca aceste transformari sA nu ne surprindA, ci sA fie pornite
din inifiativa noastrii.
Aceast actiune implicA, in faza prima, cunoaterea structu-
rei i tendintelor de evolutie viitoare ale populatiei romAneti,
deci, executarea recensAmintelor generale periodice, apoi, in
faza a doua, elaborarea proectelor de actiune, iar in a treia faz
stabilirea conditiunilor in care mAsurile de politica de popula-
tie programatica se pot pune in aplicare, tinAnd seamA de con-
ditiunile internationale actuale dar, mai ales, de interesele vii-
toare i permanente ale existentei neamului romAnesc.
Se poate afirma, CA politica actuall qi viitoare a RomAniei
se va deosebi de cea din trecut, mai ales prin faptul ca in trecut
se considera politica de populatie ca un corolar firesc, dar sub-
sidiar al politicii de Stat i nu ca singurul scop al ei.
In viitor, idealul unic va fi progresul calitativ i cantitativ
al populatiei, subordonAnd intreaga activitate publicA i parti-
cularA acestui nou ideal national.
Excelsior, an. VI (1940 nr. 16

3 33

www.dacoromanica.ro
 POLITICA REALITATILOR
SI RECENSAMANTUL
de Dr. SABIN MANUILA

Nu exista nicio notiune care sa fi fost atat de mult detestata,

ca politica. Si nu exista niciun cuvant, care sa fi fost ironizat
cu mai mult incapatanare, decat statistica.
Si totusi, politica este arta si stiinta de a conduce popoarele.
lar statistica este oglinda realitatilor, care ne indica calea pe
care trebue s'o urmam, pentru a duce o psa la propasire.
Deci, statistica este un instrument politic. Si fireste acest
instrument convine oricui, a carui teza o serveste, dar in acelasi
timp este detestata de aceia care se vad impiedicati in planurile
Mr de niste simple cifre statistice.
Aparatul de Stat inregistreaza zilnic evenimente, care se pro-
duc la voia intamplarii. De exemplu: un spital face zilnic ope-
ratii chirurgicaje, un regiment instrueste i intretine soldatii,
in Capita la mor zilnic atatea persoane sau se consurna zilnic
atatea paini, se intampla accidente de circulatie, se protesteaza
polite, sau se taie atatea vite la abator, sau se inregistreaza
atatea cazuri de scarlatina, si asa mai departe. Toate aceste in-
tilmplari individual, constituesc fapte diverse. Daca insa se
face o inregistrare sistematica a acestor fapte, pe o perioadi
de timp mai lunga, atunci vom obtine o sursa de date, care pot
fi prelucrate i transformate in cifre statistice. Aceste cifre ne
arata c populatia unui oras creste, c aprovizionarea scade,
c bolile se inmultesc, ca accidentele de circulatie sporesc etc.,
deci faptele se petrec oranduite de un determinism necunoscut
sau de Dumnezeire, iar inregistrarea statistica merge in urma
faptelor. Niciodata statistica nu creaz fapte i situatii dupa
cum niciodata nu punem carul inaintea boilor.

35

www.dacoromanica.ro
 Statistica nu face altceva deck sa inregistreze individual
faptele care se intampla i s le prelucreze in coloane de cifre,
atanjate dup anumite norme, care sa permita comparatia lor
in timp si spatiu.
lar politica realitatilor nu este altceva deck cautarea solu-
tiilor pentru rezolvarea tuturor problemelor, pe care ni le in-
dica statistica. Creste numarul someurilor, politica realista se
sesizeaza i ia masuri pentru combaterea somajului. Creste nu-
rnarul pagubelor inregistrate de pe urma lupilor, politica rea-
lista ia masuri pentru starpirea lupilor, cresc sau scad supra-
fetele insamantate cu anumite plante, politica realista ia ma-
surile potrivite. Se poate spune, ca orice masura de guverna-
mant are la baza ei o constatare statistica, i deci ori de Cate ori
politica realista ia o masura, incepe prin a consulta cifrele sta-
tistice. lar daca aceste cifre lipsesc, sau daca se invechesc, se
fac lucrari statistice noi ca sa permit cunoasterea realitatilor
actuale spre a se putea lua masurile cele mai potrivite.
Orice masura politica are o justificare de natura politica.
Lipsa titratilor justifica crearea de Universitati, sporirea lor
nedorit va duce la ingradirea obtinerii diplomelor univer-
sitare.
Masuri politice se iau insa i Vara cunoasteri statistice. Alta
data se iau masuri diametral opuse celor indicate de evidenta
cifrelor statistice. Dar aceasta nu mai este o politica de reali-
tati, ci politica intuitiva, cand nu e buna credinta i cand este
interesata.
Astfel de masuri nu pot duce niciodata la rezultate fericite.
lar dad cineva obtine un succes in astfel de conditiuni, suc-
cesul va fi de scurta durata i frA temei, intocmai ca un proces
castigat din dovezi false sau prin sperjur.
Vom cita un caz bine cunoscut din istoria recenta.
0 tara, care are o bogata literatura, care abunda in plan-
geri fata de catastrofala decadenta demografica a tarii, obtine
prin mijloace politicianiste un vast teritoriu, dela o tara vigu-
roasa i cunoscuta ca una din trile cu o tendinta de spor na-
tural vertiginos. Dar un astfel de act, bazat pe carenta de lo-

36

www.dacoromanica.ro
gica, nu poate duce la un rezultat bun, ci la o prabusire sigura.
Statistica este stiinta care ne arata in mod cert temeinicia tu-
turor masurilor lor, baza lor sanatoasa sau subrezenia lor, sau
pur si simplu logica lor. Deci fiecare tara trebue sa considere
ca o prima datorie fata de interesele ei proprii sa-si organizeze
informatia statistica, care este al doilea stalp al apararii na-
tionale.
Dintre lucrarile statistice ale unei tari se detaseaza cu or-
goliu recensamantul general al populatiei.
Recensrnantul general este o lucrare de mare amploare,
costisitoare, operand cu zeci de mii de colaboratori si implicand
o munca de pregatire cu totul remarcabila.
Milioanele de formulare trebuesc completate in aceeasi zi
pe toata suprafata tarii, cu aceeasi exactitate si in acelasi spirit.
ldeea sincronizarii unui aparat de recensamant de 30.000 oameni
este in sine o idee impresionanta. In mii de localitati, zeci de
mii de oameni pornesc la drum, in acelasi moment, spre a exe-
cuta o lucrare variata si colorata dupa cum variat s'i colorat
este fiecare colt de tara... Si lucrarile trebuesc organizate in
asa fel, ca situatiile cele mai variate sa se poata transforma in
raspunsuri reale si logice trecute in chestionare stereotipe. Dar
nu este vorba de o compozitie, cum ar fi o autobiografie pe
care si-ar scri-o fiecare cetatean, compozitie neincadrata in
nicio regula si fiecare purtand savoarea specificata a autoru-
lui ei.
lar materialul adunat, verificat raspuns cu raspuns si apoi
prelucrat in cifre statistice trebue sa fie astfel prezentat ca
sa poata raspunde la toate intrebarile guvernarii, care se for-
muleaza zi de zi, dupa cum problemele se ivesc, sau dupa cum
le vine randul in ordinea de realizare.
Politica de realitati cauta sa dea solutiile cele mai potrivite,
iar necesitatea de a se aplica aceste solutii, precum si felul so-
lutiilor, decurg in mod normal din cunoasterea statistica.
Cunoasterea statistica ne arata nevoile acute ale trii, dar
tot cunoasterea statistica ne arata si mijloacele de care dispune

37

www.dacoromanica.ro
Statul, si resursele de care dispune natiunea, si care pot fi puse
in serviciul satisfacerii nevoilor tarii.
Pentruca nu este suficient sa stim ce trebue facut in tara,
ci trebue mai ales sa stim ce posibilitati de realizare are tara;
aceste informatii le furnizeaza statistica si in primul loc Recen-
samantul general.
In sistemul de guvernare totalitara, raspunderea tuturor ma-
surilor luate, precum si a masurilor necesare dar neluate cad
in sarcina acelora care reprezinta autoritatea unica, careia po-
pulatia ii acorda credit nelimitat.
In acest sistem, masurile de guvernare trebue sa dea satis-
factie. Pentruca esecul nu se va atribui partidelor politice si
votului cetatenilor, ci acelora care au raspunderea masurilor.
Este firesc, ca aceasta marita raspundere sa fad, ca guver-
narea sa ceara pas cu pas informatii statistice. Din nenorocire
aceste informatii abia exista in mica parte, iar calitatea lor
este nesatisfacatoare.
In aceste conditiuni, Conducatorul Statului a luat masuri
pentru organizarea informatiei statistice. Si in primul loc a
luat masura executarii unui nou Recensamant general al Ro-
maniei mutilate.
Nu voiu insista 'asupra importantei covarsitoare a Recensa-
mantului general pentru rezolvarea litigiilor cu caracter inter-
national, care ne-au creat situatia de astazi, dar cred ca lu-
crarile sunt destul de evidente pentru a face de prisos orice
explicatii.
Voiu arata insa, Ca spre deosebire de ceea ce s'a facut in anul
1930, Recensamantul general actual reprezinta o noua etapa in
istoria documentarii statistice a OHL
Noi campuri de cercetare au fost deschise, probleme au fost
aclancite, programul de prelucrare a fost accelerat la nevoile
actuale ale Statului si nu la situatia deficitara a bugetelor,
care la Recensamantul trecut a esalonat prelucrarea si publi-
carea materialului pe un deceniu, iata care sunt caracteristicile
noului Recensamant.
Acest nou program nu s'ar fi putut realiza daca populatia
tarii nu ar fi fost constienta de utilitatea Recensamantului.
35

www.dacoromanica.ro
 Controlorii i recensorii care au luat contact cu populatia, ne
arata invariabil acelai lucru: populatia tie ce e Recensmantul
general i da concurs prietenos delegatilor Recensamantului.
Aceasta nu este o informatie propagandistica, ci o informatie
de o valoare deosebita pentru starea de spirit a populatiei Ro-
maniei. Si ma voiu explica.
Cand tim, ce suspiciuni ridica intotdeauna un Recensamant
general, chiar i in tarile cele mai civilizate, este imposibil sa
ne ascundem sentimentul de satisfactie, cand vedem tocmai in
comparatie cu strainatatea, ce este intelegerea i cat spirit de
colaborare au cetatenii Orli noastre. Un popor intreg de oameni
de treaba.
Aceasta constatare ne compenseaza pentru nenumaratele su-
ferinti pe care a trebuit sa le induram, in cursul timpului,
numai pentruca au persistat sa mergem pe unica cale onesta
i admisibila: pe calea obiectivitatii tiintifice, neinfluen tali
de cate o moda trecatoare i adeseori interesata, care creiaza
tensiuni inexplicabile in opinia publica.
Dar tocmai constatarea recenta a tineretului nostru recensor,
compus din atatea elemente de elita, cu o cultura social i
simt de raspundere sociala, retinuta in casele oamenilor cu tot
felul de pretexte intre care nu se lipsete niciodata lingurita
cu dulceata, ne face s credem, CA atatea campanii nefireti i
straine de sufletul neamului nostru, nu s'au putut naste dedt
prin patima unor elemente etnice straine de rasa noastra roma-
neascl, a arei purificare trebue sa fie supremul ideal al gene-
ratiei.
Intr'o epoca de tensiuni internationale si in mijlocul nein-
crederii noastre obisnuite fata de creatiunile romnesti, este o
constatare reconfortant, increderea opiniei publice si spiritul
*ei de colaborare la opera Recensamantului general. Aceasta in-
credere nu s'a manifestat spontan, ci s'a format in urma con-
tactului ce I-a avut populatia t Arii, in ultimul deceniu, cu or-
ganele statistice. Suntem fericiti ea astzi, tara beneficiall de
un capital de incredere extrem de valoros pe care opinia publica.
11 ofer organelor de recensmnt si deci t'Arii.
Conferinli cetit& la Radio in Eine de 5 Aprilie 1941

39

www.dacoromanica.ro
 ADEVARUL EXACT
de ION NEGRU
Comisar General al Recen51mAntului 1941

Omul zideste pentru azi, pentru maine si poimaine. Neamul

pentru zeci si sute de ani inainte. Dumnezeu, cel bun si mare
prevazator, pentru vesnicie.
Statul care se respect nu este deci asijderea omului, prizo-
nier al clipitei prin care trece. El croieste haina natiunii, pe care
o imbraca, nu numai pentru ziva de azi si pentru ziva de maine,
ci pentru mult, mult inainte. Nu numai pentru copiii lui, ci si
pentru copiii copiilor lui. Prin aceasta zidire trainica si respi-
ratie !area' in timp, neamul cumpatat se ridica peste zidirea in-
silor lui si se apropie smerit de marele ziditor al lumii.
Dar pentru ca Statul s poata ridica casa sanatoasa natiunii,
trebue cu deosebire sa cerceteze din vreme in vreme fundamen-
tul lui social, vieata, care spre deosebire de moarte, este in con-
tinua evolutie.
Pi Ida Germaniei zilelor noastre ne invat ca omul, familia,
comunitatea, sunt bunuri mai scumpe ca aurul pentru puterea
Statului. Ca puterea numarului cuminte insufletit birue lumea.
Iata pentru ce numaratoarea multimei sufletelor, a compo-
zitiei dupa neam, limba si religie, dupa grad de cultura, tarie
de inmultire masurata cu balanta nasterii si a mortii a
organizarii familiale si structurii profesionale este necesara, in
prim rand, pentru conducerea Statului. Numai bine cunoscand
aceasta temelie dinamica sociald, stiinta politica poate croi, fall
fried' de cutremur atat actiunea de innoire a zidirilor sociale, cat
si drumul de urmat in concertul natiunilor.
In al doilea rand, in ordinea insemnatatii si dupa inventarie-

41

www.dacoromanica.ro
rea umana, vine inventarierea materiali a Patriei. Pamantul
sfant al stramoilor va fi de data aceasta recensat ca i neamul.
Tot astfel se vor nota cladirile, intreprinderile comerciale i nu-
meroase i felurite alte probleme care intereseaza Ministerul
Coordonrii.
Pentru dreapta carmuire a Statului, pentru ridicarea interese-
lor economice i nationale ale tarii, noul recensamant va fi
noua piatra de hotar.
Dar pe langa a cunogte, spre a putea actiona cum spune
d. prof. Onicescu recensamantul urmarete i preciziune. De-
viza *tiintei Statistice este doar adevarul exact.
Numai neamul camia-i seaca vita din radacini, a carui pu-
tere de inmultire nu tine pas cu vremea i natiile vecine, caruia
i se topesc copiii ca ceara sau ii scapa pamantul de sub picioare,
numai neamul caruia-i Cana bufnita la capatai are interes sa
schimbe sau sa masluiasca datele statistice rezultate din numa-
ratoare. Noi, care suntem mai multi deck cucuruzii brazilor"
i mai intini decat cuprinde casa asta, n'avem niciun interes
s spunem alta deck adevarul i numai adevrul. La fierbin-
teala patimei i urei de neam slabanog, neamul nostru ras-
punde cu puterea cifrelor Recensamantului General al Roma-
niei din anul Domnului 1941.
De aceea trebue sa fim drepti in fata recensorilor ,i cinstiti
in fata lui Dumnezeu in tiva recenstimntului care, potrivit de-
cretului-lege Nr. 67, publicat in Monitorul Oficial din 15 Ia-
nuarie 1941, va fi in curand hotarita de Conducatorul Statului.
Sa ne mai gandim ca, spunand adevarul, servim drepturile
de marire ale Patriei in fata Europei care se plamadete, ca
marturisind cinstit la toate intrebarile recensorilor, care vin din-
casa in casa, dam Institutului Central de Statistica putinta sa
prelucreze date reale, iar Statului putinta s cntAreasca cu
adevar exact o seam'a de probleme esentiale, de interes obtesc,
care cer rezolvare realist.
Excelsior. an. VI (1941), nr. 61

42

www.dacoromanica.ro
DESPRE CRESTEREA POPORULUI ROMAN
de Dr. D. C. GEORGESCU
Secretar General al RecensAmantulu I

Privit in persepectiva veacurilor care s'au scurs, poporul ro-

man de tarani, pastori si cultivatori de pamant se infati-
seaza ca un bloc masiv constient de misiunea sa istoria in Sud-
Estul Europei, iar importanta fecunditatii sale apare mai ales
in lumina acestei misiuni.
Nu au trecut cleat opt decenii de and modestele Principate
Romane numarau abia 3.864.848 locuitori. Prosperitatea i pacea
care au caracterizat domnia Regelui Carol I, au contribuit in
mod firesc la dublarea acestei cifre, iar insemnatatea Unirii ca
aport numeric o marcheaza cele 15.502.840 de suflete inregis-
trate la I lanuarie 1920.
Recensamantul din 1930 stabileste ca cifra definitiva a popu-
latiei Romaniei 18.057.028 locuitori, iar pe baza cifrelor date
de Buletinul Demografic al Romniei, publicat de Institutul
Central de Statistica (pentru perioada 1931-1939) s'a putut
indica o populatie probabila de 20.045.488 locuitori la 31 De-
cembrie 1939.
Evenimentele din cursul anului 1940 au diminuat serios
aceasta cifra. Problema pe care o discutarn insa ramane aceeasi,
deoarece substanta ei depaseste aranjamentele vremelnice de
frontiere. Indiferent de granitele in care va fi cuprins, de nea-
murile care il vor inconjura, poporul roman ii va pastra ne-
alterati exceptionala sa fecunditate biologica.
In aceasta privinta, datele de mai jos sunt pe deplin eloc-
vente. Este deajuns a se cerceta miscarea populatiei noastre
intre 1920 Si 1939, pentru a intelege capacitatea de cretere,
impresionantul efort biologic al poporului nostru.

43

www.dacoromanica.ro
 Intre cele doua date luate in considerare, cresterea populatiei
Romaniei insumeaza 4.542.648 suflete, adica un spor de 29,3%.
intr'un interval de zo de ani, rezultat din scaderea numarului
de 7.552.921 decese din totalul de 12.095.569 nascuti in perioada
1920-1939.
Progresul este evident si constitue pentru noi un motiv de
orgoliu dar si de mahnire in acelasi timp. Deoarece, din totalul
de 7.552.921 morti die toate varstele, 2.304.013 au fost dati de
copiii decedati inainte de a implini varsta de un an. Dad am
presupune ca, printr'o prevazatoare si eficace politica sanitara,
s'ar fi redus mortalitatea infantila si daca, tot ipotetic, am con-
sidera realizata unirea tuturor Romani lor, fail cei cazuti in
rasboiul trecut, la care am adaogat numarul disparutilor, emi-
grantilor, pierderi pretuite la 2.500.000 locuitori, iar nit-
mul de crestere ar fi fost egal cu cel din ultimii 20 de ani,
astazi, populatia Romniei ar fi atins cifra de 23 milioane
500.000 locuitori.
Chestiunea raportului dintre natalitate si mortalitate, de o
importanta primordiala intre fenomenele demografice, meriti
o analiza special. Acest capitol, considerat in ansamblu, a pre-
zentat intotdeauna cifre imbucuratoare; privit insa in ama-
nunt, apar si laturi mai putin luminoase. Astfel, dad la 1921
natalitatea din intreaga Ora s'a ridicat la 39,4%o, in perioada
1920-1924 a scazut la 37,6%o si la 30,2%0 intre 1935-1939'.
Este adevarat ca s'a inregistrat concomitent o reducere a mor-
talittii dela 24 la mie, in 1920-1924, la 19,6 la mie intre 1935
1939, dar din nefericire, ritmul de descrestere al mortalitatii a
fost mai incet decal eel al natalitatii, incat excedentul natural
de populatie apare mult mai scazut, atingand in mijlociu abia
206.482 suflete anual sau io,6 la mie intre 1935-1939, fall de
un nivel mijlociu superior proportiei de 13,5%o in cei 15 ani pre-
cedenti. Din acest punct de vedere perioada 1935-1939 inchide
in ea doi ani exceptionali: 1935 si 1939, in care s'au inregistrat
cele mai scazute excedente de populatie, respectiv 9,6 i 9,7%0
din toti cei 20 de ani luati in considerare.

44

www.dacoromanica.ro
 De asemenea, proportia casatoriilor exceptand perioada
1920-1924 in care frecventa caskoriilor a fost exceptionala
scade continuu, atingand in ultimii 5 ani, 17,6 casatori;i la mia
de locuitori. Para lel cu diminuarea casatoriilor, divorturile se
inmultesc, trecand dela 8.000 cazuri anual intre 1930-1935, la
13.000 cazuri Ifl 1938 i 11.381 anual intre 1935-1939, adica.
6,6 cazuri la suta de casatorii. Mortalitatea infantila care sca-
zuse dela 20,7% intre 1920-1924, la 17,9% intre 1930-1934,
creste din nou la z8,1% copii morti inainte de a implini un an.
Demn de remarcat este faptul, cunoscut de altfel, ca natal:-
tatea prezinta proportii mult mai rididate in mediul rural deck
MI$CAREA POPULATIEI ROMANIEI

,...,,,,,, vervuyutme..

WI..
Me.lres
St/cOnta

cel urban. Astfel, intre 1920-1939, satele noastre au dat o

natalitate medie de 37,1%0, in vreme ce orasele numai 21,6%0.
In acelasi timp insa, mortalitatea generala si mai ales cea
infantila, este mai mare la sate decat la orase. Acest fapt nu
impiedith deloc ca excedentul natural al populatiei rurale s
depaFasc de cateva ori excedentul natural al populatiei urbane.
Intre 1920-1939, excedentui natural al satelor a atins propor-
tia de 15%0 de locuitori in mijlociu, pe cand la orase acest ex-
cedent a inregistrat abia 3,6%o, adica de 4 ori mai putin, iar
in ultimii 5 ani a coborit la 1,8%0.

45

www.dacoromanica.ro
 In ce priveste divorturile si nAscutii-morti, orasele intrec cu
mult populatia rurali. Astfel, mediul urban marcheazA to di-
vorturi la o sutA de cAsAtorii, in vreme ce satele numai 4,1%;
de asemenea, proportia nscutilor-morti a lost de 3 ori mai
mica la sate deck la orase.
Privind evolutia in timp a fenomenelor demografice din tara
noastr, concluziile nu apar prea satisfAcAtoare. CA aceleasi
fenomene se observA, poate chiar mai accentuat, in toate Odle
civilizate nu trebue sA ne ducA la o minimalizare a importantei
faptului. In primul rand, se constat c natalitatea rural are
o tendintA de descrestere tot mai accentuat, scazand dela 42
la mie, cat arAta intre 1920-1924, la 32,2%0 in ultimii 5 ani,
in vreme ce scAderea mortalitatii inregistreaza un ritm mult
mai lent.
Natalitatea oraselor, cu toatA cresterea numArului cAsAto-
riilor in ultimii ani, se mentine stabilA, nescAzand sub 21 la
mie, dar nici nu izbuteste sA depAseascA 22%0.
In schimb, mortalitatea general urbana, in loc sA scadA, asa
cum e de asteptat, pornind dela prezumtia existentei unor mai
bune conditii de vieatl, a crescut dela 17,2%0 cat era in 1920,
1924, la 19,4%0 intre 1935-1939.
In ciuda acestor fenomene, cifra populatiei oraselor este in
continua crestere, faptul datorandu-se deplasArilor de brace de
muncA disponibile dela sate cAtre oras, in cAutare de lucru,
problerna demograficA Inca insuficient cercetat.
Totusi, atentia conducAtorilor destinelor romanesti trebue sa
se indrepte, in primul rand, asupra satelor. Este deajuns a su-
blinia cA din excedentul natural de 4.542.648 suflete, inregis-
trat in perioada 1920-1939, un numar de 4.284.687 suflete
sau 94,3% se datoresc populatiei rurale i numai 257.961 sau
5,7% oraselor, pentru ca adevArul de mai sus sA devinA un ca-
tegoric inwerativ al politicei noastre de Stat in domeniul po-
pulatiei. Satul a fost i continua a fi izvorul populatiei roma-
nesti. E adevArat ca, la noi, orasele reprezentau 20% din po-
pulatia carii, dar sporul de populatie se datora pAturii rurale,

46

www.dacoromanica.ro
a carei prolificitate a ridicat Romania in primul loc pe scara
natalittii popoarelor Europei.
Tot astfel, meritul superioritatii indicelui vital al Romanilor
fat de minoritatile conlocuitoare din fostele granite ale Sta-
tului Roman, apartin satelor. In 1837, in vreme ce indicele
vital al populatiei romarieti marca 165,4 pentru intreaga tarA,
acelai indice inregistra numai 136,6 la Unguri, 134,7 la Ger-
mani i 104,6 la Evrei.
Ce insemnatate are un asemenea indice vital, ilustreaza dia-
grama alaturat, care arat ca" in secolul viitor poporul ro-
rnanesc va atinge o cifra atat de importanta, incat va fi con-
siderat intre popoarele mijlocii ale Europei.
CRESTEREA POPULATIEI ROMANIEI *)

Abbelpe lervIton
40
Asi
_ mptoti supezioani;A:36.5049
__ _._._._._._._.- - - .---
/ /.0'1
30
/
Apula(ia observatd0000
//
i'opulatia ca/cv/atd.---
/
/e
1 la 111111 Lu

to
., .o ii)

.., ... ---r Asristotoll infexioa :;63070

.
Anii
b
165070901710305070 93 1b1030 50 70 90191030 50 709020103)50 70 9020090 5070 902210

Tinand seama de urmatoarele elemente bine dovedite i cu-

noscute, anume:
Ca marea majoritate a populatiei farii este romaneasc
traqte Ia sate;
c excedentul natural apartine, intr'o proportie de aproape
95 la suta, populatiei rurale;
c elementul rural alimenteaza i oraele, prin migratiuni,
orgele neputandu-se sustine prin excedent propriu;
c provinciile curat romanWi care detin 50% din popu-
% Dupd Dr. Petre Rcimneonfu.

47

www.dacoromanica.ro
latia trii, reprezinta o cretere de populat:e mult mai vie
deck restul provinciilor cu enclave alogene dispersate i neo-
mogene;
Ca Romanii au Cel mai ridicat indice vital;
o singura concluzie se poate trage i anume: ea evolutia
viitoare a structurii etnice a populatiei Orli noastre nu poate
avea deck un singur sens: cresterea continua i rapida a nutria-
rului Romanilor i scaderea treptata i fatala a important& ce-
lorlalte grupuri etnice conlocuitoare. Si aceasta constatare este
valabila pentru intreaga arie a teritoriului pe care de milenii
starue i ii face sa rodeasca poporul romanesc.
Recensamntul care urmeaza sa se efectueze anul acesta, ne
va ingadui sa cercetam i sa aflam, printre altele cresterea
populatiei Romaniei, precum i modificarile ei de structura in
perioada 1931-1940.
Subliniem din nou faptul Ca aoest fenomen ne intereseaza in
cel mai inalt grad, independent de cifra totala a populatiei ac-
tualului Stat Roman, care firqte va fi propOrtionala dimen-
siunilor sale reduse in urma pierderilor atator teritorii roma-
nqti.
Indiferent deci de conjunctura momentului actual politic, ur-
mrim inregistrarea unei sari de fapt: sporul poporului nostru,
elanul sat, vital, realitate care nu poate fi nici contestata i nici
infranta. Si sprijiniti pe datele obiective pe care ni le va oferi
recensamantul actual, vom dovedi odata mai mult importanta
.i greutatea etnica ireductibila a poporului romanesc, cat i
intinderea i temeinicia nesdruncinata a aspiratiilor sale cele
mai fireti.

Excelsior, an. VI (1941), nr. 16

48

www.dacoromanica.ro
METODA IN RECENSAMANTUL
GENERAL AL POPULATIEI
de Dr. PURE RAMNEANTU

Recensamntul general al populatiei are de scop numratoa-

rea, inteo singura zi, a tuturor locuitorilor de pe suprafata te-
ritoriului Statului i calegerea de maximum de informatii pre-
cise despre fiecare in parte. Opera recensmntului nu ne pre-
zint insA unitatile recensate in mod izolat, ci prin clasificarea
diferitelor proprieati pe care unitAtile le au, ne red realitti
organice, grupate omogen. Recensmntul colecteazd deci i
date relativ la gruparea mai multor indivizi in familie, in gos-
podrie, intr'un neam, intr'o confesiune i in anumite compar-
timente din vieata Statului, determinate de valoarea fizicului,
de aspectul mintal, de tiinta de carte, de pregatirea profesio-
nal i de participarea la intreprinderile comerciale i indus-
triale a acestor unitti. Cu alte cuvinte, recensamantul deter-
mina fata Statului. Din cauza acestui postulat intrinsec i ti-
nand searnA c'd rezultatele recensmntului servesc ulterior la
ornduirea tuturor problemelor interne ale Statului, la orien-
tarea acestuia in raport cu interesele lui externe i fiinded exe-
cutarea lui necesit i cheltuieli enorme i o anumit dispozitie
psihologicA a populatiei, factori care nu-i permit repetarea mai
frecvent decat la 5lo ani odat, metodele dup care se real:-
zeazA recensmintele au o important mai mare decat in ori-
care alt preocupare. Aa se i explid de ce se obinuete a se
zice, cA dup rAzboiu recensAmintul e cel mai insemnat eveni-
ment din vieata unui Stat.
Rezultatele recensmntului depind de trei factori mai de
seama:
a) Pregeitirea i sinceritatea populatiei recensate;

4 49

www.dacoromanica.ro
 b) Obiectivitatea i neamul recensorilor, i
c) Determinarea f i definitia caracteristicilor populatiei.
Am insirat numai factorii care intereseaza adunarea materia-
lului recensamantului, fiindca prelucrarea, expunerea, interpre-
tarea, compararea si analiza stiintifica-matematica se face in
Institutele Centrale, de catre tehnicieni si specialisti care, folo-
sindu-se de mijloace mecanizate si de metode definitiv stabilite,
presupunand ca sunt si obiectivi, nu pot modifica cu nimic re-
zultatele recensamintelor.
a) Pregalirea fi sinceritatea populatiei care e recensatd. Pen-
tru ca populatia sa fie in stare a-si completa listele cu care se
aduna datele necesare, singura, cand stie carte, sau sa dea de-
claratii temeinice, cand acestea trebuesc sa fie completate de
recensori, e necesar ca sa fie prealabil suficient de bine pre-
gatit. Principial e bine deci sa i se fad cunoscuta importanta
recensamantului si toate consecintele care decurg din acestea,
asupra vietii ei si practic si i se infiltreze in minte toate alter-
nativele care pot fi date unei intrebari. Pregatirea se face prin
instructii scrise, reproduse de ziare si afisate public, pe care
stiutori de carte, citindu-le, le transmit si celor analfabeti. De
fapt, toate Statele procedeaza astfel, exceptand Ungaria, care
la recensamantul din acest an a ordonat ca la inceputul lunii
lanuarie, toti recensorii si controlorii locali sa fie adunati in
municipii, urase, capitale de judet si la centrul plasilor, pentru
ca delegatul Institutului Central de Statistici, sa le fad cu-
noscute principiile directoare ale recensamantului, precum si
celelalte operatii si regule practice de aplicarea lui. Acestia ur-
rneaza apoi ca tot prin graiu viu, mentinandu-si demnita-
tea de incredere" ceruta de decretul regal maghiar Nr. 8.558"
si instruiasca populatia care va fi recensata.
Pregatirea isi are insemnatate mai ales in colectivitatile in
care populatia nu cunoaste de loc limba oficiala a Statului si
in care frecventa analfabetilor e urcata. Ea trebue sa fie facuta
chiar in limba proprie a populatiei minoritare, mai ales and
listele oficiale nu sunt intelese de gobo% din locutorii unei
provincii, cum e cazul Romanilor din Ardealul de Nord, cedat

50

www.dacoromanica.ro
Ungariei. Altfel din lipsa de informatii detaliate, cetatenii vor
da raspunstvri pripite, determinate de hazard, de vointa recen-
sorilor sau de impresia pe care le-o produce prezenta organelor
administrative i politieneti, care in Ungaria insotesc recen-
sorii. Ungurii nu numai ca nu au informat i pregatit populatia
despre recensamantul lor actual, dar au dus o propaganda de
amenintare i papte" chiar in numeroase comune locuite de
Germani. lata ce scria in aceasta privinta Deutsche Zeitung"
din Budapesta: Tovaraii de neam german sunt amenintati
ca o optiune pentru nationalitatea germana este egala cu o
optiune pentru dobandirea cetateniei germane, iar toti acei care
se inscriu ca Germani vor trebui sa paraseasca imediat tara si
nu vor avea posibilitatea sa-si transfere averea sau a ia ceva
cu ei. In orice caz, este straniu daca prin mijloace asemana-
toare se cauta sa se abtina grupul etnic german din Ungaria
dela mrturisirea de germanism. Pentru a convinge pe do-
manii i adversarii notri de absurditatea unor astfel de efor-
turi ar fi suficient sa aratam, ca Liga Nationall 1), indepen-
dent de recensamantul oficial, va face singura un recensamant
pe baza dreptultvi care i 1-a dat pactul dela Viena. Se intelege
ca listele completate de recensori in asemenea imprejurari, cu
toata semnatura, sau urma de deget a analfabetului, cap de fa-
milie, nu pot avea deck o valoare relativa.
lnovatia facuta de Unguri la recensamantul lor actual de a
cere dela nestiutorii de carte, pe langa declaratii, i documente,
nu inlocuWe cu nimic lipsa de pregkire a populatiei. Este o
dispozitie a decretului ungar, care ramane litera moarta, intai
fiindcl cettenii nu au luat cunotinta de ea i in al doilea rand
deoarece eliberarea certificatelor nu se poate executa practic.
Romanii din cauza prigoanei la care sunt zilnic expoi, nici nu
au indrznit sa intre in primarii si in al doilea rand, in regis-
trele de stare civila a populatiei si in cotorul buletinelor de
micarea populatiei, neamul, caracteristica principala, nici nu
e notat. Buletinele la noi au fost introduse in ig3o, i numai
prin modificarea din 1933 s'a mentionat in buletin *i neamul.
1) Organizatia politici oficiali a Germanilor din Ungaria.

51

www.dacoromanica.ro
Buletinele dela cotor nu sunt insd acte dupd care se pot elibera
extrase; ele servesc numai ca informatii statistice. Extrase se
dau numai din registrele stArii civile, unde ins5 nu e trecut
neamul.
Sinceritatea populatiei Inca e decisivA in consacrarea valorii
unui recensAmAnt. De obiceiu populatia e sincerA cand i se
explica suficient de bine, c5 recensamAntul nu servgte scopuri
fiscale. latA un exemplu dela recensAmAntul nostru din 1930,
care a avut loc in judetul Satu-Mare:

Populatia judefului Satu-Mare, a pldiii Carei fi a oramlui

Carei, la 1930, dupd limba inaternii dupd neam
u

Diferenta
Neam-
Limba materna limb& m. Neam

Romana 190.941 7.011 197.952 Romani

Ungara 120.564 + 31.217 89.347 lingurt
Germana 15.094 8.719 23.813 Germani
Rusa 809 455 1.264 Rui
Ruteana i Ucraineana . . 401 3.039 3.440 Ruteni $1
llcraineni
Idi 18.330 8.487 26.817 Evrel
Tiganeasca . 1.258 3.195 4.453 Tigani
Alta limba 887 311 1.198 Alte neamuri
Total 348.284 -I- 31.217
31.217

Din distributia acestor cifre in raport cu lirnba materna i

cu neatnul populatiei i din diferentele intre aceste dou5 carac-
teristice, reiese evident sfnceritatea locuitorilor i lipsa inter-
veritiei recensorilor in detlaratiile acute. Limba maternA fiind
o insuOre obiectivA, s'a putut constata, iar RomAnii, Germanii
etc., care i-ati pierdut-o prin maghiarizare, i-au declarat totui
nearnul de care simteau cA sunt legati. Dad nu ar fi fost sin-
ceri ar fi putut sA i-1 ascundA; iar cifrele ar fi deVenit egale,
sau mai urcate, deck cele dela limba maternA. Nu au fAcut-b
aceasta, cum nu au procedat Germanii nici la recensAmAntul
recent facut de organele lor. La aceasta ocazie cifrele acestea

52

www.dacoromanica.ro
obtinute, aproape se suprapun cu cele dela recensmantul ro-
man din 1930, cand in judetul Satu-Mare, conform constituirii
lui administrative din 1910, au fost 24.019 Germani. Compa-
rand aceste cifre, obtinute de recensamantul roman din 1930 gi
de cel local german de acum, cu cele dela recensamintele ma-
ghiare din 1880, 19oo i 1910, and Germanii pe aceeagi intin-
dere a judetului, au fost in numAr de numai 13.948, 11.763 gi
7.251, reiese evident, de o parte maghiarizarea i amestecul rnainii
recensorilor unguri, care treptat le-a redus cifra gi, de alta parte,
libertatea dela recensamantul roman, care i-a indemnat ca sA-si
declare neamul in mod sincer;
b) Obiectivitatea i manful recensorilor. Pentru ca recensAman-
tul s ofere garantia cA reprezinta realitatea, recensorii care au
rol primordial in executarea lui, trebue s'A indeplineascA urinAtoa-
rele conditii; sA fie obiectivi gi s nu ail:4 niciun fel de idei pne-
concepute in materia recensamantului; s cunoascA limba ofi-
cial'A in care sunt tipArite listele i instructiunile; sA fie localnici
sA aib acelagi neam i limbA materna ca gi majoritatea lo-
cuitorilor din colectivitatea sau sectorul uncle lucreath; i O. fie
cuviinciogi cu toti locuitorii. Scrutand fiecare din aceste dezide-
rate in parte, reiese c le putem condensa intr'unul singur,
anume in a f i obiect i v. Dui:4 metod'a conditia aceasta e
de altfel i cea mai importantA in cautarea adevrului, indife-
rent de terenul pe care il abordAm. Obiectivitatea in recensA-
mant are un rol insa mult mai mare, decat in cautarea adevaru-
lui in gtiint sau in alte domenii de activitate. Recensamantul
este condus de mai multe persoane gi este executat de mii de
recensori, care toti sunt congtienti de insemnAtatea lui pentru
Stat i pentru neamul majoritar. Sentimentele lor converg deci,
se suprapun i amenintA bratul balantei pe care vAd c sunt
agezati cei care nu sunt de acelagi neam cu ei. Pricina incalcArii
obiectivitatii e, deci, neamul. Tinta acelora care voiesc sA asi-
gure obiectivitatea recensAmantului trebue indreptat mai ales
asupra acestei caracteristici, care e neamul. Din aceastA cauzA,
Ia recensamant, conducerea care este compus din persoane pu-
tine, dar capabile prin pregatirea pe care o au, sa-gi innuge

53

www.dacoromanica.ro
sentimentele, se stradueste O. ingradeasca posibilitatile de ma-
nifestare a sentimentelor, de care sunt animati recensorii.
Pentru a ilustra cu exemple, cum inteleg comisiile de recen-
samant sa-si indeplineasca aceasta inalta misiune, ne vom re-
feri la a noastra si la cea maghiara. A doua ne intereseaza de
aproape din cauza celor peste 1.300.000 Romani pe care i-am
lasat in Ardealul de Nord, cedat in urma pactului dela Viena.
Comisia noastra de recensAmAnt din 1930, in dorinta sincera
de a realiza o opera impartiala pentru toti cetatenii Romaniei-
Mari, indiferent de limba materna, neam, confesiune si alte in-
susiri pe care le-a colectat a asigurat obiectivitatea recensori-
lor Vara posibilitati de echivoc prin acea metoda bine
aleasa, care este numirea de recensori min 0-
ritari in sectoarele cu majoritati de popu-
latie minoritar a. In consecinta intre cei 59.000 de re-
censori si 1.250 de controlori au fost 68,8% Romani si 31,2% de
alt neam, repartizati la the un sector sau raza de control, for-
mata in majoritate din locuitori din neamul lor. Aceasta distri-
butie este relevata si de von W. Krallert, valorosul cunoscAtor
al problemelor demografice din Sud-Estul Europei, in felul ur-
mator: Mit Hilfel von etwa 59.000 Mien.' und 1.250 all-
lungskontrolleuren wurden die Daten gesammelt. Nach ruma-
nicher Angabe setzte sich die Zahl der Mier zu 68,8 v. H. aus
Rumanen und zu 312 V. H. aus Angehorigen der verschiedenen
in Rumanien ansassigen Volksgruppen zusamen"1).
Aceasta metoda pivot care se aplica si in recensamantul
care se va executa in acest an pe lAnga indrumarea in scris
a recensorilor de a observa cu strictete conditiile amintite la in-
ceput, constitue garantia realitatii recensamintelor noastre, f apt
care a asigurat inaltul prestigiu de care se bucura in tara si in
Sud-Estul Europei, Institutul nostru Central de Statisticl si
Conducatorul lui.
SA analizam acum, ce au facut vecinii nostril Unguri in acea-

1) Gesehiehte und Methode der Bevlkerungszhlungen im Sidosten. I.

.Rumiinien, in Deutsches Arehiv fir Landes und Volksforsehung. III. Jahr-
gang, Heft, 3/4 S. 493.

54

www.dacoromanica.ro
sta materie. Firqte ne-au imitat, cum de altfel vom vedea ime-
diat ca au procedat in alta chestiune. Apreciind valoarea proce-
deului nostru 1-au decretat i ei pentru recensamantul din 1941.
Nu 1-au pus insa in practica. Voesc sa-1 aiba numai ca document
ca sa-1 etaleze inaintea ochilor veniti din strainatate si dintre
care unii se vor multumi poate numai cu citirea lui. Astfel, prin
pretentia ca recensorii lor, sa cunoasca fara cusur" limba ma-
ghiara si sa poseada numai elemente din limba minoritarilor",
in urma dispozitiei decretului ca in lipsa de persoane potrivite,
sa poata fi numiti si recensori straini de localitate, ( 7, al. 6)
nu I-au aplicat. Printre minoritarii care constitue frecvente mai
urcate, cum sunt Romanii, Slovacii si Rutenii, fiind incorporati
Ungariei numai recent, nu se gasesc intelectuali mai ales
tineri, care sunt potriviti a fi recensori, care sa cunoasca.
Ara cusur" limba maghiara, apoi motive ca in localitate nu
sunt elemente potrivite ca sa fie recensori, inca s'au putut nas-
coci suficiente. Mai ales ca in decret e prevazuta demnitatea
plina de incredere", care trebue sa se exercite in cursul recen-
samantului, conform comunicatelor transmise verbal. lntentia
e dark comisia ungark a recensamantului actual a dorit ca pe
teren sa lucreze numai cu recensori din vechea Ungarie. lntere-
sant ca Ungurii au gasit mijlocul acoperirii realitatii prin me-
canismul diabolic aplicat chiar in cadrul unui principiu sincer
si tiintific. Dar cu toate acestea, rezultatul recensamantului
pentru specialiti in demografie cat si pentru toti acei care vor
lua cunotinta de procedeul aplicat nu poate prezenta nicio va-
loare. De altfel Ungurii i-au castigat renume in materie de f al-
sificare a declaratiilor referitoare la neam. lata ce a scris Ri-
chard Bahr in lucrarea sa Volk Jenseits der Grenzen, despre re-
.censamantul unguresc din 1930: Ultimul recensamant maghiar,
cel din Decembrie 1930, noteaza o considerabild scadere a nutria"-
rului Germanilor. La 1920 erau in Ungaria dupa statisticile ofi-
ciale 551.211 de Germani. Statistica din 1930 noteaza numai
469.000, deci cu 72.000 mai putin. La prima privire situatia pare
ingrijoratoare. Totui realitatea nu este atat de grava. Statistica
rnaghiara a avut intotdeauna, Inca din timpul Monarhiei Hab-

55

www.dacoromanica.ro
sburgice, renumele sau. Se vede ca ea s'a straduit sa-i pastreze
i astazi acest renume".
Determinarea fi definitia caracteristicilor populatiei. Dintre
toate caracteristicile pe care le-am amintit la inceput ca le inre-
gistreaza recensamantul general al populatie, aid ne intereseaza
numai acela care, in modul cel mai potrivit, descriu populatia,
mai precis, care delimiteaza mai net diferentele etnice. Multe
din ele au fost studiate in congresele care au avut loc asupra po-
pulatiei, altele in schimb au fost relevate i aplicate chiar numai
in ultimii ani sau chiar in cursul anilor precedenti. Cele mai im-
portante sunt considerate urmtoarele:
1 . C a r a c t e r u l i n t e l e c t u a l, obic eiurile i
morala;
2. Caracterele fizice;
3. Limba;
4.Neamu1; .
5.0riginea etnica i
6. Religia.
1. Cultura intelectuala, obiceiurile i mo-
r a I a, care au fost incercate sa fie inregistrate la unele recen-
saminte, acum nu se mai au in vedere. Au fost parasite din
cauza a imprumuturile, dela un popor la altul sunt foarte frec-
vente, iar identificarea calitatilor proprii unui neam e atat de
dificila, incat nu poate fi facuta deck de specialiti consacrati,
pe temeiul unor cercetari speciale.
2. Determinarea caracterelor fizice, care sunt
ereditare i deci foarte potrivite pentru stabilirea specificului
unei populatii, din cauza amestecului intre rase i intre nea-
muri, inca ridica piedici de neinvins. Intaiu fiindca persoane cu
acee4 compozitie rasiala sau aceeai grupa de sange gasim in
corpul fiecarui neam, numai procentul cu care participa la corn-
punerea neamului variaza, i in al doilea rand, deoarece masura-
rea caracterelor i stabilirea rasei unei persoane, necesit specia-
14ti instrumentari i timp indelungat.
3. Lim b a ofera un caracter destul de persistent i e tqor

56

www.dacoromanica.ro
de determinat. 0 inregistreaza recensamintele din toate State le.
Da rezultate bune, clack' recensorii sunt obiectivi.
La inregistrare se tine seama de limba materna, sau de limba
vorbita.
Sub limba materna se intelege, dupa definitia dela recens-
mintele noastre, aceea pe care locuitorul a invatat-o dela OHO
si pe care o vorbeste de preferinta. (Pentru copii se noteaza Fmba
parintilor, iar dacA parintii vorbesc limbi deosebite, se trece
limba vorbita in familie). Cu aceasta definitie limba materna a
servit ca un criteriu indirect de identificare a apartanentei etnice
a popuTatiei in cele mai mblte State Europene sau din Lumea
Noua, cu exceptia U. R. S. S. la recensamntul 1920. Ungaria, in
primele ei cinci recensaminte s'a folosit tot de limba materna,
dar altfel definita. Recensorii au notat limba pe care fiecare si-a
declarat-o, ceea ce are insa o alta semnificatie decat cea cunoscuti
sub definitia clasica. Si-au lasat deci si aici portita prin care si
introduca, pe toti care datorit imprejurarilor au vorbit sau au
inceput sa vorbeasca limba maghiara, in coloanele statistice no-
tate, in cap cu limba materna maghiar". (Mindenki oly
nyelviinek iranda be a minnek valya mAgat" 1).
Relevam ca pina la 1930 limba materna a fost unicul crite-
riu de determinate a apartenentei etnice a populatiei; in cele mai
multe State cu exceptia acelora unde s'au putut face si alte deo-
sebiri, fie in raport cu culoarea, inregistrndu-i ca Albi, Negrii,
Mongoli, Malaezi etc., fie in raport cu tara de origne, impar-
tindu-i in Aborigeni, Europeni etc.
Observndu-se ca limba materna nu se suprapune intotdeauna
cu cea vorbita de preferinta in familie, la recensmntul nostru
din acest an, au fost scindate in dou. Limba materna se va
nota in raport numai cu limba invatata dela parinti, iar cea vor-
bit e aceea pe care persoana o vorbeste cu mai multa placere si
mai usor. In consecinta, fiind dotia fapte care nu sunt intotdeauna
identice, ele se vor nota in dotia coloane deosebite. Inovatia acea-

1) Az 1881 v elejn vgrehajtott npszmllds eredmnyei. I. Etet,

Budapest, 1882, XXIII, old.

57

www.dacoromanica.ro
sta e desigur un pas inainte i utila in dorinta de a identifica cat
mai precis apartenenta etnica a populatiei noastre.
4. Neamul e o notiune care definete apartenenta etnicd
in mod subiectiv. Este o caracteristid recent introdusa in for-
mularele de recensamnt. E apoi romneascaF la recensamntul
nostru din 1930 a fost introdusa prima data. (Sub nationali-
tatea etnica" a carei definitie insa e deosebita deck a neamului,
a fost aplicata de Cehoslovacia in 1921). Definitia data de co-
misia recensamntului nostru a fost urmatoarea: neamul unei
persoane este acela de care ea se simte legata prin traditie i sen-
timente. S'a recurs la aceasta notiune, cu convingerea, ca ea
bazdndu-se pe traditia i sentimentele pe care cineva le-a trait le
nutrete i de prezent i declarndu-le pe acestea la recensamnt
se simte solidar i cu ceilalti membri ai aceIuiai neam j mai
ales e hotarit, pe lnga orice sacrificiu, sa le transmita i ur-
mailor sai.
Prin aceasta metoda de a inregistra neamul i-a cdtigat in
importanta i a devenit superioara in identificarea apartenentei
etnice, portului, obiceiurilor, caracterelor bio-antropologice i
Iimbii.
Ungurii la recensamantul lor din acest an ne-au imitat i in
aceasta privinta. Noteaza i ei pe lnga limba materna, neamul.
Definitia pe care i-au dat-o e urmatoarea: se va mentiona cu
evitarea oricarei injoctiuni i Cara privire de limba materna,
nationalitatea al carei membru se simte i se marturisete cel re-
censat". Cuvntul traditie" I-au scos, pe semne voesc sa inco-
loneze i cetateni care nu sunt legati de neamul unguresc prin
traditie, ci se simt ca atare sau trebue sa se simta mai ales in
momentul recensdmantului.
5. Or igine a etnic a. Notiunea aceasta cu toate ca pare
a fi subiectiva, prin definitie, prin mecanismul determinarii ei,
insa are o semnificatie biologica. In instructiunile dela recen-
samantul nostru din acest an, in care neamul e inlocuit cu ori-
ginea etnicd, se cere ca declaratia aceasta din urrna sa izvo-
reasca din corWiinta persoanei i din traditiile familiare i is-

58

www.dacoromanica.ro
torice de care se simte legat". Ea supune persoana recensata la
o scurtare minutioasa a constiintei nationale si la o analiza
amanuntita a traditiilor in care a fost crescuta i pe care le-au
istorisit parintii i ceilalti ascedenti.
Mai mult, prin inregistrarea originei etnice si a tatalui si a ma-
mei, asa cum prevede lista de familie, persoana in cauza nu nu-
mai ca se leaga automat de neamul parintilor, atunci cand acea-
sta e comun pentru amandoi acestia din urma, dar in cazul c ei
sunt de neam diferit, merge cu analiza.rnai profund, ca sa vada
din care parte are mai mult sange de acelasi fel, a pastrat mai
multe traditii si de care se simte mai legat, prin constiinta pe
care o are.
Am convingerea c metoda aceasta e cu mult superioara in
identificarea apartenentei etnice celei amintite pana aici. lata
dece: cand ambii parinti au acelasi neam, impiedica subiectivis-
mul, atat al recensorului, cand acesta nu ar urma cu strictete
dispozitiile normelor recensamantului, cat si al declarantului,
cand acesta nu ar acorda operei importanta cuvenita. lar in ca-
zurile cand parintii nu sunt de acelasi nearR, persoana recensata
fiind nevoita sa reflecteze de trei ori asupra aceleiasi caracte-
ristici, singura fr vreo interventie strina, II va analiza mi-
hutios constiinta. Ea mai are apoi i alta importanta: arta in-
tensitatea amestecului, pe care il sufera, din punct de vedere
ethic, populatia recensata.
6. Religia Inca e un criteriu important in identificarea
etnica. Fiind o stare obieativ legala, pentru unele neamuri, chiar
o caracteristica absoluta, iar pentru altele in asociere cu unul
sau mai multe din caracterele descrise, ea e de o valoare incon-
testabila. La recensamantul nostru actual, pentru a se putea ur-
mari frecventa trecerilor dela o religie la alta, se va at-Ma si re-
ligia pe care o persoana a avut-o inainte de a trece la cea de
astazi.
Din cele relevate pana aici, reiese ca executarea unui recen-
samant necesita aplicarea celor mai variate metode. Asa sunt:
metoda care pregateste i asigura sinceritatea populatiei in ve-
derea recensamantului; metoda dupa care se stabilesc criteriile

59

www.dacoromanica.ro
care descriu fidel populatia; metoda care definete logic notiu-
nile de care ne servim in investigatii; metoda care ne desvalue
cea mai bunk' tehnica pentru a obtine observatiuni conforme cu
realitatea i altele. Metodele care i-au gasit cea mai larga apli-
care la recensamintele noastre i in special la cel actual, sunt cele
care tind &A stabileasca cat mai precis apartenenta etnica a fie-
cirei persoane recensate i care ob ovo" exclud posibilitatile de
interventii ale subiectivismului recensorilor. Cu acest scop, la
recensamantul actual se vor nota: limba materna, limba vor-
bit, originea etnica a deolarantului i a printilor lui i religia.
In plus comisia recensamantului actual, bazata pe metoda ro-
mfineasc, va continua i de data aceasta, pentru a asigura rea-
litatea rezultatului, sa numeasca, in sectoarele cu majoritati
etn:ce minoritare, numai recensori conationali.
Transilvania, an. LXXII (1940, nr. 1

60

www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA RECENSAMANTULUI 1941
dc N. GEORGESCII-POEGEN

Hotarirea guvernului de a trece la o numaratoare generala a

populatiei, cu toata vitregia circumstantelor actuale, va in-
semna desigur o crestatura adnca pe rabojul istoriei noastre
administrative. In spatele acestei hotariri trebue sa vedem bi-
ruinta unui nou punct de vedere asupra mijloacelor, i deci si a
metodelor de guvernare.
Lipsa informatiei numerice, mai ales in perioada imediat ur-
matoare intregirii neamului, n'a fost nici consecinta unei imposi-
biliti organice a colectivitatii romnesti de a se supune unei
cercetari numerice asa cum pe nedrept s'a afirmat de repetate
ori i nici aceea a unui aparat administrativ necorespunzator.
Saracia statisticei noastre corespunde de fapt credintei foarte
raspandita printre fostii nostri dregatori, dupa care talentul"
si nu stiu eu?" puteau inlocui documentarea. Alteori, interesul
unor cercuri de a nu exista o oglinda a starilor de lucruri dela
noi stergea de pe lista preocuparilor de guvernamint organi-
zarea statisticei. Cand problemele au navalit peste noi cernd
totusi o solutionare, aceasta a fost formulata dupa ample dis-
cutii uneori savante. alte ori necinstite aceeasi atmosfera
insotind mai departe aplicarea legii in fapt. Chiar dad solutio-
narea fusese bine nimerita, nepotrivirea cu realitatea ii anula
treptat orice putere.
Dad a existat cu toate acestea, mai ales in ultimii ani, un real
progres in domeniul statisticei, acesta este datorit in intregime
unui grup de pasionati" ai cifrelor, care au inteles sa fad sta-
tistica fara ajutorul Statului si, uneori, in contra vointii acestuia.
Si-au dus sarcina luptand cu legi care naruiau ceea ce ei cladi-
sera mai inainte, cu credite insuficiente, cu lipsa de personal si

61

www.dacoromanica.ro
mai ales, cu o generalA indiferentA a autorittii. Lumea neofi-
cialA a privit aceastA problemA fie ca o chestiune amuzantA, fie
ca pe un subject de ziar pentru momentul de calomnie politica.
lar dad' uneori am avut timp i pentru a discuta rezultatele,
de pildA, ale recensAmantului din 1930, am fAcut-o pentru a le
discredita, uitand chiar atunci cand eram de cea mai bun cre-
dint& cA acestea constituiau cel mai elocvent argument al drep-
turilor noastre etnice. SA nu ne plangem deci c uneori aceste
cifre reprezentand tot atatea suflete de Romani, au fost in lumea
internationall asa de neglijate, dupA ce noi insine ne-am pe-
trecut timpul ca s le desbrAcAm de orice semnificatie.
Noul recensamant va completa pe cel vechi i va ajuta la l..
murirea unor probleme structurale de actualitate. S pAtrundem
cu toat seriozitatea hotArirea pentru efectuarea lui, care in-
seamn mai mult decat aceea de a executa un recensamant la
fiecare zece ani.
Pe acest drum, zelul nostru nu trebue sA sufoce, lArgindu-i ca-
drul i sporindu-i sarcinile, efectuarea acestei vaste operatiuni
de numarAtoare.
Recuperarea timpulu pierdut i completarea lipsurilor statis-
ticei noastre nu se pot realiza prin recensAmant, care rAmane
exclusiv un mijloc de investigatii generale si de suprafatA.
Problemele speciale, privind fie chestiuni delicate, fie sectoare
restranse, nu ii gAsesc locul intr'un recensAmant general, ci
inteo ancheta special sau intr'o inregistrare continua.
A amplifica problemele la care trebue sA rAspund un recen-
samant general al populatiei inseamnA a infrange legi elemen-
tare de sarcinA i rezistent. $i tocmai pentru cA dorim cu totii
ca aceastA noul atitudine fata de mijloacele de guvernamant sl
nu fie doar o trecAtoare incercare, este necesar de data aceasta,
ca recensAmantul &A fie apArat de o astfel de deformare.
Numai astfel, cei care 1-au hotArit isi vor putea mentine ni-
dejdea intr'un instrument nou de organizare i legiferare i vor
putea continua pe calea inceputA.
Excelsior, an. VI (1941), nr. 14

62

www.dacoromanica.ro
OPORTUNITATEA RECENSAMANTULUI
de Dr. PETRE VLAD

Intr'o convorbire pe care am avut-o mai deunazi cu un lumi-

nat om din tara noastra, mi s'a pus intrebarea de ce rencesa-
mantul se face tocmai acum. Am fost la inceput surprins de
aceasta intrebare, deoarece mi se parea asa de natural ca ne-
cesitatea recensamantului in imprejurarile de astazi sa fie inte-
leasa de orice patriot.
Dup ce am mai chibzuit motivele care I-au putut indemna
pe interlocutorul meu sa-mi puna aceasta intrebare, mi-am dat
seama ca motivele pe care noi, cei dela Institut, le vedem atat
de grabnice, nu au patruns Inca in toate constiintele.
De aceea m'am simtit dator sa cer ospitalitatea ziarului Uni-
versul", spre a arata cauzele care ne-au facut pe noi, cei dela In-
stitutul Central de Statisticksa insistam pe langa guvern ca re-
censamantul general sa se fad fr intarziere.
Ma voiu feri dela inceput sa invoc prevederi legale, care pres-
criau efectuarea unui recensamant in 1940, stim cu totii ce
valoreaza aceste prevederi.
Voiu invoca insa tehnica internationala, in care a ajuns la
putere de dogma recensarea populatiei si a bunurilor din zece
in zece ani. Desigur, neefectuarea recensamantului in 1940 a
fost o mare gresala. Guvernul, care nu a executat acest recen-
samant la scadenta fatala, va trebui s poarte raspunderea fa
de istorie. Intreb pe orke Roman de buna credinta dna este sau
nu o imensa paguba nationala necunowerea datelor din pro-
vinciile azi sub ocupatie straina. Nu numai datele care privesc
numarul locuitorilor din acele provincii, dar in special datele
care privesc numarul Romani lor stabili acolo. Oricine ii va da
seama cA acele provincii, in decursul celor 20 de ani, au facut

63

www.dacoromanica.ro
progrese insemnate in toate domeniile. Amintesc doar cresterea
procentual a Romani lor, saderea numArului analfabetilor,
inmuitirea clAdirilor, imbunAtAtirile sanitare, schimbarea fe-
lului de cultur agricola si a altor multe, pentru a ilustra im-
portanta documentelor de care avem nevoe.
Dar recensilmAntul din 1940 nu s'a fAcut. Nu este momentul
de a auta responsabilitAti, i nici nu vrem sA ne plangem de

greselile trecutului. Noi suntem datori sA mergem inainte: o

oprire echivaleazd cu o sinucidere.
Tr Aim in plin rAsboiu, trAim vremuri de cumplitA prefacere so-
cial. Toata lumea e de acord c datoria guvernului este sA se
pregateasa pentru ziva de maine, sit se pregAteasa pentru orice
eventualitate. 0 pregAtire insA de ordin constructiv nu se poate
face, mai cu seamd acum, in vremurile de economie dirijatA,
deat pe bazA documentarA. Este atAt de elementar acest lucru,
incAt chiar in domeniul vietii particulare nimAnui nu i-ar da
in gAnd sA porneasa o activitate, inainte de a cunoaste elemen-
tele de baz, pe care ar putea lucra. Cu atAt mai mult aceasta
este valabil pentru guvern si in special in zilele de azi, and
guvernarea nu mai este aceea ce era odinioar o arta', ci
o stiint.
Economia dirijatA, in care au intrat toate State le prin forta
imprejurarilor, presupune o cunoastere adAna a tuturor proble-
melor care urmeazA a fi dirijate. Cum ai sA dirijezi agricultura,
and nu stii ce terenuri ai? Cum sd dirijezi industria, and nu
tii ce industrii ai, and nu stii de ce brate dispui? Cum ai s
romAnizezi comertul, and nu stii care sunt comerciantii evrei
si care sunt posibilitAtile romAnesti. Orice mAsurA, luatA orbeste
in aceastd materie, duce la o inevitabila catastrofA economia.
Vremurile insA pretind sA se ia mAsuri, i mAsuri trebue luate;
imprejurArile o cer in mod imperios. lat dilema: ori cunoaste-
rea problemelor, ori ruina economid.
Cunoasterea situatiei unui Stat, care prezint o complexitate
atAt de imensA, cum este aceea a Statului modern, cere o me-
todA, pe care nu noi trebue s'o inventm, pentruc este cunoscut

64

www.dacoromanica.ro
i aplicata in toate State le civilizate: aceasta este metoda recen-
s'amantului general.
Nicio alta cale nu sta la dispozitia guvernului pentru a prinde
in structura ei economica o tara, deck aceea de a intra din cask'
in casa, de a sta de vorba cu fiecare locuitor i de a-i cere sa-i
arate el, pe formulare bine studiate, tot ceea ce poate interesa gu-
vernarea tarii.
Ca sa poata face acest lucru, recensamantul trebuete organi-
zat din timp, cu prevedere i cu tehnica ireproabila, pentru ca
.datele nu numai sa poata fi colectate, dar sa poata fi i pre-
lucrate. Guvernul nu are nevoe de teancuri de hartie, guvernului
ii trebuie prezentate realitati in cifre.
Dna vrea, de exemplu, sa se ocupe de amplificarea culturii de
-bumbac cultura luata la intamplare va trebui sa tie unde
.are terenurile potrivite pentru cultura bumbacului, de ce supra-
fete dispune, de ce brate de munca, pe ce posibilitati de prelu-
crare poate conta, ca dela cultura de bumbac sa ajunga la firul
<En rasboiul tarancii. Exemple s'ar putea da cu miile.
Am vorbit intentionat numai de problema economica i am la-
sat la urma capitolul care, in ochii mei, este cel mai important:
acel al populatiei.
Dad medicul ii apleaca urechea la pieptul bolnavului ca s
asculte bataile inimii, pentru a putea face diagnosticul boalei,
oare nu suntem datori sa ne aplecam urechea i sa ne atintim
-privirea i asupra imensitatii, care este poporul roman? Nu
suntem datori, din cand in cand cel putin, s vedem dad nu
sufera de vreo boala acest popor in totalitatea lui, -- nu din
-curiozitate tiin1ific, ci din dorinta de a indrepta ceva, atunci
cand s'ar arata vreun simptom de bola? i poporul, in masa
lui, poate suferi de grele boli. Un exemplu: familia taranului
-care plead la orn se aeaza in mahala, unde oamenii duc o
vieata semi-urbana. In conditiunile mahalalei, locuitorul dela
tara invata repede anumite deprinderi oraeneti, precum de
pada: taranca de eri afla repede cum sa evite maternitatea.
Ad copiii sunt o povara, nu mai sunt un ajutor cum era la tara.

5 65

www.dacoromanica.ro
 Daca acest proces de inmulOre al oraselor grin surplusul venit
dela sate se face pe o scara intins5, si daca guvernul nu se ingri-
jeste din timp ca aceasta masa de vieata romaneasca sa nu fie
pierduta in mediul nes5natos al suburbiei, ranile care se fac in
trupul natiunii romanesti, vor putea deveni atat de grave incat
ar putea ajunge fatale.
Guvernele de pana azi au avut norocul s5 nu trebuiasca s5, se
prea ocupe de problema populatiei romane. Populatia crestea,
excedentul natural era multumitor, satele livrau anual atatea si
atatea sute de mii de vieti tinere, menite sa astupe golurile r5-
mase de pe urma decedarii celor in varst. Ori, unele provincii
au incetat de mult de a mai servi drept pepiniera oraselor mari.
Buletinul demografic ne arata ca in ultimii ani nasterile s'au
redus, pe intreaga tail (si mai ales in unele provincii), intr'o
proportie intr'adevar ingrijoratoare.
Va putea rasa guvernul si mai departe in voia soartei desvol-
tarea poporului roman? Credem ca nu.
Dar si pe acest taram, inainte de a lua masuri, va trebui sa cu-
noastem realit5tile. Ori, o doeumentare serioasi nici in acest
domeniu nu se poate infptui pe aka' cale deck pe baza recen-
s5mantului.
E o datorie elementara fata de ins5si natiunea noastra, sa-i
facem bilarqul. Dupa cum nu se poate imagina o intreprindere
mare, care sa nu-si faca anual un inventar al bunurilor si per-
soanelor, nici Statul care este o intreprindere imensa nu
poate bine functiona, fail ca cel putin odata la zece ani sa-si
faca un inventar.
Nu a doH sa mai starui asupra necesitatii recensamantului,
si randurile de mai sus au fost socotite sa serveasca numai de
imbold pentru acei oameni de treaba, care doresc sa-si framante
creerul cu nenumaratele probleme, a caror solutionare se asteapta
dela recensamant.

Universul, an. LVIII (1940, nr. 91

66

www.dacoromanica.ro
STRUCTURA SOCIALA A ROMANIEI
Contributia Recensdrndritului din 1941 la ldmurirea problemei
de ANTON GOLOPENTIA

Existenta unui popor este asigurata numai prin organizarea

politica. Singure popoarele cu un Stat al lor au putinta de a da
curs liber puterii lor de creatie si de a-si cuceri un trai luminat
si inlesnit, adica de a dainui deplin.
Buna functionare a modului de organizare a vietii colective,
care este Statul, este insa si ea conditionata de atasamentul si de
participarea activa a tuturor celor ce-I alcatuesc. Statele ban-
tuite de desbinari de orice fel: etnice, religioase, politice, so-
ciale au toate o existenta precara, ce le impiedica sa-si impli-
neasca misiunea. Nevoiti sa lupte neincetat cu forte centrifu-
gale, cei ce le guverneaza sunt impiedicati sa-si dea masural
puterii lor.
Cea mai cunoscuti dintre aceste desbinari o constituesc fra-
mantarile sociale. Opozitia dintre clasele si paturile ce se sim-
teau vitregite si cele socotite avantajate, asa zisa problem so-
cial, reprezinta una din caracteristicele cele mai insemnate ale
veacului trecut si Inca si a epocii noastre.
Statele care au stiut sa inlature, printr'o politica sociala im-
paciuitoare, aceasta problerna, au castigat un avantaj net fata
de Statele care mai sunt paralizate de ea.
Premisa tuturor actiunilor de impaciuire sociala, de inte-
grare in Stat a claselor, paturilor, grupurilor cu interese diver-
gente, a fost cunoasterea limpede a situatiei membrilor fled-
ruia dintre ele. Pornind dela aceasta cunoastere, au fost luate
masurile de nivelare sociald, de punere la contributie a claselor,
paturilor si grupurilor intarite pentru imbunatatirea starii ce-

67

www.dacoromanica.ro
lor care se socoteau desmostenite. Astfel s'a ajuns, pe deoparte,
la trezirea sentimentului de raspundere pentru bunul mers al
intregului popor si al Statului sail, in membrii claselor, paturi .
lor, grupurilor instarite; iar pe de alta, in sanul celorlalte pa-
turi, la sentimentul ca sunt o parte importanta i luata in seama
a poporului, membri, nu mai putin pretuiti ai Statului deck
cei socotiti pana atunci beneficiarii sal exclusivi.
Se spune adeseori ca Romania este o lar fericit, care n'a
avut de luptat cu dificultatile problemei sociale.
Neavand industrie, n'am cunoscut pana la 1916, e drept, pro-
blema sociala sub aspectul ei obisnuit in Occidentul i Centrul
Europei, de problemd muncitoreascd.
Cei ce gandesc asa uit, insa, ca toate deceniile dinainte de
asboiul trecut, au fost pline de greutatile ridicate de problema
taraneasca.
Dificultatile ridicate in fata conducerii Statului romanesc de
starea taranimii n'au disparut nici dupa reforma agrara dela
sfarsitul rasboiului. Faptul ca populatia rurala a sporit in ul-
timele decenii, indeosebi pe teritoriul actual al Romaniei, cu
peste 25%, fr ca suprafata agricola s mai fi putut fi extinsa
si fr ca sa fi exitat debuseele necesare pentru adoptarea unui
sistem de agricultura intensiv, ingreuiaza considerabil actiunea
oricarui guvern al Romaniei. Desvoltarea urbana i industriala,
atat de vertiginoasa in ultimii ani, profileaza pe orizont pro-.
blemele noi. Incepem sa avem si noi muncitori care nu i-au
gasit Inca loc de traiu omenesc in orasele in care au fost nevoiti
sa plece din satele care nu-i mai incapeau.
Piedica cea mai de seama ce sta inca in fata actiunilor de ate-
nuare a tensiunilor creiate de starea unei parti insemnate a tall-
nimii si a celor de curand absorbiti de orase, este lipsa unei cu-
noasteri exacte a volumului, a starii, a nevoilor si a localizarii
celor ce intra in aceste categorii.
Nu s'a putut duce o politica sociala eficace in Romania pentru
c nu se cunoastea in deajuns structura sociala a populatiei.
$tim ea' din populatia tarii, 72% Ij tragea in 1930 venitul
principal din agricultura, 9% din industrii, 5% din posturi la

68

www.dacoromanica.ro
institutiuni publice, iar 4% din comert si credit. Cunoastem la
fel, situatia in profesie, la 1930, a celor ce intrau in aceste ca-
tegorii. S'a stabilit astfel ca 6% din cei activi in agricultura
erau in situatia de muncitori cu ziva Vara parnant; cl, din cei
activi in exploatarea subsolului i industriei marea majoritate
o constituiau muncitorii; c numarul muncitorilor din exploa-
tarea subsolului i industrie totaliza la aceeasi data 1.100.000,
cei mai multi skeni emigrati temporar in orase si centre in-
dustriale, unde locuesc si se hrnesc in conditii mai mult deck
mizere. Repartitia acestor categorii in diferite regiuni ale tarii
este cunoscut. La fel, se stie ca, in categoriile neagricole, cu
exceptia celei a functionarllor publici, Romanii detin procente
cu mult mai prejos de importanta lor in populatia Orli.
Dar nu stim despre structura populatiei agricole nimic altceva
decat Ca 75% din exploatarile agricole dispuneau in 1930 de
mai putin de 5 ha, ca 50% n'aveau nici 3 ha, cat este necesar
pentru Iraiul unei familii cu 4 membri. Indicatii sumare arati
ca gospodariile pitice sunt mai frecvente in regiunile din jurul
Carpatilor si in Transilvania. Dar nu putem circumscrie regiu-
nile cele mai nevoiase, nici regiunile capabile sa mai absoarba
populatie. Putinele cunostinte in aceasta privinta provin din
anchete foarte surnare. De vreme ce Bucurestii sunt niipaditi
mai ales de Gorjeni, de Valceni si de Argeseni, socotim c aceste
judete sunt mai suprapopulate. Cautarea de brate de lucru in
I alomita si Constanta dimpotriva este indiciul pentru existenta
unei posibilitati de plasare a unor prisoase de locuitori agricoli.
Aceste stiinte putine, sunt, aproape toate, roadele Recensif-
vilintului general al populatiei din 1930 i a catorva cerceteiri,
intreprinse de sociologi i igienisti.
Publicate tarziu, de abea cand au fost acordate fondurile ne-
cesare pentru prelucrarea si tiparirea lor, rezultatele Recensa-
mantului din 1930, cu privire la structura profesional, au de-
venit disponibile numai anul trecut. Cercetarile particulare in
acest domeniu au inceput i ele abea in anii din urma, cand
aspectul nou al problemei taranesti i infatisarea luata in Ro-
mania de problema muncitoreasca si a populatiei urbane au
inceput sa devie percepute.
69

www.dacoromanica.ro
 Recensamantul general al Romaniei din 1941, ataca in plin
leimurirea structurii sociale a Romaniei. Deosebit de recensd-
mntul prof esional executat in 1930, se intreprinde de data
aceasta, pentru intaia data in Romania, un recensiimant agricol
amanunfit, menit a nu ramane in cartoane ca acel din 1930,
intreprins de Ministerul Agriculturii i Domeniilor. Categoria
refugiatilor, evacuatilor si daunatilor, prin detasarile de teri-
toriu, va fi circumscrisa printr'un recensdmdnt special.
Recensamantul profesional va aduce la zi datele recensaman-
tului similar din 193o i ingadue precizarea prefacerilor deter-
minate prin cresterea considerabild a oraselor si extensiunea pri-
mita' in ultimii ani de aparatul industrial al tdrii. Cu ajutorul
lui va fi lamurita in deosebi structura sociala a populatei ur-
bane.
Recensamantul agricol va ingadui in sfarsit cunoasterea pe
judete, plasi i comune a stdrii populatiei rurale. Vom afla prin
el care e numarul i localizarea exploatdrilor agricole viabile,
ce constituesc masa de operatie a planului nostru de intensifi-
care a agriculturii. Si vom afla, la fel, numdrul si asezarea gos-
poddriilor parcelare i pitice, in care vegeteaza, abea tinandu-si
zilele, numai pentruca nu li se deschid alte posibilitati de traiu,
multi din locuitorii Orli. 0 actiune de plivire, care sa reduca
numrul acestor gospodarii prin colonizari, plasari in orase.
meserii, industrie, transformand restul in exploatari viabile, nu
poate porni deck dela constatarile acestui recensamant.
.Recensrnantul refugiatilor, evacuatilor i daunatilor va in-
gadui actiunea, atk de necesara, a curmarii suferintelor prici-
nuite unei bune parti a poporului romanesc in urma constrange-
rii Statului nostru sa-si reduca teritoriul si a unei noi Inca-
drari in efortul de refacere al Romaniei, a tuturor celor ce au
trebuit sa paraseasca teritoriile detasate.
Prin asigurarea mijloacelor, necesare pentru bum executare
a Recensamantului general al Romaniei si prelucrarea grabnicd
a rezultatelor lui, conducerea Statului nostru Ii asigurii infor-
matia indispensabild pentru o politicd sociald eficientd, piesa
de capetenie in politica de refacere inceputa.
Excelsior, an. VI (1941), nr. 16
70

www.dacoromanica.ro
UN TABLOU AL ROMANIEI INTREGI
de H. H. STAHL

Cercetatorul obisnuit cu metodele de ancheta monografice,

are despre realitatile sociale o viziune oarecum deosebita de
cea a profesionitilor altor metode.
Pentru el vieata sociala" nu e un termen abstract de inalta
filosofie social, si nici o schema teoretica seaca, ci o faptura
vie, de o proteica diversitate, in care valorile cazurilor indivi-
duale stau pe plan de intaietate.
Cautarea contactului direct cu faptul concret este obiectul
patimei sale stiintifice si bucuria lui sta tocmai in dovedirea
esentialei nerepetabilitati, nici in timp, nici in spatiu, a acestor
fapte concrete.
Totusi, adunarea pulberei de fapte diverse, care constitue,
in fond, intreaga drama a omenirii, poate deveni o povara. Pri-
mejdia de a se ineca in fapte, pandeste pe cercetatorul care nu
poate sa se ridice dincolo de ele, pana la suprinderea perma-
nentelor, a tendintelor si proceselor sociale, ale tipurilor struc-
turale, care domina si par a pune ordine adanca in haosul apa-
rent al faptelor.
Statistica, in acest moment, ii poate veni in ajutor, ca una
din cele mai folositoare dintre metodele posibile. In vremea de
astazi, este un fapt de netagaduit: o clara viziune a lucrurilor,
nu se poate Vara de aceast statisticA, menit tocmai sA sur-
prinda regularitatile care domina masele de fapte neomogene.
Numai ca, statistica poate risca, dac nu e bine conceputa si
mai ales bine intrebuintata, sa excedeze jusificarea ei teoretica,
sa fagacluiasca adica mai mult decat poate sa realizeze si s as-
zunda realitatea sociala mai mult decat s'o descopere.

71

www.dacoromanica.ro
 E deajuns, pentru aceasta, sa se uite sau sa se piarda dirt
vedere, adevarul ca numararea maselor de fapte nu e o numa-
rare a insasi faptelor, in toata inexplicabila lor complexitate,
ci doar numararea anumitor trsaturi socotite esentiale si care
sunt comune unui oarecare numar de fenomene.
Dincolo de aceste trsaturi i caractere comune, vieata social
ramane totusi realitatea cea vie, cea confuza, proteick i vesnic
alta, plina de cazuri individuale si de apturi reale irepetabile.
Trebue deci o prealabila cunoastere critica a metodologiei sta-
tistice si mai ales o puternica impregnare de material empiric,.
cu alte cuvinte o experienta monografica serioasa, pentru ca
toate coloanele multiple ale stastiticei sa' nu fie o sursk siste-
matica de eroare, pentru interpretatorul neatent, sau un vast
cimitir, bine organizat i administrat, de cifre fosilizate, pentru
majoritatea cetitorilor.
De aceea, inteun bun recensamant, este neaparat nevoie ca,
alaturi de coloanele cifrelor sa se dea i alte lamuriri, de natura
monografica, descriptiva a cazurilor individuale celor mai de
seama. Asa numitul Dictionar Statistic al Localitfilor, nu are
alta menire.
Avem o buna traditie in acest domeniu. Dela cele dintai ca-
tagrafii dela inceputul veacului trecut, apar notite, cele mai
multe naive, desigur, dar pline de pitoresc, cu privire la diver-
sele sate recensate. N. Sutu, in notitele sale statistice asupra
Moldovei, depaseste cu mult aceasta treapta: coloanele liii de
cifre sunt insotite de analize sociologice, de un nepretuit folos_
Iara Martian si Ion lonescu dela Brad, cel putin, pot fi soco-
titi deopotriva ca fondatori ai adevaratei noastre statistice si
premergatorii ai cercetrilor monografice, asa dupl cum dove-
desc admirabilele lor lucrari.
Traditia bun s'a pastrat i dup ei. Colescu insoteste Re-.
censamantul din 1912 cu scurte monografii satesti, publicate
in paralel cu cifrele, ceea ce transforma cetirea Dfctionaru-
lui" sau statistic intr'o adevarat bucurie spirituala.
Si Recensamantul din 1930 stransese material pentru un ase-
menea Dictionar al Localitatilor", dar din pacate Institutul-

72

www.dacoromanica.ro
Central de Statistica nu a gasit intelegerea i sprijinul necesar
pentru a se ajunge la tiparirea lui.
Recensamantul din 1941 i-a pus din nou problema, de data
aoeasta, in plin i, in ciuda imprejurarilor exceptionale, va
cluta sa o rezolve. Dictionarul Localitatilor va vedea de data
acesta lumina tiparului. La temelia lui vom avea cu mult mai
mult decat ne-au putut da inaintaii, caci datele ce se vor
strange nu vor izvori dinteo sporadica adunare de informatii
intamplatoare, ci dintr'un sistematic Recensiinuint al Localitii-
tilor, prin care, sat de sat, vor fi culese datele necesare.
Mai intaiu, prin el, se va putea larnuri un lucru de temeiu,
care, oricat ar parea de curios, nu se cunoate Inca: vom pu-
tea ti numarul exact al unitatilor noastre sateti i istoria lor
mai veche i mai recenta. Mai ales cea recenta!
Romania din ultima vreme a suferit din pricina unei uimi-
toare crize: continua transformare a unitatilor sale adminis-
trative.
Un judet care, veacuri intregi, ramasese statornic acelai,
odata intrat in epoca moderna, incepe a-i transforma struc-
tura administrativa, periodic. Numarul plailor, la intervale
de cativa ani, urea' sau scade vertiginos; reedintele se muta;
satele se contopesc, se alipesc, se deslipesc, formeaza comune,
redevin catune, ii schimba numele i incep jocul dela capat,
de nenumarate ori, ca intr'un fel de imens i grotesc cadril ad-
ministrativ. Zadarnic ar incerca cineva & compare, azi da-
tele a doua recensaminte: unitatile de baza ne mai fiind ace-
leai, cifrele nu pot fi comparate. Instabilitatii administrative,
statistica trebue sa-i opuie, deci, ca remediu inevitabl, institui-
rea unui adevarat oficiu de stare civild a satelor, care s inre-
gistreze naterea, moartea i tribulatiile diverse ale fiecarei
unitati in parte i apoi s le prezinte sistematic, inteun Dic-
tionar al Localitatilor.
Si odata identificate, localitdtile trebuesc descrise, in indi-
vidualitatea lor monografica. Desigur ca aceste scurte mono-
grafii nu se vor putea nici pe departe asemana cu monogra-
fiile sociologice propriu zise. Alte metode vor fi folosite, alte

73

www.dacoromanica.ro
smpuri urmarite, cu mult mai modeste, cleat cele ale lucra-
rilor de specialitate sociologica. Dar si atat cat se va putea
strange prin Recensamantul Localitatilor, va fi totusi un prim
pas facut, o unelta folositoare de lucru, pusa la dispozitia ace-
lora care vor voi & foloseasca, inteadevar, statistica asa cum
se cuvine, in sensul si in marginile potrivite; alaturi de co-
loana de cifre, vor gasi faptul viu, al unitatilor mari satesti
si urbane, care vor da, laolalta cu monografiile sociologice
adancite si cu anchetele problemelor speciale, o imagine mai
justa despre ceea ce va fi candva opera viitoare a unui Ta-
blou General al Romaniei Intregi" pe care il dorim sa fie tot
atat de organic alcatuit si mai ales de complet, pe cat ii dorim
si Romaniei insasi.
Excelsior, an. VI (1641), nr, 16

74

www.dacoromanica.ro
PUTEREA DE VIEATA A UNUI NEAM
STA IN SANATATEA $1 IN MULTUMIREA
FIILOR LUI
de Dr. V. VOICULESCU

In vremile din urma, parerile despre bogatie s'au cam schim-

bat. Averea nu mai este, nici aurul, nici pacura, nici graul,
cum ati avut prilejul sa vedeti din nenorocire anul acesta. Ade-
varata avere a lumii este omul.
Tarile si Statele se socotesc cu atat mai bogate, cu cat au
locuitori mai multi. Avutia vie, bogatia numarata si socotita
in suflete, este bogatia viitorului.
In lupta dintre neamuri, vor birui pe pamant cele care vor
fi mai numeroase si mai sanatoase. Ca pe ban, tot omul il
face! De aici grija mare pentru toate Statele care isi cunosc
interesul, sa faca cat mai amanuntit numaratoarea sufletelor
din care se alcatueste. Adica, sa faca ceea ce se cheama Re-.
censamantul general al populatiei.
Un Stat si. o Tara e, la urma urmei, tot o gospodarie; mare,
uriasa, daca vreti, dar gospodarie. i carmuirea trebue s stie
sa-si cunoasca avutul; asa cum gospodarul e dator sa si-1 cu-
noasca pe al lui.
Alte neamuri, cum sunt America, Germania, Italia, Anglia
si Franta, fac foarte des .aceste numaratori de suflete. Este
un chip de a te vedea ca intr'o oglinda, sau de a th cantari ca
intr'un cantar, sa vezi cum slabesti sau cresti.
Statul si Tara se asearnana in privinta asta cu un trup:
orice scadere in greutate la un om dovedeste o vatamatura
care roade ascunsa, o boala care mocneste.... Omul vine la doc-

75

www.dacoromanica.ro
tor si spune ca a dat inclarat cu cateva kilograme la greutate
sidoctorul gaseste numaidecat boala i leacul.
Tot asa neamurile care scad ca numar, pe nebagate de searra,
daca nu se trezesc la timp, se prapaclesc curand. Numai recen-
samintele, socotelile, cercetarile de cum creste sau scade popo-
rul, ne poate pune pe urmele unui rau, care nu se vede. Si
atunci se iau numaidecat masuri de indreptare.
Asa a paTit Fran Ta. De unde acum o sut de ani FranTuzii
erau mai multi ca NemTii, adica Franca avea cam 40 milioane
oameni i NemTii numai vreo 30 si ceva, in timp de too de ani
incoace, Germania a tot crescut, a tot sporit, iar Fran Ta a stat
pe loc, pana ce lumea s'a trezit cu 90 de miloane de Nernti si
numai cu 40 de milioane de FranTuzi. Adica, neamul franTuzesc
statuse pe loc 1 oo de ani, n'a crescut, pe and cel nemTesc
s'a intreit. S'a cercetat si s'au gasit pricinele: nu ca mureau
multi FranTuzi, ci nu se mai nasteau copii. Femeile Francezilor
nu voiau sa mai aiba copii i Statul francez, care a facut cu
grije socoteala i numaratoarea, s'a inspaimantat. lata de ce
a slabit Franta si a suferit atata necaz in utimul timp.
Obiceiul acesta al puTinilor copii, a pornit i la noi, prin Ba-
nat, luat dela familiile svabesti. Dar este rau, i cei care-si dau
seama de puterea i viitorul unui neam, nu trebue sa se lase
ademeneTi de asemenea socoteli claunatoare, care slabesc vana
de vieaTa i marirea unui neam.
Noi avem numaratoarea din 1930, dar precum stim s'au schim-
bat multe in Tara Romaneasca de atunci incoace. Mai ales de
astavara, cand Tara a fost micsorata i o parte din fiii ei instrai-
naTi. Noi nu stim bine cati Romani au ramas: caTi cetaTeni,
cate femei, cati copii... Buna randuiala i chiverniseala a Tarii
cere azi acest lucru. Trebue sa stii cat i ce fel de oameni ai
de chivernisit, ca sa tii Cate scoli, Cate biserici, cate spitale, cite
tribunale trebue sa le faci. Cate nevoi ai de implinit.
De aceea Statul nostru a luat masuri pentru inceperea acestei
mari ispravi, care ne va pune in randurile Tarilor cuminci din
lume i ne va ajuta s gasim calea de inTelegere cu celelalte po-
poare ale lumii. Dar mai ales numaratoarea ne va ajuta sa ne
cunoastem pe noi insine sa ne innumaram, sa ne cuprindem si

76

www.dacoromanica.ro
sa vedem dad nu cumva dam indArAt, tanjim si dad nu e
vreo pricinA de betesug, undeva in noi.
Poate cA nu ne immultim cum trebue, poate ea ne iau inainte
alte neamuri vecine Bulgarii, Sarbii sau altii. Sau ne intrec
si ne bat chair cetatenii romani de alt limba: Ungurii, Bulga-
rii, care au intrat in urma rasboiului din 1916-18 ca cetateni
ai Statului nostru.
Un folos mare, al nostru, al tuturor, un adevArat fobs natio-
nal, cum se zice, cere ca aceast numAratoare a tuturor oameni-
lor din cuprinsul hotarelor romanesti, sA se fad* si sl se fad'
cum se cade. Statul Roman, carmuirea, a pregatit totul: oameni
priceputi la num'ArAtoare, hartiile, listele, buletinele. Se fac
cheltuieli, se ostenesc atatia. SA ajutati cat puteti si dvs., ca
socotelile sa se faca bine, ca numarAtoarea sl iasA cea adevA-
rata'.
Nu vA sfiiti de recensAmant. El nu va aduce decat fobs
i Orli si nou.
Sa nu va' inchipuiti ca aceast numAratoare se face pentru
biruri si dAjdii noi, sau pentru cine stie ce gloabe si rechizitii.
Nimeni n'a patimit de pe urma recensAmantului de acum zece
ani.
Inca odat, numai interesul curat si patriotic de a ne cunoaste,
de a ne cerceta, de a vedea cum crestem ca popor si de a ne
socoti para intr'un fir averea cea adevarata singura avere,
adica oamenii numai acest interes a indemnat pe Carmuitor
f. a pue la cale acest recensAmant.

Albin& an. XLIV (1941), nr. 5-6

77

www.dacoromanica.ro
NU CUNOASTEM REALITATILE ROMANE$TI
de G. TASLAOANU

Constatarea nu este nota.

Nu se afla domeniu de activitate nationala in care sa nu se
simta povara grea a lipsei de documentare. Monografiile re-
stranse la anumite probleme izolate, tablourile statistice intoc-
mite dupa aratarile secretarilor comunali, precum i unele lu-
crari de specialitate, putine i incomplete, nu pot infat4a o
tealitate romneasca, nici macar cateva aspecte fragmentare.
Nu cunoa0em evolutia wzarilor romane0i de capetenie, date
perfect controlabile asupra productiei consumatiei in diferite
compartimente industriale, alimentare, materii prime. Nu avem
elementele fundamentale pe care se sprijina agricultura, cre--
terea vitelor, pastoritul, dupa cum; nu cunoa0em toate izvoarele
avutiei nationale i tot echipamentul nostru agricol, industrial
etc. De aceea ne-au i cople0t strainii in ultimul veac. Lipsiti
de aceste evidente, n'am putut urmari evolutia gre0ta in atatea
i atatea privinti a economiei romane0i i n'am prins de veste
cum terenul ne aluneca de sub picioare in sectoarele cele mai
vitale ale activitatii noastre.
lath atatea pacate, vechi pe care le ispa0m pe nedrept, pen-
trued nu noi suntem vinovati de greFlile parintilor no0ri. WI
pentru ce n'avem materii prime, pentruce n'avem alimente,
pentru ce n'avem came, piei, otel. N'am facut nicio socoteala
gospodreasca, pana acum i n'am pus nicio randuiall in eco-
nomie; toti aveam convingerea Ca binele va dainui cat lumea,
ca izvorul bogatiiIor nu va seca niciodata 0 Ca traind in ne0ire,
fara prea mult batae de cap, vom trai tot atat de bine ca 0
stramo0i no0ri.

79

www.dacoromanica.ro
 Vremurile s'au schimbat insa.
Si se arata din ce in ce mai aspre.
Lumea cata o noua oranduial, iar dad stiinta si tehnica
ne-au adus un spor de progres, acest spor trebue sa-1 folosim si
in organizarea economiei generale a tarii, pentruca altfel stiinta
.si tehnica altor popoare vor nazui spre bunurile noastre si noi
vom ramane saraci lipiti pamantului.
S'a incercat odata sa se faca o socoteala a avutiilor publice;
am avut chiar un minister pentru aceasta. S'a pierdut vremea
cu adrese, cu dosare, cu cercetari care au costat multe diurne
si mai ales multa benzina pentru automobile.
Cu ce s'a ales tara? Cine mai stie azi de urma dosarelor in-
gropate in vreo pivnita oarecare?
Un lucru de isprava nu se poate infaptui prin asemenea me-
tode si mai ales nu pot sa-I faca numai cativa specialisti.
Specialistii au datoria sa organizeze si sa indrumeze o lucrare
general, cuprinzatoare a tuturor ramurilor de activitate, a tu-
turor bunurilor, a tuturor gospodariilor romanesti peste care
sa tread ochiul dintr'o singura privire. lar pentru ca lucrarea
sal fie dusa la bun sfarsit este nevoie de ravna tuturor si mai
ales de constiinta tuturor Romanilor ca sunt inteadevar Ro-
mani.
La aceasta opera uriasa, cea dintai pe care o incercam Re-
censamantul general al Romaniei vom fi chemati in curand,
far amenintari, fail pedepse, ci frateste, asa cum ne intelegem
toti Romanii si la bucurii si la primejdii si la munca obsteasci.
Recensmantul general din acest an trebue sa fie opera tu-
turor Romani lor.

Uniyer sul, an. LVIII (1941), nr, 6

80

www.dacoromanica.ro
 INREGISTRAREA VALORII
$1 FORMATILINII DE CAPITAL
de ROMAN E. MOLDQVAN

Concomitent cu utilitatea ce o prezinta cunoasterea manifes-

tarilor curente si implicit posibilitatea ce o ofera pentru
klirijare intr'un sens sau altul statistica este unicul mijloc de
sesizare a proceselor mari ce se petrec in cadrul economiei na7
tionale.
Pentru masurarea acestor procese fundamentale ale evolutiei
unei economii nationale, sunt necesare calculatiuni intre care,
principalele sunt:
a) Evaluarea averii nationale (din domeniul public si cel
privat);
b) Evaluarea venitului national;
c) Evaluarea balantei platilor;
d) Evaluarea miscarii si formatiunii capitalului.
Toate aceste evaluari sunt la noi deosebit de greu de facut
daca nu 'Jana la un punct, chiar imposibile din cauza ca
lipsesc datele de baza lipsesc statisticile partiale. Manifes-
tarile curente din domeniul economic nefiind inregistrate sau
fiind partial si incomplet este natural ca nu se poate face o
grupare noua a datelor din care sa rezulte miscarile proceselor
fundamentale ale activitatii economice.
In cele ce urmeaza vom incerca & aratam lipsurile ce le pre-
zinta statistica capitalurilor la noi, Oland seama de inregis-
trarile statistice existente si care pot fi utilizate in evaluarea
procesului de formatiune si miscare a capitalurilor.
Cu anticipatie tinem sl spunem in legatura cu aceste lipsuri
ale statisticii capitalurilor si ale statisticii in general la noi, c
orke critica este inutila.

81

www.dacoromanica.ro
 Interesul pentru statistica pentru cunoasterea exacta' a
proceselor sociale nu este ceva izolat legat de anumite per-
soane sau institutii si care poate fi stimulat de acestea oricand,
ci face parte integranta din complexul social, fiind dependent
de nivelul general de cultura, de structura economica si de gra-
dul in care autoritatea de Stat este o expresie preponderenta a
unei categorii sociale sau a mai multora. Acesti factori condi-
/ioneaza posibilitatea cunoasterii, recunoasterea necesitatii aces-
teia si impunerea ei.
Oamenii cu mobile stiintifice si institutiile create in scopul
de a organiza si mijloci cunoasterea au eforturile conditionate
de factorii de mai sus.
Evaluarea procesului de formatiune a capitalurilor si implicit
a miscarii capitalurilor dup indicatiile metodologice ale sta-
tisticienilor poate fi impartit in 3 stadii;
a) Stadiul evaluarii economisirii;
b) Stadiul evaluarii fondurilor disponibile din piata capita-
lurilor, si
c) Stadiul evaluarii capitalurilor propriu zise valoarea ab-
soluta a acestora si miscarea dela an la an.
Ca lea a si c pot fi considerate ca directed atat in prima cat
si in a doua din acestea, formatiunea de capital si valoarea ab-
soluta a capitalurilor existente fiind evaluata nemijlocit pe uni-
tatile unde se formeaza si in unitatile in care exista investitia.
Stadiul b, al evaluarii fondurilor disponibile poate fi con-
siderat cale indirecta deoarece este mijlocit si indirect urrna-
rindu-se procesul de formatiune al capitalurilor in drumul ce
capitalul il parcurge dela economisire spre investire.
Pentru si mai clara expunere a lipsurilor statisticii capitalu-
rilor la noi nu vom urmari ordinea logica a stadiilor in care
poate fi sectionat procesul de formatiune a capitalului, ci vom
arata lipsurile plecand dela calea directa si apoi dela cea indi-
recta.
Economisirea este manifestarea esentiala in formatiunea ca-
pitalului. Pe calea econoniisirii o parte a rezultatelor create de
efortul productiv poate deveni capital. Evaluarea economisirii

82

www.dacoromanica.ro
implica existenta bugetelor, pe de o parte familiale, iar pe de alta
parte ale unitatilor productive. Ansamblul bugetelor bugete
pentru familii si bilanturi pentru exploatari oglindesc in pe-
rioadele de inchidere a lor rezultatele pozitive sau negative ale
activitatii din perioada data. 0 parte a acestor rezultate poate
deveni capital. La noi lipsesc atat bugetele cat si bilanturile sau
mai precis spus cele existente sunt neindestulkoare pentru a
putea fi generalizat rezultatul obtinut prin calcul. In sectorul
rural exista contabilitatile agricole ale Institutului de Cercetari
Agronomice al Romaniei.
Sistemul de contabilitate, dupa care se tin acestea, permite o
evaluare a venitului agricol si implicit o sesizare a ordinii de
marire a economisirii. Din nefericire numrul acestor contahi-
Bali este Inca relativ redus si nu se refera deck la exploatarile
mici si mijlocii. Ori in formatiunea de capital din agricultura
un rol foarte mare au exploatarile semi-mari si mari pentru
care nu exista publicate nicio serie de inregistrki. Este locul
a se face un repros marei proprietati care are contabilitati dar
care este potrivnica cu, desavarsire publicarii datelor.
Un efort demn de cea mai mare laucla a fost facut de Insti-
tutul de Stiinte Sociale al Romilniei in directia cercetkii ex-
ploatarilor agricole si evidentierii rezultatelor efortului acestora.
Date le culese de Echipele Regale Studentesti sunt al doilea
bogat material pentru evaluarea economisirii din agricultura
mica si mijlocie. Si aceste date se refera la un numar redus de
unitati.
Lipsa de date statistice pentru evaluarea economisirii este si
mai pronuntata in sectorul. urban. Bugetele familiale lipsesc cu
desavarsire. Exista cateva cercetari in mediul muncitoresc dar
acestea sunt cu totul neindestulatoare pentru a putea fi genera-
lizate. De altfel aceste cercetari au fost initiate de medici, pen-
tru care aspectul principal il constituia natura alimentatiei. La-
tura economica propriu zisa era ceva secundar in aceste cer-
cetari.
In schimb in sectorul urban pentru intreprinderile care func-
iioneaza sub forma de societati anonime si care sunt obligate sa

83

www.dacoromanica.ro
publice in fiecare an bilanturile exista un material statistic
relativ bogat. Materialul din aceste bilanturi pacatueste insa
pe de o parte prin neomogenitate, iar pe de alt parte prin con-
tinutul prea larg al conturilor. Singure intreprinderile bancare
carora li s'a impus bilantul tip fac exceptie sub acest raport.
Pentru intregul sector al intreprinderilor care functioneaza sub
alte forme decat de societati anonime, datele de bilant lipsesc.
Ori dad in ordinea importantei absolute aceste intreprinderi
sunt de ordin secundar in ansamblul economiei nationale din
contra au o inwortanta relativa foarte insemnata. Pentru pro-
cesul de economisire cu deosebire importanta lor relativa creste,
in aceste unitati mijlocii si mici rezidand izvorul principal al
continuitatii acumularii si formatiunii de capital in cadrul eco-
nomiei nationale. Unica posibilitate de apreciere a procesului
de formatiune a capitalului pentru intreprinderile care functio-
neaza sub alte forme cleat societati anonime este calea utili-
zarii datelor fiscale.
Este locul sa amintesc aici ea datele pe de parte neomogene,
iar pe de alta parte incomplete pentru sectorul activitatii unita-
tilor industriale si anexe respectiv comer; si band fac
imposibila aprecierea formatiunii de capital pe calea auto-fi-
nantarii, care in Romania este una din caile principale prin care
se infaptueste acumularea si formatiunea capitalului.
Tot pe cale directa, formatiunea si valoarea capitalurilor
poate fi apreciata dupa rniscarea valorii investitiilor respectiv
a capitalurilor. Date le referitoare la valoarea capitalurilor sunt
incomplete existand pe de o parte pentru intreprinderile ce lu-
reaza sub forma de societati anonime, indiferent de obiectul
intreprinderii, iar pe de alta parte pentru intreprinderile indus-
triale cu rnai mult de 20 lucratori sau 5 H. P. Valoarea acestor
capitaluri este cea nominala pentru prima categorie si a capi-
talurilor investite pentru cea de a doua. Cele doua categorii de
capitaluri inregistrate nu sunt comparabile si mai putin se in-
tregesc una cu alta.
Pentru valoarea capitalurilor investite in agricultura avem
unele aprecieri care sunt insa cu totul globale si deci au 0 va-

84

www.dacoromanica.ro
loare cu totul indicativa. Desi sunt publicate pentru doua mo-
mente in timp si ar implica posibilitatea unei comparatii
aceasta nu se poate face din cauza evolutiei haotice ce o releva
si ca atare aceasta arata ca valoarea lor este minima.
In sectorul public si privat al Statului, evaluarea directa a
formatiunii de capital si a valorii capitalurilor existente este si
mai greu de facut, nu atk din cauza datelor relativ partiale cat
mai mult datorita neomogenitatii datelor existente.
Trebue notat insa ca cu datele existente in acest sector nu se
poate face deck o evaluare partial si cu totul indicativa. 0
evaluare completa, implica lucrari si inregistrari care acum s'ar
face pentru prima data la noi.
A doua metoda pentru evaluarea capitalurilor si a procesului
de formatiune a lor este cea indirecta. Nu se inregistreaza va-
loarea capitalurilor existente si nici nu se urmareste procesul de
formatiune pe unitatile unde se infaptueste, ci indirect se in-
registreaZa curentele economisirii in drumul ce-1 parcurg dela
formatiunea lor spre investire. Ordinea de marime a acestor cu-
rente da ordinea de marime a economisirii si implicit a proce-
sului de formatiune a capitalurilor. Prin comparatie indica si
valoarea capitalurilor investite. In acest sector datele statistice
existente sunt ceva mai numeroase si relativ mai complete. Bi-
1antu1 tip cu deosebire a sistematizat pentru sectorul bancar
datele ce se inregistreaza. Ar mai ramne ca si in celelalte locuri
unde aflueaza capitalurile respectiv curentele economisi-
rii in drumul ce-1 parcurg dela formatiune spre investire,
sa se perfectioneze abaratul de inregistrare pentru a avea ceva
mai complete posibilitatile pe care le ofera metoda indirecta
pe de o parte in urmarirea procesului de formatiune a capita-
lurilor, iar pe de alta parte capitaluri in miscarea valorii lor.
Excelsior, an. VI (1941), nr. 16

85

www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA RECENSAMANTULUI
de ION VEVERCA

In legatura cu diversele probleme pe care le ridica Recensl.

mantul General al Romaniei, intelegem sa subliniem, in pers-
pectiva viitorului, insemndtatea sa deosebita pentru politica de
Stat i sa analizam, pe sectoare, lipsurile din trecut, dificultatile
ce se ivesc 0 cum se pot ele inlatura.
In centrul desbaterilor sta Insi problema valorii recensa-
rnantului. Este pentru prima oara la noi, cand operatia recen-
samantului este pusa in functie directa de actiunea de guver-
nare. Trebue subliniat pentru momentul pe care-I defineste
-ca, invingand mentalitatea dureroasa a trecutului, se intelege
dar ca politica de azi nu poate fi decat o politica a realitatilor,
iar aceasta politica nu se poate intemeia pe intuitii sau inspi-
ratii, ci pe cifre, ca exprimand numeric realitatea. Fara cerce-
-tarea statistica a realitatii nu se poate preconiza fatal di-
rectia politicii realiste!
Recensamantul reprezint in aceasta intelegere, premisa unei
-politici de Stat, bazata pe cunoasterea realitatilor i indrumata
ca o politica a realitatilor. El vrea sa inlesneasca in forma
.abstracta generalizatoare a cifrelor cunoasterea structurii si
dinamicei intregil vieti romanesti in granitele actuale ale Sta-
-tului, spre a descoperi care sunt lipsurile, care sunt durerile, ce
-tendinte 10 fac loc, unde trebue intervenit 0 cum se poate mai
bine interveni.
In ordine economica, acest recensamant este cu atat mai ne-
zesar cu cat o actiune sistematica de dirijare a economiei natio-
male nu se poate face decat pe baza unui material documentar
amanuntit, stiind in fiecare sector de ce se dispune astzi, ce

87

www.dacoromanica.ro
nevoi sunt si ce trebue i cat se poate face. A practica economia
dirijata pe simple supozitii, echivaleaza de-a dreptul, cu a des-
organiza si a provoca o rasturnare a tuturor rosturilor.
Recensamantul va inventaria in chip amanuntit nu
numai structura i problemele demografice, ci i toate proble-
mele legate de cadrul vietii nationale. Va fi oglinda fortelor
si tendintelor, a lipsurilor i grijilor dela care se va putea pleca
in actiunea de ridicare a tarii si de consolidare a neamului.
Potrivit cerintelor moderne in functie de rosturile i reall-
ttile de Stat omul politic nu mai poate ramane un inspirat,
ci un clarvkator care fixeaza, in functie de realitati, teluri po-
lifce pe care le d pe mana tehnicienilor sa le rezolve. El cla
telul, iar specialistul gdseste mijlocul. De aceea, astazi nici nu
se poate concepe politica de Stat in care omul politic sa nu fie
dublat de tehnician.
Recensamantul 1941 serveste deopotriva omului politic pen-
tru a fixa pornind dela realitatile adanci ale tarii teluri
pentru Natiune, cat i tehnicianului Pentru a sti sa caute mij-
loacele cele mai potrivite spre a realiza telurile fixate. Este baza
de documentatie necesara actiunii de Stat, stiintei teoretice si
aplicate, cat si constiintei generale.
In aceasta perspectiva, Recensamantul general din anul acesta
castiga in importanta, at5t prin ceea ce poate reprezenta prin
rezultatele sale, cat i prin ceea ce ofera ca semnificatie in orien-
tarea viitoare a politicei romanesti.

Excelsior, an. VI (1941), nr. 16.

88

www.dacoromanica.ro
FOLOSUL RECENSAMANTULUI PENTRU
VIEATA ECONOMICA
de I. B. DEMETRESCU
A existat i poate mai exista inca, mai in toate tarile, o oare-
care team5. i neincredere fata de operatiunile necesare de date
statistice.
In economia libera, asemenea cercetari intampinau rezistenta,
deoarece ele pareau un amestec in treburile intreprinderilor i
un atac la libertatea
Dar chiar fara a fi un punct de vedere ideologic, se pre-
supunea valorificarea datelor statistice i in alte scopuri, de
exemplu a unui control fiscal sau controluri analoage, ceea ce
determinau nesinceritatea raspunsurilor cerute de interogatoriul
recensamantului.
Cu cat insa vieata economica a evoluat spre o mai pronun-
tata obladuire din partea Statului, cu gat necesitatea unor cifre
exacte asupra tuturor caracteristicilor economice ale naliunii
erau mai importante. De cand Statul trece mai departe i devine
chiar conducatorul i ordonatorul economiei natfonale, datele
statistice devin baza legiuirilor cu caracter economic i a tu-
turor masurilor administrative pentru o build indrumare i car-
muire a vietii economice.
Corolarul este deci, ca Vara date statistice cat mai complete
si exacte, nu poate sa existe nicio legiuire completa i eficace.
In trecerea pe care o face evolutia economiei noastre natio-
nale acum dela o epoca de oarecare libertate economica, la o
economie indrumata i controlata, un recensamant era absolut
necesar.
Din atentia pe care Ministerul Coordonarii i al Statului Ma-
jor Economic o da operatiunii recensamantului, din pregatirea
amanuntita a organizarii acestui recensamant se vede recunoa-
teiea 'deosebitei insemnatati pe care o are pentru conducerea
89

www.dacoromanica.ro
economiei nationale, obtinerea datelor statistice asupra popu-
latiei si vietii economice.
Plecand apoi in culegerea acestor date dela unitatile econo-
mice, familie, intreprindere, se vede ca recensamantul nu ur-
mareste o simpla aglomerare de cifre, a caror insumari pot da
loc la una sau o alta interpretare, ci vor fi cifre vii, in care
pulseazd realitati, care arata o devenire si un potential social
si economic. Din acest motiv, recensamantul, astfel cum este
conceput, 1-am putea denumi un recenslimnt dinamic.
Statul, economia nationald i tiinta economicii vor avea un
material ce va putea fi folosit in interesul natiunii. Dar in pri-
mul rand va sluji acest material direct si indirect insasi vietii
economice.
Intai indirect, deoarece la baza masurilor economice vor fi
realitatile vii ale economiei nationale. Multe erori si chiar abe-
ratii ce au fost posibile in trecut, din cauza lipsei de material
statistic exact sau neindestulator nu vor mai fi cu putinta. lata
tin mare folos deci, pentru fiecare om activ in vieata economica.
Dar si direct foloasele sunt tot atat de mari. Activitatea in-
treprinzatorului este mult usurata in fata unor date statistice
serioase in domeniul care il intereseaza. Multi din noi stim ce
greu este de a intreprinde o analiza a pietii, din lipsa de date
corespunzatoare. Astazi nici comerciantul, nici industriasul nu
isi mai pot permite sa dispuna in intreprinderile lor, fail ca sa
nu cerceteze toate datele care pot influenta mersul intreprin-
derii. Caetele de cifre statistice nu mai sunt, cum poate se mai
crede, carti bune numai pentru cercetdtori si studenti, ci nu pot
sa lipseasc de pe masa oricarui intreprinzator, constient de me-
nirea lui economica si sociald si cu simt de raspundere pentru
viitorul intreprinderii ce conduce.
Astfel fiMd, contributia vietii economice la reusita recensd-
mantului, nu mai este nevoie sa fie impusa, ci trebue sa fie
data cu toata increderea, prin cat mai exacte si sincere raspun-
suri la intrebarile puse, in folosul insusi al fiecaruia din cel
intrebat si in interesul general al economiei romanesti.
Excelsior, an. VI (1941), nr. 16

90

www.dacoromanica.ro
 IMPORTANTA ACTUALA
A RECENSAMANTULUI
de RADll COSTIN

Odat5 cu organizarea modern a Statelor, recensamantul a de-

venit o necesitate absolutd. DacA in trecutul indepArtat i incl era
nevoie de o anume numAratoare cu atat mai mult astdzi se im-
pune o inregistrare lucida i precisl a tuturor elementelor ma-
teriale care constitue civilizatia unei tari i a unui popor.
Dupd fasboiu, cand a inceput s se impuna cu din ce in ce
mai mare trie sistemul de conducere bazat pe economie, recu-
noscndu-se astfel valabilitatea normelor de ordin material i a
planurilor de tot felul, recensamantul corespunde unei nevoi fun-
damentale: fie aceea de a ti pe ce anume se poate ridica un nou
sistem economic sau financiar, fie pentru a initia anume actiuni
revendicative sau de indreptare in diferitele sectoare ale activi-
tAtii nationale.
Statistica a cApAtat in ultima jumdtate de veac si mai ales dupl
trecutul fasboiu un rol din cele mai importante. Ea constitue un
instrument din cele mai creatoare la dispozitia guvernanVilor.
Se fdcea odinioard, la noi, caz de mania statistica" a America-
nilor sau a Germanilor. Se prezentau diferitele statistici la ru-
brica curioziatilor. Eroare! "raffle civilizate au nevoe de statis-
tid, pentrud fAr ele ar insemna sa se mearga pe ghicite, in ne-
cunoscut. Ceea ce sA recunoatem nu se poate pretinde nici-
unui guverramnt oricat instinct politic ar avea el i oricat in-
tuitie a situatiilor ar dovedi.
In agriculturk in industrie, in cornert, in invAtamant, in gra-
fic, in vieata religioasa chiar, adicA atat in domeniul vietii ma-

91

www.dacoromanica.ro
teriale ca si in acela al vietii spirituale, e nevoie de date, de cifre,
care sa oglindeasca realitatea in toate aspectele ei.
Ce mare importanta, de pilda, ar avea la noi o exacta statis-
tica a uneltelor agricole, repartizarea dup proprietati, dup re-
giuni, dup numarul satelor si ogoarelor, dup nevoile agricul-
turii! Suntem o tara de plugari si conducerea are nevoie sa stie,
atunci cand hotaraste reforme mari in ce priveste felul de a lucra,
de ate tractoare e nevoie, de Cate semanatoare, treeratoare etc.
Sau, un alt exemplu: consumatia carnii si a altor produse a
fost si la noi, ca in atatea alte tail, din cauza razboiului, rationa-
lizata. De ce mare folos ar fi pentru conducere o statistica exacta
a vitelor noastre de taiere, a oilor, a pasarilor! Masurile ce s'ar
lua ar oglindi exact evolutia situatiei, am sti fail grija ce avem
de facut, la ce ne putem astepta, cat si cum trebue sa economisim.
S'ar putea da numeroase exemple care pledeaza pentru re-
censamant.
Unul insa este de o deosebita insemnatate nationala, nu numai
in sensul economic, cum au aparut cele date pana acum, ci in cel
mai pur sens politic. E vorba de situatia Romaniei, dupa ce in
cursul blestematului an 1940 ni s'a sfartecat trupul tarii, din trei
parti. Au intrat in mind straina nu numai parnant si populatie,
ci si o seama de bogatii, dintre care unele specifice si care, im-
preuna cu cele ramase neinstrainate, constituiau un tot armonic
al Statului Roman, asigurandu-i toate conditiile necesare fiin-
Orli lui normale. Aproximativ se poate sti ce am pierdut si ce
ne-a rams, pe baza unor recensaminte precedente. Dar numai
aproximativ. Pe baza acestor cunostinte aproximative conduce-
rea ;aril poate lua o serie de masuri generale, conforme cu anume
principii care se impun in mod firesc in asemenea situatii. Dar
cum se pot aplica asemenea masuri generale in spatiile mai re-
duse ale judetelor si comunelor? Acolo trebuesc date precise,
pentruca altfel aplicarea devine defectuoasa. Un ora din Mol-
dova, de pilda, aproape de Prut, este actualmente in mare criza
de alimentatie. De ce? Fiindca inainte de cunoscuta transferare
teritoriala acest oras se aproviziona din prisosul a doul judete
de peste Prut. Astazi orasul pomenit trebue s apeleze la jude-

92

www.dacoromanica.ro
tele vecine din Nordul sau din Sudul Moldovei. Acestea insa,
pe buna dreptate, se arata scrupuloase fata de propriile lor
nevoi, fiindca nu cunosc exact posibilitatile lor, capacitatea de
productie, numarul vitelor de taiere etc. Iata, asa dar, ca pe
masura ce reducem spatiul, importanta statisticii creste, fiindca
daca in mare se pot lua masuri cu aproximatie, in mic aplicarea
acestor masuri cere o absoluta exactitate in cunoasterea reali-
no.
Si apoi, importanta politica a recensamantului este deosebit de
mare cand ne gandim la eventualitatea pacii, care va trebui sa
villa si ea odata. Suntem un Stat care cuprinde Inca in granitele
lui un anume procent de minoritati, ca toate State le balcanice si
ca multe alte State europene. 0 cunoastere exacta, obiectiva a si-
thatiei noastre etnografice va usura mult sarcina celor ce vor duce
tratativele, va da un instrument precis celor ce vor trebui sa dis-
cute la masa verde. Cand se inchee o pace generala, dupa un ras-
boiu general, State le nu pot fi ciopartite la intamplare, dupa bu-
nul plac al invingatorilor sau aliatilor lor. Unui Stat trebue
sa i se dea in primul rand granite firegi, care sa cuprincla in-
treaga populatie: granitele politice sa corespunda celor etnice.
Apoi, pe langa observarea acestei conditii, fundamentale, mai
trebuesc avute in vedere si altele. In primul rand conditiile de
securitate si cele economice. De aici probleme de felul acesta:
iesire la mare, circulatia pe un mare fluviu, porturi, materii
prime, hinterland etc. Toate acestea pentru a se putea asigura
in mod armonic traiul intre popoare; altfel, si experienta ac-
tualului rasboiu ne arata ce se intampla cand se incearca sa se
lipseasca un mare popor de conditiile lui firesti, convietuirea
pasnica intre State este imposibila.
Pentru sustinerea tuturor acestora la momentul potrivit, e ne-
voie de cunoasterea exacta a situatiei, in toate domeniile. Cu atat
mai mult, repetam del niciodata nu va fi spus aceasta de-
ajuns 'Ana nu se va face dreptate, cu cat poporul roman a
fost greu lovit in cursul anului 1940, loviri pe care el nu le mai
poate ingadui, ca fiind cu totul protivnice unei normale desvol-

93

www.dacoromanica.ro
taxi a lui i, ca urmare, unei papice convietuiri in aceast parte
a continentului.
Recensamantul romanesc al anului 1941 depate deci in im-
portanta toate numaratorile facute pana acum. El are un ca-
racter istoric, fundamental, pentru prop4irea i viitoarea noastra
situatie international. SA* fim convimi de aceasta i sa raspun-
dem, deci, cum se cuvine, la cerintele lui. Ne ajutam astfel pe
toti, i pe fiecare", cum a spus Conducatorul.

Vremea, an. XIII (1941), nr. 597

94

www.dacoromanica.ro
 REVIZUIRI SI DEMASCARI
Problemele Statului nationalist si Recensdrnntul general al
Romniei din 1941
de D. I ICU

Lumea noua, care va iesi inevitabil din actualul rasboiu,

se zamisleste din prefacerea formelor de organizare a natiu-
nilor si din adaptarea realitatilor organice ale fiecarui popor
la propriile lui necesitati. Nasc astfel in fiecare tall probleme
diferite in continut si intensitate. In alt chip se infatiseaza pro-
blema sociala la noi, si in alt chip in farile industriale din Oc-
cident. Sub semnul acelorasi idei mantuitoare, general accep-
tate, natiunile isi revizuesc adanc raporturile functionale de
structura pentru a le armoniza in chipul cel mai fericit.
Desigur, am evoluat mult in Romania dela grabita opera
de civilizatie superficiala de acum o jumatate de veac, pe care
o combatea cu temeinice exemplificari, Titu Maiorescu. Dar
in foarte multe sectoare ale organismului nostru national,
forma ignoreaza fondul, fiindca forma a fost imprumutata sau
dictata de anumite conjuncturi din afara realitatilor natio-
nale. E destul sa amintim, in aceasta privinta, unul din cele
mai tragice momente ale istoriei noastre recente. Sub presiu-
nea controlului ce se exercita asupra finantelor romnesti de
catre marea finanta iudaica universala dela Paris, prin dele-
gatul ei, profesorul Charles Rist, Banca Nationala a redus mai
intaiu, apoi a suprimat cu totul portofoliul agricol. Aceasta
masura aberativa intr'o tara agricola a fost aplicata in 1928
si 1929. Peste un an s'au inregistrat rezultatele ei dezastruoase.
Economia nationala a trecut in 1930-1931 prin cumplitele
momente de groaza ale crahurilor marilor banci, dupa ce lipsa

95

www.dacoromanica.ro
de credit pentru agricultura ruinase si agricultura, si micile
banci taranesti, indepartate dela scontul Bancii Nationale prin
dispozitia d-lui Charles Rist. Daca azi, dupa zece ani, mai
avem o chestiune a portofoliului putred, asta se datoreste ma-
surilor care nesocoteau structura organica a ;aril.
Rand pe rand am avut prea multi invatatori fata de posi-
bilitatile bugetare ale Ministerului Instructiunii, prea multi
preoti fag de numarul parohiilor vacante; prea multi medici
la orase si prea putini pentru populatia rurala; prea multe
fabrici in raport cu puterea de consum a pietii interne; prea
mare productie de grau sau porumb si prea putina din alte
produse agricole utile; prea multi lucratori cu bratele si prea
putini muncitori calificati, ori specializati; si totdeauna imen-
sul numar de solicitanti de functiuni la Stat si prea putine
orientari spre indeletniciri practice productive. Sunt probleme
care dureaza, de cand lumea, fled leac. Cauza acestor fenomene
de desorganizare e in insasi conceptia politica de improvizatie
a lumii conducatoare din trecut. Oamenii nostri politici aveau
oroare de studiu, de efortul ordonat, metodic, cu scop precis.
Nu spunem Ca n'au fost si oameni de alta factura, dar in li-
nie generala munca si initiativa acestora din urma n'avea cu-
vant, sau se paraduia in lupte sterile cu ignoranta sau co-
moditatea guvernantilor.
Faptul ca dela 1912 pana la 1930 nu s'a facut niciun re-
censamant in Romania si ca pana la 1912 nu am avut nicio
lucrare de statistica general, in intelesul stiintific, e caracte-
ristic pentru conceptia empirica a paturei conducatoare dela
noi. Chiar recensamantul din 1930, care pune temeliile unei
tehnice romanesti, in linia acestor cercetari, nu s'a realizat fara
dramatice lupte cu neintelegerea si desinteresul factorilor ho-
taritori in Stat. Au lost ministri, care au mers pana la a inter-
zice organelor in subordinele lor sa dea concurs recensaman-
tului. Au fost altii, care confundand ancheta de birou cu func-
tia unui oficiu de statistica generala s'au opus sa se intincla
cercetarea recensamantului in domeniile de competinta depar-
tamentului lor. In sfarsit, dup ce lucrarea s'a facut si a reusit,
aproape n'a fost guvern in decurs de zece ani care sa fi inteles

96

www.dacoromanica.ro
pe deplin, ca valoarea unui recensamant general st in trans-
formarea rapida a datelor lui in cifre statistice publicate la
timp, adica in perioada cat ele pot servi util unei orientari
stiintifice. Fondurile s'au afectat in acest scop cu parcimonie
totdeauna prea tarziu, asa c recensamantul din 1930 a dat
mai mult o lucrare de arhiva decat o lucare de uz curent i ime-
cliat. Totusi, cand asta vara ne-au surprins evenimentele tra-
gice care ne-au despartit de aproape o treime din teritoriul na-
tional, singura sursa de informatie sigura, irefutabili, pentru
evaluarea pierderii in oameni i bunuri a fost in materialul sta-
tistic, publicat dupa recensamantul general din 1930.
Ori, pentru organizatia unui Stat modern, indicele statistic,
activ in toate sensurile, este insasi garantia perfectiunii. Lu-
crul acesta nu s'a inteles in trecut; acum e inteles, si nu e prea
tarziu pentru a da roade. In expunerea de motive, care inso-
teste decretul-lege pentru efectuarea recensamntului general
al Romaniei din 1941, d-1 N. Dragomir, ministrul Coordonarii
si al Statului Major Economic, conditioneaza opera de recla-
dire a Statului de aportul documentar al acestei vaste cerce-
tari de inventar national. E un mare principiu castigat pen-
tru statornicirea cadrelor unei politice de Stat in spirit stiin-
tific.
Pentru politica de populatie; cu indoitul aspect politic si so-
cial, intrebarile recensamantului general din 1941 colecteaza
date de cea mai vie actualitate. E destul sa ne gandim la pro-
blema schimbului de populatie, care va fi una din cele mai
insemnate chestiuni pe ordinea de zi a viitoarei conferinte de
pace, pentru a aprecia just nevoia de a ne pregati din vreme,
cu toate armele adevarului si ale realitatilor noastre. Nadej-
dile ce purtam in tainiteIe cele mai ferite ale inimilor noastre
romanesti Ii vor afla indreptatirea prin noi.
Chemarea Vremii, an. XIV (1941), rm. 41

7 97

www.dacoromanica.ro
CUM TREBUE INTELES RECENSAMANTUL
GENERAL 1941
de $TEFAN MARINESCU

Anul care s'a dus ne-a rasluit hotarele si ne-a rasturnat ase-
zarile, lasand pentru o ail* sgura disperarii in multe caminuri
zomanesti instrainate. A fost o rascolire de taifun in care multe
peisagii si-au schimbat aspectul, suportand pustiirea ravagiilor
unei nedreptati pe care neamul a suportat-o greu, neclintindu-si
unitatea care i-a constituit de veacuri aria in ceasurile de mari
isbelisti.
Fara sa ne pierdem increderea in calitatile natiei, am por-
nit pe drumul refacerilor, cu speranta intr'un viitor reparator.
Recensamantul general pe care Statul 1-a hotarit pentru anul
acesta si a carui efectuare a fost rostita pentru ziva de 6
Aprilie depaseste cadrul statistic in care se inventariaza tot
ce are Tara, pentruca nu din dorinta simpla de-a cunoaste o
serie de cifre porneste, ci din imperioasa necesitate a timpului,
de-a sti in momentul acesta greu, pe ce ne bizuim, care ne
stint puterile, care ne sunt bogatiile si care ne sunt datoriile
pentru cei aflati in suferinta.
Nu putem cladi pe incertitudine si vanzoleal, nu ne putem
aseza proiectele de viitor pe un fundament subred, pentruca am
comite o greseala de neiertat.
Trebue sa ne cunoastem bine si pentru aceasta tot ce decla-
ram trebue sa fie exact.
Indiferenta multora fata, de aceasta mare opera care se in-
faptueste prin recensamant, este destul de condamnabila. Cei
care o mentin acum cand toate explicatiile s'au dat pe larg
si cand scopul real al numaratoarei a fost talmacit pentru toate

99

www.dacoromanica.ro
mintile nu sunt decat intarziatii unor sisteme, intelegand
sa persiste intr'o neghioaba incapatanare care-i caracterizeazi.
Adevarurile statisticilor sunt singurele adevaruri limpezi.
Ele exclud posibilitatile de interpretare i aseaza problemele
cele mai grave, in fata nepartinitoarelor realitati ale cifrelor.
Ne numaram intr'un ceas de grea cumpana. Inventariem
intreg avutul nostril, care impreuna cu avutul Tarii, ne asi-
gura tuturor linistea i prosperitatea.
Operatia e fireasca, acum cand in linistea furtunii trecute,
avem tabloul impresionant al atator invalrnaseli.
Recensamantul general in ale carui amanuntite rubrici vom
contura peisajul Romaniei puternice de maine, cere tuturor sin-
ceritatea i contributia wail la completarea unor simple for-
mulare pe care le prezinta recensorii.
Nu e vorba de nicio sicana si de nicio impovrare a celor
care-si declara avutul, proprietatile, bunurile.
Sa stim cati suntem si ce avem! Asta e tot!...
Cu cat cifrele vor oglindi mai clar adevarul, cu atat vom pu-
lea considera mai bine implinit scopul acestei mari lucrari de
interes national, pentru a carei realizare, Statul face un mare
sacrificiu.

Viata, an. I (1M), nr. 4

100

www.dacoromanica.ro
 RECENSAMANTUL DIN 1941
de OBSERVATOR

Problema recensamantului anuntat pentru anul 1941 prezinta

o importanta dintre cele mai mari, dat fiind noua configura-
tie geografica a tarii, in urma evenimentelor dn ultmele luni,
c5nd mare parte din populatia etnica a ramas in afara grani-
telor hotarite de vicisitudinele istoriei. De aceea, socotim ca ini-
tiativa Ministerului Coordonarii Nationale infatiseaza mult
mai mult cleat o simpla verificare a elementului romanesc si a
minoritatilor convietuitoare, deoarece in actuala conjuctura,
cand mase compacte de Romani au limas desmembrati, altele
deplasindu-se spre interiorul Vara, fluxul i refluxul acesta con-
tinuand Inca, se cerea o fidela icoana a acestei convarsitoare
probleme.
Faptul acesta ne-a determinat in prealabil sa facem o scurta
recapitulare a recensamantului din 1930, ultimul in cei din urrna
zece ani, pentru ca cititorii Observatorului sa-si poata crea o mai
;Nina imagine pentru paralelele i concluziile ce se vor trage cand
recensamantul va fi incheiat i realitatea se va cunoaste.
La 29 Decemvrie 1930, Romania avea o populatie de
13.057.028, repartizata astfel dupa neam:

Romani 12.981.324 71,9/a

Maghiari 1.425.507 7,90/o
Germani 795.429 4 Wo
Ruqi 409.150 2,30/0
Evrei 728.115 4,0/o
treraineni 582.115 3,20/0
Sirbi 51.062 0.3/o
Bulgari 366.384 2,00/,
Moved 51.842 0,30/0

101

www.dacoromanica.ro
 In urma arbitrajului dela Viena, Ungariei i-a revenit o popu-
latie de 2.459.521 locuitori, clasificata astfel:

Maghiari 929.085
Romani 1.225.943
Germani 63.780
Evrei 159.405
Alte neamuri 101.310

Cu desmembrarea Basarabiei am pierdut 2.864.402 locuitori,

intre care:

Itemttni 1.610.757
Alte neamuri 1.253.645

lar in cele doua judete, Caliacra si Durostor, cedate Bulgariei,

populatia care s'a desfacut de restul %ark este de 378.344, clasi-
ficat astfel:

Romani 77.728
Alte neamuri 300.616

La fel, in judetele Cernauti, Storojinet i Radauti (cAteva

sate) alaturate Basarabiei, locuitorii se ridica la un total de
476.088, dintre care:

Poloni 48.310 0,8%

Hutani 12.456 0,0%
Ruqi 154.772 0,9%

Restul minoritatilor care nu figureaza in aceasta statistica,

deoarece numarul lor extrem de redus nu poate preocupa o pro-
blema de recensamant, a fost omis de buna voie.
Aa dar, examinnd retrospectiv, in afara de Slovaci, Greci,
Albanezi, Gagauti, Tigani, Armeni i Hutani, inteun total de
479.308, dimpreuna cu Polonezii, SArbii, Tatarii i Evreii, o po-
pulatie de 1.004.400, puterea minoritara, cu veleitati ngionale
mai ample, se reducea in 1930 la minoritatea maghiara, germana,

102

www.dacoromanica.ro
Tuteana, rusa i bulgara, reprezentand in total o populatie de
3.528.577.
Dar, in afara de chestiunea pur recensuala, problema care se
_mai punea atunci si care va trebui sa fie un punct primordial
in recensamantul anului 1941, era problema Romanilor aflat:
-dincolo de hotarele -Orli si care trebuiau evidentiati, cu atat
.mai mult astazi, cu cat datoria noastra de capetenie este sa ne
fie gandul i preocuparile indreptate catre ei.
0 situatie reald a Romanilor de peste hotare, cuprins intr'o
statistica oficiald, nu s'a putut intocmi, deoarece publicatiile
tarilor cu populatie romana au dat cifre care nu sunt deloc in
concordanta cu diferiti autori stralni, preocupati de aceasta pro-
blema. Nu vom comenta aceste opinii, marginindu-ne a insemna
ceea ce s'a comunicat sub forma oficiala, adaugand i parerile
suscitatilor autori, pentru ca cititorul sa confrunte si sa traga
concluziile de rigoare.
Romani
Grecki: dup.& statistiea din 1928 19.707
dup.& dr. Otto Junghaus in National Minorities in. Europe
The Actual Situation". pag. 64 200.000

-Jugoslavia: dup 5. un comunicat ofieial 350.000

dup5. Atilio Tamaro In La Lotta delle razze nell'Europa
Danubiana, pag. 221 phn'a la 223 500.000

Bulgaria: dup diverse date ale specialistior 150.000

dup5, revista Timocul 200.000

Albania: dup statistic.a oficialEt 30.000

chip& dr. 0. Junghans, op. cit. pag. 64 55.000

Ungaria: (hp& eomunicarea Institutului de Statisticii Maghiar

din 1936 15.000
dup deputatul ungur V. Kna ller intr'o comunieare din
Parlamentul Maghiar 50.000

Vehoslovacia: dup5. statistica oficial 15.000

dup.& E. A. Monfosca In Le minoranze nazionale content-
plati dagli atti internazionali, volumul II, pag. 40 53.516

1 03

www.dacoromanica.ro
 U. E. S. S. : aupa diverqi autori . 600.000-1.000.000
Romani 136.184
Alte neamuri 339.904

Iata deci, ca numarul Romani lor de peste hotare a crescut

In ultimele luni cu 3.050.612, exceptand bineinteles refugiaIii,
care dupa cum am amintit mai sus, sunt departe de a constitui
0 cifra corespunzatoare macar sfertului celor ramasi in afara
granitelor. Lucrul acesta, de altfel, se va dovedi in curand, re-
censamntul fiind o torta si indreptar in valmasagul popu-
latiei Romaniei, sfarsitul luminand si fixAnd just si clar adeva-
rata situatie demografica a ;aril si o cat mai apropiata de reali-
tate statistica a Romanilor de dincolo de hotare.
Inltarea, an. 1 (1941), nr. 41

104

www.dacoromanica.ro
IMPORTANTA RECENSAMINTELOR
IN CADRUL ECONOMIEI DE RASBOIU
de ION IVANESCU

Daca intr'o economie de pace operatiunile de recensamnt in

toate sectoarele de activitate prezinta o deosebita importanta,
deoarece ofera o oglinda fidela a factorului uman i a diver0lor
factori de productiune, inteo economie de rasboiu, cunoaterea
structurii populatiunii pe varste i profesiuni 0 a mijloacelor
de ordin economic i financiar, sunt elemente pe care se sprijina
intregul plan prin care poate fi pus pe picior de rasboiu o eco-
nomie nationala. Inventarierea tuturor elementelor care lucreaza
in campul economic face posibila schitarea planului economiei
de rasboiu.
Alaturi de statistica populatiei i cea economica, care in ca-
drul unei economii de rasboiu au menirea de a masura
exprima cantitativ in mod continuu activitatea economica de
productiune i organizare a stocurilor, precum i consumul, nu-
maratorile sau recensamintele ofera un prilej de verificare a
datelor statistice culese permanent.
In Germania, in timpul rasboiului mondial, s'au executat ui-
matoarele operatiuni de recensamnt:
i. Recensamntul populatiei.
2. Recensamntul stocului de animale.
3. Recensamntul suprafetelor cultivate i evaluarea recol-
telor.
4. Recensamntul locuintelor din orae i sate.
Prin executarea acestor recensminte, conducatorii Germa-
niei imperialiste au cunoscut in amanuntime realitatile econo-
mice de atunci i pe baza experientei trecutului, Germania na-

105

www.dacoromanica.ro
t;onal-socialista a putut sa-i organizeze din vreme economia
de rasboiu, astfel Ca la izbucnirea actualului conflict intregul
mecanism economic a functionat perfect, conducand la succe-
scle fulgertoare militare ce s'au inregistrat.
Recensamantul ce se va executa la noi inglobeaza pe langa
numaratoarea populatiei i pe cea a bunurilor agricole, ca i a
intreprinderilor de toate categoriile i a locuintelor.
In cadrul numaratorii populatiei, trebue sa relevam preocu-
parea Institutului Central de Statistica de a prezenta o situatie
exacta a populatiunii evacuate, atat sub raportul numeric cat
i profesional, care va pune problema presiunii demografice
intr'o lumina noua, in urma cedarilor teritoriale.
Numaratoarea separata a Evreilor va fi un prilej de verifi-
care a pericolului semit la noi.
Daca numaratoarea populatiei, mai ales sub aspectul profe-
sional este de o netgaduita importanta pentru organizarea eco-
nomiei de rasboiu, numaratoarea proprietatilor agricole, a in-
ventarului de care dispun, precum i a stocurilor de cereale,
constituie elemente cari 'Ana azi au lipsit conducatorilor po-
liticii economice.
Recensamantul agricol formeaza un vechiu deziderat al des-
tofnicilor conducatori ai lnstitutului Central de Statistica.
Nu se poate vorbi in Romania de o dirijare economica i cu
atat mai putin de o organizare economica in vederea rasboiului,
fail a se cunoate realitatile agricole care formeaza baza eco-
nomiei romanqti. Nu se poate intocmi un plan de productiune
i nu se poate vorbi cu competinta de modernizarea agriculturii,
daca nu se cunoate ce exista. Lacunele statisticii agricole pe
care le simtim cu totii se vor desvalui mai mult cu ocazia re-
censmantului. $i se va vedea in ce masura se poate conta pe
izvorul productiv de bunuri pe care-I formeaza agricultura in
cazul unlit eventual conflict. Numaratoarea proprietatilor agri-
cole i clasificarea acestora in: mici, mijlocii i mari, va infatia
schimbarile structurale ale proprietatii dela reforma agrara Vara
azi. Abia dupa publicarea datelor recensamantului, pe care o
dorim a fi cat mai grabnica, se vor putea lua masuri conforme
cu realitatea pentru prop4irea agriculturii romaneti.

'106

www.dacoromanica.ro
 Recensanfantul intreprinderilor i compararea datelor cu cele
ale recensamntului din 1930, ne va indica progresul realizat in
10 ani in sectorul industrial si comercial.
Mai ales dupa sacrificiile teritoriale ce ne-au fost impuse,
este interesant a stabili cifric situatia industriei si a comertului.
Din datele culese se vor putea trage concluziuni de cea mai mare
importanta pentru economia de rasboiu, cu privire la poten-
tialul industrial, stocul de materii prime si stocul de fabricate.
Recensamantul cladirilor ne va da o imagine a problemei lo-
cuintelor, care s'a agravat mai mult in urma recentului cutremur.
Recensamntul actual, cu toate aspectele sale: demografic,
agricol, industrial, comercial, serveste la alcatuirea unui plan
economic de rasboiu, bazat pe realitati. Se vor putea vedea ade-
varatele lipsuri in sectoarele de activitate economica i deficien-
tele in organizarea unor ramuri de statistica economica, unde
se lucreaza uneori cu cifre fabricate" in birouri. In special re-
censanfantul agricol va ajuta la verificarea unor formule care
circula in presa, documentate insa cu putine date.
Pregatirea speciala a personalului ce va lucra pe teren i in-
tocmirea metodica, amanuntita i clara, a formularelor, sunt
garantii pentru seriozitatea cu care se va executa recensamantul.
Succesele fulgeratoare obtinute de Germania in operatiunile
militare duse pana in prezent, se datoresc intr'o larga niasura
organizatiunii economice perfecte, obtinuta pe baza unei sta-
tistici care face posibila cunoasterea tuturor elementelor. Desi
in plin rasboiu, Germania a executat recensamantul populatiei,
apoi recensaminte agricole i industriale, deoarece s'a recunoscut
Ca masina de rasboiu nu functioneaza normal dad nu se pot
determina cantitativ la anumite intervale fortele economice.
Hotarirea luata la noi de a se executa recensamntul, cu toate
cheltuielile mari ce necesita, invedereaza spiritul clarvazator al
Conducatorului Statului care voieste sa organizeze o adevrati
economie de rasboiu, spre a ne feri de orice surprize.

Excelsior, an- VI (1941), nr. 16

107

www.dacoromanica.ro
IMPORTANTA RECENSAMANTULUI
PENTRU MUNICIPIUL BRASOV
de C. SASSU

Importanta exceptionala a recensamantului pentru munici-

piul nostru este evidenta, dad ne dam seama de consecintele
imediate si nemijlocite pe care dureroasele evenimente externe
din anul trecut le-au avut pentru el mai mult ca pentru oricare
alt ora al tarii. Din fericire, chiar dad posibilittile sale de
desvoltare au fost mult restranse prin fixarea noilor hotare, ele
totusi n'au putut fi compromise, pentruca legaturile sale nestan-
jenite cu tinuturile de peste Carpati, dela Gurile Dunarii si Ma-
rea Neagra, care au conditionat in trecut si conditioneaza si
astazi existenta si desvoltarea sa, s'au mentinut.
Recensamantul care a avut loc acum zece ani a confirmat ex-
traordinarul avant pe care orasul nostru 1-a luat in urma intre-
girii tarii prin unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat al
Romaniei. Cresterea vertiginoasa a numarului populatiei in
primele doua decenii care au urmat rasboiului trecut in ciuda
tuturor greutatilor si piedicilor unei epoci de repetate crize
econornice si sociale pe intregul continent, nu este decat
un simptom. dar poate cal mai concludent, al acestui necon-
testat progres. Spre exemplificare lasam ca sa vorbeasca
cateva cifre: in anul 1787 Brasovul avea 18.118 locuitori, in
1839, 22.886, in 1869, 27.889, in 1880, 29.584, in 1900, conform
recensamantului oficial maghiar, 34.511, iar in 1910, deabia
41.056, pentru a se ridica deodata, dupa epoca de stagnare si
chiar de regres din timpul rasboiului mondial, in anul 1930,
la 59.232 locuitori. Comparand cifrele, rezulta deci ca in cei

109

www.dacoromanica.ro
123 de ani inainte de era stapanirei romnesti, intre 1878-191o,
populatia orasului a sporit numai cu 22.938 suflete, fata de
18.176, cat a crescut in cele doua decenii urmatoare inainte de
1930. Iar daca luam in considerare si ultimii ani, cand orasul
nostru a luat cea mai mare desvoltare, atunci disproportia este
si mai accentuata, caci, dupa datele biroului central de popu-
latie, la io lulie 1940, Brasovul avea 91.100 locuitori.
Oricat de surprinzatoare si chiar de neverosimila ar parea, la
prima vedere, aceasta inflorire neasteptatd, ea este totui fi-
reasca, pentruca nu se datoreste unor eauze incidentale, el re-
prezinta numai o revenire, dupa intreruperea unei epoci de
opreliste nenaturala de dragul unei construe-0i statale artificiale
si a unei ideologii nationale in contradictie cu realitatile exis-
tente, la rostul inradacinat pe care acest oras I-a avut dela in-
temeerea sa, anume de a fi, prin insasi asezarea sa geografica,
centrul vietii economice al unei bine conturate unitati geopoli-
tice, pe care o constitue spatiul earpato-dunarean, intre Tisa,
gurile Dunarii si Marea Neagra.
Intrunirea, in anul 1918, a tinuturilor ce se completeaza re-
ciproc, a podisului ardelean cu regiunile invecinate si fertile
dela Sud de Carpati, n'au facut cleat sa redea Brasovului con-
ditiuniIe naturale de vieata pe care i le rapise barierele vamaIe
ridicate de Statul Maghiar, dealungul muntilor Carpati, in a
doua jumatate a veacului trecut. Caci daca comparam cu oare-
care atentie numarul locuitorilor la diferite epoci, putem usor
constata ea, intre anii 1787-1880, adica atunci cand nenorocitul
rasboiu vamal pornit de Ungaria intre Sasi si Romani, care da-
duse Brasovului odinioara marire si bun stare, a trebuit sa se
continue in alte parti. Caci in orasul nostru, aceasta traditie nu
s'a mai putut continua pe fagasul marilor realizari constructive,
din cauza interventiei neintelegatoare a unor factori straini.
Parsirea unei traditii multiseculare, ineeputa inca din epoca
colonizarii, din vremea asezarii temporare a cavalerilor Teu-
toni in Tara Barsei, alungati de regele Ungariei, tocmai pen-
trued nu respectasera hotarele stapanirii sale si trecusera muntii,
continuand, apoi, Vara intrerupere, dupa cum marturisesc ne-

110

www.dacoromanica.ro
numaratele privilegii vamale ale atkor Domni Romani, spre
a culmina in alianta politica a Brasovenilor, sub Mihai Weiss,
cel mai mare jude al orasului din trecut, cu Voevozii Tarii Ro-
minesti, Radu Serban i Radu Mihnea, a lasat dupa cum era
firesc, in sufletele celor rdmasi pe loc, un mare gol, care le-a
frnt un fundamental resort sufletesc. Constrnsi sa-si insu-
easca ritmul minor al vietii provinciale, n'au mai avut nici
avntul inaintasilor, nici intelegerea pentru vestigiile glorioase
din trecut. Astfel Ca, fard s-si dea seama au confirmat prin-
tr'un semn exterior decaderea de fapt a orasului, drmand ves-
titele ziduri de aparare cu porti monumentale i bastioanele
breslelor, ce facusera odata faima Brasovului i simbolizau Inca
rolul sau maret si universal, in serviciul comunitatii europene
si al civilizatiei crestine.
Si pe acestea, stapanirea romaneasca din ultimele doua dece-
nii le-a refacut in rostul lor functional, prin numeroasele intre-
prinderi in care a revenit ritmul intens al vietii de odinioard.
Astazi insa, and prin stramutarea hotarelor in nemijlocita
sa vecinatate, Brasovul a ajuns iarasi intr'un impas, e necesar
s compensam printeo hotarire mai constienta, cunoasterea mai
intemeiata i o organizare mai corespunzatoare rosturilor sale
firesti, greutatile pe care fixarea nenaturala a graniteldr le-a
pus in calea desvoltarii firesti a orasului nostru. Cum recensa-
mntul din acest an, prin amploarea i complexitatea sa, urma-
reste tocmai sa ne dea aceasta cunoastere mai aprofundata a
realitatilor, este datoria oricarui cetatean, fr deosebire de
nationalitate, ce se simte legat sufleteste de destinul orasului,
s usureze aceasta mare opera intru salvgardarea bunului nos-
tru comun.

Gazeta TrantiIvaniei, an. CIV (Mt), nr. 20

111

www.dacoromanica.ro
 PERSPECTIVELE RECENSAMANTULUI
DIN 1941
de NICOLAE MARIN DUNARE

Rostul Recensamantului General este de a inscrie intreaga

populatie a unei tari, culegand asupra ei informatiuni cat mai
reduse ca numar si cat mai simple din punct de vedere calitativ,
intrebuintandu-se o metoda unitara de inregistrare simultana si
urmarind exclusiv scopul de inregistrare statistica... necesara
precizarii liniei de politica generala a Statului" (dr. Sabin Ma-
nuila). Despre originele, rosturile si intreaga Problematica a re-
censamntului s'ar putea scrie carti, si cu siguranta ea, nu prea
tarziu, literatura sociala romaneasca va inregistra un reviriment
simtitor pe acest taram.
Dar Ora atunci Recensamantul General din 1941 bate la usa,
-iar noi nu vrem sa treaca unul din cele mai importante acte din
vieata noastra sociala si statal menit sa determine cunoasterea
realitatii sociale si recunoasterea dreptatii istorico-economice ro-
manesti. Cu atat mai mult, cu cat recensamantul din anul acesta
este asteptat ca un punct esential de plecare al reformelor so-
ciale si statale inexorabile, si pe care conducerea statala le-a se-
sizat. Pentruca noi de asta am dus lipsa: nu s'a putut duce o po-
litica sociala eficace in Romania pentru ca nu se cunostea in de-
ajuns structura sociala a populatiei.
Recensamantul General din 1941 va fi, in gall de consfin-
tirea unei experiente si a unei tehnici romanesti, si o categorica
dublare a omului politic cu tehnicianul. Inainte de a cerceta in
adancime structura sociala a Romaniei, efectuandu-se la noi
pentru prima oara un recensamant agricol amanuntit, inainte de
a insemna o exacta si larga cunoastere a fortelor economice, a
bogatiei agricole si industriale, a capacitatii tehnice, a izvoare-

8 113

www.dacoromanica.ro
lor de putere si prop4re sociala, conexat si de datele recensA-
mantului din 1930, va fi deschizAtorul unei mari ere in vieata
social romaneasca. Pentruca. lAmurindu-se structura social a
tArii, conducerea Statului va fi in masura sa realizeze o politicl
sociala impaciuitoare, care sA satisfaca deopotrivA toate clasele
sociale, si in special pe acelea care s'ar considera vitregite sau
aservite.
Dar problema noastra sociali, in urma catorva investigatii
(Seminarul de Sociologie, Bucuresti, Institutul Social Roman,
Institutul de Cercetari Sociale, Institutul de 8tiinte Sociale), s'a
observat ca fiind tnult mai complexA, iar rezolvirea ei presupune
curaj si pricepere.
Pentru a ne face o idee, cat de sumara, asupra problemei so-
dale romanesti si ca o consecint a rolului covarsitor pe care-1
va avea in luminarea ei un recensamant de talia celui din anti!'
acesta, pregAtit in amanuntime si dotat cu tehnicieni, statisti-
cieni si sociologi de mana intai, vom presAra notele de fata cu
cateva exemplificari.
In ultima vreme s'a acordat foarte mare atentie studiilor pri-
vitoare la miscarea populatiei. In majoritatea tarilor, dintre
care in cele din Europa, America si Australia, s'a inregistrat,
dupA rAsboiu o scadere considerabilA a excedentului natural de
populatie, datorit mai ales, scaderii tot mai accentuate a numa-
rului nasterilor.
Incat un prim invatAmant pe care-I tragem, de pe urma re-
censamintelor si studiilor sociale si statistice, este: necesitatea
unei organizAri bune, naturale, a vietii economice si statale.
Dar dad se poate totusi vorbi la noi de o suprapopulare si nu
numai la noi ci in toata Europa rasariteana (U. R. S. S., Statele-
Baltice, Po Ionia, Romania, Iugoslavia) este suprapopularea agri-
cola, care devine tot mai accentuata,si care ar putea sa provoace-
schimbari radicale in structura unora dintre aceste State.
In ce priveste tam noastrA, statistica din 1930 aratA cA irt
timp ce in mediul urban avem doar 3.632.178 locuitori, adicA.
20,1%, in mediuI rural cifra este extrem de impresionanta,.
14.420.718 locuitori, adicA 79,9!o. Avem prea multi tArani.

114

www.dacoromanica.ro
 Ca aceasta afirmatie nu este un joc de cuvinte, ne convingem
daca reproducem din Breviarul Statistic al Ramtiniei (vol. I
1938, pag. 156), cateva date furnisate de Institutul International
de Agrieultura dela Roma, din care se poate observa densitatea
populatiei pe km2 de teren cultivat in diferite tari, in compa
ratie cu densitatea generala pe km2.
Iata care este situatia: Austria 80,20 locuitori pe km2 si 44,91
agricultori pe km2 de teren cultivat, Bulgaria 57,60 loc. pe km2
si 89,62 agricultori pe km2 de teren cultivat, Germania 138,30
loc. pe km2 si 47,63 agricultori pe km2 teren cultivat, Po Ionia
80,20 loc. pe km2 si 65,66 agricultori pe km2 teren cultivat, Ro-
mania 61,1 o loc. pe km2 si 81,59 loc. pe km2 de teren culti-
vat etc.
Din aceasta enumerare numai, reese ca Bulgaria si Romania
au cei mai multi locuitori pe km2 de teren cultivat. Daca mai
socotim i faptul important ea la noi se face o agrieultura in
majoritatea cazurilor rudimentara, lucrurile se prezinta mult
inferior in comparatie cu starile de fapt din celelalte State eu-
ropene. Este interesant cazul Germaniei care in acest punct de
vedere se prezinta infinit mai bine ca Romania.
0 cat de sumara observare a situatiei tarii noastre, justified
necesitatea inexorabila a unui spatiu mai larg pentru normala
convietuire a poporului roman.
$i Inca daca cereetarn cu luare aminte elementele caracte-
ristice ale statisticei agricole din 1930, ne convingem si mai
mult ea procentul de 79,9% locuitori in mediul rural este uluitor.
In primul rand categoria de gospodarii rurale care detine
Odd la un hectar si care forma in 1930 un procent de i8,6%
pe tara trebue sa fie consideratd ca alcatuind categoria mun-
citorilor cu ziva fara pamant.
Pentruca numai cu pamant nu se poate numi o familie cu
4-8 membri si care detine eel mult un hectar. Apoi, categoria
intre unu pana la trei hectare, care cuprinde un procent de
33,5%, -jails nu poate fi considerata altfel decat tot o clasa so-
ciala decazuta, din punct de vedere economic, formand ceea ce
se poate numi categoria gospodariilor pitice. Abia cu grupa

115

www.dacoromanica.ro
intre 3-5 hectare, problema inregistreaza o oarecare impl-
ciuire cu soarta, fail a putea alcatui o solUtie de stingere a
framantarilor i desbinarilor sociale. Procentul reprezinta 22,9%.
Incat, gospodariile agricole cu pana la 5 hectare, prin pro-
centul lor ingrijorator de 75% nu constituesc de fel un motiv
de liniste i impacare pentru conducatorii neamului, dovad c
s'au sesizat.
Opinam rasturnarea raportului in sensul ca structura sociala
agricola dela noi sa se prezinte cu un procent de 75% pentru
exploatarile agricole de 5-15 hectare, reforma care sa fie insot:ta
imediat de o inzestrare, individual sau in obstii satesti, cu toate
elementele industriale inexorabile unei agriculturi avansate, inre-
gistirandu-se in acest chip o revolutie morala i materiala. Aceast
masura insotita de o industrializare a agriculturii, intr'un ritm
necunoscut 'Dana acum la noi, suntem siguri, va fi generatoarea
unui echilibru social si a unei regenerari economice, punctele de
plecare ale instaurarii pentru un timp apreciabil, a echilibrului
social si statal i pentru o crestere pe toate planurile. Este destul
sa ne gandim la rolul reformei agrare de dupa rasboiu care a
linitit pentru un timp oarecare tumultul rural.
Ne vom permite sa mai amintim fugitiv, trei probleme: pro-
blema femeii in noua evolutie social, analfabetismul si mor-
talitatea infantila.
Dupa cum natalitatea diferentiala a claselor sociale poate
pricinui la un moment dat, dezechilibrul unui organism social,
tot astfel i natalitatea diferentiala pe sexe poate conditiona
forme si fenomene, a caror importanta nu trebue s'o subestimam.
Repartizarea pe sexe a populatiei dupa recensamantul 1930
se prezinta in chipul urmator: 8.870.778 barbati, adica un pro-
cent de 49,1% si 9.162.118 femei, sau 50,9%. Cu alte cuvinte
era la 1930 un surplus de 311.340 femei.
In afara de Canada, State le Unite, Japonia si Bulgaria la care
calculele statistice au dovedit un procent superior lui 50% pen-
tru barbati, incolo tan ca Olanda, 0,7% (barbati), Grecia
(49,6%), Belgia (49,5%), lugoslavia (49,5%), Romania
(49,1%), Germania (48,5%), Franta (48,3%), Anglia (47,9%),

116

www.dacoromanica.ro
U.R.S.S. (47,5%) etc., toate (desi calculele sunt facute disparat,
intre 1928 si 1931, totusi rationamentul rdmane in picioare), s'au
resimtit de acest proces social post-belic.
Procesul de transformare al vietii sociale capata de aici atatea
forme, incat in loc de enumerarea lor, pentru moment, invitdm
pe cititori s faca o comparatie, din acest punct de vedere, intre
vieata sociala dinainte si de dupd rasboiu.
Dat fiind experienta acumulata cu prilejul recensamantului din
1930, cel din anul acesta va insemna un vadit progres, atat pi-in
tehnica, personal uman specializat, prin corectarea unor notiuni
intrebuintate in recensamant, cum este de pilda originea etnica,
asupra metodologiei cdreia s'au adus, pentru recensdmantul din
1930, o seama de critici (V. Al. Nemes, Critique de la methode
de definition etnique dans le recensement roumain, Bucarest,
1940), cat si prin completarea, intregirea si adancirea proble-
melor rezultate de pe urma prelucrarii datelor statistice ale re-
censamantului, prin canwaniile monografice care se vor efectua
in diferite regiuni specifice.
Asigurandu-se mijloacele necesare pentru buna indeplinire a
recensamantului si prelucrarea rapidd a rezultatelor lui, se va
asigura informatia necesara pentru o politica sociala eficace.
Recensamantul din 1941 va avea de dovedit pentru totdeauna
rostul stiintelor sociale pentru o mai buna oranduire sociala i
statala, dupa cum evenimentele din vara anului trecut ne vor
mustra mereu pentru neglijarea stiintelor sociale (geopolitica
etc.), in practica noastra diplomatic.
Familia, an. LXXVI (1941), nr. 2-3

117

www.dacoromanica.ro
 ALTE PERSPECTIVE ALE
RECENSAMANTULUI
de C. SASSll

Recensamantul, clack' va fi bine folosit, intre multe alte urmari

fericite, va readuce in problema capitall a evolutiei noastre na-
-tionale, problema agrara, ce se confunda in intelesul ei larg cu
aproape insasi desvoltarea poporului roman, in centrul preocu-
iarilor noastre, spre a o face din nou obiectul unor cercetari in-
temeiate pe realitati, din care sa se poata deduce solutii rodnice.
Aceasta problema a retinut, inainte de rasboiu, neincetat aten-
tia publicului romanesc, fiind adesea chiar i cauza unui pesi-
mism dezolant. Dupa rasboiu insa, odata cu infaptuirea reformei
agrare, n'a mai fost tratata deck ca un motiv de declamatii re-
torice, deoarece ne-am leganat in iluzia c, prin actul reformei,
-problema a disparut, parca fenomenul ar fi incetat sa existe.
lar aceasta iluzie era cu atat mai neintemeiata, cu cat reforma
agrara nu incheia decat o perioada a unei probleme vesnic ac-
tuala, mai ales pentru noi, iinde aranimea constitue inca te-
melia vietii noastre nationale si de Stat.
Originele problemei agrare se confunda cu insasi inceputurile
vietii istorice si ale proprietatii. Chestiunea agrara a constituit
-substratul evolutiei istorice generale pana in preajma zilelor
noastre, pana in epoca de predominare hotaritoare a factorului
urban prin capital si industrie, in vieata multor tali din era libe-
ralismului politic si economic, a miscarii proletare i socialiste,
de nuanta marxista, consecinta fireasca a celei dintai. In antichi-
late aceasta problema a conditionat chiar ritmul evolutiv al in-
tregii epoci, forma Statelor, ridicarea i decaderea succesiva a

119

www.dacoromanica.ro
popoarelor si imperiilor, fiind una din cauzele principale ale pra-
busirii acestei lumi. In evul mediu a dobandit, poate, o insemni-
tate si mai mare, fenomenul agrar fiind factorul hotaritor care
a imprimat intregii perioade stilul sau de vieata, toata ierarhia
legaturior feudale nefiind decat expresiunea politica si militari
a unor comunitati de productie, in mare masura autarhice, ale
unei economii naturale cu caracter agrar. Din aceasta cauza,
acest ev a si aparut lumii individualiste din secolul trecut ca un
regres, pentrucd se baza pe comunitati de munca obligatorie, lo-
turile taranesti facand parte din proprietatea stapanului feudal,
posesiunea lor fiind legata de servituti de munca ce reprezknta
cote, parte de productie si servicii necesare intretinerii intregului
domeniu, tot asa cum stapanirea acestuia impunea si ea anumite
obligatii, mai ales de caracter militar. Intreaga alcatuire patriar-
hal, tot sistemul politic, social si economic al lumii era asezat
pe aceste legaturi impuse, reclamate de nevoile de productie ale
economiei agrare, dupa cum arata asa de plastic si de sugestiv
Matei Basarab, in scrisoarea sa, din 14 Noemvrie 1644, adresata
judelui Mihai din Brasov, in care spune ca cu mosii s tin
toate tarile".
Economia monetar de schimb, transformand productia in
marfa, dupa legile cererii si ofertei, a castigat tot mai multa in-
semnatate in urma descoperirilor geografice si a noilor stapaniri
coloniale. Devenind, prin sistemul capitalist pe care 1-a produs,
factorul dominant al vietii, a mutat centrul geografic al lumii
din regiunile Gentrale si mediteraneene ale continentului euro-
pean, in partile sale apusene, si a destramat ordinea patriarhal
a evului mediu, conferind averilor mobiliare o superioritate
zdrobitoare fata de bunurile imobiliare.
Prinse in vartejul acestor complete rasturnari a criteriilor de
valoare, mosiile, vechile comunitati de productie pentru nevoi
proprii, s'au transformat si ele in intreprinderi de exploatare
capitalista, fostul stapan feudal devenind antreprenor, constrans
de imprejurari sa dea alt inteles traditionalelor obligatii feu-
dale ale taranilor catre el, pentru a dispune de marfa cat mai
multa, din vanzarea careia sa-si poata procura mijloacele ma-

120

www.dacoromanica.ro
teriale necesare de care avea nevoe spre a se incadra cat mai bine
in noua ordine. S'a repetat astfel, sub aspectele schimbate, feno-
menul decaderii si a servirii tardnimii din imperiul roman, pro-
vocat de nasterea marilor latifundii, care a fost cauza atator fra-
rnantari sociale i politice, contribuind in mare masura la pra-
busirea lumii vechi.
Tot asa si in timpurile moderne, legaturile, care, in cadrul
sistemului feudal aveau Inca un caracter patriarhal, au devenit
sarcini de nesuportat pentru masele taranesti, asuprite i sara-
cite de stapanii lor de mosii, intre cele doua clase incetand acele
legAturi sufletesti ce indulcisera vechile sarcini, conferindu-le un
caracter familiar, spre a face loc unui aprig conflict intre iobagi
si privilegiati, al carui inceput s'a manifestat, cu o nemaipome-
nit violenta, in sangeroasele rascoale taranesti din veacurile 15
si 16, spre a persista si in secolele urmatoare, pana la sfarsitul
celui de al 18-lea, ca una din cele mai grave si amenintatoare
probleme sociale alte timpului cu repercusiuni hotaritoare asupra
operii de guvernare din era monarhiei absolute.
In urma marei revolutii franceze si a triumfului definitiv al
conceptiei individualiste, problema agrara a dispdrut din primul
plan al actiunilor de guvernare al marilor puteri europene, in
care centrele vietii colective s'au stramutat dela sat la oras. In
Franta, problema a fost solutionata in spiritul individualist al
legiuirilor revolutionare, care au scos taranimea din fagasul in-
datinat al stilului de vieata, rustic, transformand-o in analogie cu
situatia proprietarilor urbani, inteo patura de cultivatori i mici
rentieri. Urmarile nenorocite ale acestei schimbari nepotrivite,
Franta le-a simtit si le simte necurmat in tragicul procent defi-
citar al sporului ski de populatie.
In Germania, problema a pierdut din actualitate i aparent
din importanta, din cauza desvoltarii rapide a centrelor indus-
triale, care au provocat un nernasurat curent de admigrare la
orase, soarta proletariatului industrial ocupand pozitia centrala
si dominata in cadrul problemelor sociale. Consecintele nefaste
si ale acestui fenomen s'au aratat in decursul rasboiului trecut,
in imposibilitatea tarii de a se hrani i sustine din propriile ei

121

www.dacoromanica.ro
posibilitati, Vara importuri masive din strainatate. Din aceast
cauza, regimul national socialist a i facut, din prima zi a venirii
sale la putere, din problema revalorificarii productiei agrare,
;Ina din principalele sale preocupari, incredintandu-o lui Walter
Darre, o personalitafe de exceptionale calitati i neobipuita in-
telegere pentru rostul functional al factorului agrar, care, prin-
tr'o vasta opera de colonizare i de reaFzare a taranimii in con-
ditiuni de vieata fireti, reinchegand coeziunea inferna a nati-
unii a obtinut roadele binecuvanfate pe care le simte astazi in-
tregul popor german.
Gazeta Transilvaniel, an, CIV (1941), nr, 2

100

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL $1 CULTURA
de /MEL TITA

In buletinul pentru recensamantul cladirilor, care urmeaza

sa se faca anul acesta, in cadrul Recensamantului general al
Romaniei, s'a introdus si bine s'a facut o rubricei noud:
Apartainentul, locuinfa, casa, are biblioteca?"
In examenul acesta general al sanatatii spirituale a poporu-
lui, care se intreprinde cu prilejul recensamantului, cercetarea
pulsului culturii era necesara.
Imbucurator sau ingrijorator, oricare i-ar fi rezultatul, exa-
menul acesta e binevenit. Raul e mai greu de cunoscut decat
de vindecat. Daca aceasta pada a mintii, care este ignoranta,
mai staruie inca, in patura de jos, in unele unghere mai dos-
nice ale tarii, ei bine, sa urmam pilda batranului cu bun simt
din fabula lui La Fontaine: s ne cunoagem ignoranta. Popo-
rul care are curajul acesta initial e vrednic sa stea in randul po-
poarelor civilizate.
Ignorarea propriilor noastre subrezenii si a consecintelor
lor posibile ar fi o politica de stiut, politica din fericire corm-
promis pentru totdeauna de raposatele regimuri politicianiste.
Stabilirea gradului de cultura la care a ajuns poporul roman
nu se face pentru magulirea orgoliului national. Cultura nu e
o alegere de fond, ci o pa-trundere in fond. Cat de superficial
ca eticheta este intelesul acestui cuvant in terminologia
sportiva si cat de adanc, cat de expresiv, in domeniul culturii!
Dimensiunea care caracterizeaza cultura este adancimea.
Desigur, cartea este prin excelenta instrumentul omului cult,
iar biblioteca atelierul lui. Dar nu este decat un instrument.
Cartea II poate ajuta pe om sa cunoasca lumea din afara; sa

123

www.dacoromanica.ro
adnceascA lumea dinlAuntru; sa' se inalte pAnA la acele culmi
eterice din care i se ofer privelistea transfigurAtoare a Frumo-
sului, vAzut si pe versantul sufletesc, si pe cel din afarA; il poate
ajuta sA fie mai intelept si mai bun, adicA sa urce o treapt
mai sus, pAsind din Zoologie in Istorie, o Istorire a omeniei,
nu a cruzimilor savant organizate. Cartea este instrumentul cu
care inteleptul Candide isi cultiva divina grddind a spiritului.
DacA a fost blagoslovit cu har, omul nu poate s-i mai aducA
decAt munca si sArguinta lui. Dar sunt si grAdini in paraginA
si biblioteci pe care nu le citeste nimeni. Cate cdrti nu sfirsesc
cu filele netAiatel
Recensorii care vor purcede peste cAteva zile sA ia pulsul si
temperatura culturii, vor gAsi la oras multe biblioteci anumite,
fAurite pentru ochii musafirilor. Intemnitate in rafturi, pentru
vina pe care o au de a nu se citi singure, cArtile acestea cu do-
miciliul fortat se mistue sub obroc, in neputintA de a-si implini
rostul pentru care au fost furite. Asemenea biblioteci (de
notat cA si dulapul in care stau se cheamA tot biblioteca; du-
lapul are, desigur mai mult drept la acest titlu, cleat proprie-
tarii bibliotecii la acela de cArturari) asemenea biblioteci
se compun din cArti arAtoase, masive, incaltate in iuft sau
marochin.
Vor fi si unii care si-au indopat mintea cu tot felul de cu-
nostinte inutile, avand in cap o biblioteci intreagA. Acestui
soiu de cArturar" ii mai lipseste un singur lucru: un bibliote-
car intelept, care sA cearA, sA aleagA, sA priceapA. .'tiinta lard
intelegere, fdrd patrundere, nu e culturd. Montaigne are drep-
tate. Cunostintele neasimilate sunt balast pentru minte. Numai
cunostintele trecute prin ciurul inteligentei, numai cunostintele
care se altoesc pe sufletul cititorului, primind pecetea lui, pot
purta numele de culturA.
Stabilirea statisticA a gradului de cultur cuprinde, princi-
pial, o largA aproximatie. Avem insd speranta cd recensdmiln-
tul va ajunge la rezultate sigure f i in privinta gradului de cul-
turd. Nu vor lipsi nici unele surprize. Daca anchetatorii vor da
culturii adevaratul ei sens, se va constata multd spoiald, multd

124

www.dacoromanica.ro
superficialitate in unele straturi ordseneti. Se va vedea, in
schimb, cd in masa poporului, acolo unde a pdtruns, cartea a
rodit, transformcind omul, fddindu-1 mai bun, mai intelept, mai
uman. Aceasta transformare ar trebui sa fie un criteriu.

Evenimentul, an. III (1941), nr. 668

125

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL 1941 $1 VIITOAREA
CONFERINTA A PACII
de CORNELIU MANESCU

Recensamantul din acest an trebue facut din numeroase mo-

tive. Nu este vorba de a indeplini numai o simpla formalitate
pe care legile romanesti cat si obligatiile internationale ne-o
impun.
Evenimentele interne-externe au influentat adanc asupra
structurilor tarii romanesti. Astazi, termenul de io ani scurs dela
data ultimului recensamant nu este fatal", numai pentru acest
motiv, ci mai ales, pentruca a devenit o imperioasa necesitate.
Inteadevar scopul recensamantului actual nu se va margini
sa ne arate Cali mai suntem i cat mai avem" sau care au fost
modificarile populatiei in ultimii to ani; recensamantul I go
trebue facut pentru a ne servi ca arma noastra cea mai puter-
nica, atunci cand imprejurarile o vor cere.
Conditiile unor astfel de imprejurari" sunt Inca departe de
a fi realizabile. Rsboiul, care de 2 ani continua cu furie, este
Inca in plina desfasurare. Rasboiul cunoaste acelasi ritm infri-
cosator pe care nici iarna si nici criza nu I-au putut micsora.
Dar, cu cat cataclismul inainteaza, creste i dorinta de pace a
popoarelor, creind astfel conditiunile favorabile unei conferinte
mondiale de intelegere.
Pe noi Romanii, viitoarea conferinta a pacii ne intereseaza
in deosebi i ori care ar fi conjunctura acestei conferinte, tre-
bue sa tinem seama de ea. Cand acest al doilea rasboiu mondial
se va sfarsi, este firesc sa credem ca popoarele vor discuta la
masa verde conditiunile unei noi ordine mondiale care sa
asigure pacea. Ca aceasta conferinta va fi o realitate, ne-o spun
taberele aflate astazi in lupta. Beligerantii au declarat, fie-

127

www.dacoromanica.ro
care de Cite ori a avut prilejul, cA la sarsitul rAsboiului va
avea loc o conferint cu misiunea de a reorganiza pe baze noi
vieata si conducerea popoarelor.
Conferinta pAcii este deci o necesitate pe care o admite toati
lumea. Desigur, nu este de loc momentul de a face precizari in
privinta conditiunilor in care se va tine aceast conferint,
acum cAnd rdsboiul se afla in plinl desfAsurare. Popoarele se
sbat Inca in cAutarea solutiilor unei vieti mai bune.
Nu se poate concepe insA o conferint a pAcii fail partici-
parea tuturor tArilor, dintre care, unele, nu i-au spus Inca cu-
vAntul in actuala conflagratie, dar care au tot dreptul sA par-
ticipe la hotArirea destinului bor.
Pentru noi RomAnii este esential ins, ori cum va fi aceast
viitoare intelegere, sA fim pregAtiti. Nu poate fi vorba de ama-
nari sau de improvizatii de ultim moment. Va trebui sA fim
gata sA ne apArAm drepturile in fata oricui. Vieata nou pe
care o doresc popoarele isi va gAsi in viitoarea conferint a
pAcii tiparele de organizare impuse de ordinea nour.
SA participAm la RecensamAntul din 1941 cu constiinta cl
fiecare dintre noi e necesar acestei opere atAt de importante.
Este nu numai o datorie dar si un act cetAtenesc colaborarea
noastr la recensAmAnt.
Trebue s luAm parte cu entusiasm la faurirea acestei lucrAri
care ne va servi mai vArtos ca oricare alta, atunci cand vom
trebui sA ne justificAm dreptele noastre cereri.

Universul, an. LVIII (1949, nr. 65

128

www.dacoromanica.ro
 4. FORMULARELE DE RECENSAMANT

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL CLADIPILOR
SI LOCUINTELOR DIN 1941
de Dr. Gh. PACOVITA

In cadrul Recensamantului General al Romaniei d n acest an

este prevazuta, ca si in recensam:ntele precedente, problema cla-
dirilor si a locuinVelor.
Locuinta este, pentru familie i individ, un spat.0 vital, ea
contine elementele esentfale ale existentei materiale ale omu-
lui. Din analiza atenta a acestor elemente se pot deduce condi-
tiile economice, sociale si de igiena ale vietii poporului, precum
si gradul lui de cultura. In acelasi timp, cunoasterea cladirilor
unde sunt adapostite intreprinderile industriale si comerciale
sau institutiile publice, ne poate arata in ce masurd cer ntele de
igiena ale muncitorilor i functionarilor sunt respectate.
Locuinta este un factor hotaritor, cu influenta constanta in
problema sanatatii publice; ea determina desvoltarea organis-
mului uman nu mai putin decat felul de alimentatfe; de ase-
menea ea joaca un rol determinant in raspandirea boalelor
infecto-contagioase.
Astazi, in conditiunile de vieata exceptionale, cunoscute de
toata lumea i traite de o buna parte dintre noi, problema
locuintei a devenit o problema vitala, care reclama imperios
atentia autoritatii de Stat i cere sa fie incadrata in politica
generala de gospodarire a OHL
Politica realizarilor a fost inaugurata de guvern. Dar, pentru
ca ea si fie realizata cu maximum de ef:cacitate, ea trebue
sa fie diriguita de cunoasterea exacta a realitatii de astazi.
Pentru a sti ce trebue sa facem, trebue sa stim bine ce avem.
Si, pe aceasta linie trebuesc luate in consideratie i cunoscute

131

www.dacoromanica.ro
precis in special conditiile materiale in care traieste masa po-
pulatiei dela tail si muncitorimea manuala si intelectuala dela
oras.
Dar, mai presus de toate si luand in consideratie in prirnul
rand marea masa a populatiei, se pune intrebarea: ce fel de
locuinte avem si intrucat ele influenteaza in bine sau in rau
asupra celor care traiesc in ele,
In Buletinul cladirilor si locuintelor din 1941 s'au introdus
chestiuni noi fag de programul dupa care s'a facut inregis-
trarea cladirilor si locuintelor la recensamantul din 1930. Ele
oglindesc noile preocupari ale autorittii de Stat in privinta
felului de traiu al populatiei si indica intentia si grija de a ame-
liora ceea ce este de ameliorat.
I3uletinul cladirilor si locuintelor care urmeaza sa fie corn-
pletat la recensamantul din anul acesta, cuprinde trei capitole
principale.
In primul se vor descrie corpurile de casa cu date asupra ase-
zarii, anului sau vechirnii constructiei: materialul de construc-
tie al peretilor si al acoperisului; numarul etajelor si rnai cu
seama numarul tuturor locuintelor (apartamentelor), chiar
daca acestea sunt numai bordeie bgate in Pmnt. Fag de re-
censamantul din 1930, in acest capitol s'au introdus noi ele-
mente, date fiind imprejurarile actuale si importanta pe care
aceste elemente o reprezinta asgzi si anume: starea cladirii
imediat dupd cutremur (locuibil sau nu); destinatia cladirii,
anume pentru locu:nte individuale, colective, institutii publice
sau particulare, intreprinderi comerciale sau industriale; exis-
teng sau nu a adapostului sau instalatiei de aparare pasivi.
Pe langa aceste date si informatii s'a cerut sa se indice si
suprafala terenului ciadit si a celui destinat pentru curte; dea-
semeni se intreab daca pe lng'a casa se afla o gradina cu
pomi, cu zarzavat sau cu flori, pentru folosing menajului si
pentru recreatie.
In capitolul al doilea este cuprinsa descrierea depoendinIcelor
(lin cladiri sau de pe lang ele. Fiecare depending va fi descrisl
separat in ceea ce priveste felul si destinatia, asezarea, mate-

132

www.dacoromanica.ro
rialul de constructie, precum si sub raportul numarului de
persoane, pe sexe, care locuesc in fiecare categorie din aceste
dependinte, and este cazul. In acest capitol s'au cerut infor-
matii si asupra capacitatii garajelor, data fiind importanta lor
pentru serviciile armatei.
In capitolul al treilea si ultimul se descriu locuintele (apar-
tamentele) fiecare in parte sub urmatoarele rapoarte: asezarea
in subsol, la parter sau la etaje; dad apartamentul este locuit
de familie, institutie, intneprindere etc., si titlul locatarului;
numarul de locatari din apartamente si destinatia incaperilor;
de asemeni se intreaba cum se face aprovizionarea cu ap; existd
sau nu instalatie acoperita pentru scurgerea apelor murdare;
closetul este deosebit sau comun cu alte locuinte, are sau nu
instalatie cu apa; exista sau nu instalatie de baie; cum se face
iluminatul, cu petrol, cu electricitate sau cu gaz aerian. Elemen-
tele de mai sus sunt identice cu acelea cerute in 1930.
Pe langa aceste intrebari, in buletinul actual s'au prevazut
chestiuni noi care se retell in special la igiena si confortul lo-
cuintelor, precum si la gradul de cultura si la originea etnia
a locatarului si anume, pentru incaperile care sunt locuite in
mod obisnuit s'a cerut sa se arate din ce material este facuta
podeaua (parchet, sanduri, lipitur de pamant etc.) ; relativ
la incalzitul locuintelor se va specifica si combustibilul si felul
instalatiei de incalzit (calorifer, sobk vatra). S'a prevazut in-
trebarea dad locuinta are sau nu cuptor de paine, deoarece
aceasta chestiune prezinta un interes deosebit pentru problema
alimentatiei populatiei rurale. Gradul de cultura al locatarului
se va cunoaste intr'o anumita masura si din raspunsul primit
la intrebarea dad are sau nu carti de citit si stiintifice (afara
de cele scolare), dad are sau nu radio. Ultima intrebare, refe-
ritoare la originea etnica a locatarului, prezinta un deosebit in-
teres, ea dand posibilitatea de a cunoaste felul cum este repar-
tizat spatiul vital si confortul pe nationalitati.
Acest buletin a fost alcatuit cu concursul binevoitor al unui
numar de personalitati de specialitate in aceasta ramura, for-
mate in comisie, precum si cu ajutorul rispunsurilor la scriso-

133

www.dacoromanica.ro
nle adresate la mai mult de o suta de persoane din diverse col-
wri ale trii, care nu au avut posibilitatea sa participe la se-
dinte, dat fiind timpul limitat de care s'a dispus.
Comitetul Recensamantului General al Romaniei aduce pe
aceasta cale multumiri calduroase tuturor celor care au cola-
borat la definirea exacta a problemei locuintelor si cladirilor
.ei au contribuit la alcatuirea buletinului ce urmeaza a fi utili-
zat in curand.

Excelsior, an VI (1941), nr. 16

134

www.dacoromanica.ro
DATELE FUNDAMENTALE ALE
RECENSAMANTULUI GENERAL
ANALIZA LISTEI DE GOSPODARIE
de PETRU TIPARESCU

La data fixat pentru recensmntul general 1941, recenso-

rul, care are in seama lui circa 120 de gospodrii, va prezenta
fiecarui cap de familie i apoi fiecrui conducator de intreprin-
4ere sau institutie de utilitate publica, formularul respectiv spre
a fi completat cu datele cerute in fiecare coloan a formularului.
Recensatul este obligat prin lege s declare toate datele nece-
sare recensamntului, semnnd sub urmatoarea inchiere: Sub-
-semnatul declar c cele cuprinse in lista de mai sus sunt exacte".
Recensorul se va convinge personal de exactitatea declaratiei
i la rndul lui apoi va fi verificat de un controlor si de orga-
mele insarcinate cu centralizarea datelor.
Pentru cele mai bune executari de lucrri se vor da premii.
Fiecare categorie de recensare va line numai o zi, incepAndu-se
lucrArile in zorii zilei si terminndu-se la asfintitul soarelui.
Recensamntul de anul acesta va cuprinde: populatia, lo-
cuintele i cldirile, intreprinderile comerciale i industriale,
exploatdrile agricole, mana de.lucru i omajul, refugialii si ex-
pulzatii, institutiile publice si de utilitate publica i recensa-
-mntul special al populatiei de origine etnicI evreeascA.

Lista de gospodcirie

NumAratoarea de baza a acestui recensamnt se va face prin

formularul denumit lista de gospodeirie (menaj, familie)".
Recensatul va scrie cite; i curat: judetul, plasa, orasul sau

135

www.dacoromanica.ro
satul, strada, numarul, etajul, apartamentul, numele de familie,
numele de botez (pronumele), situatia in famiile sau gospodArie
(in dreptul capului de familie se va pune semnul X, dupa care
urmeaz; sotie, fii, fiice, nepoti, tata, mama, bunick soacra,
veri, servitori, chiria0, din acelai apartament)..
Ce se intelege prin gospodArie?
Instructiunile pentru completarea listei de gospodarie preci-
zeaz: O gospodirie (menaj, familie) cuprinde toate persoanele
care locuesc i dorm in aceeasi casa ducand laolalta un traiu co-
mun chiar dad nu sunt rude intre ele. De pilda servitorii, lucra-
torii, ucenicii, care dorm obinuit in casa stApanului, fac parte
din gospodaria lui".
Dad in aceeasi casA sau apartament locuiesc parintii i flul
sau fiica lor, la randul lor casatoriti j avand menaj separat, pre-
cum i chiriaii, care nu fac parte din acelai buget i nu mannca
dela acelai foc, constitue separat Cate o gospodArie.
Sunt apoi gospodariile colective (internate, cazarmi, mns-
tin, azile, ospicii, inchisori), care vor fi recensate printr'un for-
mular special, lista A, pent?* gospoddriile colective".
Pentru populatia flotantA (pasagerii hotelurilor, bolnavii vre-
melnici din spitale, detinuti in preventie) se va completa lista
colectivd B, ro)rie", pentru care s'au dat instructiuni speciale.
Se intelege, ca directorul co1ii, intendentul spitalului, gar-
dienii inchisorii, prvum i toti cei ce locuesc cu familiile lor in
institutia respectivk vor completa fiecare lista de gospodarie
obipuita.
In coloana 4, se va scrie prezent", pentru cei care fac parte
din gospodarie i sunt in localitate, dad nu sunt acasa, cand
vine recensorul. Nu vor fi trecuti insa tinerii care ii fac ar-
mata. Nouii nascuti dupA miezul noptii, care precede ziva re-
censamantului, nu vor fi trecuti in lista; iar persoanele moarte
dupa acest ceas vor fi trecute.
Se va nota in coloana 5, cu M persoanele de sex masculin si
cu F cele de sex femenin.
Varsta se va rrece in ani impliniti, iar pentru copii sub un an
se va scrie sub".

136

www.dacoromanica.ro
 Urmeaza locul naterii: satul sau oraul, judetul (sau tam,
pentru cei nascuti in strainatate) i starea civila (necasatorit,
casatorit, vaduv sau divortat).
Vor raspunde numai femeile: cati copii au in viata i cati
copii morti. Pentru cele ce nu au nascut copii se trece semnul o
(zero). Nu vor fi trecuti, copiii sotului din alta casatorie.
Instructiunile insa nu se refera in nici un fel, la copiii adop-
tati, pentru care probabil se vor da instructiuni suplimentare re-
censorilor. S'a pierdut din vedere, ca in ultimii ani problema
adoptiunii a capatat aspecte noi prin sistemul praoticat de
Evrei de ali ascunde originea etnica prin cumpararea bunavo-
intei vreunui cre0in nevoin de a accepta asemenea adoptiuni.
Cazuri mai frecvente au fost in Transilvania i mai ales in co-
munele rurale, unde, dupa indeplinirea formalitatilor juridice
s'a folosit in practica numai schimbarea numelui i schimbarea
religiei uneori, adoptatul nelocuind adesea cu parintii adoptivi.

Litubd, Religie, Neam

Incepand cu coloana 12 pana la 22 vom avea indicatii asupra

ctructurii populatiei din Romania, pentru care recensorii vor tre-
bui sa dea cea mai mare atentie, deoarece acest capitol este in
genere supus la cele mai multe critice.
Se va arata de catre recensat limba materna (pe care a inva-
tat-o dela parinti) 0 limba pe care o vorbe0e de preferinta.
Cand parintii vorbesc limbi deosebite, se va trece limba vorbit
in familie. Nu se vor inscrie dialectele.
lnstructiunile insa nu pomenesc nimic de limba vorbita de
minori, care obipuit vorbesc limba mamei, de0 ca origine et-
nica figureaza cu originea tatalui i impreuna cu mama au su-
puenia acestuia prin casatorie.
Vor fi, deci, necesare recensorilor, instructiuni suplimentare
pentru coloanele 12, 13, 14.
In continuare se va inscrie in lista religia recensatului astazi
i la natere 1 a tatalui 0 a mamei la na0erea lor; 0 originea
etnica a recensatului, a tatalui 0 a mamei.

137

www.dacoromanica.ro
 In ce priveste cetatenia (supusenia), pentru Romani i straini
cu o situatie clara, inscrierile nu necesita prea multe explicatii.
Cei cu pasaport Nansen vor indica aceasta, iar Evreii care au
pierdut cetatenia romana prin revizuirea din 1938, vor scrie in
aceasta coloana pierdute.
Pentru stiinta de carte se va raspunde da" sau nu", indi-
candu-se in coloana urmatoare totodata, ultima scoala urmata
(felul coIii i clasa terminata).
Ar mai fi trebuit sa se arate aci, dad recensatul are sau nu
diploma de Stat, stiindu-se ca in pretinsele statistici asupra so-
majului intelectual s'au facut nenumarate erori i abuzuri.

Profesiune. Indeletniciri. Situatie inilitar

In ce priveste profesiunea, lista de gospodarie are cinci co-

loane (25-29), facandu-se deosebirea in primul rand intre ocu-
patia principala i o indeletnicire secundara.
Prin profesiunea principala se intelege ocupatia, meseria,
functiunea de capetenie, din care isi trage izvorul principal de
traiu recensatul i careia Ii d cea mai mare parte a timpului
sal' de lucru. Urmeaza apoi indicarea situatiei in profesiune
sau gradul functiei, precum i institutia sau intreprinderea unde
este angajat sau exercita profesiunea.
Pentru cei ce nu lucreaza in prezent (presupunem, ca nu e
vorba numai de lucratorii manuali i ar fi necesara o larnurire
pentru recensori cel putin), se va preciza cauza: lipsa de lucru,
lucrator sezonier, infirmitate, boala incurabila etc.
Intr'o nota aparte vor fi aratati membrii familiei: orbi, ologi,
surdo-muti sau schilozi.
La profesiunea secundara, credem de asemeni, ca mai sunt
necesare unele lamuriri. Instructiunile definesc o indeletnicire
laturalnica prin expresia Trage un cdgig", in timpul ingaduit
de profesiunea principala. Atunci i proprietarul unui imobil, ac-
tionarul unei intreprinderi sau detinatorul unor titluri de renta
au Cate un castig in afara de profesiunea principala, nu numai

138

www.dacoromanica.ro
contabilul, comerciantul ambulant, mecanicul sau femeile care
brodeaz, tes etc. Toate acestea vor fi Iinute in searra?
Pentru situatia militark cei ce au facut armata vor arlta
gradul i arma, sau vor scrie, ca sunt reformati etc.
Cu aceste observatii ale noastre, putem conchide la aceastl
znaliza a listei de gospoddrie, ca datele ob;inute vor prezenta
in deosebi interes din punct de vedere statistic.
Curentul, an XIV (1940, nr. 4716

139

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL AGRICOL
de ROMAN CRESIN

Rareori problemele agricole au cerut atat de urgent solutio-

nari juste si rapide, dupa cum se intampla astazi si rareori pen-
tru rezolvarea lor statisticele de baza au avut o cautare atat de
mare ca acum.
Echilibrul economic, atins in cei doulzeci de ani de desvoltare
a Romaniei Intregite a fost rupt brutal in anul trecut prin pier-
derea teritoriilor, iar timpurile grele de astazi nu ne ingadue ca
restabilirea acestui echilibru sa fie lasata la voia intamplarii.
Din contra, inventarierea bunurilor ramase trebue sa fie facuta
cat mai neintarziat si apoi sa se procedeze cu aceeasi graba la
planificarea agriculturii in teritoriile din granitele actuale, im-
punandu-se utilizarea cat mai rationala a parnantului.
StocuI nostru de animale a fost si el pus la grea incercare din
cauza necesitatii de a hrani in mod consistent trupele concen-
trate, iar problema restabilirii lui la un nivel normal ramane
inca deschisa; masinile si uneltele agricole trebue sa fie de ase-
menea inventariate pentru a ne da seama, dac ele sunt sufici-
ente pentru prelucrarea rationala a pamantului in vederea asi-
eurarii unor recolte abundente si uniforme.
Problema valorificarii produselor agricole aceea care inte-
reseaza deaproape milioane de producatori, siliti sa vanda pe
preturi derizorii rezultatele trudei lor din anul intreg nici ea
nu poate fi deslegata inainte de a cunoaste mecanismul intreg al
productiei agricole.
Dar afara de aceste probleme de moment, probleme care fac
parte din indrumarea productiei si desfacerii de produse agri-
cole, yin si altele, din care cea mai importanta este cunoasterea

141

www.dacoromanica.ro
a insusi aparatului de productie agricola a exploatarilor
agricole, a acelor uzine man i mici producatoare de bunuri agri-
cole.
Este curios Ca desi suntem tarsi agricola, in care trei patrimi
din populatie Ii trag existenta din munca parnantului, iar va-
loarea produselor agricole contribue cu 50 la suta la venitul na-
tional i aproape tot cu atata la export, amanuntele in privinta
felului exploatrilor agricole sunt cunoscute abia in mod cu totul
neprecis,
Desi Statul a facut sacrificii considerabile (reforma agrara,
conversiunea datoriilor agricole etc.) pentru a injgheba o plu-
garime de sine statatoare, totusi pana acum nu exista nicio
evidenta care sa arate rezultatele acestor sacrificii.
Din recensamantul care s'a incercat in anul 1929, avem un
tablou cu repartizarea exploatrilor agricole dui:a mdrime. Tre-
bue sa recunoastem insa ca aceste date nu reprezinta decat si-
tuatia exploatarilor din acea epoca, si nu mai poate corespunde
cu cea actuala, intrucat intre timp agricultura a trecut printr'o
criza adanca, urmata de schimbari masive de bunuri funciare
din mana in mana, dar mai ales din cauza parcelarii neincetate
a parnantului printre copiii numerosi ai taranilor improprie-
tariti.
Recensamantul actual ar fi insa incomplet daca s'ar limita
doar la restabilirea acestei situatii. Inteadevar, este important
sa stim cati proprietari agricoli mari, mijlocii sau mici sunt in
tara si cat de adanc a patruns parcelarea in proprietatea noas-
tra agricola; aceast situatie va fi ins incompleta, cat timp nu
se va specifica i intensitatea cu care este exploatata fiecare
mosie.
Este asa dar necesar sa se stranga un material suplimentar
pentru a defini cat mai complet diverse forme de folosire si ex-
ploatare a pamantului, care adeseori prezinta impletituri din
cele mai complexe.
Agricultorii urmeaza sa fie separati in mai multe grupuri
dupa felul in care stiu sa utilizeze pamantul ce-1 au in folosinta.
In primul rand va fi necesar de a determina numarul agricul-

142

www.dacoromanica.ro
torilor propriu zisi, adica a celor care au venitul lor principal
din agricutura; stablind totodata numrul i intinderea deti-
nuta de agricultori, pentru cari munca pamntului constitue
doar ocupatia secundara, destinata sa procure hrana pentru ei
familiile lor, venitul acestor agricultori", provenind fie din
profesiuni i meserii, fie din munci laturalnice.
Apoi, grupul agricultorilor propriu zii va trebui sa fie im-
partit in mai multe categorii, in primul rand intrand agricul-
toiii mici, care sunt nevoiti sa recurga la arenclari sau dijme
pentru a rotunji petecul de pamnt propriu ce-I poseda, spre
a asigura pe cat se poate hrana familiei si a animalelor. Ur-
meaza un alt grup al mijlocasilor, adica al agricultorilor pe
pamantul lor", acel grup ideal de mici proprietari cari reusesc
sa scoata venituri suficiente din mosia proprie, fr sa recurga
la inchirierea parnantului strain, sau sa lucreze cu bratele la altii.
Mai departe, vom gasi alte grupuri de agricultori situati dea-
supra mijlociei, agricultorii care au agonisit mai mult pamnt
decat pot sa-I lucreze cu bratele proprii si ale familiei i cari
recurg la bratele straine sau 11 dau in lucru la altii. In slarsit,
urmeaza alte grupuri de exploatari rationale, mijlocii sau mari,
care lucreaza pamantul dupa prescriptiunile bunei tehnice agri-
cole, utilizand masinile agricole i sistemele speciale de exploa-
tare.
Peste toate aceste grupuri de agricultori se impletesc diferite
forme de folosire a pamntului, dui:a ramuri de cultura, gospo-
darii cerealiste, viticole, pomicole, specializati in cresterea ani-
malelor, mixte sau altele, imprimand un tablou complex al agri-
culturii romnesti.
Trebue sa marturisim ca deocamdata nu se cunoaste impor-
tanta diferitelor grupuri de exploatatii agricole (atat ca numar,
cat i ca intindere detinuta), precum si a produselor ce le cultiva
de preferinta. Din aceasta cauza, toate masurile ce le ia Statul
pentru ajutorarea unor anumite grupuri, se iau cu ochii inchisi
fr sa stie cati agricultori vor beneficia de aceasta masura, cati
din ei sunt mari, mijlocii sau mici.
In afara de studiul structural al exploatatiilor agricole, recen-

143

www.dacoromanica.ro
samantul va urmari i altul statistic", adica va servi pentru
verificarea tuturor statisticilor anuale, bazate pentru rapidi-
tate doar pe evaluari care nu merg pAna la numaratori prea
detaliate. Recensamntul va putea sa dea asa dar, informatiuni
despre suprafetele insamantate cu diferite culturi, productia
agricola i animal, numarul animalelor i masinilor agricole
etc., date care vor servi pentru controlul evaluarilor anuale
aflate actualmente in circulatie.
Perspective le largi in ceea ce privete posibilitatile unui stu-
diu arnanuntit al agriculturii romanesti care se vor ivi odata cu
realizarea recensamntului agricol fara indoiala vor depasi sa-
crificiile materiale si de munca intelectual necesare pentru efec-
tuarea acestei lucrari.
Abia in posesia rezultatelor, adica dup inventarierea agri-
culturii, inventariere pe care o face fiecare bun gospodar prima-
vara, inainte de a incepe un an agricol nou, se va putea pasi la
reorganizarea ei pe baze sanatoase, reorganizare atat de nece-
sara dup grele sdruncinari suferite in ultimul timp, momentul
inventarierii fiind ales cu atat mai potrivit, intrucat ara se afl
pe pragul unei vieti noi.

Excelsior, an. VI (1941), nr. 16

144

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL AGRICOL 1941
de IOAN C. VASILIll

Lucrarile speciale ale recensamantului agricol urmaresc odata

cu numdrdtoarea numeroaselor celule de productie, o inventariere
a patrimoniului fi a potentialului economic al agriculturii romd-
-negi.
Este, fail indoiala, o lucrare de mari proportii si de extrema
utilitate pentru noua orientare politica si economica a tarii.
Prin noul recensamant agricol vor trebui cercetate toate sec-
tcarele i toate manifestarile vietii rurale. In general se in-
cearca pentru vremurile de acum, o operd grea fi de curaj. Ni-
meni nu poate contesta teama i rezerva populatiei agricole an-
chetate. Chiar in conditiuni normale, asemenea lucrari intam-
pina neajunsuri. In parte si din aceste motive, recensamantul
agricol din 1930 a fost o prima incercare neisbutit. Totusi, pu-
tern fi rnai increzatori daca luam in considerare seriozitatea lu-
crarilor pregatitoare i organizarea terneinica data institutiei ce
urmeaza sa conduca operatiunea.
Pentru a evidentia insemnatatea recensamntului agricol este
suficient sa aratam datele esentiale ce vor trebui sa rezulte in
urma centralizarilor:
i. Structura proprietatii rurale;
2. Categoriile de folosinta a terenurilor (terenuri arabile, pa-
-uni i finete, vii etc.);
3. Numarul muncitorilor rurali;
4. Inventarul agricol (masini si unelte, animale de tractiune
i animale de renta, cladiri etc.);
5. Industriile rurale, cu deosebire industriile anexe gospoclariei
ru rale ;

10 145

www.dacoromanica.ro
 6. Caracteristica predominanta exploatatiilor agricole din dife-
rite regiuni;
7. Sistemul de cultura practicat etc.
Pentru actualul teritoriu al Orli nu cunoastem Inca structura.
proprietatii rurale. De altfel, in aceasta privinta, toate statis-
ticile incheiate dup rasboiul mondial au fost inexacte i neuti-
lizabile. In schimb, pentru perioada dinaintea reformei agrare,
avem statisticele din anii 1896, 1902, 1905 si 1913. Prime le trei
dau structura pe categorii de proprietAti, iar ultima precizeazA
pentru prima datA deosebirea fundamentalA intre proprietatea
si exploatarea agricolA. Ca urmare, aceasta statisticA (IA struc-
tura atat pe categorii de proprietati cat i pe categorii de exploa-
tAn agricole.
DupA reforma agrara s'a incercat deseori sa se intocmeascA o-
statisticA a structurii proprietatii noastre rurale. In general, nici-
una nu prezintA o baza deosebita, totusi au servit ca o indicatie-
a situatiunilor de fapt cunoscute pentru conditiunile de lucru
din agricultura romAneasca. Aceste statistici au folosit:
datele reformei agrare;
statistica impozitelor directe;
reoensamantul agricol din 1930;
statistica animalelor domestice din 1935; si in fine,
repartizarea populatiei dupa profesiuni, realizata prin re--
censamAntul general al populatiei din 1930.
Odata cu structura proprietAtii rurale si in legaturk cu ea, re-
censAmAntul agricol va trebui sa ne arate:
densitatea populatiei rurale;
raportul intre agricultorii proprietari i neproprietari;
modul de folosire a terenului: in regie, in dijmA,
arendA etc.;
repartizarea terenurilor in diferitele categorii de intin-
deri;
gradul de pulverizare a proprietAtii rurale.
In alta ordine de idei, recensAmAntul agricol va trebui sa aduca-
o limpezire a problemelor privind inuncitorimea rurald. FarAmi-
tarea inaintata a proprietatii tdranesti, lipsa mijloacelor de pro--

146

www.dacoromanica.ro
ductie si conditiunile, uneori neprielnice, trudnicei meserii a
ogorului, au accelerat proletariatul rural.
Din acest punct de vedere, prin recensamantul asteptat, vom
avea posibilitatea sa desprindem date deosebit de interesante,
privind:
populatia rurala muncitoare in afara gospodariilor proprii;
somajul de lunga durata, precum si somajul sezonier din
agricultura romaneasca;
seria muncilor practicate astazi de populatia rurala des-
prinsa din mediul respectiv, precum si proportiile exodului rural;
numarul si situatia salariatilor agricoli permanenti;
schimbul de munca intre diferitele gospodarii taranesti;
raportul intre populatia muncitoare si populatia consuma-
toare in gospodariile proprii; si in fine,
raportul intre gospodariile care prin productia proprie satis-
fac nevoile totale ale familiei si gospodriile care sunt nevoite
sa apeleze la castiguri anexe rezultate din munca cu bratele, ca-
rausie etc.
Daca la datele de mai sus adaugam o inventariere a patrimo-
niului agricol si a potentialului de productie, vom cunoaste de-
sigur realitatile vietii rurale romanesti si vom avea criterii de
judecare a transformarilor cerute de imprejurari. In prima linie,
vxemurile impun un nou regim pentru proprietatea rurala. Pul-
verizarea proprietatii trebue oprita cat mai curand, altfel pro-
gresul agricol este paralizat si straduintele noastre zadarnice.
Subliniam in alta parte lipsa izvoarelor de informatie statis-
tica. Este de notat insa, ca in ultimii ani, multe din problemele
aratate aici au putut fi examinate partial, din lucrarile efectuate
de Sectiunea de Economie Rurald din Institutul de Cercetdri
Agronamice, candusd de d. Prof. N. Corndteanu i de Seminarul
de Sociologic% Eticd fi Politicd, condus de d. Prof. D. Gusti.
Sectiunea de Economie Rurala a studiat, pentru prima data
in Romania, un numar mai insemnat de gospodarii agricole din
toate regiunile Orli. Inca din 1931, s'au dat publicitatii datele
privind datoriile agricole in 63.000 exploatatiir anchetate, datele
privind inventarul agricol in 14.000 exploatatii si in fine, mai

147

www.dacoromanica.ro
Brziu, datele privind rentabilitatea i organizarea agriculturii
tAranqti, precum i munca, folosirea terenului i consumul IA-
rnesc in sute de gospodArii cercetate de sectiune, cu ajutorul
contabilitAtilor agricole i a bugetelor tarAneti.
Se cuno4te la fel munca stAruitoare i realizArile de seamA ale
Seminarului de Sociologie. Seria studiilor publicate sub auspi-
ciile Seminarului au lAmurit multe din aspectele sociale i eco-
nomice ale vietii rurale.
0 cercetare mai recent i pilduitoare se datorete Echipelor
Regale Studentqti care, in 1938, au studiat in 6o sate, 13.271
gospodArii, cuprinzAnd 105.000 locuitori. Cu aceastA ocaziune
s'au adunat date insemnate i cu privire la parcelarea proprie-
tAtii rurale din 16 sate.
RecensAmAntul agricol urmeaza sA intregeasca aceste cercetAri
partiale. RAmAne ins in sarcina Sectiunii de Economie Rurald
studiul rentabilitAtii agriculturii noastre. De altfel, numai dato-
rita muncii de pAnA acum a acestei Sectiuni, avem un bogat
material statistic privind rentabilitatea agricolA, raportul intre
familia i gospodAria tarAneascA, consumul tArAnesc, schimbul
sat-ora etc.

Excelsior, an, VI (1941), nr. 16

148

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL AGRICOL SI MICA
PROPRIETATE
de VASILE DAMASCHIN

Toate incercarile, in special cele serioase si de buna credinta,

de a reorganiza pe baze noi si sanatoase agricultura romaneasca,
de a-i solutiona problemele importante in legiuiri bune si efi-
cace, s'au lovit de lipsa de date certe si complete in intreg do-
meniul agricol.
Or, pana nu vom stapni in amanunt toate informatiile nece-
sare, care sa ne dea o oglincla precisa, stiintifica a situatiei,
pima nu vom avea o serie de statistici riguros exacte asupra nu-
mrului si felului proprietatilor agricole valorii bunurilor", nu-
marului masinelor si uneltelor agricole, mecanfsmului productiei
agricole etc., nicio reforma, nicio lege nu va putea fi facuta in
perfecta cunostinta a realitatilor si nu va putea avea intreaga
ei greutate, iar rezultatele aplicarii lor vor fi mereu aproximative
si anemice.
Diferitele si partialele incercari intre care ar fi sa socotim si
recensamntul din 1929 de pe urma caruia avem un tablou
cu repartizarea exploatrilor agricole dupa marime in loc sa
aduca vreun folos, mai curand ele pot incurca pe reformator
sau legiuitor.
Multe sunt problemele agricole care s'au pus in trecut si se
pun cu toata seriozitatea si urgenta si astazi poate astazi mai
mult ca oricand, dupa ce am trecut prin atatea cumpene, crize
si schimbari dar, hotarit, una de prim ordin este s' va ra-
mane problema proprietatii agricole, drept cauza a scaderii sau
cresterii productiei agricoIe.

149

www.dacoromanica.ro
 Desi man i costisitoare au fost sacrificiile Statului pentru a
pune in picioare o plugarime puternica de sine statatoare
ham economiei romanesti i aceste sacrificii sunt, in primul
rand: reforma agrara i conversiunea datoriilor agricole; totusi
pada acum nimic nu vine & ne indice, cu date certe, rezultatul
acestor trude, sa ne arate ca s'a facut bine sau ru, i care ar
putea fi masurile de indreptare. Ceva vag stim noi, dar nu ne
putem bizui pe lucruri aproximative, fiindca vom cadea, sigur,
iarasi in greselile trecutului, greseli grave de legiuiri inaplica-
bile, din pricina proastei cunoasteri a realitatilor.
Datorita faramitarii proprietatilor in loturi extrem de mici
lipsei de capital si unelte, agricultura romaneasca a daft inapoi,
se spune. Din cauza parcelarii neincetate a parnantului si
asa redus printre copiii numerosi ai taranilor improprieta-
riti, agricultura a trecut printr'o criza adanca, cu puternice re-
percursiuni in economia romaneasca, se spune iarhsi.
Ce avem de facut? Hotarit, sa dregem surubul acolo unde e
stricat. Putem s. ne dam insa seama de rezultatele generale de-
fectuoase, de prostul mers al agriculturii in chip teoretic, vedem
ca nu merge intreaga masinarie cum ar trebui s mearga, dar
unde-i surubul cel stricat? Cunoastem locul, proportiile, insem-
natatea sa in intregul organism? Cunoastem doar efectele.
S'au faramitat proprietatile; ate proprietati mari, mijlocii
si mici avem? Si, cu osebire, Cate proprietati sub un hectar si
jumatate exist i unde?
Va fi necesara, poate, o comasare a acestor proprietati prea
mici, pentru a li se ridica productia, pentru a combate somajul
in agricultura; cum putem veni cu o reforma, daca nu suntem
in posesia unor statistici riguros exacte?
Apoi, nu e suficient sa stim cati proprietari agricoli mari, mij-
locii sau mici sunt in tail si cat de adanci sunt efectele parce-
larilor in proprietatea agricola romaneasca, ci trebue totodata
sa cunoastem intensitatea cu care e exploatata mosia si care e
valoarea productiei sale.
lat necesitatea mare a unui recensamant agricol, facut atent,
tiinific si in toate compartimentele sale. Recensamant care,

150

www.dacoromanica.ro
Ain fericire, a fost pregatit tocmai spre a corespunde acestor ur-
sente i imperioase necesitati i care va avea loc in curand.
Plugari, pentru voi a fost facut i vou \TA va folosi, cu cat
va fi mai exact, la ameliorarea situatiei voastre in parte i a
45rii in general!

Seara, an. IV (1941), nr. 1017

151

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL PADURILOR
de V. SABAU

Se implinesc cinci decenii de exploatare intensa a padurilor

fr ca in acest indelungat interval de timp sa se fi stabilit si
inventariat precis domeniul forestier al tarii. Prima statistica fo-
restiera, intocmita in anul 1900, in cadrul lucrarilor de partici-
pare la expozitia din Paris, cu toate eforturile organelor silvice,
nu constitue decal o evaluare aproximativa a intinderii paduri-
lor. Pe atunci, in cea mai mare parte, padurile nefiind masurate
sau ridicate in plan de ingineri, nu se putea cunoaste nici intin-
derea lor macar, ne mai vorbind de alte detalii pe care le con-
tine statistica din 1900.
De aceeasi impreciziune sufera i Statistica Padurilor Sta-
tului", intocmit cu 6 ani mai tarziu, adica in 1906, impreun cu
multe alte detalii pe care a inteles sa le releve statistica in led-
tura cu aceste paduri.
Pana la Unire, in Vechiul-Regat se mai inregistreaza Inca
dou incercari (1912, 1917) de a stabili pe cale statistica intin-
derea padurilor si a le cunoaste structura sub raport economic.
Dela inceput aceste incercari nu putea sa-si aitinga scopul din
aceleasi motive de mai inainte, dar mai ales din lipsa unei orga-
nizatii temeinice in acest scop. Dupa Unire, prima statistica a
padurilor din Romania intregita se intocmeste in anii 1921-22,
care se publica in urmatorii trei ani, in trei mari volume.
Graba cu care s'a intocmit aceasta lucrare si mai ales faptul
ea ea oglindeste situatia padurilor dinainte de a se face reforma
agrara, a facut ca nici aceasta statistica sa nu cuprincla toate
realitatile din jurul padurilor si mai ales ca aceasta sa nu aiba
deck o valoare limitata la anul in care s'au cules datele. Inca

153

www.dacoromanica.ro
inainte de a vedea pe deplin lumina tiparului. Reforma agrara
romAna care confine accente modificetoare atat de adAnci pen-
tru domeniul silvic, a schimbat total structura padurilor. Circa
un milion hectare paduri au fost cedate, prin Reforma agrara
din 1923, culturii agricole i pentru izlazuri. 0 buna parte din
proprietatile mari au fost expropriate si create paduri comu-
nale etc. Toate aceste reforme structurale au facut ca in 1928
2o, sa se revizuiasca statistica din 1921-22. Cu ocazia revizuiri-
lor s'au constatat scapari si greseli atk de mari incAt din corn-
pararea celor doua statistici, intocmite la circa 7 ani interval,
nu rezulta amputarile insemnate suferite de domeniul silvic
prin Reforma agrara. Dac se compara suprafata padurilor din
statistica din 1922 cu cea din 1929, diferentele sunt atAt de mici
inedt pare ca intre timp sA nu se fi intAmplat nimic deosebit, ni-
inic care sa modifice starea padurilor. Daca in Transilvania apar
diferente care justified prefacerile sociale prin care au trecut
padurile, lucrul este explicabil, deoarece stastistica din 1922 fiind
facuta in graba, au fost omise din ea ocoale silvice intregi, in
suprafata de zeci de mii hectare.
In anii 1935 si 1936, Administratia Padurilor Statului a facut
noi incercari sa stabileasca intinderea padurilor. Bunele inten-
fiuni si de asta data s'au izbit de aceleasi insuccese de mai ina-
inte. Ca dovada, statistica din 1935 a Administratiei Padurilor
'Statului constata ca intinderea tuturor padurilor este de circa
5,8 milioane hectare, ca in anul urmator 1936 aceeasi statistica
sa stabileased ca suprafata padurilor tarii ar fi de 6,3 milioane
hectare. Este de mentionat ca in cursul singurului an care des-
parte aceste statistici nu s'a produs niciun eveniment de natura
a justifica aceastA diferenta. Acest unic exemplu dovedeste cu
prisosinta gradul de incertitudine a statisticilor forestiere de
Odd acum, pAna si in ce priveste cel mai simplu element al
economiei silvice: intinderea padurilor, fara a mai pune in dis-
cufie masura in care nu s'a izbutit sa se stabileasca celelalte ama-
nunte numeriQe care intereseaza in legatura cu gospodaria din
ramura de productie. In prezent nu putem sti deck intinderea
padurilor Statului.

154

www.dacoromanica.ro
 Ancheta statistica a padurilor, care se face in cadrul lucra-
rilor generale de recensAmAnt din acest an, data fiind incertitu-
dinea statisticilor forestiere din trecut, are o mare sarcina de
indeplinit. Aceea de a stabili i procura pentru prima oara date
certe i verificate asupra structurii domeniului silvic.
Cu toate cA ne despart ii ani de cand s'a intocmit ultima sta-
tistica a padurilor, pAn in ziva de azi nu existA alt material
documentar care sA ne informeze in ansamblu asupra proble-
melor forestiere. Or, acest material din anul 1929, pe langa vi-
ciile initiale, in prezent este cu totul inactual i perimat.
In intervalul de timp de ii ani ce ne desparte, datorita nu-
meroaselor reforme, domeniul silvic a suferit modificari struc-
turale atat de profunde, incat datele anchetei statistice din
anul 1929 nu mai pot servi ca puncte de orientare in gospoda-
ria pAdurilor. Structura proprietAtii silvice a evoluat simtitor de
atunci incoace. Proprietati intregi au dispArut, altele noi s'au
creat, iar o parte din pAdurile neatinse de reforma agrata au
fost divizate i pulverizatg. Exproprierile continui pentru pa-
suni, facute din interese politice, asa numitele izlazuri elec-
torale" in fiecare an, au crescut in suprafat pe mAsur ce
s'au intensificat luptele de partid.
Pe de alta parte, intinderea padurilor a crescut datorita
campaniei de ImpAdurire si ameliorare a terenurilor degradate
si a nisipurilor miscAtoare. ExploatArile intense din cursul ulti-
mului deceniu au adus de asemeni importante schimbari in
structura pAdurilor sub aspectul varstei si a conditiilor de ex-
ploatare. 0 verificare serioasa a domeniului silvic sub acest
raport ar fi imperioasA, fiindc numai prin analiza vArstelor
ne putem da seama de posibilitatile viitoare de exploatare si
ritmul de tAiere. Exploatarile exagerate au adus modificAri im-
portante in domeniul silvic, in special in ce priveste compozi-
tia arboretelor. Taierile intense si concentrate, insotite de ne-
glijarea replantArii suprafetelor taiate, au modificat si ele corn-
pozitia arboretelor in ce priveste speciile de arbori ce le corn-
pun. Pe cale numericA nu se poate stabili ce modificAri de struc-
turA au suferit in aceasta privint padurile Orli. Ultima sta-

155

www.dacoromanica.ro
tistica din anul 1929, a stabilit ca circa 40% din padurile noas-
tre ar fi de fag, 25% rasinoase (brad), 25% stejerisuri si to%
alte soiuri de foioase. Dad aceste proportii au fost exacte la
data and s'a intocmit statistica, azi este cert ca speciile nobile
(rasinoasele, stejarul i gorunul) au pierdut din suprafata ocu-
path' in favoarea fagului si a altor specii mai putin valoroase
care au 'IAN/alit ca buruenile in pdduri. Numai cunosdnd masura
in care s'a deplasat raportul de forte dintre speciile care popu-
lead padurile ne putem da seama de masurile ce trebuesc luate
pentru indreptarea situatiei si se pot formula solutiuni juste
de redresare.
Tot studiul numeric al compozitiei arboretelor ne poate edi-
fica i asupra productiei si a calitatii sortimentelor. 0 compa-
ratie dintre nevoile interne de consum i speciile ce populeaz
padurile impreuna cu varsta lor, este cel mai categoric indiciu
asupra capacitatii de productie in lemn si a desvoltarii pe care
o pot lua in viitor exploatarile de 'Ai:lure.
Studiul numeric al varstelor i al speciilor, intregit i corn-
binat cu cel al metodelor de cultura aplicate padurilor i apoi
coroborate aceste elemente cu ciclurile de productie, ne vor
indica dad taerile isi urmeaza cursul normal, adica dad in
fiecare an se tae fructul sau ratia normala a padurilor si nu
cumva nesocotim nevoile de lemne ale generatiilor viitoare.
Pentru a mentine echilibrul climatic si frumusetea peisaju-
lui national, padurile trebuesc sa fie raspandite intr'o anumita
proportie fata de celelalte terenuri descoperite. Dad in prezent
perioada de secete excesive alterneaza atat de des cu inspaiman-
tatoare perioade de inundatii, dad brazda inteleneste i pute-
rea de productie a holdelor scade, aceasta se datoreste i dispa-
ritiei padurilor din regiunile de . ses i dealuri. Exista o pro-
portie optima pe care trebue sa o detina padurea fata de ogoare
izlazuri in care prospera rasa si gasesc conditiuni favorabile
de desvoltare toate vietuitoarele.
Identificarea acestui raport optim de forte dintre padure si
ogoare nu se poate face decat pe cale statistica. Recensamntul
ce se face va trebui s tin seama si de acest lucru pentru

156

www.dacoromanica.ro
a ne pune la indemana elementele necesare de a judeca impor-
tanta domeniului silvic in spatiul national.
Dirijarea politicii lemnului de catre Stat cere de asemeni
cunoasterea a o serie de elemente in legatura cu cererea si oferta
lemnului, a raportului dintre productia normala si cea reali-
zata a padurilor si in sfarsit prisosul sau eventual, deficitul de
productie.
Pentru a cunoaste si rezolva problemele ce se pun in legatura
cu aprovizionarile cu lemne ale populatiei sau a industriei este
neaparat nevoe sa se cunoasca productia anuala a padurilor
pe sortimentele cele mai importante. De asemeni, pentru a dirija
politica nationala a lemnului este neaparat necesar sa se cu-
noasca capitalul lemnos si structura lui sub raport calitativ,
stocurile existente si mai ales sa se identifice centrele mari de
productie excedentara si regiunile lipsite de lemne, impreunl
cu nevoile lor. In cadrul economiei dirijate este neaparat nevoe
sa se intervina pe cale autoritara sa se fad' distributia lemnu-
lui in mod drept, dintr'o regiune cu disponibilitati de lemn in
cele deficitare. Aceasta problema a distributiei se pune mai mult
la lemn decat la oricare alt produs.
Lemnul este o materie prima cu volum mare si valoarea rela-
tiv mica, astfel a problema transportului este capitala in ce
priveste rentabilitatea intreprinderilor.
Date fiind problemele de mai sus si caracterul lor specific,
recensamantul padurilor nu se poate face decat cu ajutorul spe-
cialistilor. Proprietarul de padure sau, in unele cazuri, chiar
exploatatori incercati, nu dispun de suficiente cunostinte teh-
nice s poata completa un chestionar statistic care sa raspuncla
la intrebarile de mai sus. De aceea la toate lucrarile de culegere
a datelor de pe teren ar fi bine sa se utilizeze numai tehnicieni
pusi la dispozitia organelor de recensamnt de catre adminis-
tratiile silvice.
Dinamica actuala a economiei forestiere reclama ca factorii
cu raspundere O. tina la curent o statistica a exploatarilor care
s'ar putea realiza prin adunarea autorizatiilor de exploatare si
a bonurilor sau chitantelor de eliberare a lemnelor din padure.

157

www.dacoromanica.ro
Daca s'ar gasi o modalitate de centralizare a acestor dovezi
stabili o formula de colaborare intre administratiile silvice
Institutul Central de Statistica se va pune usor in lumina toate
aspectele productiei nationale ale lemnului impreuna cu pietele
de desfacere in tail i structura lor specifica.
Pentru a incadra activitatea silvica in spiritul reformator al
vremii. este neaparat nevoe sa se atinga macar in parte obiecti-
vele principale programate mai sus.
Fara a cunoaste aceste obiective si a dispune de materialul
documentar necesar nu se poate pasi cu succes la realizarea unui
plan de actiune constructiva la paduri.

Exce:sior, an. VI (1941), nr. 16

158

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL INTREPRINDERILOR
SI AL MESERIASILOR
de Ing. ADRIAN NICHITA

Recensamantul General al Romaniei din 1941, avand printre

obiectivele sale si intreprinderile industriale, comerciale si de
transport, urmareste cunoasterea numarului, felului i ma-
rimii tuturor unitatilor de productie i desfacere a bunurilor.
Fara indoiala, cunoasterea acestor date este de o importantl
covarsitoare, intrucat intreprinderile constituesc unitatile eco-
nomice de activitate specializata.
In cursul lucrarilor pregAtitoare acestui recensamant s'a
insistat in special asupra redactarii buletinului care va serri
la inscrierea acestor unitati, comisiunea care s'a ocupat cu
aceasta problema oprindu-se asupra hotaririi de a se grupa
separat intrebarile la care vor raspunde intreprinderile indus-
triale, de comert si de transport, raspunsurile cerute acestora
trebuind sa tina seama de structura, organizarea, functionarea
si modul de exploatare al acestora si separat pentru patronii-
meseriasi, intrebarile puse trebuind sa inlesneasca reoglindirea
situatiei specifice a micului meserias roman.
0 preocupare speciala constitue seria de intrebari puse atat
intreprinderilor cat si meseriasilor privitoare la pierderile sufe-
rite, cat i privitoare la bunurile pe care le-au putut evacua din
teritoriile pierdute in anul 1940.
Instructiunile date in formular stabilesc criteriile de mai jos,
dupa care unitatea economica de recensat se va clasifica in una
din cele dou categorii aritate mai sus.
Intreprinderi sunt considerate: minele, fabricile, atelierele,
uzinele, stabilimentele industriale care se ocupa cu extragerea,

159

www.dacoromanica.ro
manufacturarea, repararea, curatirea produselor de orice fel,
cu transformarea materiilor cum ar fi constructia vaselor, pro-
ciucerea electricitatii; antreprizele de constructii, repararea cia-
dirilor, drumurilor, porturilor, instalatiilor telegrafice, de dis-
tributie a`electricitatii, apei etc.; instalatiunile sistematice care
prelucreaza materiile prime agricole, vegetale sau animale, de-
pozitele, magazinele care desfac, Vaud diferite produse, in care
se servesc consumatiuni; institutiile financiare de credit, bnci,
burse, schimb, cooperative, societati de asigurari, intreprinde-
rile auxiliare comertului ca: reprezentante, birouri tehnice, de
copiat acte, de voiaj, intreprinderile care se ocup cu tran-
sportul persoanelor si al mrfurilor, precum i acele de comu-
nicatii, posta, telefonul, radio-comunicatiile.
De asemeni, sunt asimilate cu intreprinderile i stabilimentele
care se ocup cu igiena, salubritatea publica, ingrijirea corpo-
ral; institutiile care urmaresc cultivarea i distractia public,
pensionatele scolare, institutiile particulare care au ca scop tra-
tarea sau internarea bolnavilor, infirmilor, nevoiasilor etc.
Sunt considerati meseriasi urmatorii: patronii meseriasi care
lucreaz5. pe cont propriu la domiciliul lor sau in atelierul pro-
priu, claca au cel mult to lucratori calificati, ori daca folosesc
o forta motrice, de cel mult 20 cai putere, meseriasii care lu-
creaza pe contul lor la domiciliul clientilor cu materialul pro-
priu sau al clientilor, meseriasii care lucreaza la domiciliul lor
pe seama unui intreprinzator. Tali acestia, indiferent dad au
sau nu un titlu de capacitate profesionala si dad lucreaza sin-
guri sau ajutati de lucratori, ucenici si de membrii familiei.
De asemeni, sunt asimilati meseriasilor patronii, carausii, ca-
mionagiii, birjarii, sofeurii de piata pe cont propriu, care lu-
creaza singuri sau ajutati de salariati, cu vehiculele proprii.
Intrudt este deosebit de iweresant de a urmAri asezarea geo-
grafica a exploathilor industriale i comerciale s'a decis de a
se socoti, drept unitate de recensat, atat sediul central dt si
fiecare unitate de exploatare i anume: fabrica, uzina, atelier,
mina, sucursala, filial, reprezentanta, agentie, depozit de des-
facere etc., a ciror activitate se desfasoara in alt loc deck
unde este situat sediul central al intreprinderii.
160

www.dacoromanica.ro
 In ce priveste unitatile complexe se va tine seama de urrna-
toarele consideratiuni:
Da0 pe terenul unui singur detinator se gasesc dou sau
mai multe ateliere, puse sub aceeasi conducere, care desi apartin
la diferite ramuri de activitate se completeaza reciproc, se vor
considera o singura intreprindere.
Se vor socoti insa doua sau mai multe intreprinderi (unitati
tie recensat), unitatile care desi sunt situate pe terenul aceluiasi
cletinator i sunt puse sub aceeasi conducere, se ocupa de cloud
sau mai multe ramuri de exploatare, de natura cu totul diferita
cj care nu se completeaza rec'proc din niciun punct de vedere.
Intrebarile cuprinse in formular se limiteaza la obtinerea da-
telor strict necesare pentru cunoasterea elementelor primordiale
ale tuturor intreprinderilor, ramanand pe seama anchetelor in-
-clustriale ulterioare cercetarea amanuntita a problemelor spe-
ciale legate de anumite categorii de intreprinderi.
Astfel, pentru intreprinderi, intrebarile se pot regrupa pe
urmatoarele capitole cercetate: I. Date le de identificare ale in-
treprinderii. 2. Forma juridica. 3. Vechimea intreprinderii. 4.
Obiectul activitatii (ocupatia produsele fabricate) si unittile
kle exploatare ale intreprinderii. 5. Personalul intreprinderii
(proprietarul, conducatorul efectiv si salariatii). 6. Unitatilc
.de forta.. 7. Capital (social, investit). 8. Productie, vanzare,
stocuri. 9. Vehiculele si capacitatea lor pentru intreprinderile de
transport (mijloacele de transport pentru restul intreprinde-
Tibor).
In ce priveste micul meserias, in afara de cateva intrehari
comune cu acelea puse intreprinderilor si anume cele privitoare
la identificarea meseriasului, ocupatia, meseria sau specialita-
tea lui principala etc., s'au formulat o serie de intrebari care
1mbratiseaza conditiunile speciale de lucru vizand in acelasi
limp si partea economica sociala.
Atat intreprinderile cat i micul meseria patron completeazi
un tablou in care se trec nominal salariatii (inclusiv membrii
familiei care ajuta meseriasul in meseria sa).
Acest tablou inlesneste cunoasterea urmatoarelor probleme

161

www.dacoromanica.ro
capitale: sexul, varsta, originea etnica, cetatenia, pregatirea
profesionala, situatia in intreprindere, salarizarea i situatia mi-
litara, privind categoriile care constituesc masa muncitoreasca
(mana de lucru) in tam noastra.
Buletinul se completeaza de conducatorul intreprinderii sau
de meseriasul patron fiind verificat de recensor, clandu-se in
scopul acesta un ragaz de cateva zile, avand in vedere impor-
tanta j atentiunea deosebita ceruta de exactitatea care se irn-
pune la fomularea raspunsurilor.
Cunoasterea exacta a economiei romanesti si eficacitatea ma-
surilor de indreptare care urmeaza a se lua, este desigur condi-
tionata de sinceritatea raspunsurilor. Nu este necesar a se in-
sista asupra asigurarii ca raspunsurile date nu vor fi utilizate
deck in scopuri statistice, deoarece legea insasi ofera garantii
desavarsite, pedepsind aspru pe functionarii statistici care a r.
divulga sau comunica altei persoane raspunsurile date.
Deci, conducatorul intreprinderii poate completa fara ovaire
buletinul cu constiinta datoriei cetatenesti implinita, fara nicio
teama ca raspunsurile date ar putea servi pentru scopuri fis
cale, l i cu increderea neclintit ca aceste date vor servi la re-
dresarea i inflorirea economiei romAnesti.

Excelsbr, an. 171 (1941), nr. 15-

162

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL COMERCIAL
SI INDUSTRIAL
de CORNEL1U MANESCU

Recensmntul intreprinderilor industriale, comerciale, de

transport si al meseriasilor, are de scop cunoasterea numArului,
felului si rrarimii tuturor unitAtilor de productie i desfacere a
bunurilor din intreaga tar, inclusiv acelea care in perioada re-
censmntului nu activeaz.
Sunt considerate intreprinderi: minele, fabricile, atelierele,
uzinele, stabilimentele industriale, care se ocup cu extragerea,
rnanufacturarea, repararea, curAtirea produselor de orice fel, cu
transformarea materiilor (cum ar fi constructia vaselor, produ-
cerea electricitatii etc.); antreprizele de constructie, repararea
cladirilor, drumurilor, porturilor; instalatiunile telegrafice, de
distributia electricittii, apei etc.; instalatiunile sistematice care
prelucreazii materiile prime agricole, vegetale sau animale, ca:
mori, fabrici de uleiuri vegetale, conservarea si prelucrarea le-
gumelor, fructelor, laptelui, prelucrarea pieilor, conservarea
pestelui, prelucrarea gogosilor de rratase; depozitele, magazinele
care desfac sau vnd diferite produse, precum si restaurantele,
cArciumile etc.; institutiile financiare, de credit: bAnci, burse,
schimb, cooperative, SocietAti de asigurare etc.; intreprinderile
auxiliare comertului, ca: reprezentant,e, birouri tehnice, de co-
piat acte, de expeditiuni, de vAmuiri, de voiaj etc.; intre-
prinderile de transporturi cu tractiune animal, mecanica, flu-
vial, maritim si aerian; posta, telefonul, telegraful si radio-
comunicatia.
De asemeni sunt asimilate cu intreprinderile i stabilimen-
tele care se ocup cu igiena, salubritatea -public, ingrijirea

163

www.dacoromanica.ro
corporald: bai, frizerii, institutii de infrumusetare; institu-
tine care urmaresc cultivarea si distractia publica: teatre,
cinematografe, asociatiile sportive, persionatele scolare, sco-
lile de dans etc.; institutiile particulare care au ca scop tra-
tarea sau internarea bolnavilor, infirmilor, nevoiasilor, alie-
natilor etc.
Sunt considerati meseriasi urmatorii: meseriafii-patrani,
care lucreaza pe cont propriu la domiciliul lor, sau in atelierul
propriu, daca au cel mult 10 lucratori calificati, ori daca folo-
sesc o forta-motrica de cel mult 20 cai putere; meseriafii care
Zucreazii pe cantul lor la domiciliul clientilor, cu materialul
propriu sau al clientilor; meseriasii care lucreaza la domici-
liul /or, pe contul unui intreprinzator, de exemplu: meseriasul
croitor, care lucreaza acasa la dansul costume, sau numai anu-
mite parti din costum pe contul unei intreprinderi sau al
unui patron. TO acestia, indiferent daca au sau nu un titlu
de capacitate profesionala si dad lucreaza singuri sau ajutati
de lucratori, ucenici si de membrii familiei.
De asemeni sunt asimilati meseriafilor-patrani: carausii, ca-
mionagii, birjarii, soferii de piata pe cont propriu, care lucreazi
singuri, sau ajutati de salariati, cu vehiculele lor proprii.
Intreprinderile vor raspunde la intrebarile 1-20 i vor corn-
pleta tabelele AE. Meseriasii vor raspunde la intrebarile 21
48. Atat intreprinderile cat si meseriasii vor inscrie nominal
lot personalul salariat in tabloul din pagina 4-a, raspunzand la
toate intrebrile.
Intreprinderile si meseriasii refugiati, evacuati, precum si in-
treprinclerile ale caror sedii centrale se afld inauntrul frunta-
riilor actuale, daca au unitati de exploatare, sucursale etc., ra-
mase in teritoriile ocupate, sau care au interese in acele teritorii
vor raspunde la intrebrile 49-57.
lntru cat scopul recensamantului este de a urmari asezarea
geografica a exploatarilor industriale si comerciale, se va socoti
drept unitate de recensat, atat sediul central, cat si fiecare uni-
tate de exploatare: fabrica, uzina, atelier, mini, sucursala, fi-
lial, reprezentanta-agentie, depozit de desfacere, a caror acti-

164

www.dacoromanica.ro
vitate se desfasoara in alt loc decat unde este situat sediul cen-
tral, lasandu-li-se ate un buletin, spre completare.
Dacd intr'un anumit loc se gasesc doua sau mai multe ate-
liere care, desi apartin la diferite ramuri de activitate sau stadii
de prelucrare, se completeaza insa reciproc, ele se vor considera
drept o singura intreprindere, lasandu-se, spre completare, un
singur buletin.
Se vor socoti doua sau mai multe intreprinderi, lasandu-se
spre completare cite un buletin de fiecare, unitatile in care desi
activitatea lor se desfasoara in acelasi loc si sub aceeasi con-
ducere, insa se ocupd de doua sau mai multe ramuri de exploa-
tare de natura cu totul diferit si care nu se completeaza reci-
proc, din niciun punct de vedere, de exemplu: va completa doua
buletine un hotelier, care in acelasi timp este si intreprinzator
de cinematograf, chiar daca are sala de spectacol in acelasi imo-
bil cu hotelul.
Recensorul va lsa ate un buletin proprietarului sau con-
ducatorului fiecarei intreprinderi, cat si fiecarui meserias, pa-
tron sau pe cont propriu, gasit de el in cladirea vizitat, cu
rugamintea sa fie completat in termenul hotarit si &and toate
lamuririle cuvenite. In ziva fixata pentru recensamantul intre-
prinderilor, recensorul va aduna buletinele, verificandu-le si
cerand, daca este cazul, indreptarea sau completarea omisiunilor.
Buletinul va fi semnat de proprietarul sau conducatorul intre-
prinderii si de recensor.
Daca conducatorul intreprinderii nu stie carte, buletinul va
fi completat de recensor, conform raspunsurilor primite, men-
Iionandu-se aceasta in buletin, prin addugirea in dreptul sem-
ndturii recensorului: completat de recensor".
Pentru intreprinderile, care nu functioneaza in perioada re-
censmintului, buletinul va fi lasat, dupa caz, proprietarului,
conducatorului sau lichidatorului intreprinderii.
Prin dispozitiuni legale se garanteaza ca raspunsurile din bu-
ietin nu vor fi utilizate deck in scopuri statistce. Deci, condu-
catorul intreprinderii poate completa fall sovaire buletinul, cu
constiinta datoriei cetatenesti implinite si Vara nicio tearna.
Porunca Vremij, an. X (1c41), nr. 1900

165

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL REFUGIATILOR
de Dr. PETRE 17LAD

Anul durerii, care a fost 1940, ne-a adus intre alte nenoro-
ciri i evacuarea unor provincii dragi. Ocupatiunea straina a
fortat o serie din elementele mai de searna sa-si paraseasca ca-
aninul i sa ia drumul pribegiei in spre tara libera. Statul Ro-
.man s'a dovedit, de data aceasta, un parinte ocrotitor al tutu-
ror celor nevoiasi si inima calda a Conducatorului Statului nu
a lasat pe nimeni pe drumuri.
Intfun comunicat oficial am vazut zilele acestea irnensele
:sfortaii pe care Generalul Antonescu le-a facut pentru adapos-
tirea refugiatilor si pentru reasezarea lor in ritmul vietii nor-
.male. Zeci de mii de functionari, alte zecii de mii de plugari,
rneseriasi, muncitori, au fost alimentati, imbracati, asezati la
rosturile lor si pusi sa munceasca din nou.
Aceasta mare opera de reasezare nu este Inca terminat. Re-
lugiatii au lasat dincolo de granita familie, au lasat bunu:i, si
,Euvernul a hotarit sa se fad. o numaratoare a tuturor acestora,
pentru a le. putea sustine drepturile lor si pentru ca la viitoarea
-Conferinta de pace sa se poata prezenta complet informat.
Recensamantul d o ocaziune unica de a prinde problema
in intregul ei si mai cu seama de a nu lsa niciun refugiat
neinscris. Dar nu numai refugiatii, ci si acei locuitori ai Orli,
care au dincolo bunuri, sau interese de orice natura, sunt invi-
tati sa le declare pe aceasta cale, pentru ca interesele lor sa.
poata fi sustinute.
Din punct de vedere tehnic, recensmantul refugiatilor tidied
probleme foarte grele. Trebuesc in primul rand recensate per-
soanele. Suntem nevoiti sa incercarn reconstituirea familiilor fa's-

167

www.dacoromanica.ro
pandite in diferitele Orli ale tarii chiar. Acest lucru este cu
totul neobisnuit in tehnica recensamintelor. Pe langa aceasta,
trebue sa cautam sa ne dam seama si de conditiunile in care
s'a produs refugiul, mai cu seama ca o serie intreaga de refu-
giati au suferit schingiuiri i maltratri, au zacut in spitale,
Ii s'au luat bunurile la granita i altele de acest fel. Dar, am
incadrat in acest recensamant i un lucru cu totul nou i anume:
dorim sa ne dam seama de calitatea oamenilor care au parasit
provinciile ocupate. Am pus o serie de intrebari, care repre-
zinta un inceput de recensamant calitativ.
Pe langa recensarea persoanelor, a trebuit sa gasim i o solu-
tiune pentru recensarea bunurilor ramase dincolo. Este in de-
obste cunoscuta dificultatea mare pe care aceasta problema o
ridica, bunurile fiind de multe feluri si o inventariere a lor
prezentand imense greutati. Pe langa toate aceste dificultati,
se mai adauga i imprejurarea c unii refugiati sunt veniti fari
acte, altii sunt minori si a trebuit sa tinem seama si de intere-
sele acestora.
Chestionarul s'a mai complicat i prin nevoia de a recensa
nu numai persoanele i familiile, ci i societatile i asociatiile,
chiar si composesoratele, care si ele pot avea bunuri ramase din-
colo de granita actuald.
A mai trebuit sa tinem seama si de imprejurarea c Iiiii cei
loviti de deslipirile de teritorii sunt de multe feluri si mai cu
seama de faptul ca foarte multi locuitori ai tarii libere pot
avea pagube, Vara ca ei inii sa fie refugiati. Formularul a
trebuit sa cuprinda de pilda: i pe Bucuresteanul cu vila in
Balcic, i pe Ploesteanul cu proprietate in Secuime.
Nu e locul de a intra aci in amanunte, trebue, hrs.& sa orb-
tam c a fost nevoe de o munca staruitoare de saptamani de
zile, pentru a se ajunge la formularul actual. Acei care vor lua
in mana acest formular Ii vor putea face o idee de greutatile
mari care au trebuit invinse. Se va vedea c odata adunate
aceste acte, ele vor forma documente, a caror valoare este ines-
timabila. La o viitoare conferinta de pace, care va veni mai
curand sau mai tarziu, drepturile noastre vor fi aparate cu corn-

1GS

www.dacoromanica.ro
petint si cunostinta de cauz, iar refugiatii vor putea si astepte
cu incredere sentinta Istoriei, care nu va inarzia sa vie.
Din parte-ne, suntem siguri ca se vor realiza aceste planuri
mArete si facem apel calduros cAtre toti acei ce au bunuri, inte-
rese personale, familiale sau de orke fel, rmase in teritoriul
ocupat, sa nu pregete de a jertfi cAteva ore in propriul lor in-
teres, pentru a completa constiincios acest formular, menit ssa
fie o pies de temelie in litigiile istorice ale neamului romnesc.

Excelsior, an. VI (1940 nr. 16

169

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL REFUGIATILOR
SI AL DAUNATILOR
de $TEFAN IONESCLI

Recensamantul din anul acesta constitue nu numai o vasta

opera de interes statistic, dar, in acelasi timp, el va trebui sa
reprezinte i un indreptar prin care sa se poata dovedi temeiu-
rile dreptatii noastre. De aceea in afara de numaratoarea pro-
priu zisa a populatiei conlocuitoare pe pamantul romanesc si
a bunurilor ei, in recensamantul de acum, din cauza noilor
situatii create neamului nostru prin cesiunile teritoriale din
.anul 1940, se va statornici, in mod stiintific i situatia expulza-
tilor, evacuatilor, repatriatilor si a tuturor celor care au inte-
rese in teritoriile ocupate de catre puteri straine.
Exista deci un formular special REF", prin care se urma-
reste o recensare precisa, exacta a acestei categorii de Romani,
napastuiti care, din pricina vitregiei timpurilor, au trebuit sa-si
paraseasca odata cu mormintele parintilor lor i toate buru-
rile, rod al muncii si inteligentei romanesti, care vor sta de-apu-
ruri marturie a aparatului civilizator al neamului nostru.
Ca i pentru celelalte categorii cari vor fi recensate, se re.
comanda i pentru refugiati i daunati ca sa declare exact ceea
ce au suferit, cat i ceea ce au pierdut nici mai mult nici mai
putin", conchide formularul REF
Pentru a evidentia importanta recensamantului pentru re-
fugiati i daunati, este interesant de precizat ca acestia vor
trebui sa completeze un formular in care sunt prevazute toate
posibilitatile de manifestare sociala, economica i culturala a
refugiatilor.

171

www.dacoromanica.ro
 Statul Roman, in vederea bataliilor pe care va avea sa le
dea atunci and va fi chemat sa-si apere drepturile, trebuc, in
prealabil, s cunoasca in amanunt nu numai situatia actual:1
a refugiatilor dar chiar i ceea ce au lasat dincolo, in momen-
tul and si-au parsit bunurile precum i modul in care au fost
tratati de armata de ocupatie si de organele administrative
straine. E necesar s se stie situatia reala i conditiile in care
s'a produs refugiul pentru a se putea invedera, acolo unde tre
bue si atunci cand trebue, modul in care au fost tratati atatea
zeci de mii de oameni care aveau in ochii armatelor de ocupatie
defectul originar de a se fi nascut Romani. Ceva mai mult:
refugiatii vor trebui sa declare pe larg demnitatile ocupate sub
regimul romanesc i activitatea nationala, culturala si stiintb
flea pe care au intreprins-o de-a-lungul anilor pe pmantul azi
instrinat.
Un alt capitol care priveste situatia fiecarui refugiat in
parte este si acela al averii ramase in teritoriile ocupate. Tre-
bue s se stie intinderea pamantului parasit, recolta ramasa
neculeasa, cladirile construite, mainile, uneltele agricole, ani-
malele, mobilierul, marfurile, inventarul industrial i. in gene-
ral toate bunurile lasate in stapanirea puterii de ocupatie.
Deci, Statul trebue sa cunoasca toate drepturile i toate da-
toriile, toate bunurile i toate. pierderile pe care le-au avut
de suferit prin refugiu, atatia dintre fratii nostri care erau in
Basarabia, in Nordul Bucovinei, in Nordul Transilvaniei si in
Cadrilater pionerii civilizatiei, culturii i dreptului etnic al
neamului nostru, prezent de 2.000 de ani pe acelasi pamant dela
Nistru pana la Tisa, si dela Boian 'Ana la Dunare i Marea
cea mare.
Dar mai este ceva: aceste formulare trebuesc complctate res-
pectandu-se in intregime adevarul. Pentru fiecare recensat se
va lua martori. Recensamantul pe care-I face Statul Roman va
fi o opera statistica bazata pe realitati i pe adevaruri care nu
vor putea fi discutate i cu atat mai putin nu vor putea fi con-
testate, nici de cea mai abila propaganda i nici de a profesio-
nistilor minciunilor internationale. Noi am iubit totdeauna ade-

172

www.dacoromanica.ro
varul pentru c suntem tari pe pozitiile drepturilor noastre
de aceea nu avem a ne teme de nimic.
Ceea ce in legatura cu recensamantul care se va face refu-
giatilor si claunatilor nu trebue sa fie ignorat de nimeni
in primul rand de aceasta categorie de Romani este adevarul
ca acest recensamant este menit sa serveasca nu numai ca in-
strument pentru apararea intereselor tarii, dar chiar este che-
mat sa apere si interesele particulare ale tuturor acelora ce au
avut de suferit de pe urma ocupatiilor straine. Deci, un interes
national si unul individual. Toti cei interesati trebue sa cola-
boreze cu autorita tile, pentru ca in felul acesta sa se poata
aduna in timp scurt, in mod complet si exact toate datele sta-
tistice in legatura cu drama pierderilor hotarelor care a atras
bejenia atator sute de mii de Romani.

Excelsior, an VI (1941), nr. 16

173

www.dacoromanica.ro
INDICATIUNI PENTRU COMPLETAREA
FORMULARULUI REF.
de Dr. PETRE VLAD
lubili ascultiitori,

0 datorie sfnt nascut dintr'un adnc simt5mnt de netar-

murit recunostint, ma indeamnA ca primul meu gand s-1 in-
drepr spre Condueatorul Statului, care a fcut toate sacrificile
cu putintd pentru a alina durerile si a implini lipsurile refugia-
tilor, in numele carora vorbesc si carora ma adresez pe calea
aceasta, pentru ca toti, de pretufndeni s ma aucl. Desradejdia.
care ne-a cuprins n'a reusit s'a" ne infrnga sperantele, plapande
ieri dar din ce in ce mai One de vieata astazi i maine. Nclj-
duim in zile mai bune, pe care le asteptam cu increderea Roma-
nului, sigur de drepturile sale si de maretia viitorului sau istoric.
RIspntiile la care ajung uneori popcyarele, asa cum ni se in-
timpld nou acum, se datoresc infrngerilor suferite pe cmpul,
de lupta, sau la masa verde.
La o astfel de masa s'a hotArit ciuntirea Tarii noastre.
Incovoiati pn acum de povara durerii, ne ridiam capul
ne indreptam pieptul constienti de dreptatea revendicarilor si
de importanta datoriilor ce avem de implinit.
Ziva de maine, cnd se vor aduna reprezentantii neamurilor
pentru a hotAri structura Europei viitoare, trebue s ne gaseascl
pregtiti si bine documentati, pentru ca doleantele noastre
poat fi sprijinite de puterea netagaduita a datelor statistice,
care se adun cu mult trucl, prin mijlocirea Institutului Cen-
tral de Statistic. Recensamntul general din anul acesta este fA-
cut tot in vederea acestei documenthi necesare pentru cunoaste-

175

www.dacoromanica.ro
rea avutiilor noastre nationale. Iar Gea mai pretioasa dintre
aceste avutii este materialul omenesc al natiunii.
Guvernul a facut sacrificii supraomenesti, pentru ca numara-
toarea & se poata face in conditiuni cat mai bune. Dar oricat de
mare ar fi jertfa oficiala a Statului, ea nu poate da roadele cu-
venite, daca fiecare cetatean nu colaboreaza la aceasta opera cu
klestula tragere de inima.
Cunoscatorii stiu ca, varietatea datelor adunate cu prilejul
acestui reoensamant este mai mare deck a oricarui alt recensa-
mant facut vreodata, in aceeasi zi, in vreo tara din lume. Sa-
vantii straini, veniti cu ocazia aceasta la noi in tara, ca obser-
vatori, au reounoscut Vara inconjur valoarea organizatiei statis-
ticei romanesti. S'o ajutam deci cu totii sa-si pastreze reputatia
si sa propaseasca. *i o ajutam dand informatii exacte celor in-
sarcinati cu adunarea datelor, acum si aka data.
Cu ocazia recensamantului de ieri, recensorii au intalnit refu-
giati si expluzati din diferitele provincii desmembrate, lasan-
du-le Cate un formular de culoare rosie, pentru a-I studia in E-
niste si a-I completa cu grija, dupa ce a lamurit intrebarile la
care trebue sa raspunda.
Pentru a limpezi eventualele nedumeriri, ne-am gandit c ar
fi bine & stam de vorba, ca impreuni. &I larnurim ceea ce pen-
tru unii din Domniile Voastre ar putea fi dubios sau lipsit de
-claritate.
Presupunem ca pana acum ati citit instructiunile din formu-
lar. Cine nu le-a citit, e rugat sa se oboseascA cu lectura lor,
indata ce am terminat aceasta convorbire.
Pentru a ne putea intelege, VA rugam sa asezati formularul
in fata Domniilor Voastre, asa ca la nevoie sa puteti face in-
semnari cu creionul pe alt hartie, nu pe formular.
Cred ca putem incepe.
In pagina intai, dupa cum se vede se &este in fiecare colt -
ate un patrat.
Aceste pkrate se completeaza numai de recensor.

176

www.dacoromanica.ro
 In stanga se scrie adresa Domniilor Voastre in dreapta nu-
mele si calitatea de: refugiat...
Pentru a usura lucrarile vorbim numai de doul categorii de
mapastuiti, refugiati i diiunati, intelegnd sub denumirea de
refugiati pe toti aceia care au parasit in orke mod una din pro-
vinciile noastre scumpe.
Pentru ca niciunul din bunurile pierdute sa nu ramn ne-
recensat, dela inceput cerem adresa societatilor si composesora-
telor de tot felul, pentru ca si bunurile lor sa poata fi inventa-
Tiate.
Intorcind foaia ajungem la capitolul A. Aici yeti gasi intre-
bad care se refera la capul familiei. La intrebarik numerotate
dela 1 pAna la i i, se vor da toate datele care il privesc pe el,
persbnal, pentru a-i putea stabili identitatea cu preciziune. La
Nr. 12 se vor inscrie actele aduse din teritoriul ocupat: bule-
tinul de populatie, cu numarul respectiv, carnetul de cale ferata
si diferite adeverinte. Intrebarea 13 completeaza pe a I2-a si
priveste pe cei care nu au niciun fel de act asupra lor din cauza
ca au fost ridicati noaptea din pat, fiind forIati sa ia drumul
pribegiei fail niciun fel de documente. Vrem & stim cine anume
poate da referinte asupra lor. Intrebarea 14 cere numele ace-
lora care, ramasi in teritoriul ocupat, ar trebui tinuti, la curent,
in caz de nevoie, cu soarta refugiatului.
Prin informatiile din grupul B, incercam sa reconstituim
familia refugiatului, In acest scop recensorul va inregistra in
prima rubrica: sotia, copiii care traiesc impreuna cu el, si alte
rudenii. Se trage apoi o linie si se inscriu copiii sau alti mem-
brii ai familiei, care locuesc in alta parte, daca sunt si ei re-
fugiati. Dupa o alta linie se vor inscrie membrii din familie
ramasi in teritoriul ocupat.
Va rugam sa veghiati ca adresa fiecaruia sa fie notata cu grije,
deoarece numai in felul acesta vom putea reconstitui familiile
si vom putea evita inscrierile duble, care incurca centralizarea
datelor.
Nu avem nevoie sa umflam cifrele in mod artificial. Sufe-
rintele noastre sunt atat de strigatoare la cer, incat e suficient

12 177

www.dacoromanica.ro
sa le aratam asa cum sunt ele, fara sa recurgem la exagerari.-
Aici, ca i in rubricile urmtoare, unde nu aveti spatiu sufi-
cient pentru scris, scrieti pe aka hartie pe care o yeti pune 19
interiorul formularului, neuitand niciodata sa o semnati, pentru
a putea fi identificata cu usurinta i asezata oricand la locul ei.
In capitolul C, va rugarn sa aratati pe scurt conditiile in care
v'ati refugiat, dandu-ne chiar dovezi documentare, pe care sa le
putem folosi la nevoie.
Capitolul D ne lamureste asupra felului oamenilor care au.
venit dincoace.
Incepand cu pagina a 4-a, intrebarile se retell numai la bu-
nuri. va rugam sa ne dati date cat se poate de precise asupra
averilor ramase dincolo, fara a intra in prea multe amanunte
privind de pilda mobila sau marfurile. Nu uitati nick>
clipa c datele adunate dela d-voastra trebue sa fie prelucrate
prezentate guvernului pentru a le folosi la apararea intere-
selor d-voastre.
Intr'o rubrica finala yeti binevoi sa aratati numele acelor
persoane care, la nevoie, ar putea adeveri spusele d-voastre.
Recensorul este dator sa desprinda adeverinta din ultima
foaie j sa vi-o inmaneze, pentru a o pastra cu sfintenie.
Persoanele care au lsat dincolo numai bunuri, se vor margini
sa ne dea numai datele dela capitolul A, trebuind sa cunoastem
cine este persoana cu care avem de lucru i toti acestia vor trebui
sa completeze tabela incepand cu litera A pentru dedara
bunurile parasite.
Si acum, frati de suferinta, strangeti ploapele i priviti ctr
ochii sufletului indurerat, plaiurile dragi pe care le-ati parasit.
Campurile noastre manoase, de acolo ne fagaduesc rod imbel-
sugat; din floarea bogata a pomilor roditori capata vieata fruc-
tul asteptarilor noastre iar clopotnita bisericii strabune ne cheami
la rugaciunea nadejdiilor noastre de azi si a biruintii noastre de
maine.
Dumnezeu sa ne ajute!
(Comunicare facutA la posturlte noastre de radio, in seara Eitel de 7 Aprl lie 1941;

173

www.dacoromanica.ro
5. REPORT=

www.dacoromanica.ro
UN INTERVIEW RADIOFONIC
cu d-1 Dr. D. C. GEORGESCU, Secretarul General al Re-
censmntului, despre unele chestiuni tehnice si formale in
legatur cu Recensamantul Romaniei din 1941
Ne aflam in vastul birou dela etajul I al Institutului Central
de Statistica din Splaiul Unirii Nr. 28. Zi si noapte, intr'o incor-
dare de vointa aproape unica la noi, se munceste aici cu Ilya
cu metocia si cu preciziunea stiintifica riguroasa, impusa de in-
sasi caracterul lucrarii, la realizarea desavarsit a acestei mari
opere de sinteza statistica ce va fi Recensamantul General al Ro-
inniei din 1041. Institutul Central de Statistica este un imens
stup de harnice albine. Dela subsolul, unde se pastreaza cu sgar-
cenie tezaurul de documentare statistica al arhivei recensaman-
tului din 1930, pand sub acoperisuI celui de al IV-lea etaj al imo-
hilului, peste patru sute de functionari in echipe succesive lu-
creaza in luminoase si largi birouri, cu voie buna si sarguinta,
cu pasiune chiar. Fiecare etaj alcatueste un birou, cat suprafata
unei arii. Masinile de codificat si de calculat scandeaza ritmic,
in acompaniamentul vioiu al masinilor de scris si de calculat,
aceast simfonie moderna a muncii.
Aici se zamisleste, harnic, imaginea concreta a realitalilor
noastre alcatuitoare de Stat; aici se scrie cu evlavie testimoniul
fiintei nationale a Romaniei.
Institutul Central de Statistica, ultima etapa care a incununat
initiativa luata in 1930, a fost creeat prin ravna si neobosita sta.-
ruinta a d-lui doctor Sabin Manuila, ajutat cu devotament de
cativa tineri oameni de stiinta, care au inteles dela inceput
neasemuitul rol ce se cuvine sa aiba o asemenea institutie in or-
ganizarea si buna functionare a unui Stat modern. Din aceasta
generoasa si nobila echipa, care a creat o metoda stiintifica de

181

www.dacoromanica.ro
cercetari statistice la noi i o metocla romneascA de recensi-
;ant, potrivit structurii noastre nationale, face parte i d-1 Dr.
D. C. Georgescu, secretarul general al RecensAmntului, caruia
ne adresam acum, spre a ne lamuri unele chestiuni tehnice i for-
male in legatur cu RecensAmntul General al Romniei din
I941.

1) Suntefi bun d-le secretar general sd lrnurifi ascultdtorilor

o,stri de ce Recensdndintul General al Ronthniei din 1941, care
s'a anunfat cd se va efectua in tiva de 6 Aprilie, se va face in
mai multe etape, sau colinde, cum le numifi d-vs., in notele in-
formative transmise prin emisiunile noastref

i. Mai intaiu o precizare: colindele nu sunt tot una cu etapele

de RecensAmnt, sau momentele de inregistrare sistematica i
complet a diferitelor elemente sau a stdrii care constituesc obiec-
tivele Recensmntului. Colindele se fac inainte de ziva centrall
a RecensAmantului General al Populatiei fixat pentru Dumi-
nica de 6 Aprilie i urmdresc orientarea precis a recensorului
oticial in sectorul sau, recunoaterea gradului de rAspandire te-
ritorial a acestuia, identificarea elementelor care il compun,
luarea de contact cu populatia i lmurirea ei asupra scopului i
operatiilor de RecensAmnt. Dintre cele trei colinde obligatorii,
cea din 2 Aprilie coincide cu recensmntul cladirilor i locuin-
telor, acestea fiind cadrul material, firesc, in care trAete i ac-
tiveaz populatia Orli, iar obligatia recensorului de a vizita i
inregistra fiecare cas, locuint, i incApere raspunde, in chipul
cel mai potrivit, nevoii de cunoatere amanuntita a elementelor
de inregistrat.
Recensmntul se face in mai multe etape, din motive de or-
din tehnic i din necesitati de fapt. Obiectivele sale sunt mul-
tiple, iar operatiunile de inregistrare laborioase. Simpla enu-
merare a acestor obiective principale, i anume:
Clddirile i locuintele,
Populatia,

182

www.dacoromanica.ro
 Exploatarile agricole, de toate categoriile, precum i cele asi-
i late lor.
Intreprinderile comerciale i industriale; meseriasii,
Refugiatii, expluzatii, evacuatii i daunatii din teritoriile
pierdute,
Populatia de origina etnica evreeasca.
Toate acestea in cadrul fiecarui sector de recensamant, cuprin-
zand in mijlociu 120 gospodarii, ne arata c o inregistrare te-
rneinica si exacta a lor nu poate fi facuta intr'o singura zi. Pe de
alt parte, gradul de complexitate crescand a fenomenelor face
-ca obiectul inregistrarilor, precum i descoperirea numai in
-masura desfasurarii investigatiei a elementelor de inregistrat,
in cazul recensamintelor speciale, impun o seriere logica i nece-
-sara a operatiunilor de Recensamant, acelor etape succesive de
.care intrebati.
Principiul inregistrarii intr'o singura zi famine nestramutat
pentru Recensamantul General al Populatiei care, prin natura
ei este, prin excelenta, mobila i s'a ales Duminica de 6 Apri-
lie, zi de sarbatoare, pentruca toti locuitorii trii, i, mai cu
_seama, stenii nostri plecati in timpul saptamanii la camp
pentru muncile agricole de primavara pot fi gasiti acasa, la
locuinta lor.
Recensamantul General al Populatiei, fixat pentru Dumineca
viitoare, a fost precedat la 2 Aprilie de recensamantul cladiri-
lor i locuintelor i va fi concomitent cu recensamantul tutu-
ror exploatarilor agricole. In acest scop se foloseste formularul
.agricol A (verde sau tiparit cu cerneala verde).
Locuitorii care au proprietati agricole de peste 5 ha, sau 10 ju-
-Ore i exploatari agricole specializate, in alte localitati decat
in aceea in care locuesc, vor cere i completa un al 2-lea formu-
lar zis agricol C. Acesta este un simplu formular de informatie,
pentru a se controla daca proprietatea lor a fost inregistrata sau
nu in localitatea unde este situata de fapt.
Intrand in fiecare gospodarie pentru recensamantul popula-
r,iei, recensorul va lua cunostinta de situatia fiecarui locuitor. Va
..avea prilejul sa constate daca vreunul din membrii obisnuiti ai

183

www.dacoromanica.ro
gospodariei este refugiat, expulzat, evacuat din teritoriile ocu-
pate sau este daunat in vreun fel prin aceste pierderi de terito-
rii. Toti acesti nefericiti frati ai nostri vor primi dela recensor
un formular special (R. E. F.) pentru completare. De aseme-
nea, recensorul va inmana un alt formular, denumit Xa" fled-
rei persoane cuprinse in partea I-a a gospodariei, daca aceasta,
persoana se trage din neam evreesc, indiferent de situatia sa de
astazi, formular a carui completare este obligatorie. Aceste ul-
time 2 formulare, din pricina multiplelor intrebari pe care le
cuprind, vor fi lasate mai mult timp in seama celor interesati, .

recensorul ridicandu-le completate abia in ultimele zile ale ope-

ratiunilor de recensamant, adica la ii si 12 Aprilie. Para atunci,
in ziva de 9 Aprilie si pornind dela stiintele culese cu prilejul
recensmantului general agricol (formular A), recensorul mai
are de efectuat al 2-lea recensamant agricol, pe formular B (tot
verde), privind exploatarile agricole mijlocii i mari (dela to-
ha, sau 20 jugare in sus), precum i exploatarile agricole anexe-
sau specializate. In aceeasi zi (de 9 Aprilie), vizitand din nou
sectorul sau, pe baza informatiunilor obtinute i notelor luate
cu prilejul recensamantului cladirilor (si locuintelor) i recen-
samantului general al populatiei, recensorul va lsa spre corn-
pletare: fabricilor, atelierelor, meseriasilor i comerciantilor de
orice fel, Buletinul intreprinderii sau meseriasului". Acesta
urmeaza sa fie completat de catre conducatorul efectiv al intre-
prinderii, sau de meseriasul respectiv, pe raspunderea lor pro-
prie, i va fi ridicat apoi de recensor in ziva de 12 Aprilie, cand
toate operatiunile de recensamant pe teren pot fi socotile ca
cheiate.
In concluzie, lucrarile Recensamantului General al Romaniei
din acest an se intind pe o perioada de ii zile, din care 4 afec-
tate recensamintelor propriu zise (inregistrarilor) pe teren, res-
tul de zile fiind acordate recensorilor pentru punerea la punct
a materialului documentar recoltat succesiv, verificarea si corn-
pletarea lui.

184

www.dacoromanica.ro
 2) Pentru efectuarea acestei complicate lacreiri, dispuneti de-
sigur de un personal numeros.

2. In clipa de fata sunt afectate lucrarilor recensamantului

peste 31.000 persoane, din care: 400 la centru, in cadrul Insti-
tutului Central de Statistica, insarcinat cu conducerea tehnica
a lucrarilor: 600 persoane la exterior, constituind birourile jude-
tene si municipale de recensamant, conduse de catre delegatii
tehnici ai Institutului si, in sfarsit, !moo de controlori de cir-
cumscriptii si 29.000 recensori oficiali, raspanditi in toate un-
ghiurile Orli, fiecare avand in sarcina sa Cate un sector precis de-
limitat. Pentru a face acesata delimitare, astfel incat nicio cla-
dire si nicio gospodarie sa nu ramana neinregistratd, a fost
nevoe de o revizuire completa a nomenclaturii strzilor si
numerotdrii caselor din intreaga tall, revizuire care s'a facut in
prealabil, prin organele administrative, trecandu-se in tablouri
speciale fiecare strada, fiecare cladire si numarul tuturor gospo-
dariilor care le locuesc. Tinand seama de aceste date, s'au deli-
mitat cele L000 circumscriptii de control si cele 29.000 sectoare
de recensamant, acestea din urma compuse in mijlociu din
120 gospodarii, si s'au intocmit tot atatea mape (sau do-
sare) cu formulare de recensamant, in afara de materialul
de rezerva si imprimatele de propaganda. S'au tiparit in
total aproximativ 20.000.000 formulare diferite, reprezentand
17 vagoane de material, care a trecut prin zo operatiuni
deosebite, deci s'a manuit in total o greutate de 350 vagoane.
In sfarsit, acest material a fost expediat in intreaga tara, in
2.300 lzi. Dar amanuntele acestea au mai fost aduse la cunos-
tinta publicului. Ceea ce probabil nu stiu Inca ascultatorii Dvs.
este faptul ca, prin grija deosebita si mai ales ritmul in care
s'a efectuat pregatirea acestui recensamant, de o asemenea di-
mensiune si complexitate, el este unic si nu are echivalent in is-
toria recensamintelor de pretutindeni. Toate operatiunile s'au in-
faptuit intre 25 lanuarie si 23 Martie, deci in mai putin de doua
luni. Si lucrul nu sar fi putut realiza fail pregatirea temeinicd,
simtul de raspundere si desavarsitul devotament al personalului

185

www.dacoromanica.ro
tehnic al Institutului Central de Statistica, personal care a depus
un efort continuu, zi i noapte, i care merita toata recunotinta
noastra.
3). De ce nu se face si la noi, ca in Germania, de ex.: Recensd-
tneintul General prin organele administrative ale primdriilorf
3. Principial este mai bine ca recensamantul sa nu se faca prin
organele administrative, sa nu fie adica o operatiune adminis-
trativa, in primul rand din motive de ordin psihologic. Exista
o rezerva, o ezitare fireasca a cetateanului in fata aparatului
administrativ. Unele din intrebarile recensamantului, mai ales
cele privitoare la bunuri sau anumite stari personale, ar fi de-
naturate, de teama unor eventuale impuneri sau masuri care
s'ar lua impotriva intereselor sale. Un recensamant facut prin-
tr'o organizatie ad-hoc, distincta de aparatul administrativ,
cum este cazul recensamantului nostru, asigura secretul cel mai
desavarit al declaratiunilor fiecarui locuitor i nu vor servi
deck pentru scopuri statistice. Declaratiunile se vor transforma
in date statistice i sub aceasta forma colectiva (anonima), vor
oglindi starea demografica, economica i sociala a ;aril noastre.
Evident ca un recensamant, urmarind periodic anumite do-
nienii restrinse, poate fi efectuat i prin organele administra-
tive, atunci and atat acest aparat cat i contiinta i simtul
de solidaritate cetateneasca au atins un nivel care sa garanteze
exactitatea rezultatelor.
4) Presupunlind c s'ar gdsi totusi locuitori in Wei care sa-
incerce a se sustrage dela obligativitatea declaratiei de recen-
.sdnuint, sau sd facd declaratiuni voit incomplete ori eronate,
.c.are sunt mijloacele de control care v stau la indemnd pentru
identificarea evaziunilor sau. a declaratiilor nesinceref
4. Legea prevede sanctiuni aspre pentru cei care vor da de-
.claratiuni false, se vor sustrage dela inscriere, sau vor impie-
deca pe altii sl o faca. Amintim doar acest fapt, dar nu enu-
-meram aci sanctiunile, pentruca noi confam in primul rand pe

186

www.dacoromanica.ro
prezenta tuturor i pe acel simt de raspundere cetateneasca si
solidaritate nationala despre care vorbeam adineaori si la care
noi am apelat continuu. Cine nu intelege acest lucru elementar
nu merita sa faca parte din comunitatea romaneasca. Si sanc-
tiunile vor veni automat, pentruca daca cetateanului nu
i se cer acte" spre a dovedi exactitatea declaratiunilor in
momentul inscrierii in formulare, nu insemneaza ca nu poarta
intreaga raspundere a declaratiilor sale si nu i se va cere ulte-
rior sa fad aceasta dovada, care va fi ceruta in toate cazurile
indoelnice. Pe langa alte mijloace, insasi rubricile formularelor
ofera posibilitati multiple de control si se vor verifica. Inse-
laciunea va fi astfel descoperita, pentruca, dup cum spunea
cineva, este imposibil sa inseli mereu, pe toata lumea, i atunci,
puteti fi sigur, se vor aplica fara sovaire cele mai severe sanc-
tiuni. Evaziunile dela numaratoare vor avea consecinte grave
pentru cei in culpa, intrucat ii va scoate, practic vorbind, din
randul cetatenilor tarii, de vreme ce, numai pe baza inscrierii
la recensamant, se va putea face inscrierea in registrele de po-
pulatie i acorda fiecarui cetatean un numar de legitimatie per-
sonar& legitimatie care, de aci inainte, singura va putea face
devada identitatii locuitorului in toate imprejurarile.
5) Crearea Oficiului Central pentru identificarea populatiei,
ca prim efect al recensdmiintului, nu constituie prin sine insufi
o incalcare a principiului inscris in legea recenslimantului, th
declaratiile de recensamint nu pot servi deceit in scopuri sta-
tistice?
5. Imi este peste putinta sa cred c cineva Ii poate inchipui
Ca faptul existentei sale fizice este confidential si c intr'un
Stat organizat cetateanul ar dori sa ramana clandestin. Orke
act, orj:ce raport social presupune o identitate perfect stabilita
a insului.
Recensamantul nu calca de loc principiul amintit de dv.,
intru cat toate declaratiunile privitoare la persoane i bu-
nuri sunt i raman confidentiale. Dupa listele de gospodarie
se va face insa o lista a locuitorilor", o simpla lista care nu
cuprinde decat numele i pronumele fiecarui locuitor. Acestea
157

www.dacoromanica.ro
se vor depune la oficiile de stare civila si vor arata in orice
clipa ca locuitorul s'a inscris la recensamAnt. Pe de alta parte,
fiecare cap de gospodarie va primi din partea recensorului, un
certificat care va dovedi ca in adevar s'a inscris.
Oficiul Central pentru identificarea populatiei, care va fi
un organ administrativ, stiintific insa, porneste dela aceste liste
de locuitori, pentru a elibera cartea de identitate si a tine evi-
denta continua a populatiei, dar nu foloseste si nu poate folosi,
in niciun fel, declaratiunile confidentiale ale locuitorilor, care
intre timp vor fi trecut de mult la prelucrare, pentru a fi trans-
formate in date statistice, in expresiuni numerice, datatoare de
seama pentru realitatile, bune si rele, ale tarii noastre si oferi
astfel conducerii Statului, elementele fundamentale obiective si
cxacte, necesare operii de guvernare.
(Interview acordat posturilor noastre de radio, in seara zilei de 4 Aprilie 1941)

188

www.dacoromanica.ro
 CONSTATARILE FACUTE DE DOI MARI
STATISTICIENI STRAINI, CU PRILEJUL
RECENSAMANTULUI
Comunicarile D-lor Burgclorfer $i Molinari
Eri seara a avut loc la Institutul Central de Statistica din
Capita la o receptie data in onoarea d-lor dr. Friederich Burg-
drfer, presedintele Institutului de Statistica al Bavariei, pro-
fesor Univeristar la Mnchen si dr. Alessandro Molinari, direc-
torul general al Institutului de Stat al Regatului Italian, pro-
fesor la Universitatea din Roma, care au fost invitati sa asiste
la lucrarile Recensamantului General al Romniei din 1941.
Au fost de fata d-nii: profesor universitar Octav Onicescu, pre-
sedintele Comisiei de Recensamant, dr. Petre Vlad, dr. D. C.
Georgescu, secretar general al Recensamantului, d-nii: Anton
Golopenita, Mihai Pop, H. H. Stahl etc., si reprezentantii presei
din Capita l. (A. T).
Cuvantarea d-lui prof. dr. Burgdorfer
Statistica in vieata statului modern
Un Stat care se afla in reconstructie trebue sa cunoasca mai
ales structura populatiei sale, precum. un negustor este dator
sa examineze cel putin odata pe an situatia comertului salt,
astfel statisticianul trebue sa procure omului de Stat, sociolo-
gului sau economistului, fundamentele (bazele) pentru lucrarea
lor de reconstructie. Eu personal am impresia ca organizarea
recensamantului corespunde situatiei Tarii si ca prin urmare
rezultatele vor fi cele asteptate". Aceste rezultate nu pot fi
asteptate de azi pe maine, caci fiecare munca constiincioasa
cere timp.
Cu ocazia calatoriilor d-lor prin tail, care i-au dus printre

189

www.dacoromanica.ro
 altele si la Strehaia, Vinga, SA liste si Sibiu, cl-nii prof. dr.
Bugdorfer si Molinari, s'au putut informa la fata locului despre
executarea constiincioasa a recensamantului. Astfel au intalnit
odata un grup de tigani satrari, si chiar acesti nomazi care
pun statisticianului probleme la intrebarea daca au fost
numarati, aa scos cu mandrie din beau certificatul de recensare.
La intrebarea cum ar trebui organizat un recensamant ca sa
dea rezultatele asteptate, d-1 prof. Bugdorfer a raspuns cu expe-
rientele adunate in acest domeniu in Germania. Pentru a da
rezultate inteadevar folositoare, nu trebue sa ne limitarn la
starea de fapt dintr'un moment dat. Ar trebui, in deosebi, cer-
cetate mereu si sesizate numeric fortele dinamice ale unui popor.
A doua cerinta care trebue indeplinita este: statistica trebue
centralizata, caci numai astfel se evita o munca dubla si gre-
selile de informatie. Ceea ce am dori mai mult este prin urmare
o numaratoare statistica centralizata. Daca aceasta nu este po-
sibil, trebue sa existe cel putin o stransa colaborare intre di-
feritele birouri statistice. Acest gaud al unei centralizari puter-
nice nu exclude insa, ca la numartoarea materialului sa se
accepte ca metoda de lucru o descentralizare regionala (pe re-
giuni), asa cum s'a desvoltat in Romania intr'o forma' foarte
fericit. Domnia sa a cunoscut pe d-1 dr. Sabin Manuila, pioner
in domeniul statisticei romane, ca un serios si adevarat cerce-
tator. La sfarsitul expunerilor sale, dr. Bugdrfer citeaza pe doi
pioneri ai Statisticei germane, dintre care unul, dr. prof. Zahn,.
spune: Statistka are in vieata Statului primul cuvant, dar nu
si ultimul", pe and dascalul sau prof. Georg von Meyer creeaza
fraze: Un popor in ridicare iubeste statistica, un popor in de-
Cadere o dispretuieste". Oaspetele german ajunge la concluzia
ca aceste doua principii sunt caracteristice pentru impresiile ce
k-a avut despre ceea ce a vazut si trait in Romania. Multe pro-
bleme si intrebari s'au pus acestei Tad, dar exista totodata si
vointa de a le rezolva.
W. TSCHURL, Bukarester Tageblait, an XV (1940, nr. 4224
Expunerea d-lui dr. Alessandro Molinari
D-1 dr. Alessandro Molinari, directorul general al Institutu-
lui de Stat al Regatului Italian, .profesor la Universitatea din
190

www.dacoromanica.ro
Roma, a fAcut o interesant expunere asupra rostului recensA-
mantului in politica de Stat si asupra constatArilor fAcute per-
sonal, la fata locului, cu prilejul efectuArii Recensamantului ge-
neral al Romaniei.
Nu este o simpld intamplare, a spus d-sa printre altele,
el acest RecensAmant atat de intins, care imbrAtiseazA toate as-
pectele realitAtilor romnesti, s'a facut in aceste momente. Este
primul act care pune fundamentele spiritului in care Statul Ro-
man va avea de lucrat.
RecensAmantul Romaniei s'a fAcut in sprijinul nouei organi-
zAri a Statului modern, un Stat care va controla vieata na-
tional atat din punct de vedere demografic, cat i din punct
de vedere economic.
Tr Aim inteun secol al statisticei care este destul de perfec-
tionat pentru a aduce reale servicii Statului. Cu prilejul Re-
censAmantului, Romania i-a facut un examen de cunostint5. i
de contiinta, pentru ali cunoaste fortele ei i a inventaria bo-
gatiile sale de seamA, care constau indeosebi, in populatie. Marea
ei natalitate i forta ei de muncl constitue, printre altele, ade-
vArate i nesecate izvoare de bogatii.
Din punct de vedere tehnic, trebue s spun cal Romania a
fAcut o incercare, un experiment cum putine tAri din Europa au
fAcut. Ea a fAcut, totdeodat un recensAmant al populatiei, al
locuintelor, al agriculturii, al industriei si comertului si al ac-
tivitAtii intelectuale. Ca lea deschisA de Romania este singura
cale care trebue urmat de orice Stat, care 4i propune scopuri
atat de inalte, controland vieata national si stimuland-o.
MArturisesc cA inainte de a cunoaste mecanismul acestui re-
censAmant am avut oarecare neincredere. Statistice i recens-
minte s'au fAcut in marile tari din lumea intreagA. Meritul
celor care au organizat recensAmantul romanesc din anul acesta
a fost acela de a adopta toatA experienta internationala la con-
ditiile vietii nationale. Pentru a reu,i, trebue sA cunoti pro-
fund vieata nationala, ceea ce nu este usor. In urma celor ce am
constatat pot spune cA aceastA incredere esentialA a recens-

191

www.dacoromanica.ro
mantului romanesc a avut un succes uimitor. Nu cred ca se poate
adapta mai inteligent, mai abil, statistice de vieata.
Am admirat indeosebi recensamantul agricol, pentru care
am o sirnpatie deosebita, fiind ferm convins ca agricultura este
un nesecat izvor de bogatie, cu mare viitor. In aceasta privinta
eu am o experienta deosebita capatata in tam mea i in dife-
rite congrese internationale. Am convingerea ca recensamantul
agricol va fi o reala oglinda a vietii rurale romaneti i va
arata in cifre tabele statistice, toate raporturile utile progresului
pe care Romania il urmarete.
Ceea ce m'a impresionat, cu deosebite prilejuri pe care mi le-a
oferit d-I prqedinte Octav Onicescu, in diversele vizite pe te-
ren, este starea de suflet cu totul exceptionala a populatiei fat
de recensamant. In toate tarile, in asemenea imprejurari, oa-
menii arata oarecare neincredere. In ochii Romnilor am citit
insa dorinta vie de a cunoate adevarul, de a avea o oglindire
veridica a realitatii. Oglindirea aceasta a oferit-o recensamantul.
M'a impresionat mult cordialitatea, bunavointa cu care au
primit cetatenii pe recensori. Am patruns in casele lor i am
constatat ca oamenii raspundeau fr ocol, cu sinceritate, la toate
intrebarile. Lucrul acesta are o importanta deosebita. In alte
tari, cum i in Italia, exista un fel de neincredere. Dar in Ro-
mania am gasit o atmosfera favorabila veracitatii rezultatelor.
O contributie importanta a avut desigur recensorii.bine pre-
gatiti, capabili sa dea indrumari precise i chiar s sustina ade-
varate discutiuni statistice. Statistica a fost transformata astfel in
ceva viu, de mare folos pentru Stat. Se poate guverna, desigur,
si fart statistica, dar se poate guverna infinir mai bine pe te-
meiul statisticei. Ea & marile linii ale reformei Statului.
Am vazut multe tari, am cunoscut multi oameni. Peste tot
m'am simtit insa strain. Nicaeri nu m'am simtit mai la mine
acasl deck in Romania. Nu voi uita niciodata sufletul deschis
cu care am fost primit.
Copiii mi-au lsat o impresiune riqtearsa. Am citit in ochii
lor o Iumin, o bunatate, in care se oglindea sufletul intregei

192

www.dacoromanica.ro
natiuni. Fiindca ei, copiii, reprezinta viitorul fiecdrei na-
tiuni.
Populatia romana a pAstrat, nestirbite, traditiile de munca,
de cinste si de scrificiu. In ele, Romania poseda cea mai mare
bogatie, o bogatie care poate fi invidiata de alte natiuni, care
posecla aur cu nemiluita.
Colindand, cu d-1 Profesor Octav Onicescu, prin tail, am r-
mas viu impresionat de perfecta unitate a limbii romane, cu
atat mai mult cu cat, ca Italian, stiu cate dialecte se vorbesc in
Italia. Faptul acesta este deosebit de interesant din punctul d?.
vedere al traditiei si al istoriei, ilustrand rolul pe care 1-a avut
ciobanul roman in vehicularea civilizatiei dintr'un loc intealtul.
A luat cuvantul apoi d-1 Dr. D. C. Georgescu care a multu-
mit distinsilor oaspeti pentru promtitudinea si cordialitatea cu
care au raspuns la invitatia guvernului roman, de a asista la
operatiile Recensamantului General al Romaniei, tragand con-
cluziile logice pe temeiul cunoasterii realitatilor.
AllIZEL T1TA, Curentut, an XIV (1941), nr. 4.728

13
193

www.dacoromanica.ro
 LA 6 APRILIE 1941
TARA, CU POPULATIA SI AVUTUL EI
SE INVENTARIAZA SI SE NUMARA
de GHEORGHE DINU

Pe acelasi mal al DAmbovitiei, unde acum dteva decenii Bu-

cur Ciobanu si-a adus turma si-a ridicat o bisericut de lemn
ca in jurul ei sA se infiripe o urbe, care a devenit repede i ui-
mitor de frumoasa noastr Capita l de astAzi, se afl o clAdire
inaltA de patru caturi, rosie pe dinafar i putin afumat, ca o
uzin. E Institutul de StatisticA. Pe scArile care se ridicA 0111
in vArful cladirii, toatA ziva urd i coboar ca intr'un furni-
car in plin soare, o armatA de oameni tineri: baieti si fete.
Toti preocupati, harnic i cu o insArcinare anume.
Fiecare etaj este o singur sal inconjurat cu pereti de gea-
muri, prin care se vede, intreg i risipit pAnA in zare, Bucure--
tiul... 0 mare de acoperise, de turlele in ogivA ale bisericilor,
de turlele geometrice ale clAdirilor de beton si printre ele, bu-
chetele inflorite ale primAverii anului 1941.
Asa cum nu-1 vedea Bucur, care cuprindea cu ochii clamburile
pieptAnate de pAduri i imasuri printre care se Vara, zvArco-
Eta cu solzii lichizi in soare, apa grlei, venit tocmai dela poa-
lele Carpatilor.
Dar dad Bucur avea rgazul sa se sature in asfintiturile lu-
minoase de privelistea unui cuprins atAt de frumos, asezati la
mese, functionarii Institutului de StatisticA, nu pot. Ei orAn-
duesc, inseamnA tot felul de hArtii, de dosare, de fise care se
umplu de cifre, de Mere.
Cu totii, dela Presedintele RecensamAntului, pita la ultirnul,
copist, lucreazA la intocmirea lucrArilor pregatitoare recensA-
mintului.

195

www.dacoromanica.ro
 In acest Institut cu patru etaje, va fi numarata toata popu-
latia tirii, toate bunurile ei. $i nu e o munca usoara sa nu-
meri aproape 14.000.000 de suflete cat cuprind hotarele noastre
de astazi. Cu toate acestea energia celor cateva zeci de mii de
oameni ci vor executa lucrdrile, dupa cum si priceperea stiin-
tifica a specialisilor o vor duce la bun sfarsit.
La etajul I al cladirii se afla instalat Statul Major al Recen-
samantului. Aici tehnicienii savanti au organizat i conduc
planul modern si stiintific al acestei atat de importante opera-
liuni in frunte cu d-I Octav Onicescu, presedintele Recensarnan-
lului si mai ales cu d-1 Dr. Mitu Georgescu, secretarul general
al Recensamantului, care a depus o munca uriasa ce a presupus-o
inventarierea i numararea unei tan i d-1 Anton Golopentia,
.seful Oficiului de Studii, ajutati de ceilalti colaboratori ai
Domniilor Lor, a cIror contributie n'a fost mai putin conside-
rabill,

Recensdnuintul 1941

Natiune tanara, un Stat numai de abia un secol, care-si

scrie independent istoria sa, Romania nu numara foarte multe
inventarieri de populatie in trecutul ei. S'a facut una in Mol-
dova de Petru 5chiopu1 prin anul 1591, altele in 1600, 1742,
1777, 181o, 1831, 1859-6o, 1899, 1812 si ultima in 1930.
Bizuiti pe datele acestor inventarieri, pe experienta trasa din
ele, pe lacunele ce le avem spre a fi o numaratoare foarte tiin-
tifica; bizuiti pe problemele noi care au aparut in rastimp si
avand un aparat complet, cum este Institutul de Statistica, re-
censentii de astazi au purces la cel mai complet S mai stiintific
inventar al volumului national de oameni j bunuri. Intaiu,
fenomenul biologic national va fi Sudiat in toate comparti-
mentele lui, spre a se putea afla cat mai exact substanta etnica
a populatiei Romaniei. Se va inventaria detaliat i complet avu-
tul agricol, i avutul imobiliar, particularitatile in compozitia
masei de Iocuitori pentru o cunoastere precisa a realitatii i pen-
tru ca odata aceasta calculare facuta, toate initiativele luate

196

www.dacoromanica.ro
pentru crearea de reforme si studii s aibe o baza autentica'
in cunoasterea problemelor date.
Astfel, in recens'am5ntul 1941, in gall de numsdrarea popu-
latiei, vor fi recensate cldirile, locuintele, bunurile agricole,
refugiatii, expulzatii, evacuatii, repatriatii, daunatii acestea
fiind date noi in recensAm'ant, precum i Evreii, intreprinderile
comerciale, industriale, transporturile si meseriasii.
Toate aceste statistici se vor face dupa' metodele cele mai mo-
derne, adaptate pentru recenamntul din 1941 prin care nicio
inregistrare nu se poate face cu scop i cu caracter pur statistic.
Evenimentele se inregistreaa in momentul producerii faptului
si pentru motive de utilitate generalii, pe deasupra si in afara
statisticii. Statisticianul trebue a fie cunosator al insusi fondu-
lui problemei si nu numai al tehnicei statistice, altfel nu va fi
in stare sa sesizeze fondul problemelor, s descopere elemente
semnificative, sa' urma'reasca fenomenul i sa-I interpreteze sta-
tisticeste. Statistica este o metoda, precum microscopia este o
metoda faa de care nu se pot imagina investigatiuni tiini-
fice. (Dr. Sabin Manuila).
Cu aceste metode moderne de investigape, tehnicienii recen-
am'antului vor realiza cel mai complet si mai stiintific inven-
tar al populatiei i elementului demografic din cite s'au fcut
'Ana' acum.

Lista de gospoddrie

Datele cele mai importante pentru perfecta cunoastere a etni-

ciatii rominesti, bazaa pe ereditatea cercetaa a recensatului,
vor fi insemnate pe asa numita Lisa de GospodArie. In aceasta
list se vor inscrie numele si pronumele, situatia in familie, dacA
este prezent in locuint chiar cnd e plecat, sexul, vArsta, locul
nasterii, starea civil, cti copii are in vieat, Cali au murit,
limba care a invatat-o dela printi, ce limba vorbeste de pre-
ferinta, ce alte limbi vorbeste, religia in momentul recensrii, in
acel al nasterii, religia la nastere a tatAlui si a mamei, originea
etnica a recensatului si a parintilor, cetatenia, ce carte stie, pro-

197

www.dacoromanica.ro
fesiunea, unde lucreaza, ce profesie secundara are, in cazul cand
are, situatia militara, dad are vreun tratament medical etc.
Toate aceste lamuriri care par simple, presupun totqi o deo-
sebita importanta pentru determinarea elementului demografic.

Recensiimantul agricol

Inca unul din inventarierile cele mai principale ale recensa-

mantului 1941, este acel agricol. Tara eminamente agricold,
aflarea exacta a suprafetelor ei cultivate, nu poate fi decat o ve-
rificare a volumului agricol, mai ales dup ultimele rectificari
ale frontierelor noastre. Inventarierea tiintifica a Romaniei
agricole, ne va da posibilitatea sa cunoatem precis masura avu-
tului ei in acest important domeniu.
Pentru ca aceasta inventariere sa se faca in toata amploarea
ei, recensorii o vor inscrie pe 3 formulare: A, B i C.
In primul formular se va scrie cine conduce exploatarea agri-
cola, in ce calitate conduce aceasta exploatare, daca agricultura
este ocupatia principala, daca mai are i alta ocupatiune, unde
se afla proprietatea, ce suprafata, cum e folosita suprafata cul-
tivata, daca a fost data in arenda, recolta din ultimul an, care
este ramura principala a productiei, ce numar de animale de
lucru poseda, ce constructii, cati membrii ai familiei lucreaza,
cati servitori.
In modelul B, se va scrie cum a dobandit proprietatea, dad
are datorii, cate dependinte i cladiri are exploatarea, ce in-,
dustrii anexe poseda, daca are datorii, inventarul mort unelte,
imbunatatiri, ingraAminte folosite in anul 1940, produc-
Tia agricola pe culturi, situatia animalelor aflate in gospoda-
rie etc.
Formularul C este o anexa a listei de gospodarie.
Toate aceste inscrise, se va afla intreg ansamblul avutului
nostru agricol, care este natura solului nostru i felul in care
este el exploatat. Reiese, de aci Inca odata, cat de important este
acest capitol al recensamantului 1941.

198

www.dacoromanica.ro
 Refugiati, expulzati, da-unati

In urma cedrilor de teritoriu de anul trecut, in cuprinsul

nouilor frontiere au venit foarte multi refugiati si expulzati.
DacA unii din ei au fost repartizati in diferite puncte ale Orli
si se stie de rostul lor, foarte multi s'au.imprAstiat, aranjAndu-se
fiecare cum a putut. 0 populatie de bAjenari, care trebue si ea
numAratA in volumul national.
De asemeni o problemd dificilA o prezintA cei dAunati in
urma cutremurului din Noemvrie 1940, care au limas fArA rost,
fiind cazati cum s'a putut.
RecensAmAntul clAdirilor si al locuintelor, al intreprinderilor
de tot felul, va contribui la cunoasterea stArii noastre de higiera
si economie, la indeletnicirile si randamentul muncii in preo-
cupArile diferite ale populatiei.
In sfArsit, recensarea Evreilor va contribui la aflarea exacta
a acestei probleme de o important nationall, atAt de actuall
si de mare.

30.000 oameni vor numara sufletele i avutul tdrii.

DacA recensAmAntul se va face in io zile, pregAtirea Iui,

dupl cum si dupA aceea, fixarea lui, cer lucrAri considerabile.
Aceste lucrAri au transformat Institutul de StatisticA inteun
urias stup, in care cele cAteva sute de functionari, au depus o
muncA uriase, sub conducerea sefilor lor.
AceastA muncA a constat, in primul rand, din recrutarea celor
10.000 de oameni care vor numAra in cele 10 zile, sufletele si
bunurile tarii. 0 armatA intreagA imprastiatA prin toate oraseIe
si satele, cu formulare, fise si creioane, vor inscrie si vor in-
tocmi marele catastif al natiunii pe 1941.
Din totalul locuintelor aflate pe tot cuprinsul Orli, au fost
repartizate cAte 120 pentru fiecare recensor, iar cAte un contro-
lor pentru un grup de 10-20 de recensori, va supraveghia si
ordona lucrArile de inventariere. Bineinteles, cA in afarA de
corpul recensorilor, mai existA si organele administrative care

199

www.dacoromanica.ro
vor colabora intr'o egald misur la inventariere. In orase, pre-
fectul; la sate, primarul. In prealabil au fost verificate nume-
Tele caselor, nomenclatura strzilor, numele gospodriilor, mem-
brii familiilor. S'a aflat ate locuinte sunt, dup datele existente
i aproximative, la orase si sate; cite suflete. Aceste preparative
preliminarii au durat o lund, presupunind o munci ficut din
risputeri.
Odati intocmite aceste date provizorii care s indice volumul
inventarului au fost aduse la Bucuresti, la Institutul de Statis-
tici. Ele erau necesare spre a se sti cite formulare trebuesc ficute.
Si au venit milioane de cifre, de date, de situalii, care trebue
dup aceasta, inscrise in formularele diferite ale recensimin-
tului.

20.000.000 de formidare

Odat aflat cantitatea de populatie i bunuri, s'a procedat

;a imprimarea formularelor.
Si s'au tiprit 20.000.000 de formulare aproape, dup cum
urmeaz:
4.000.000 liste de gospodirie;
3.500.000 formulare pentru inventarul agricol;
3.500.000 formulare pentru clidiri i locuinte;
400.000 formulare pentru fabrici i intreprinderi;
700.000 formulare speciale pentru Evrei;
400.000 formulare pentru refugiati;
50.000 de formulare diferite servind pentru inventarierea
gospodriilor colective, cum sunt internatele, hotelurile, ospi-
ciile, spitalele, penitenciarele etc., rimnind ca institutiile mili-
tare sa fie inventariate de organele Statului Major.
Certificate de recensat, din care va primi cite unul fiecare
cap de familie, s'au tiprit 7.000.000.
Acest munte de formulare a necesitat 20 vagoane hirtie,
pentru a caror efectuare, 15 tipografii au lucrat timp de 45
cle zile.
Spre a nu fi gresite, s'au ficut pentru fiecare formular cite

'200

www.dacoromanica.ro
4-6 corecturi la unele cum ar fi aceea a listei de gospodarie,
ajungandu-se 'Ana la 20 de corecturi.
Incarcate in camioane mari, cele 20 de vagoane de hartie de
toate culorile, taiata i imprimata, au fost aduse la Institutul
de Statistica.
Aci, receptionate, formularele, in numar de 20.000.000 au
fost sortate i numerotate.
Dela 1-1 1 Martie, 330 de functionari, socotiti a 30 pe zi
si io oameni de serviciu, socotiti a 10 pe zi, au ordonat for-
mularele in cele 31.200 mape pentru recensori i controlori,
dela 12-24 Martie necesitand munca a 1.400 functionari i 250
oameni de serviciu.
Milioanele de formulare au fost distribuite, dupa marimea
raionului fiecarui recensor. In salile imense ale Institutului, crq-
teau gramezile de mape, ingropand intre ele pe harnicii func-
tionari.
Cu asta nu s'a terminat. 0 mapa mare cat un ghiozdan cu-
prinde o intreaga i variata rechizita, trebuincioasa celui mai
complet i mai tiintific recensmant romanesc. In ele au in-
caput, in afara de formulare, 40.000 plicuri pentru recensori,
37.000 alte mape, 30.000 insigne, 30.000 creioane, 1.200 plicuri
pentru controlori, 1.200 mape, 1.200 insigne i 1.2oo creioane,
tot pentru controlori.
120.000 de afie de propaganda executate dup desenele ar-
titilor: Mac Constantinescu, P. Grant, Alina Iorga, Gabriel
Dumitrescu i Al. Basarab, au fost placardate in toate orwle
i satele tarii, popularizand recensmantul i chemand pe toti
la numaratoare.
De asemeni s'au imprimat 10.000 de numere din ziarul
,.Excelsior", consacrat recensamantului i 5.000 exemplare din
revista pentru sateni Albina".
3.000 de ldzi au plecat in tad . . .

Daca o problema vasta i un plan uria de executie 1-a for-

mat imprimarea i sortarea formularelor, o alta problema a
constituit-o expedierea mapelor in tot cuprinsul tarii.

201

www.dacoromanica.ro
 Totusi munca a fost dusa la bun sfarsit.
Incarcate in 2.000 de lazi man i 400 mici, mapele au fost
expediate i trimise in toata tara. Pentru aceste lazi au fost ne-
cesari I io m. c. de lemn o padure intreaga ocupand munca
unui numar de doua ateliere in activitate, numai pentru acest
scop, timp de 30 de zile.
Pentru fiecare controlor, s'a trimis lada speciala i conforma
cu circumscriptia lui. Lazile sosesc la inceput in Capita la de
judet, de unde sunt trimise in cuprinsul ei. Astfel, pentru a
ne face o idee de cantitatea de lazi, trebue sa spunem ca judetul
Timisoara a comportat 120 de lazi, iar orasul propriu zis, do
de lazi, ceea ce reprezinta capacitatea unui vagon. Odata ajunse
in Capita la de judet, lazile sunt luate in primire de delegatul
judetean care le revizueste si le distribue controlorilor in sate,
care incepe, prin recensorii lui, inventarierea, intai a cladirilor,
a populatiei, inventarul agricol i cel al intreprinderilor, urmand
apoi cel pe specialitti.
Pentru operatiunile recensamntului, 'Ora a fost impartit in
930 de circumscriptii, dintre care 181 urbane, 72 mixte i 672
rurale, operatiuni executate de 930 controlori si 28.554 recen-
sori --- 20.803 la sate i 7.751 la orae, inclusiv municipii.

Co Heade recensorilor

Pentru executarea acestor operatiuni, imensa armata de re-

censori va face trei colinde, numite astfel fiindca un recena-
mant trecut facandu-se in ajunul unui Craciun, Ii s'au spus asa.
In prima colinda, recensorul va vizita fiecare cladire spre a-i
da seama de sectorul sau de recensamnt, identificand-o pe fie-
care in parte. Aceasta colinda o va face cu zece zile inainte de
data hotarit pentru numaratoare.
A doua colinda o va face cu 4 zile inaintea datei de numara-
toare a populatiei, spre a aduna datele trebuitoare pentru corn-
pletarea Buletinului cladirilor si al locuintelor.
In ajunul numaratoarei va face cea de a treia colincia, cand
va strabate din nou intregul sector si va preda spre completare

202

www.dacoromanica.ro
locuitorilor cu stiinta de carte, listele de gospodarie, pentru ca
in ziva recensamantului sa se prezinte spre a le ridica.
S'a atras in mod special atentiunea asupra recensarii salaselor
tiganesti si a azilurilor, spre a fi numarati toti acei care nu au
13 locuinta stabila.
In cele doua zile urmatoare, recensorul va verifica materialul
adunat. In ziva a cincea si a sasea se va proceda la numara-
toarea refugiatilor, expulzatilor, evacuatilor, daunatilor si
Evreilor.
Pentru ca toate aceste operatiuni sa se faca cat mai exacte
fr gres, masa recensorilor a fost instruita i supusa la o serie
prealabil de examene.
Data recensamantului a lost fixata pentru 6 Aprilie. In aceasta
zi, inteuna singura, populatia tarii, cele 14.000.000 de suflete,
vor fi numarate. Un calcul urias, care apoi va fi sistematizat
pentru cel mai modern si mai complet studiu demografic al
Romaniei.

Prelucrarea materialului
Odata materialul statistic adunat de imensa armata a recen-
sorilor vine la centru la Institut, unde se prelucreaza.
Aici operatiunea facuta este de cateva ori verificata si con-
trolata ca nu care cumva sa se fi strecurat erori. Si masina sta-
tistica intra din nou in functiune, intervenind numai organele
pur tehnice pentru prelucrarea materialului din punct de vedere
xtiintific.

Intervin creerele tnecanice: Alainile Powers

Pentru aceasta operatiune care presupune viteza i precizie.

Institutul de Statistica si-a furnizat cele mai ingenioase masini
aritmetice, aparatele Powers.
Toata munca celor cateva zeci de mii de oameni, cati au lu-
crat la inscrierea i pregatirea datelor statistice, este prelucrat
cu ajutorul acestor

203

www.dacoromanica.ro
 Le-am vazut la lucru. Ceva mai mari ca o m4na obinuit
de scris. Pentru toate felurile de operatiuni: aduna, impart,
sorteaza etc., cu o viteza de performanta mecanica.
Date le recensorului sunt trecute pe o tabla pe care o maina
le perforeaza, specificand cc anume trebue indicat din f4e. Cu
o repeziciune de 20.000 de cartele pe oil pentruca, atunci cand
e nevoe sa indice in acel4 timp mai multe tipuri de date, & le
fad multiplicand cu tot de atatea ori viteza. Ceea ce au facut
pentru pregatjrea recensamantului propriu zis zecile de mii de
functionari fac numai cateva m4ni. Cateva maini ingenioase,
cateva creere mecanice, care numarit, sorteaza i organizeaza
precis pentru munca savantilor populgia tarii. Cateva maini
care numara Romania.
Timpul, an. V (1941), nr. 140

204

www.dacoromanica.ro
DESPRE NISTE COLABORATORI AI
RECENSAMANTULLII 1941, AFISERII"
Un colind cu glume si bresla$i truditi
de MIRCEA TIRILING i CORNELILI MANESCll

Nu e lucru nou faptul ca gazetarii, in cautarea de senzatio-

nal, au facut apel de nenumarate ori la serviciile" mahalelor
din Bucureti.
Treaba noastra, de a inlesni cetatenilor dela marginea Capi-
talei cu ajutorul afiajului intelegerea scopului urmarit de re-
censamant, a fost interesanta i. placuta.

Mahalalele
Toate sunt la fel. Departate de centra, adevarate pustiuri afri-
sane, cu praful pe care-I ridica in aer ca un semn de protes-
tare pentru nelinitea provocata de cauciucurile rotilor mainei,
mahalalele noastre ne ofera atunci cnd le cautam, lucruri ve-
nic noi.
Am ajuns, fara voia noastra, in posesia catorva documente im-
presionante despre felul de viata al mahalagiilor notri.

A ici la subturbana'"
Patrundem in comuna Floreasca cu alaiul cuvenit, adica al
curioilor.
Wand nevrnd, lacomia oamenilor de a cunoate ne transforma
intr'un val de distribuitori de afie. Lasam la o parte orice re-
tinere i ne adapt5m de urgenta, la situatie. De altfel ne dam
iute seama ca, Vara sa' ne fi gandit, curiozitatea oamenilor ne
arata drumul cel mai bun, pentru a ne ajunge scopul. Impartim

205

www.dacoromanica.ro
cu amandoua mainile afise; colorate frumos, afisele recensaman-
tului fac un dublu serviciu: unul pur propagandistic, altul pe
care-I visau gospodinele venite in masa, de a decora casele. Cei
mai multi se multumesc s inconjoare masina, pavoazata cu afise
de sus pana jos. Mai mare dragul sa-i auzi silabisind: Ro-mani,
fi-ti, pre-zenti la nu-ma-ratoare".
Surprindem chiar cativa grabiti care incearca & snbtilizeze
afisele noastre. Inchidem ochii si-i lasam. Dar farmecul expedi-
tiei noastre il ilustreaza mai ales intrebarile puse de cei care ne
inconjoara. Aici, succesul nostru ar fi fost periclitat daca n'am fi
avut concursul Afiserilor".

Cine sunt afiferie

Concesiunea afisajului in Capita la o are de cativa ani Prima-
ria Municipiului.
Cand auzi vorbindu-se, intampltor, despre Serviciul de afi-
saj", titlul suficient de pretentios, te gandesti desigur (asa e fi-
resc si ar fi bine ca realitatea sa corespunda inchipuirii noastre)
la o intemeere serioasa si pusa la punct care sa indeplineasca
prompt si desavarsit aceasta lucrare, a carei importanta e inutil
de a o mai sublinia.
Realitatea e insa alta. Serviciul de afisaj" al Capita lei Tarii
nu tine sa fie zhiar atat de occidental" cum il vrea imaginatia
noastra. Modest, el se compune dintr'un functionar al Prima-
riei Municipiului, care dirijeaza din birou o garda de executanti
formand sase echipe.
Cuvantul echipa" iar da loc la comentarii. Deoarece, de obi-
cei, el insemneazi cativa", mai multi". La Serviciul de afi-
saj" - subliniem din nou modest", dimpotriva, echipa" se re-
duce la un singur individ. Deci sase echipe, sase oameni.
Dragi cititori, tot ce vedeti afisat pe panourile speciale, pe gar-
duri si pe zidurile caselor voastre este opera a sase oameni.
Hei, lipitu, e ineserie grea, iiii oricine poate sci o facer spun
cu un accent de orgoliu, amestecat cu amaraciune cei sase roboti
ai bidinelei si caldrii cu coca.
Lesne de inteles cat adevar cuprind vorbele lor. Zi si noapte

206

www.dacoromanica.ro
cele ase echipe" circula cu uneltele lor prin oraul asta, intins,
parcurgand zeci de kilometri, pentru ca, din loc in loc, sa se
opreasca, sa-i desfaoare marfa, sa ochiasca" un colt de gard sau
un petec de zid vacant, pe care sa-1 aghezmuiasca" cum trebue
i apoi s intina tabloul", cum spun ei la orice afi, indiferent
de cuprinsul lui: proclamatie, ordonant, reclama de cinema-
tograf.
Aa cum avocatul Ii poarta necotenit sub brat geanta cu acte,
poetul manuscrisele, sau geamgiul taca cu geamuri, tot aa afi-
erul, bidineaua, caldarea cu coca i teancul de afie. 0 meserie
ca toate celelalte. Dar, hotarit tare grea".
Hainele fi coca" nu se prea impaca la omul obinuit de pe
strada. Coca murdarete, asta e cert. E ceva cleios i desgustator.
Pe ulit, cetateanul care tine la hainele sale face un ocol serios,
pentru a evita efuziunea stropilor de apa fainoasa improcata din
abundenta de elanul bidinelei afirrului.
Din contra, afierul s'a deprins cu coca i poate ca nutrete in
sufletul sau o aanca stima pentru acest preparat simplu dar
magic care leaga hrtia de ziduri i garduri.
Aa ca afierii notri nu se sfiesc sa stea impasibili sub stropii
bidinelelor, in timp ce lipesc coloratele afie cu numaratoarea"
din 1941.
Imbracamintea lor acoperita de un strat gros de coca primete
nepasatoare proaspatul transport, la inceput inform, dar care, us-
cndu-se, imprumuta forme diverse i ciudate. Nepasarea lor
fata de murdarie nu-i impiedeca totui sa glumeasca.
,,Vezi sa nu-ti patezi fracu" Ii striga unul mic, ciupit de var-
sat efului gardei", un tip fioros, cu barba incleata de coca, i
piept patrat de taur. Seful" rumega citava vreme raspunsul
care consta dintr'o invectiva improcat pe tonul cel mai con-
vingator, imprudentului tovar4 de munca. Gingaii obinuite
intre ei. Nu-i nimic. TO se atern pe treaba.

AfiKrul e un artist
Cel putin aa cred robotii bidinelei. Si poate ca tiu ei ceva
and emit asemenea pretentii. Afiul nu se pune oricum. Are i
207

www.dacoromanica.ro
el un rost. Zidul sau gradul trebue bine stropit, iar coca bine in-
tocmitA cu fAin'a si clei. Afisul se apuc cu amindou mainile
de colturile de sus si intins cumsecade. Apoi uns" pe fatA. Ale-
gerea locului e tot treaba de gust. Si afiserii zic: pa'i noi avem
ochi d-nule. Dintr'o dat'vedem locu'al mai bun, mai nimerit ca
sa bat tablou' la nasu'omului, de ar fi el i chior"(?!?)
Artisti se dovedesc de asemenea afiserii si in botezul afiselor.
Cele cAteva afise ale recensamntului si-au primit porecla din
prima clip. .

Bine inteles, afisul cu clopotul care chiama cettenii la recen-

smnt, al d-rei Alina Iorga a limas clopot". Dar, tdranii cu
huciume al lui Gabriel au devenit verzulii", iar simbolicul afi
al lui Grant si Mac Constantinescu trandafirul".
Nu se poate nega: afiserii este niste artisti".
*
* *

Zile le petrecute impreund cu afiserii pe strzile din centrul Ca-

pitalei ca si prin cele mai depArtate mahalele ale suburbanelor ne
r5rn'an o amintire interesant i placuta.
Singura tristete a noastra este tristetea lor: o muncl grea, care
nu cunoaste rAgaz, in schimbul unei plti mizere, din care, omul,
nefericit, si desgustat de viata rupe din cnd in cnd prti im-
portante pentru a-si ucide amarul in carciumi periferice. Poate
ea ar fi nemerit sl-i privim mai atent pe acesti afiseri".

Curentul, an. XIV (1941), nr. 47:2

208

www.dacoromanica.ro
CATEVA MASINI INGENIOASE NUMARA,
LA INSTITUTUL DE STATISTICA,
POPULATIA TARII
de GHEORGHE DIN11

Da domnilor, cateva masini numai, de o surprinzatoare

ingeniozitate un angrenaj metalic ca un cerebel fantastic si
mecanic numara cu o viteza de So.000 de tipuri de grupa pe
ora, populatia tarii in toate compartimentele ei demografice.
Cateva masini numai, instalate la Institutul de Statistica de
pc Splaiul Unirii.
Aceste cateva masini simplifica si usureaza colosal de mult
munca ce-ar fi trebuit sa fie depusa pentru ca natiunea sa fie
numarata asa cum prevede decretul-lege al recensamantului
pe anul 1941.
Un volum de 13 milioane jumatate cat numar astazi,
populatia Romaniei nu poate constitui un lucru usor de in-
ventariat, clasat si totalizat. Pentru acest lucru, s'au tras mi-
lioane de formulare, care reprezinta tone de hartie, expediate
in tot cuprinsul tarii pentru inscrierea locuitorilor. Au fost an-
gajati mii de recensori, sute de controlori, echipele care vor in-
deplini operatiunile recensamantului.

Un creer de metal.
Odata intocmite lucrarile preliminare si completate buleti-
nele, acestea yin la Institutul de Statistica, unde se totalizeazi.
Aici intervine geniul mecanic al aparatelor de care vorbiam mai
sus si care ne-au uimit, vazandu-le cum lucreaza.
Adevarate creere algebrice de metal! Masinile sunt proprie-
tatea Institutului, aduse din America acum cativa ani.

14 209

www.dacoromanica.ro
 Un aparat, nu foarte mare i nici foarte complicat. Lucreaza
insa cu precizie i fara posibilitate de-a grei. Si cu o viteza
extraordinara.
Dar sa v explicam cum tie sa reduca, prin viteza i precizia
lui, munca catorva mii de oameni.
Dupa fia adusa de recensor, se codificl pe o cartela care
indica, prin cifre, toate datele. Aceasta fie este
introdusa in
maina, din care se poate scoate ceea ce vrea spre a fi clasate
i numerotate in acelai timp, din cartela, pentru totalizare.
lata, imi demonstreaza cel insarcinat cu aceasta atributie,
cum maOna tie sa aleaga i sa claseze pe grupe. $i luand un
teanc de cartele le-a introdus in maina. A apasat de un buton
i notitele multe au inceput sa fuga pe doua ine de fier,
ca o rotativa tipografica in miniatura. Functionarul fixeaza acele
la numerele de pe cartela, care trebuiesc scoase de maina, in-
dicand o categorie.
Un iurq cu Ufl bazait metalic fr s fie suparator a durat
cateva clipe.
De pe nite mosorele cu cifre pana la 10, sareau numere di-
ferite: cartelele erau vertiginos numarate: sac! sac!.
Vedeti, Oita cand am apucat s5. va explic, mi se adreseaza
functionarul, maina a clasat 129 de cartele:
69 femei, 6o barbati.
Dar maina tie sa faca i mai departe operatia. Chiar
toata deodata, daca vrem.
$i iarai introduce teancul de cartele in m4na. 0 noua aran-
jare a acelor, o apasare de buton i mecanismul s'a declamat din
non. Cateva secunde i clasarea era gata. Cei 129 cetateni re-
censati erau aflati, ce religie au, ce stare civila, cand 'au nas-
cut, localitatea, anul, ziva, ora, de ce sex sunt, ce cetatenie,
daca au tata sau mama in vieata, ori decedati; al catelea nas-
cut este; dad a suportat vreun tratament medical etc. etc.
Maina numara, dupa cum vedeti, ca un fantastic creer meca-
nic, populatia tarii, cu o viteza de 80.000 de f4e pe ora. Si va
numara toate cele treisprezece milioane jumatate, cand lucrarile
preparatoare ale recensamantului se vor fi terminat.
Timpul, an. V (1941), nr. 1338.

210

www.dacoromanica.ro
0 ANCHETA PRINTRE MUNCITORII
CAPITALEI '
de MIRCEA TIRIUNG i CORNELIU MANESCU

Reportajul este un excelent mijloc de a cunoaste anumite

sari de lucruri, oamenii i opiniile lor.
De aceea, potrivit dorintei d-lui Presedinte al Recensamn-
tului in dimineata zilei de 20 Februarie ne-am dus in Piata 6
Septemvrie, cu intentia de a sta de vorba cu cativa cetateni
asupra recensamntului.
Incinta incapatoare a pietei, incalzita de soarele prietenos al
zilei de primavara, era populata de palcuri de oameni in eau-
tare de lucru. Un dram de abilitate ne trebuia ca sa intram in
vorba cu acesti oameni, sa-i punem s completeze cateva for-
mulare, sa le lamurim problemele recensamantului, asa dar, sa
pipaim cu un ceas mai de vreme pulsul natiei". Treaba nu toc-
mai usoar. Oamenii sunt rezervati si tcuti.
Dar dupa o prealabila netezire a asperitatilor inerente, oame-
nii incep sa se incalzeasca, sa raspunda la intrebari si la randu-le
sa puna intrebari. Oamenii ii dau iute seama de necesitatea re-
censamantului si de foloasele izvorite din aceasta numaratoare
a trii. Numai sei nu fie treabd precetoreascd, zic ei, altmin-
teri de ce n'am spune adevdrul". Le explicam mecanismul corn-
pletarii formularelor si Ii indemnam la scris. Incep incurcatu-
rile. Gheorghe Neata, plugar, originar din satul Beciu, jud. Olt,
e un om de treaba,insurat si cu copii. Asta nu-1 impiedica Ins
s nu stie care ii e numele de familie si care al de botez.
Pai cum ti-a zis popa, cand te-a bagat in apa, ma!" in..
tervin ceilalti.
Gheorghe, cum sa-rni zica altfel" se suparl recensatul

211

www.dacoromanica.ro
 Ei asta ti-e numele!" Si Neata incepe sa scrie. La ru-
brica locul nagerii", omul isi arata comuna, dar, repetnd
titlul rubricei depdseste spatiul, asa ca judetul Ii mentioneaza
la starea
Originea etnica, iar ii da de gandit. Romavi suntem fi eu
tatd-meu i mamd-mea, c doar ne ducem fi la bisericii" se de-
cide el, deodatd, insspirat.
Trece la rand Patas Alexandru teleormanean din Maldaeni.
N'are acasa la el decat un pogon pe care 1-a lasat in grija so-
ru-si, iar el a venit la Capita ld" sa lucreze ceva, pe la binale
sau la camp, unde o fi".
E destul de convins de necesitatea recensamantului; pune in-
trebdri i e multumit ca stie acum ce inseamna numatoare".
Pai dad n'om sti nici cdti suntem i cat avem, exclama el
in murmurul aprobator al celorlalti, de ce mai traim?"
Sonea Ion e un ;Aran destept din judetul Sibiu si tare umblat
,.prin tail" cum spunea el. Nu ne face nicio dificultate. E foarte
atent si ne maga' sa nu-1 invatam cum se scrie. Vrea omul sa
arate ca a inteles i e mandru cand ne vede ca nu-i spunem
nimic. Dupa ce termina, adauga cd-i pare rau ca nu e cas-
torit, s aibe i copii.
De ce? II intrebam intr'un glas".
Pentruca as mai fi putut umple inca vreo doua-trei go-
luri d'astea, zice el".
Hotarit insa, cel mai priceput se arata olteanul Ion F. Lisan-
dru. E din Scundu-Valcea, de care nu-1 leaga nimic. N'are acolo
nici macar de-o mdindligd". Se pare ca a tras din experienta
celorlalti, intelegerea gormularului, caci se apuca de lucru, fr
a mai intreba. Se incurca totusi la completarea datelor din col-
tul din stanga al foii de gospodarie".
In general, se poate spune ca aceasta ancheta a avut succe-
sul asteptat. Dad la inceput oamenii nu stiau aproape nimic
despre recensamnt, explicatiile noastre le-au.lamurit motivele
de numaratoare" i datoria fiecaruia de a ajuta cu buna-
vointa munca recensorului.
Excelsior, an. VI (1941), nr. 16

212

www.dacoromanica.ro
 TARA I$1 NUMARA PII $1 AVUTIILE
Obiceittl ca tarile sa-0 numere oamenii este stravechiu. Primul
de care am auzit cu totii este acela dela Bethleem unde s'a nas-
cut !sus Hristos.
De atunci, ca si bunii gospodari, natiile isi fac, din timp in
tiny, socotelile, cautand a sti care este numarul locuitorilor ei,
care sunt treptele dup care acesti locuitori se aseaza, care sunt
pretentiile de trai si lipsurile, care sunt bogatiile tarii si cum
se oranduesc ele pe regiuni si oameni si, in sfarsit, care este al-
catuirea poporului, adica cati straini sunt inteo tara, care-i
intelepciunea lor si unde sunt asezati.

Rostul Recensdnuintului
Dupa cele spuse mai sus se intelege usor Ca prin aceasta ca-
tagrafie a oamenilor si a avutiilor trii se urmareste o cunoa--
tere temeinica a situatiei adevarate si a putintelor de inaintare
din care se desprind apoi mijloacele cele mai potrivite pentru
o asezare mai buna ca cea de acum.
Treburile unei tari se aseamana cu cele ale unei gospodarii.
Infloreste si una si alta, cand conducatorii lor, harnici fiind,
stiu, cei dintai, ce au in tara, iar ceilalti ce au in cas, in graj-
duri, in cosar si pe camp.
Greselile mari si de neiertat facute pana acum in conducerea
tari noastre se datoresc si lipsei acestor cunostinte. Legile facute
de catre acestia n'au tinut seama de ceea ce este in tail, de ne-
voile poporului, de felul lui de traiu, de putintele de castig, de fe-
lul muncii fiecarei categorii de oameni, de pamantul pe care.
sunt asezati, in sfarsit, de tot ce se impleteste si hotaraste vieata
omului, vieata care nu-i aceeasi pentru toata lumea, dupa cum.
imprejurarile nu-s aceleasi peste tot locul.

213

www.dacoromanica.ro
 RecensAmantul pe care anul acesta 11 face taxa, tocmai aceasta
urmrete: sA tie ce are, ca sl tie ce trebue facut in viitor.

Pentru oriinduirea de maine

Mai este o pricina pentru care aceast lucrare are o mare in-
semnAtate. RAsboiul nu va fi venic. Mai curand sau mai tar-
ziu el se va termina. OdatA cu aceasta se va face i o noui oran-
duire a lumii, dup Sfanta Dreptate care strjuete lumea. Tara
noastr a suferit ciuntiri nedrepte, tot atat de trecAtoare cat
poate sA stea in picioare o nedreptate.
and va sosi ceasul trebue s ne arAtAm dreptatile. SA ail-
tam CA intre vechile hotare traete un singur neam i cA acela-i
neamul romanesc care are aceeai limbA, aceleai obiceiuri, ace-
lai fel de vieatA i aceleai nAzuinte; &A suntem ayuti, CA ne
putem administra singuri awitiile, cA putem trAi fail ajutorul
nimnui i cd, intregiti fiind, vom putea fi, nu o povarl, ci folo-
sitori altor tari i natii.
Aa stand lucrurile, este dela sine inteles CA toti, dela mic la
mare i dela bogat la sdrac, avem interesul s primim cu bun-
vointa pe cei cArora tara le-a incredintat facerea recensAmantu-
lui i sA le rAspundem cinstit la intrebari, cu incredere i fill
teana
Legea recensAmantului prevede a toate tiintele culese sunt
secrete. Ele nu vor putea fi date nici perceptiilor, nici bAncilor,
nici altor oameni care ar vrea s afle ceva.
La sfaritul lucrArilor, datele vor fi publicate in carti, insA nu
cu numele fiecAruia, ci pe numere. Se va ti bunAoar cap locui-
tori romani avem, cati strAini, cat pAmant arabil, ate prAvAlii,
cate fabrici i aa mai departe numArul lor, nu numele.
Ce cerem tuturor este sA aibA inceredere in cuvantul nostru.
FAcand astfel cum cerem, fiecare servim interesele tArii i pe
cele ale noastre.

Ce vrem sd fain
I. Prima numArAtoare va fi aceea a cladirilor. Fiecare locuintA
mare, mica bordei i sala, va fi vAzutA de recensor i notatA,

214

www.dacoromanica.ro
aratandu-se numarul incaperilor, a celor care locuesc in ele, a
acareturilor si a materialului din care sunt acute.
Lucrarea isi are rostul ei bine hotarit. Statul vrea sa stie, pe
langa numarul total al locuintelor dupa cuprinsul intregei tari
.si felul in care oamenii folosesc aceste locuinte; adica dad sunt
bune de locuit, dad nu cumva, pentru numarul mare al popula-
tiei tarii miastre, este lipsa de locuinta si prin urmare este ne-
voie de noi constructii, dad nu locuesc intr'o camera mai multi
oameni deck trebue, lucru care le dauneaza sanatatii lor, dad'
au apa buna de baut, claca sunt incalzite si anume cu ce, in sfar-
sit, dad locuinta este omeneasca ori nu.
Numai grija mare a conducatorilor pentru popor a facut sa fie
puse aceste intrebari.

Cati suntem

I I. A doua numaratoare este a bogatiei celei mari a unei tari,

a oamenilor.
Odata cu pierderea granitelor am pierdut sumedenie de oa-
meni. Stim cati am fost, dar nu stim cati am lamas, pe cati
umeri putem imparti povara vremurilor de acum si a celor vii-
toare, la ce este bun fiecare dintre noi, care-i locul care i se
cuvine, cine-i fall de lucru, si care-i strain de neamul nostru.
Numaratoarea se va face pe familie, pentruca ea este prima
alcatuire pe care se sprijina tam. Vor fi numarati barbatii deo-
parte si femeile de alta, aratandu-se pentru fiecare numele, lo-
cul nasterii, limba pe care o vorbeste, nationalitatea si supuse-
nia, a lui si a parintilor lui, dna stie carte sau nu, meseria
pe care o are, locul unde lucreaza.
Tara vrea sa cunoasca bine pe fiecare fiu al ei ca sa-1 ajute,
sa-I indrume si sa-I faca folositor ei, neamului si familiei lui.
Cunoasterea exacta a numarului locuitorilor inlesneste Gu-
vernului sarcina de a ingriji de imbunatatirea mijloacelor bor
de traiu, iar Tarii asigurarea granitelor ei firesti.

215

www.dacoromanica.ro
 Toatil luinea la datorie
Toata lumea sA fie la datorie. SA arAtdm lumii cd suntem
multi, prea multi pentru petecul de pAmant pe care-1 stApAnim
si cA ne nastem din ce in ce mai multi, cd pentru aceea ni-s
stimate granitele si CA pentru vieata noastra si a copiilor nos-
tri avem dreptul sl le cerem inapoi. .
Raspunsul nostru la recensAmAnt sA fie dreptatile cu care gu-
vernul se va infatisa la ceasul potrivit pentru a cere ceea ce ni
s'a luat.
III. Mai vrea sd stie tara despre soarta fratilor nostri refu-
giati din tinuturile pierdute si pribegi prin diferite colturi ale
t Arii.
Dela ei vrea sA afle unde sunt asezati, din ce trAesc, ce ocu-
patie au, pe cine au lAsat pe pdmAntul parAsit si averea pe care
au pierdut-o. Toate acestea pentru asigurarea traiului lor prin-
tre noi si in deosebi pentru despagubirile ce urmeazA sA le pri-
meascA pentru averea pierdut.
IV. In sfArsit, se face o numArAtoare a Evreilor traitori prin-
tre noi si a situatiei lor in Stat.

Cat piimant cultiviim

Pe langA numatoarea sufletelor, Conducerea Statului s'a On-
dit cA e de mare folos sA se stie cu deamAnuntul, tot ce se poate
sti despre cea mai mare bogatie a noastra: agricultura. PAmn-
tul si lucrarea lui preocupd in chip deosebit, mai ales acum, pe
Conducatorul Statului.
Stim cu totii, cA in satele noastre sunt gospodari, care, desi
au pdmAnt destul de mult, totusi pentrucA si-1 gospodAresc prost,
nu vedem niciodata belsug in gospodAria bor. Si tot in ace-
leasi sate vedem gospodari, care, cu mai putin pAmnt, si eu
mai putine mijloace de lucru, totusi la acestia gsim de toate.
De ce? E lesne de inteles. CAci, cu toate cA unii au pamAnt
mult, ei nu stiu cum sA-1 lucreze; si asa vedem cum in Oman-
tul bun pentru grAu ei pun vie teras, sau in pamAntul de deal
si chiar de munte, unde ar trebui sA fie numai livezi ei sea-

216

www.dacoromanica.ro
mana porumb sau alte cereale care nici nu se fac cum se cade
si le mai aduc si pagube, cand te gandesti ca tot pe parnantul
acela ar putea sa-si fad' o livada de meri sau peri, ori pruni
din care sa scoata de trei, patru ori mai mult venit deck din
cereale.

Cum sa cultivdm
Statul trebue sa stie deci tot ce se poate despre pamantul
lui, despre mosia lui. El trebue sa cunoasca mai intai cati
mosie are, ce fel de pamant e pe mosia lui, care-i bun de ail-
tura, care-i cu livezi, cu vii, cu fan, cu zarzavaturi, cu balti,
cu paduri, cu pasuni si daca cumva se mai afla si din cel ne-
lucrat. Vrea sa mai afle apoi unde se gaseste acest pamant,
adica in care parte a ;aril avem mai multe livezi, in care mai
multe vii, in care mai multe paduri, balti si altele si daca aceste
culturi sunt asezate bine acolo unde le gsim, sau ca sunt din
greseala si ea n'ar mai trebui sa fie acolo. Toate acestea sunt
de o mare insemnatate pentru Stat, pentru ca sa stie cum &Ali
gospodareasca averea si pe ce sa se bizue. Caci Statul, pe langa
toate grijile si nevoile pe care le are si pe langa multe alte tre-
buri ce le face, mai face si negustorie cu tarile straine. i stim
cu totii ca. nu poti O. vinzi pana nu stii ce ai de vanzare si
nici sa cumperi pana ce nu vezi ce-ti trebue.

Trebue sod tiin cat avem

Statul deci, daca vrea sa vanda spre pilda atatea vagoane

cu mere, el trebue s stie dna are sau nu atat cat i s'a cerut.
Tot astfel e si cu cumparaturile. Vrea sa cumpere spre pilda
bumbac. El trebue sa stie mai intai cat bumbac avem semanat
in tail, pentru ca dupa ce se face socoteala deck am avea dela
noi, sa cumpere numai atat cat ne lipseste.
Caci Statul mai are grija sa indemne si sa indrumeze pe plu-
gar ce anume sa samene in cutare parti ale tarii, ca sa le aduca
venit cat mai mare si sa indestuleze toate trebuintele intregii
populatii.

211

www.dacoromanica.ro
 Vedeti, deci, cata mare trebuinta i fobs ii este Statului ca si
tie cat mai adevarat cu ce este semanata moia lui!
Avem apoi atatea i atatea lucruri de indreptat in plugaritul
nostru, incat numai dup o cunoatere amanuntita a starilor dela
sate vom putea sa indreptain cu incetul toate neajunsurile i
lipsurile in agricultura noastra.

Imbuclitafirea panclutului sigenilor

Dar prin aceasta numaratoare, adica Recensamantul ce-I face
Statul, se mai poate vedea i pana unde merge imbucattira
pamantului satenilor.
Stim ca din pricina inzestrarilor copiilar de catre parinti, pa-
mantul unui gospodar care il avea in 3-4 parti se imparte in
10-20 de parti atat de mici, incat vezi cum aproape nu mai are
uncle intoarce, bietul om, plugul. Nu vezi deck razoare dupa
care se pierde o mare parte din pamantul nostru care a atat de
scump.
Tot prin aceasta lucrare de Recensamant se va putea ti al
cui este tot pamantul. Cine stdpanete mai mult in aceast tall:
Romanii ori strainii? Si ce fel de pamant stapanesc ai notri:
mai bun ori mai rau; ce cultiva pe el mai mult: grail, porumb,
vii, livezi ori altele? Cine il au mai imbucatatit: Romanii sau
strainii? Si dad il au Romanii, ne vom uita in lista cu numa-
ratoarea sufletelor i vom vedea ca Romanii au mai multi co.
pii, deci se inmultesc mai mult ca strainii, ceea ce e imbu-
curator i ne vom da seama de indata ca aceasta imbucata-
tire se datorete acestui fapt in cea mai mare parte.
Vom mai vedea deasemeni cine 4i muncqte singur pamantul i
cine II da in arena. lar arendai cine sunt: Romani or straini?,
c a & tim ce masuri O. luam.
Tot cu acest prilej se va socoti, dup datele ce le va da fie-
care gospodar, ate bucate s'au strans de pe campul lucrat in
anul trecut, de fiecare fel in parte. Caci tiindu-se acest lucru,
ne vom face socoteli intocmai ca sa tim cat mancam noi din
toate acestea pe an i cat ne ramane sa mai punem deoparte,
pentru zile grele i pe urma sa mai vindem i la straini.

218

www.dacoromanica.ro
 Vechea numdrdtoare nu mai e bund
Tara s'a micorat acum. Cea din urma numaratoarea a su-
fletelor i a averii Statului s'a facut in anul 1930, deci pe vre-
mea and tara era mare i toata a noastra. Acum cu micorarea
ei noi nu mai putem ti cite ne-au mai ramas din toate ce le
aveam atunci. Pe socoteala facuta, atunci ne injghebam toate
lucrarile noastre. Astazj aceea nu mai este bunk nu ne mai poate
fi de mare folos i trebue sa facem acum alta, ca sa tim
cum ne vom gospodari avutul ce ne-a mai ramas, ca si nu ne
trezim Ca ne facem socotelile bizuindu-ne pe sara care a fost,
cu putintele tarii pe care o avem acum. SA nu ne trezim Ca facem
o haina prea mare pentru un trup mic. Pentruca toti tim ca. in
Basarabia noastra am lasat vii multe, livezi bogate i turme de
oi. Stim de asemeni ca acolo se seamana floarea soarelui din
care se fabrica untdelemnul pentru trei sferturi din populatia
;aril Mai tim ca in partea Ardealului care-i acum sub Un-
guri, ne-au ramas cirezi de vite i paduri intinse. Din Buco-
vina ne veneau cartofii. Toate acestea acum nu le mai avem i
trebue deci sa chibzuim cu multi socoteala, sa inlocuim aceste
lipsuri pe cat se poate. Ca sa nu facem greala de a ramane
Vara floarea soarelui semanata aici la noi; de a face negustorie
cu strainatatea bizuindu-ne tot pe ce am avut data, sau man-
cand mai mult deck avem.
De unde vom putea sa tim toate acestea deck tot prin aceasta
numaratoare, acest Recesnamant, prin care sa aflam Cate vite
mai avem i de care avem mai multe. Afland acest lucru, noi
vom putea sa tim din care putem prinde mai multe, din care
nu se pot prinde, ca dimpotriva s luam masuri ca sa se im-
plineasca aceste soiuri.
Statul, prin aceasta numaratoare, va putea ti cate oi avem
i in care parte a tirii, sunt mai multe. Ne vom uita apoi in ace-
lai timp i unde avem pauni mai intinse pentru a veni cu aju-
toare i indemnuri, ca acolo populatia sa se indeletniceasca cu
creterea oilor. La fel i cu vitele cornute, pasarile i porcii.
Tot astfel se va face i cu lucrarea pamantului. Statul va in-

219

www.dacoromanica.ro
demna s se semene cat mai mult foarea soarelui pentru a in-
locui pierderea din Basarabia.

Spre a veni in ajutorul tuturor

Conducerea Statului mai vrea si ktie cAte grajduri, cocine de
porci, cotete, pivnite sau alte acareturi sunt in fiecare gospoda-
rie. Prin acest lucru, Statul ii d seama in care parte a tArii
vitele sunt mai bine ingrijite. Caci acoio unde vom vedea cl
sunt mai multe grajduri bune, ne vom da seama indat CA 0
vitele sunt mai bine ingrijite i deci din acea regiune se vor
putea cumpAra tauri i vieri pentru a le da in alte parti pen-
tru imbunAtAtirea soiurilor de vite.
In aceste pArti ins, unde aceste acareturi lipsesc, Statul va
lua mAsuri ca & se construiascA, venind chiar in ajutorul sate-
nilor cu materiale pentru constructie.
Tot cu acest prilej se face si numArAtoarea persoanelor care
lucreazA in gospodaria lor si a celor ce lucreazA pe bani sau
produse in alte gospodArii.
Prin acest lucru se urmAreste sA se stie ci oameni nu pot
trAi din averea ce o au. Vom afla deci 6'0 muncitori agricoli
avem in tail i anume in care tinut sunt mai multi ca sl stim
de unde s-i cearA Statul i gospodarii din alte parti ale tArii,
care au nevoe de muncitori agricoli.
Tot odata Statul sa' poatA s'a le vita in ajutor intotdeauna
cAnd acestia au nevoe.

Cate fabrici avem 1i ce meserii

Dar pe l'angA acest recensAmant al pAmAntului i vitelor, Con-
ducAtorul Statului mai vrea s'a stie i ce fabrici i meserii sunt
in cuprinsul fiecArui sat, comunA i judet.
De aceea se va face si o numArAtoare a tuturor fabricilor si
meseriilor ce se gasesc in ar. Aceasta spre a se sti unde avem
meseriile cele mai multe j cine tin aceste meserii: RomAnii ori
strAinii? Si din acestea ce anume au RomAnii i ce au strAinii.
Prin aceasta se va putea vedea ce meserie ii place Rom'anului

220

www.dacoromanica.ro
mai mult si unde nu avem Romani deloc sau putini, pentru ca
Statul sa ia masuri sa le dea ajutoare meseria01or notri 0 sa-i
indemne la orice meserii, fiindca vorba inteleapta spune: Me-
seria e bratara de aur".
Caci, spre ru0nea noastra, Romanul nostru nu se prea trage
la meserie. Ar fi de dorit ca macar deacum inainte, cand Ro-
mania este a Romanilor si cand Statul cauta pe toate Calle sa
sprijine pe Romanii harnici si priceputi, sa ne indreptam copiii
no0ri spre a cuceri meseriile din mainile strainilor.
Cuvantul Generalului catre sateni, an. I (1941), nr. 6

221

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL REFUGIATILOR
De vorbA cu un sAtean Basarabean
de MIRCEA TIRIUNG

Ne-a trebuit timp indelungat pana ce am reuit sa-1 convin-

gem pe basarabeanul refugiat Simanscbi Teodor din comuna
Sapte Bani, jud. Ba lti, s ne dea datele pentru completarea
formularului de recensamant.
II impresionau intrebarile legate in mod fatal de trecutul
sau, de tot ceea ce parsise, dincolo", i, intr'o mai mica ma-
sura faptul ca nu prea pricepea el treaba asta cu numdrd-
toarea".
Apoi eu'oi spune, se hotarate el in sfar0t, in urma la-
muririlor roastr e. asupra scopului recensamantului, ce am
lasat la mine acas'. ca doar n'o s iath necat din asta. Da tare
nu cred cd am s mai capat ceva. Cum o sd-mi dea caul ti
falce, ceind ele au i dmas acolo?".
E o misiune dificila de a explica, unui netiutor de carte mai
ales, masurile pe care intelege sa le ia Statul, cu privire la re,-
fugiati, expulzati, daunati, pentru o justa incadrare a lor in
comunitatea romaneasca.

Nscut in 1895, in satul Cucuetii-Vechi, jud. Blli, Teodor

Simanschi, s'a stabilit mai tarziu la Sapte Bani, unde s'a in-
surat i a ridicat cas. I-a mers bine i stapanea intr'o vreme
trei -raid de pamant. Au venit apoi ani negri". Moartea neves-
tei i a unui copil de 6 ani l'au amarit i scarbit peste masur,
iar seceta I-a silit sa vanda din pamant. Si aa, intr'o buna zi,
a socotit cum ca mai bine ar fi sa piece din sat. A lasat casa

223

www.dacoromanica.ro
si jumatate de falce cat ii mai ramasese, in grija unui cumnat,
iar el s'a dus pe mo#a unui boier din Bit iti, plimlint mare,
cum trebue". A lucrat si cu ziva la ora si chiar in Bucuresti,
a stat in doua randuri.
Detasarea Basarabiei I-a surprins la MO, unde se indelet-
nicea cu transportul bagajelor calatorilor dela tren la autobu-
sul de curse locale.
Nu i-a venit usor sa plece. M'am tot gdndit sd md duc, asa
pe fugd la mine acasd, sd mai iau o /mind 0: ceva acte i un film
(fotografie) cu mine, nevasta i bdiatul, fdcutd special pentru
noi la ailti", declara el naiv si sentimental. Dar n'am avut
vreme, cd veneau Rusii prea repede. Si asa am ldsat tot si m'am
dus cu o cdrutd cu ostrgi pernd la Ungheni".
0 vreme, omul a stat la Focsani, la un prieten, dar, Ora la
urma, sa decis sa villa la Capita ld".
*
Stam de vorba despre Recensamant de care pastreaza o \raga
amintire din 1930.
Dacd e eget cum spuneti dv., apoi e bine sd declardm de
unde suntem si ce am ldsat acolo. Cd poate s'o gdsi fi pcntru
noi un colt de pdmiint, sd ne facd iar oameni la locul nostru.
Drept e, eu n'am avut ce ldsa la mine acasd, dealt casa si falcea
cu porumb, da sint allii cu avere multd rdmasd acolo".
Am vrea sa4 facem sa priceapa rostul larg, administrativ si
national pe care-I urmareste Recensamantul refugiatilor.
Da e bine, recunoaste el, sd fim trecuti la tabel, ca la ar-
matd, dacd e vorba sd cagigdm fi noi fi Statul, dar pentru asta
sd spund toti a,sa cum e, nu sd infloreze cd p'ormd iese rdu".

Universul, an, LVIII (1940, nr. 65

224

www.dacoromanica.ro
HUMOR

jurnalului domnului. Goe domnului Goe

czunir rrevArt-Lccr.5,-Zinzfit-
...c1A/1.4),,je- (Tara. ic* 4cuna, 4trze.
e, ,comd ES-eCC4'COL.. cean-h9A-, 0A:ivti-fracatxi*
cts.arn.u,eu.A, cAn. rit..ce_--tarcL, cue.
dtocL caiN'td-1.224.A42..
)`)4,-CTIXGL

ARA, ag-cavu?5;fill-6rAA.C.COL C:e

JZ,CA., 3 d..01-rvriZ CJ A1C OS)4A.. MIAVIt-ati
CA). o-cactA, J\Cusz- ct.c.0
icwa. 4q,cugofr11. i euL t 64.)
.
cAofn. i
AZ, ArCiaoSt cerrL
cA.0.)Ava", 2-0.1_aittz
Et na,k, 4-afrke,
0-44-QArY
PjicAS rYlocl,7 fY11,
Avlt /1111Ais
17-6 !41,-)A,Leshk'
tC h2. CX9X/ C,CrtyLo -4- a. oe.n -1 0-2e5Cv*e_ do-e-cta
r oSt ct,IAL ArtS1/2-0-- A3.4.7vw
JeJM;D, aia-,ta,e. A-LP:K.03A co..t cuvuZ cutR,
? Q-C-troa, o tco .319., TZ,,ji
41:- %.a. olut. oirt. ca, 44A, co-11,5
dfm.12% ? iCoNet. cuw6 7j41).63,tz- tyktf ecirg_
!Ir)Pevx. h-c-4 c&r.Z.k. cLtt a-caritet
619 svvm rri. Ati4o-nvz.- . fuirYt-- 4-cuYN'itaki.
P1D3cL. ca4a, cea ta Jaz
CR, .114A.AA,c4. 14,9:0A-11_
A1-eMX i'MajJAZ, 0,4XACt. ck. 2 y->4-tiut.eq
a/AA 4.,AAdoarKa..1ca, su-ect. ecao,

15 25

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 II

VECHILE CATAGRAFII
SI RECENSAMINTELE DIN TRECUT

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA TEHNICA A RECENSA-
MANTULUI GENERAL AL POPULATIEI
DIN 1930
de Dr. SABIN MANU1LA

In toate timpurile, actiunile umane s'au separat in doua gru-,

puri distincte. In primul grup au intrat acelea, a caror utilitate
practica a fost recunoscuta cu usurinta de toata lumea; preo-
cuparea pentru achizitia articolelor de prima necesitate ocupa
un loc important in aceast diviziune. In a doua grupare, intra
actiunile executate cu un obiectiv mai indepartat, uneori chiar
foarte indepartat. Evident ca, intre aceste doul extreme, se
randuesc nenumarate objective intermediare, cum ar fi achizi-
tionarea rezervelor de bunuri .pentru nevoile curente, cu sop
de prevedere.
Documentarea de orice fel se situeaza spre limita extrema a
necesita ;nor cu obiectiv indepartat. Evolutia vietii sociale mo-
derne a facut insa, ca in preocuparile de guvernare, grija zilei
de maine sa devina o problerna vesnica a zilei de azi. Aceasta
din cauza marului rapid al evenimentelor care nu permite trai-
rea realitatilor sociale in ritmul de odinioara.
Documentarea statistica a trebuit sa se acomodeze acestui
ritm de vieata. De ani de zile se cer, la momente neprevazute,
cifre statistice neprevazute. Evenimentele nu s'au intrebat dada
aceste statistici au existat vreodata. Vieata a cautat sA inlocu-
iasca aceasta lipsa, multumindu-se cu elemente vagi de infor-
matii care aveau cel putin meritul de a fi oricand la indemana
oricui i in orice domeniu.
In aceste imprejurari i documentarea statistica ortodoxa s'a
vazut nevoita sa faca eforturi, pentru descoperirea unei soluii
utile nevoilor stringente de guvernare. Aceasta solutie a fost

099

www.dacoromanica.ro
in mare parte gasita. In primul rand, s'a incercat a se largi
campul de prevedere, spre a se putea intocmi statisticile perio-
dice, cu deosebire cele din campul economiei nationale, --
in ap fel ca ele sa infatieze toate taramurile activitatii econo-
mice, chiar i acelea care, in aparentk nu sunt in centrul preo-
cuparilor de moment. Iar in al doilea rand, s'a cautat sa se
modifice tehnica de lucru, introducandu-se mecanizarea i cu
aceasta, tipurile cele mai moderne de m4ni statistice.
0 alta inovatie, care va putea fi de mare folos in viitor, este
descentralizarea unor importante etape de prelucrare statistica.
Cine cunoWe tehnica lucrarilor statistice moderne, poate
aprecia la justa lor valoare aceste elemente.
Voiu arata doar, cu privire la ultimul punct, ca descentra-
lizarea amintita nu se poate confunda cu descentralizarea care
a existat odinioara. Pentruck in descentralizarea actuala sau
introdus elemente cu totul noi, intre care amintim executarea
unor etape de prelucrare statistick in vederea trecerii materia-
lului prin maini i descentralizarea activitatii statistice pana
la plai. Dar, mai ales, este nou faptul, ca statistica moderna,
bazata pe prelucrarea centrala individuala a datelor, a fost in-
credintata unor tehnicieni locali, profesion4ti. Aceste elemente,
apreciate in mod deosebit de cei care se preocupa de problema
organizarii muncii, au schimbat radical valoarea si culoarea do-.
cumentarii statisticii, care a devenit astfel mai .universala, mai
multilateralk i gratie telegrafului, infinit mai rapida. Insai
statistica, a ajuns mult mai pretioasa, iar foloasele aduse de ea
inestimabile.
Acestea au fost problemele carora trebuia sa le faca fata
organizarea oficiala a statisticei romaneti, imediat dupa creie-
rea Romaniei intregite.
Din cauza perturbarilor atat de grave, cauzate de razboiul
mondial si a concentrarii tuturor eforturilor in vederea refa-
cerii tarii devastate, munca pentru organizarea statisticii a pro-
gresat foarte incet. 0 incercare nere4ta de centralizare a sta-
tisticii oficiale i executarea unei numaratori a populatiei prin
canalul administratei au fost evenimentele mai importante ale
primelor cloud decenii de existenta a Romaniei Mari.

230

www.dacoromanica.ro
 Odata cu inceperea lucrarilor in vederea recensamantului ge-
neral al populatiei din 1930, eforturi considerabile au fost de-
puse pentru organizarea celor doua capitole principale de sta-
tistica aplicata.
Primul capitol 1-a format preocuparea executarii la 1930, a
primului recensamant general al Romniei intregite. Acest re-
censamant a trebuit sa fie o veritabila inventariere a neamului
romanesc intregit intr'o singura unitate politica. De fapt, a-
ceasta mare lucrare a fost prima recensare organizata dupa da-
tele stiintei a neamului romnesc in cursul intregii lui istorii.
Al doilea capitol a privit organizarea statisticii populatiei
in afara de recensamant. In fond, ambele lucrari au fost straits
legate, nu numai in timp, ci si prin faptul Ca ambele lucrari
au fost date in sarcina aceluiasi laborator statistic, care, la in-
ceput, se compunea din doua organe independente dar cu con-
ducere unica, treptat mergandu-se spre crearea unui organ unic
central, destinat sa devina aparatul central de statistica al Sta-
tulu i. ,
Pentru executarea recensamntului general, s'a creat un aparat
nou compus dintr'o comisiune tehnica stiintifica prezidata de
d-1 prof. D. Gusti si un organ executiv insarcinat cu executa-
rea lucrarilor pe teren si la centru. Nu numai in tall, dar
pretutindeni, in strainatate, lucrarea prezidata de un sociolog
cu reputatie internationala a obtinut credit deplin. Astazi, re-
censamantul general romnesc din 1930 depaseste cadrul local
al unei lucrari nationale, Castigandu-si reputatia de lucare teh-
nica originala, bazata ce e drept pe experienta altor tari, dar
adaptata la mediul nostru local si dinamizata prin spiritul de
initiativa si conceptiile tehnice ale stiintei sociologice romanesti.
Aceia care au avut sarcina executarii pe teren a unei lucrari
de vasta conceptie si de dimensiunile uriase ale recensamntu-
lui romnesc, sunt satisfacuti & creada c au chivernisit cu
constiinta capitalul de incredere ce li s'a incredintat si ca re-
zultatele dobandite printeo munca staruitoare, constituesc un
capitol pe care tam 1-a dobandit intr'o epoca, and nu se putea
banui, ca aceste rezultate pot avea o importanta atat de vitali
pentru soarta Orli.

231

www.dacoromanica.ro
 Recensamntul general al populatiei 1930 se caracterizeaza
prin faptul ca a fost efectuat dupa criterii strict stiintifice, pe
baza unei metode care a utilizat tot ce a gasit practicabil in
metodele straine, adaptate integral conditiilor specifice din
tara noastra. Daca se poate spune, cum am aratat mai sus, ca
din punct de vedere tehnic, recensamntul a putut fi organizat
in conditii foarte bune, avnd o indrumare stiintifica care ii
asigura astazi un mare prestigiu in strainatate, apoi din punct
de vedere administrativ, organizarea recensamntului a intArn-
pinat dificultati cu totul neobisnuite din mai multe cauze. Vom
cita cateva din cele mai importante.
In tam noastra nu a existat o traditie in recensamant, i, in
general, in statistica. Aceasta a facut, ca toti fruntasii vietii pu-
blice sa adopte o atitudine cel putin de rezerva' -NO de lucra-
rile recensam'antului. Anul 1930 a cazut chiar in epoca unei
grave crize economice, care a durat si in anii urmatori, situatie
care a silit Statul sa-si comprime bugetul i chiar sa suprime
capitole de cheltuieli importante i s-si reduca personalul.
A se solicita fonduri, pentru o lucare care nu era de utilitate
imediat, implica dela inceput riscul unui refuz categoric.
Argumentele care au fost invocate pentru a obtine credite an
de an au fost doua: 1) Odata investitia principala facuta (700/0
in primul an) riscam sa pierdem acest capital mare, care se
poate valorifica din acordarea unui credit relativ mic i acesta
esalonat pe mai multi ani; 2) Aproape in fiecare an personalul
diurnist a rmas neplatit, incepand cu i Aprilie sumele nece.
sare nefiind inscrise in buget. Dupa trei luni, conform legii
contabilitatii publice, se putea cere deschiderea de credit supli-
mentar pentru plata lor. In lunile IulieSeptemvrie se da, an
de an, lupta pentru plata diurnistilor dela recensamnt, invo-
cndu-se nu numai utilitatea Iucrrii, ci, mai ales, soarta func-
tionarilor. Argumentul acesta a apasat mai mult in cumpana,
decit interesul terminarii lucrarilor. Dupa cum era firesc, in-
stitutia era facuta raspunzatoare pentru mentinerea in servi-
ciu a diurnistilor neprevazuti in buget. Aceasta insa justifica
masura luata, nu numai cu necesitatea terminarii lucrarilor, in
interesul Statului, ci, mai ales, cu faptul, ca functionarii men-
032

www.dacoromanica.ro
tinuti erau selectionati i specializati in lucrarile tehnice dificile
ale recensamantului i ca angajarea de noi functionari, atuncr
cand s'ar deschide creditul necesar, ar insemna reluarea operei
de pregatire a personalului. Ori, pentru pregatire, ar fi fost
nevoe de un cadru de instructori, cadru care nu a existat. Deci,
mentinerea diurnistilor era categoric in interesul Statului, care,
pana la urrna, a trecut acest personal in bugetul sau.
Din cauza intarzierilor cu care s'au obtinut fondurile si a esa-
lonarii lor pe mai multi ani, lucrrile in loc sa se fi terminat
inteun an, s'au intins pe o perioada de to ani. Critica ce ni
s'a adus cu privire la neterminarea lucrarilor decat in ro ani,
este in realitate, recunoasterea unei calitati evidente: persis-
tenta incapatanat in ideea de a duce la bun stlrsit o lucrare
inceputa. Timp de to ani, au existat nenumarate justificari
vadite pentru abandonarea lucrarii i ingroparea arhivei in
vreun subsol de minister. Totusi, lucrarile s'au terminat si,
odata cu ele, i pornirea, care parea nesfarsita, de a se formula
calomnii, i denunturi de tot felul. Putem spune, ca, astazi, ca-
ravana, dupa mari eforturi i cu mari intarzieri, a sosit cu
bine la telul ei.
0 alta cauza importanta, care a ingreunat peste masura lu-
crarile, a fost lipsa rnasinilor statistice, si, mai ales, a persona-
lului tehnic necesar. Intregul personal a fost recrutat la infam-
plare si a lost retribuit foarte slab. El nu avea nicio pregatire
de specialitate, nu cunostea tehnica si nici programul lucrarilor
si adeseori, a trebuit sa platim scump increderea ce am acor-
dat unora dintre ei, care prin prezentarea lor, au reusit sa se
insinueze ca oameni devotati si harnici. 0 institutie care por-
neste la drum, pentru a organiza o lucrare de proportii gigan-
tice, fr a avea niciun cadru propriu de functionari find'
h

a avea putinta de a-si alege functionarii, ci, in cazul cel mai

bun, de a preferi pe cei cu recomandatii, care uneori constitn-
ian clientela electoral, oameni care abea stiau sa-si semneze
numele, iar intre alte cazuri, posesorii de caziere judiciare des-
chise, intampina desigur dificultti insurmontabile. Acest
fapt justifica crearea unui cadru permanent de specialisti con-

233

www.dacoromanica.ro
 sacrati care si aibd mina liber in alegerea colaboratorilor lot
temporari.
Lipsa de mijloace ne-a impiedicat si realizim intregul plan
de prelucrare a rezultatelor recensamintului din 1930. S'a re-
nuntat in primul loc, la o prezentare mai detailati a structurii
profesionale si a structurii familiale a populatiei, precum i la
prelucarea recensamintului cladirilor si a locuintelor. Planul
final de publicatiuni s'a redus astfel la urmatoarele 12 volume:
Vol. I. Sex, stare civila, grupe de virsta, gospodarii, in-
firmitati, populatie flotanta.
Vol. II. Neam, limba materna, religia.
Vol. III. Stiinta de carte.
Vol. IV. Locul nasterii, situatia in gospoddrie, cunoasterea
limbii romne, cettenia, virsta.
Vol.
dupa situatia in profesie, sex, grupe de
V. VI.
VPopulatia
virsta, instructie si neam, pe clase i grupe de pro-
Vol. VII
fesiuni.
Vol.
Vol. I X. Structura populatiei Romaniei (tabele selectionate
din rezultatele Recensamantului General al
Populatiei din 1930).
Vol. X. Intreprinderile Industriale, Comerciale si de Tran-
sport.
Vol. Xl. Istoricul recensimintului populatiei din 193o.
Vol. XII. lnterpretarea rezultatelor recenslmintului din
1930.
Sunt puse in circulatie pand acum volumele I, II, III, IV, V
si X; sunt imprimate volumele IX si se afla in curs de tiparire
volumele VI, VII, si VIII.
In aceast serie de volume, populatia Romaniei intregite
a fost pentru prima oari infitisat sub toate aspectele, asa cum
rezult din prelucririle unei operatii de recensamnt.
Lucrarile viitoare vor fi desigur mai ample si mai interesante.
Interesul lor insa va creste mai ales prin faptul ca, vor putea
face comparatie cu datele anului 1930, date care vor servi in
viitor ca inceput de serii statistice.

234

www.dacoromanica.ro
RECENSAMANTUL ROMANESC DIN 1930
VAZUT DE STATISTICIENI GERMANI
de ANTON GOLOPENTIA

In ultimul numar pe anul 1939 (III, 3-4, pp. 489-508) al

revistei Deutsches Archiv flit. Landes und Volksforschung",
(Arhiva germana pentru studiul neamului si al tarii) a aparut
partea intaia a unui studiu consacrat de Dr. Willfried Krallert,
Asistent la Universitatea din Viena, istoriei i metodelor re-
censamintelor in Sud-Estul Europei (Geschichte und Methode
der Bevlkerungszhlungen im Siidosten). Aceasta parte este
consacrata Romaniei si in deosebi recensamantului din 1930 si
publicatiilor, ce prezinta rezultatele lui (I. Rumiinien. Mit
besonderer Rficksichtnahme auf die Zah lung des Jahres 1930
und ihre Verffentlichung).
Studiul acesta urmareste s inventarieze sursele disponibile
pentru cunoasterea structurii etnice i economice a Romaniei,
Ungariei i Jugoslaviei.
Dintre aceste tari, Ungaria a dispus, Inca inainte de razboiu,
de o organizatie statistica tehnica foarte bine conceputa, care a
continuat sa functioneze. In schimb, Romania i lugoslavia s'au
vazut in fata necesitatii atat de a-si perfectiona organizatia sta-
tistica antebelic, cat si de a o extinde la tinuturi alipite.
Prezentarea consacrata Romaniei, pe care d-1 Krallert pla-
nueste sa o intregeasca printeo infatisare i analiza a volumelor
de rezultate Inca neaparute ale Recensamantului din 1930 si a
statisticelor economice intocmite de Ministerele de resort, in-
ventariaza, intaiu, sumar recensamintele vechi, succesive ale ti-
nuturilor, ce intr in compunerea Romaniei intregite. Preocupat
in deosebi de structura etnica, care a inceput sa constitue o preo-
cupare de Stat de abia la sfarsitul veacului trecut, d-sa mentio-

235

www.dacoromanica.ro
neaza numai catagrafia dela 1851 din Moldova, recensmintele
din 1859 din Muntenia i Moldova 0 din 1899 i 1912 din Ve-
chiul Regat, dintre care doar ultimele cloud cuprind date asu-
pra confesiunii; recensmintele austriace ale Bucovinei i ma-
ghiare ale Transilvaniei, Banatului, Cripnei i Maramureplui
din T869, 188o, 189o, 1900 i 1910, dintre care ultimele patru stu-
diaza confesiunea i limba materna; recensamantul bulgar din
1910 al Cadrilaterului, care arata i confesiunea, nationalitatea i
limba materna, i recensamantul unic din 1897 al Basarabiei,
care, spre deosebire de cele pomenite anterior, nu mentioneaza
situatia pe sate. Inventarierea numeroaselor surse mai vechi asu-
pra populatiei tinuturilor romneti: regionale, locale, folosite in
parte de d-I Haufe in studiul pe care l-a consacrat cercetarii evo-
luTiei populaTiei de pe teritoriul Romniei-Mari este o lucrare ce
se cere facuta i dupa lucrarea d-lui Krallert.
In continuare sunt mentionate recensamintele regionale post-
belice: Dictionarul Transilvaniei, Banatului i celorlalte tinu-
turi alipite, de Martinovici i Istrati, 1921, Dictionarul Buco-
vinei din 1922; Dobrogea, 50 de ani de vieat romaneascii
1878-1928, i tentativa de recensamant general al populatiei
din 1927.
Prezentarea insista apoi, cum arata chiar titlul asupra recen-
samantului din 1930 i judeca rezultatele date publicitatii 'Ana
la mijlocul lui 1939, adica volumele I. (Populatia), II. (Neam,
limba materna, religie), III. (Stiinta de carte) i X. (Intreprin-
deri industriale i comerciale). E infatipt un istoric al acestui
recensamant, activitatea comisiei pregatitoare, din 1930, pre-
zidata de d-1 prof. Gusti, organizarea recensmntului (in anexa
se gaseste traducerea legii pentru recensamintele generale ale
populatiei i lista de gospodarie) i prelucrarea rezultatelor sub
conducerea d-lui dr. Manuila, intaiu in cadrul Inst. de Demo-
grafie i Recensamnt, apoi in al Institutului Central de Sta-
tistica. (In detaliile asupra organizarii intervine o eroare, dart-
du-se ca cifra a recensorilor cea de 29.000 din tinuturile alipite
i nu cea de 59.000 din tara intreaga).
Dintre volumele aparute, care sunt analizate pe rand, volu-

236

www.dacoromanica.ro
 mul II, consacrat structurii etnice, retine mai ales pe d-1 Kral-
lert. Publicarea paralela a datelor asupra neamului, limbii
materne i a religiei, care ingadue surprinderea faptului suplu
al nationalitatii si nu forteaza apartinerea etnica, constitue
dupa d-I Krallert un merit deosebit. Trebue sa fie recunoscut
c modul de publicare in sine constitue un progres foarte esen-
tial fata de toate publicatiile similare i ca ea vadeste o vointa
tenace de a proceda stiintific si de a merge la radacina proble-
melor" (499) Aportul deosebit al acestui procedeu ii repre-
zinta calitatea de a ingadui sesizarea proceselor de desnationa-
lizare, lmurirea problemei evreesti 1 i precizarea situatiei in
parte a deosebitelor grupuri etnice" (.500) i indicatiile pe care
le ofera cercetarilor amanuntite menite sa le clarifice cauzali-
tatea" (502). Depistarea erorilot, intervenite cu prilejul recen-
samantului e usurata si ea prin posibilitatile de confruntare,
create asftel. Trebue sa fim recunoscatori Institutului Central
-de Statistica al Romaniei pentru faptul ca prezinta rezultatele
recensamAntului general din 1930 inteo infatisare, deosebit de
-potrivit pentru judecata si folosirea stiintifica" (502).
Consemnam cu multa placere incheierea studiului.d-lui Kral-
-lert, in care munca facuta pe tacute si in lupta cu multe difi-
cultati a lnstitutului Central de Statistica, e recunoscuta si pre-
luita dupa merit. Desi e greu s formulezi o judecata defini-
tiva, inainte sa subsiste posibilitatea de a judeca toate volu-
mele lucrarii, se poate stabili de pe acum c recensamntul
.romnesc din 1930 este o realizare tiintifica exceptionala, pe
taramul statisticei. Intaiu de toate, ins, trebue sa atragem din
-nou atenIia asupra faptului ca au fost deschise drumuri noi in
problema ce intereseaza aci, cu deosebire a grupurilor etnice"
,(5o4).
Un alt comentar german al Recensamantului general al popu-
latiei din 19jo intitulat Das letzte runainische Volkszdhlungs-
werk. Statistische Unterlagen einer politischen StreitfragErste
Zdhlung nach neun Grundstzen". (Ultimul recensam'ant ro-
man. Temeiurile statistice ale unei controverse politice In-
taiul recensamant dup principii noi), a apArut in sapfamanalul
vienez Sfidost-Echo" dela 9 August 1940 (an. X, nr. 32).

237

www.dacoromanica.ro
 Autorul, D-rul Egon Lendl, docent al Universitatii dela
Viena, privqte, atunci cnd arbitrajul dela 29 August incepe si
se profileze pe orizont, rezultatele recensAmntului romnesc
dela 1930.
Cel ce se intreaba azi de ce temeiuri dispune spre lAmurirea
diferitelor cereri de revizuire in Sud-Estul Europei, se gAsete
in fata lipsei de documentare statistic suficienta. Sau dimpo-
trivA i acesta este cazul cu deosebire pentru statistica popu-
latiei, -- documentarea existenta este, adeseori, atAt de uni-
lateral tendentioasd (toate sublinierile sunt ale d-lui Dr.
Lend!), incAt nu poate fi tinut in searra in vederea unei for-
mad objective de opinie".
Recensamntul romnesc dela 1930 reprezint o realizare in-
semnat in domeniul acesta al documentdrii etnice i trebue sii
fie privit din punctul de vedere al metodei statistice ca o rea-
lizare ce merit consideratie deosebit".
D-rul Lendl evidentiaza in mod deosebit progresul de ordin
metodic pe care-I constitue faptul de a fi cercetat concomitent
neamul, limba maternA i religia populatiei, aratnd CA recen-
smntul german dela 1939 a adoptat o metod similar in
aceasta problem. Chestionarea asupra limbii materne, deose-
bit de chestionarea asupra apartenentei etnice a fiecArui recen-
sat, se dovedete foarte avantajoasd in teritoriile Europei de
Sud-Est, att de divers structurate din punct de vedere al poli-
ticei etnice. Caci de abia astfel devine cu putint s surprinzi
prin statistica i acele grupe de populatie, in cazul carora limba,
originea etnica si constiinta etnica nu coincid. Aceasta e de
pild cazul pentru Armenii din Romania ce vorbesc ungureste;
pentru Evrei; e cazul si pentru o parte a Germanilor din Sat-
mar. Aceasta punere a problemei, lucida si bine conturata o
intalnim, cu definitiile modificate intr'o oarecare msurl, si la
ultimul recensAmnt mare din 1939 al Imperiului german.
Volumul II al rezultatelor Recensmntului este mentionat
deosebit. Detalierea minutioasA i prezentarea concomitent a
celor trei tabele (neam, limba maternA, confesiune) oferA lucra-
rilor demografice posibilitatea de a surprinde cu deosebit pre-
cizie problema evreeascd dar i procesele de desnationalizare".

238

www.dacoromanica.ro
 Faptul ea uneori Recensamantul dela 1930 este contestat, se
datoreste adeseori imprejurarii ca, publicatii de propaganda il
invoaca ca temei, si pentru afirmatii, care nu se intemeiazi
pe rezultatele lui. Tocmai aceste brosuri si harti etnografice
care folosesc, intre altele, rezultatele recensamantului dela 1930,
au deservit mult aceasta opera de stil mare, realizata obiectiv
i /dui cusur. Propaganda straina a folosit in masura deosebiti
toate aceste scrieri spre a ataca rezultatele recensamantului ro-
manesc. Asa a procedat de curand A. Kovacs intr'o publicatie
a Institutului maghiar de Biologie Nationala, caruia ii pare
neverosimila scaderea considerabila a Ungurilor din Transil-
vania dupa 1910, pe care n'o poate explica prin emigrarea in
Ungaria de dupa Trianon. Aceasta pentruca a acceptat, Vara'
critica, indicatiile, cu privire la Transilvania, ale recensaman-
tului maghiar. Aprecierile obiective ale acestei opere de Recen-
samant de mari proportii, intr'un Stat care mai avea de contat
cu analfabetismul unor largi straturi ale populatiei, sunt rare
incl. Din partea germana numai D-rul W. Krallert a dat o justii
apreciere in Archiv fiir Landes und VoIksforschung".
Recensamantul din 1930 isi va arata intreaga valoare cand
rezultatele lui vor putea fi comparate cu rezultatele recens-
mintelor urmatoare. Desi n'au aparut Inca toate volumele de
rezultate ale recensamantului dela 1930, Romania redusa teri-
torial urmeaza sa intreprinda in 1940 un nou recensamant. Tra-
gem nadejde ca acesta va fi dus la indeplinire in acelasi mod
ca recensamantul precedent. Caci pentru multe ramuri ale sta-
tisticei va subsista, de abea atunci, o posibilitate de cornparatie.
Interesul de Stat Romanesc va fi servit prin realizarea corecti
a Recensamantului si prin rapida prelucrare a rezultatelor lui.
Se va contribui astfel la mentinerea ca unitate a teritoriului
national romanesc".

Excelsior, an. VI (1940, nr. 17

239

www.dacoromanica.ro
POPULATIA EVREEASCA A TARII IN
LUMINA RECENSAMANTULUI DIN 1930
de ANTON GOLOPENTIA

Situatia dela 1930. Ultimul recensamant a aratat ca numarul

locuitorilor de religie mozaica ai ;aril era, la 30 Decemvrie 1930,
de 756.930, ceea ce reprezenta 4,2% din totalul populatiei tarii.
Din populatia de religie mozaica peste doua treimi (68,7%)
erau asezate in orase, iar ceva mai putin deck o treime la tail.
In mediul rural, locuitorii de religie mozaica in num:dr de
236.926, reprezentau 1,6% din totalul populatiei. Dimpotriva, in
mediul urban, cei 520.004 locuitori de religie mozaica reprezen-
tau 3,6% din totalul populatiei. Fiind in mai mare masura ase-
zati in orase deck Romanii si cele mai multe neamuri, din care
traesc pe teritoriul Romaniei fragmentate, Evreii constitue deci,
in Romania cu deosebire, o problema a oraselor.
Populatia de religie mozaica a tarii este aglomerata in unele
regiuni ale Orli. Din masa totala a populatiei de religie mo-
zaica a Romaniei mai mult de un sfert traia in Basarabia
(27,30/0), peste o cincime in Moldova (21,40/0), Cate o optime
in Crisana-Maramures, Bucovina si Muntenia (respectiv 12,90/0,
12,4% si 12,3%), o zecime in Transilvania (10,87); in schimb
Banatul, Dorogea si Oltenia nu insumau impreuna deck o trei-
zecime din aceasta masa (cu respectiv 1,9%, 0,5% si 0,5%).
Procentul detinut de mozaici in populatia diferitelor pro-
vincii ale Orli, este urrnatorul: 10,90/0 in Bucovina, 7,20/0 in
Basarabia, 7,0% in Crisana si Maramures, 6,7% in Moldova,
2,50/0 in Transilvania, 2,30/0 in Muntenia si numai 1,50/0 in
Banat, 0,5% in Dobrogea si 0,2% in Oltenia. In populatia to-
tala a tarii masa Evreilor reprezinta 4,2%.

16 241

www.dacoromanica.ro
 Se poate spune, in consecinta, ca problema evreeasca este in
Romania intai de toate o problema a provinciilor dela Nor-
dul i rasaritul tarii: a Bucovinei, a Basarabiei, a Crisanei-
Maramuresuilui si a Moldovei.

DISTRIBUTIA PE MEDII A POPULATIEI DE RELIGIE MOZAICA

Recens,imdnIu1 1930
IN FM
80Q
759 930
700-

600

Boo -
iig; .427962
400 -
328.931
300
4-z
:
200 .: .:;:. ;ere
kt:* re,
vs:1,
ra.;5.
100
t....
0 74' Erin TOTAL Urban
7
Rural
TOTAL. Urban Rural TOTAL Urban Rural
ROMANIA MARE ROMANIA ACTUALA PROVINCIILE DETAATE

Privind distributia pe medii a populatiei de religie mozaica

din provinciile tarii, constatam ca in acele provincii, in care po-
pulatia evreesca este infiltrata in mai mica masura, in Munte.
nia, Oltenia, Dobrogea si Banat, peste 85% dintre mozaicii re-
giunii se gasesc in orase (98,8% in Muntenia, 94,8% in Oltenia,
94,1% in Dobrogea). In Moldova si Banat peste 8o% din
populatia evreeasca traeste in orase (86Vo respectiv 85,90/o), iar
in Bucovina aproape trei sferturi (73,9%). Numai in Transilva-
nia si in Crisana-Maramure populatia de religie mozaica este
aproape tot atat de numeroasa in sate ca in orase (57% in orase
in intaia, 54,8% in a doua). Basarabia, in care Evreii rurali
precumpanesc cu putin (480/0 in orase, 52,00/0 la tara), face
exceptie.
Importanta populatiei mozaice este deci, ingrijorator de mare
in mediul urban al unora dintre provinciile tarii i insemnat in
mediul lor rural; considerabil in mediul urban al celorlalte i
disparent in mediul lor rural. Astfel, mozaicii reprezinta 30,2%
din populatia urbana si 3,9% din populatia rurala a Bucovi-

242

www.dacoromanica.ro
 IMPORTANTA RROCENTUALA A POPULATIEI
DERELIGIEJWZAICAIH MEDIUL RURAL
PE JUDETE
Recensam5rau1 1930

Procentul din total

Eli sus 01
C771 0.1 -0.4
ea 0.5 -99
1.0 -1.9
EZ1 ZO -4.9
5.0 -9.9
1\0 12310.0-19.9
4=
(41

www.dacoromanica.ro
nei, 26,8% din populatia urbana si 4,3% din populatia rurala
a Basarabiei, 23,6% respectiv 19,3% din populatia urbana si
1,2% respectiv 3,9% din populatia rurala a Moldovei i Cri-
sanei-Maramuresului. In populatia urbana a Transilvaniei,
Munteniei si Banatului mozaicii reprezinta 8,9%, respectiv 8,4%
si 7,2%, iar in populatia lor rurala respectiv 1,3%, mai putin
de 0,1% din 0,3%. In Dobrogea si Oltenia mozaicii reprezinta
numai 1,9% respectiv 1,7% din populatia urbana si mai pu-
tin de 0,1% din populatia rurala a provinciei.
Cartograrnele lnstitutului Central de Statistica arata, pe ju-
dete, deosebit, importanta populatiei de religie mozaica a Orli
in mediul rural si in mediul urban, evidentiind acest fapt. Chiar
si in judetele din provinciile de Miazazi ale tarii unde, in mediul
rural, locuitorii de religie mozaica sunt aproape inexintenti,
acestia detin procente apreciabile in populatia urbana. E sufi-
cient sa atragem atentia asupra situatiei judetelor Ilfov,
Do lj, Prahova i Ramnicul Sarat.
In concluzie, se poate spune ca Evreii constitue in Romania o
problemA a mediului urban si a provinciilor dela Nordul i RA-
saritul tarii. In provinciile din urrna, mozaicii reprezinta intre
un sfert si jumatate din populatia urbana, atingand si in mediul
rural cote intre o zecime i o cincime din totalul populatiei. In
provinciile dela Sudul tarii, mozaicii detin procente de pana la
o optime din totalul populatiei numai in orasele mari (Bucu-
resti), fiind proportional putini in orasele mici i aproape ine-
xistent' la tail.
Masura in care Evreii din Romania au cautat si au ajuns sa
se asimileze Romani lor sau minoritatilor din Romania, poate fi
cunoscuta prin compararea datelor recensamantului 1930, pri-
vitoare la religia populatiei, cu datele aratand limba materna a
populatiei i neamurile drept ale caror membri s'au declarat
locuitorii tarii. Inteadevar, numai 96,2% din locuitorii de re-
ligie mozaica s'au declarat a fi de neam evreu, 3,8% socotin-
du-se Unguri, Germani, Romani.
Idisul 1-au aratat ca limba lor materna numai 68,5% din lo-
cuitorii de religie mozaica ai tarii, restul de aproape o treime

244

www.dacoromanica.ro
 tri-PORTANTA PROCENTUALA A POP wsp EI
DE RELIGIE MOZAICA IN MEDIULURBAN
PE JUDET E
Recensamantul 1930

1-1 U B 0.1
INEE 0.1 - 0.4
1E0 0.5 - 0.9
'4444i 1.0 - 1.9
taa 2.0 - 4.9
ES 5.0 9.9
M410.0-19.9
'4.4 20.0-29.9
.Y 30.0-39.9
10 ami 40:0-49.9

www.dacoromanica.ro
aflandu-se pe Intia treapta a oricarei tentative de asimilare la
un alt popor: parasirea limbii poporului propriu.
Structura profesionala a Evreilor din Romania la 1930 poate
fi cunoscuta cu ajutorul datelor din volumul V al rezultatelor
recensamantului dela 1930. Cum aceste rezultate pun in core-
latie profesiunea cu neamul, nu putem cunoWe cu ajutorul lor
situatia in profesiune cleat a unui procent de 96,2% din masa
totala a populatiei de religie mozaica a tarii. Importanta ace-
stei populatii in diferitele clase profesionale este deci mai mare
decat cea aratata in limita celor 3,8% Evrei ce s'au declarat de
alt neam.
Cum categoria Evreilor ce nazuesc sa se asimileze altor po-
poare este constituit, in genere, din fruntai, importanta sociala
a acestei categorii intrece importanta ei procentual.
Potrivit constatarilor recensamantului din 1930, populatia care
s'a declarat de neam evreu traia in proportie de 36,5% din co-
mert i 28,1% din industrie. Mai bine de o treime a ei i tra-
gea, deci, sursa de traiu din comert i aproape o alta treime din
industrie. Evreii nu lipsesc in nicio clasa profesionala, 6,3%
dintre ei fiind in agricultura, 5,1% in institutii publice, 3,5%
in credit 1 reprezentante, iar alti 3,0% in exploatarea subsolu-
lui, transporturi. Merita a fi semnalata importanta claselor pro-
fesionale, diverse" (14,5%) i Nedeclarati" (3,1%) pentru
populatia care s'a declarat de neam evreu.
In rnediul rural populatia care s'a declarat de neam evreesc din
comert atinge chiar doua cincimi (39,8%). Dimpotriva in me-
diul urban mai un sfert (24,370); din exploatarea solului traind
aproape o cincime din aceasta populatie (16,7%). Dimpotriva
in mediul urban 4i au sursa de venit in industrie aproape o
treime (29,7%) din locuitorii ce s'au declarat de neam evreesc,
iar in comer% 35,0%; din agricultura netrind deck 1,4%.
In structura profesionala a tarii, populatia ce s'a declarat de
neam evreesc, dei nu reprezinta decat 4,0% din populatia ac-
tiva i intretinuta, reprezinta totuO, datorita faptului ca masa
mare a Romani lor traqte din exploatarea solului i din salariul
primit dela institutii publice, 40,3% din populatia activ i in-

246

www.dacoromanica.ro
tretinuta, in comert 28,8% din populatia activA i intretinuta
in credit si reprezentante, 13,o% din populatia activa I intre-
tinuta in industrie. In exploatarea solului, in schimb aceasta
populatie reprezinta numai 0,3%. Semnificativ este faptul ca
procentul detinut de Evrei din totalul populatiei active si in-

PROCEMTUL OETINUT DE MEI IN PONAARA TARN I IN INTREPRINKRILE CONTICKE

(AcTIA I INTRETINuEl)
fRtcENsiulinna. 19301
V
80

70

IT21 Ill popuiee

60 al In infrepnio'crtie Caventek

50

40

50

-10

TM
ROMANIA
0 El Ira
OLTENIA
min
MUNTENIA DOBROBEA
7e-ir r 1151
MOLDOVA BASARABIA BUCOVINA TRANSAYANIA BANAT CRISANA-
MARAMJRES
.

tretinute in comert este aproape identic in mediul rural si in

mediul urban (39,9% respectiv 40,5%). Se vadeste, astfel, ca
ocupatia principala a Evreilor din tara este comertul in care ei
detin o importantA de zece ori mai mare decat in populatia
tarii. 0 mentiune deosebitA merita faptul ca din populatia ce
s'a declarat de neam evreu, activa i intretinuta, s'a recrutat
procentul ridicat de 22,3% din Nedeclarati", adica din recen-
satii care s'au eschivat dela declaratia profesiunii lor sau au
-dat declaratii nelamurite.
Masura in care populatia care s'a declarat a fi de neam evre-
tsc domina posturile de comandA ale vietii economice roma-
nesti se evidentiaza cu usurintA, dad privim importanta ce le
revine Evreilor in comertul din diferitele provincii ale tarii. Pu-.
tern constata astfel CA in. Bucovina 79,3%, iar in Basarabia
77,4% din populatia traind din comert (activi i intretinuti)

247

www.dacoromanica.ro
declarase a fi de neam evreesc. In mediul rural al Basarabiei
aceasta participare se ridica chiar la 80,2%; iar in orasele Bu-
covinei la 81,4%. In orasele Moldovei ea reprezinta 66,2%, in
satele Moldovei 41,8%.
Modificarile ce s'au produs intre 1930-40. In cei zece ani
din urma cifra populatiei mozaice a tarii s'a modificat prea
putin prin spor natural (diferenta intre nasterii si morti) si mai
mult prin migratiuni (diferenta intre imigrati si emigrati).
Populatia de neam evreesc prezinta un numar redus de nas--
teri; diferenta dintre morti si nasteri s'a soldat, in cazul ei, in
intervalul 29 Decemvrie 1930 I lanuarie 1940, cu sporul
minim de numai 6.786 suflete. Numai in provinciile cu o pop-
latie rurala evreesca considerabilk adica in Crisana-Maramures
Transilvania, Moldova si Basarabia cifra Evreilor a sporit prin
excedentul natural cu cifre variind intre 1.141 (Basarabia), si
5.661 (Crisana-Maramures). In provinciile, dimpotriva, unde
Evreii traesc precumpanitor in orase sau in conditii urbane, chiar
si cand sunt la tail, in Muntenia, Oltenia, Banat, Dobrogea,
la fel, in Bucovina, cifra populatiei evreesti a scazut, in urma
precumpanirii asupra nasterilor cu cifre variind intre 2.78o-
(Bucovina) si 135 (Dobrogea) suflete. In comparatie cu Roma-
nii, care au sporit in acelasi interval cu 11,8% din cifra lor dela
!o30, sporul Evreilor de numai 0,9% din cifra dela 1930, este
de zece ori mai mic.
Modificarea cifrei populatiei evreesti a tarii in intervalul
1930-40 prin migratiuni nu este cunoscuta cu exactitate, dato-
rita faptului ca deosebit de imigrarile si emigrarile facute cu
formele legale au mai intervenit si imigrari clandestine. Potrivit
Statisticii migratiunilor tinuta de Ministerul Muncii, Sanatatii
si Ocrotirilor Sociale arata ca in intervalul 1930-1939 emigra-
rile de Evrei cetateni romani au fost de 5 ori mai intense decat
imigrarile, imigrand in tara 1.750 si emigrand 9.647 Evrei ce-
tateni romani.
Numarul Evreilor necetateni romani asezati temporar in tara
nu este cunoscut, deoarece cifra intrarilor si iesirilor de straini
nu se stabileste deck in raport cu sara de provenient respec-

248

www.dacoromanica.ro
 PROCENTUL Dorm GE EVRELACTINI I INTRETINUTI, WORM!. CLOTROI OE STATISTICA
IN POPMATIA TARO $1 IN INTREPRINOERILE COMERCIALE.PE JUOETE
RECENNAMANTLIL. 1930

SALA/

J r/H

6 e

legende
In pogdeie
<CP,.
Ilk nItepraderie comenyzen Mal
J
14, 0= 10%
(.0 = SubalZ 112

-Riff

www.dacoromanica.ro
tiv de destinatie. Masa totala a strainilor intrati in tara in in-
tervalul 1931-1939 inregistrati cifreaza 27.946 suflete, iar masa
totala a strainilor iesiti din tail in acelasi interval cifreaza
38.876.
Cu privire la Evreii intrati in tara clandestin, lipsesc indica-.
Tinand in seama cifra Evreilar cetateni romani repatriati
si cifra strainilor intrati in Romania in intervalul 1931.1939,
pe de o parte si pe de alta tendinta de emigrare a Evreilor in
Romania, ce se acuza in acest interval, putem evalua ca cifra
Evreilor imgrati clandestin nu depaseste ordinul zecilor de mii.
In concluzie, se poate socoti ca, Evreii din Romania n'au sporit
in intervalul 1930-1940, cu o cifra care sa intreaca 50.000 dacii
tinem in seama toti factorii enumerati mai sus.
Situatia de dup detaskile de teritorii. Prin detasarile de
teritorii din 1940, Romania a pierdut in intregime respectiv in
parte aproape toate regiunile in care este aglomerata populatia
de religie mozaica.
Din populatia de religie mozaica dela 1930 de 756.930 per-
soane, Romania a pierdut in urma detasarilor de teritorii 427.962
persoane, adica 56,5 la suta si anume 278.943 prin ocuparea de
catre U. R. S. S. a Basarabiei, Bucovinei de Nord si a regiunii
Herta din Dorohoi, 148.273 prin atribuirea partii de Nord a
Crisanei-Maramuresului respectiv a Transilvaniei catre Unga-
ria i 846 prin cedarea Cadrilaterului.
Intre frontierele actuale ale Romaniei nu se gaseau in 1930,
deck 328.968 persoane de religie mozaica. Din aceasta aproape
jumatate (48,7%) se gasesc in Moldova, mai mult de un sfert in
Muntenia (28,6%), Bucurestii adapostind 81,2% din populatia
mozaica a Munteniei si 23,3% din populatia mozaica a tarii.
In urma detasarilor de teritorii, importanta procentuala a po-
pulatiei de neam evreesc in diferitele clase profesionale a scazut.
Mai vadit este aceasta scadere in comert. La 1930, poptdatia
de nearn evreesc de pe teritoriul actual al ;aril reprezenta 27,3%
din totalul populatiei active si intretinute in comert, iar in indus-
trie 7,5% din totalul populatiei active si intretinute in industrie.
Cifra exacta a Evreilor de pe teritoriul ramas va putea fi cu-

250

www.dacoromanica.ro
noscuta de abia in urma numaratorii speciale a Evreilor ce va fi
intocmita cu prilejul Recensamantului General al Romaniei ce
se pregatete.
Cu acest prilej se va putea constata atat rezultatul exact al
imigrarilor i emigrarilor cat i masura in care Evreii recensati
la 1930 in teritoriile detaate, dar trecuti ulterior in teritoriul
ramas se adauga populatiei Romaniei trunchiate.

Porunca Vremii, an. X (1941), nr. 1900

251.

www.dacoromanica.ro
CATAGRAFII SI RECENSAMINTE
ROMANESTI
de TUDOR ALEXANDRU STOIANOVICI

Pana la 1930 Romnia n'a posedat o numrdtoare statistica'

exacta a locuitorilor sai, desi cele mai vechi documente referi-
toare la populatie dateaza din secolul XVI. Sunt pomenite ade-
sea in actele de judecat'd in deosebi diferite catastihe" in care
sunt trecute satele si rumnii domnesti, sau omul si birul ce
trebue s-1 plateasca dupd reforma lui Mihai Viteazul, cAnd
vechiul sistem al cislei e desfiintat si catastihe in care uni-
tatile impozabile sunt trecute pe categorii fiscale: tarani r5.-
zesi, curteni, vatasi, nemesi si popi, si chiar pe regiuni.
Astfel un act al lui Constantin Serban, dat in Bucuresti, la
1654 prin care intareste lui Teodosie, egumenul mAnastirii Stre-
haia rumnii de acolo, pomeneste si de catastibul raposatului
Matei Vodd cel de cumpdraloarea satului Strehaia", cu porunc
aspr atre orice boer, sa' nu se atinga de niciunul din rumnii
cati sunt scrisi si in catastir.
Constatam asa dar existenta unei statistici a rumnilor, dupl
cum mai arziu vor constata una a boerilor, a clcasilor si a
altor slujitori.
Avem ins izvoare documentare asupra acestor catastihe, cu
mult mai vechi.
Intr'un proces in care sritenii din Dedulesti, ce se vfinduser
rumani luii Mihai Viteazul, il au la 1615 cu Vasile Visternicul,
druia ii fusese claruit satul dup cumpArare, pe ling m'artu-
ria oamenilor din TArsor, adusi s'a, dovedeasc adevArul, Radul
Mihnea, recurge si la condicile vistieriei; apoi domnia mea am
cautat la catastihul lui Mihai Vodd de satele de cumpdriitoare
.fi am. aflat domnia mea, satul Dediulegi... viindut lui Mihai

253

www.dacoromanica.ro
 Vodd pe bani gata". Mai tarziu, in anul 1622, cu prilejul unui
alt proces intre satenii din Grozave0i ce se pretindeau megie0
vanduti lui Mihai Vocla i Sima Logoratul, care-i revendica ca
rumani de mo0enire ai sotiei sale, dela matua ei, jupaneasa
Neaga a lui Mitrea Vornicul, la darea hotaririi, Radu Mihnea
se sprijina pe acela0 catastih al lui Mihai: Ci de aceasta a
adeverit domnia mea din catastihul lui Mihai Vodd, cum c
nici au fost sat domnesc, nici rumani domnefti, el tot au fost
rumani jupanesei Neagdi Mitroaia".
Avem insa mentiuni i despre statistici mai amanuntite. Un
astfel de catastif e mentionat in documentul din 1616, referitor
la satul Or lea din Romanati. Radul Mihnea acorda mai multe
scutiri acestui sat pentru motivul ca era risipit Inca de pe
vremea lui Mihai Viteazul, cand oamenii au fost robiti i fugiti
peste Dunare de au rdmas seligea pustie i nu este scrisii ni-
cairea in catastihul domniei tneale la bir".
Asemenea in alte doua acte. Unul dela Moise Movil, catre
slugile noastre cati yeti imbla cu slujbele domnii meale la Ti-
nutul Orheiului", prin care le da tire sa lase in pace, satul
svintei manastiri dela S4ii Sava anume Horilcanii" j 0-0 pll-
teasca ei numai birul Mr cat vor hi scr4i la catastih, in vistiarul
domnii meale", i in altul din 12 Octomvrie 1632 dat manas-
tirii Cozia pentru ni0e p1ae0 reintor0 din Tara Ungureasca,
unde fugisera, prin care Matei Basarab spune ca i-a iertat ca
sa se poata apuca i ei de loc i de hrana i sd-i dea birul cunt
sunt scrifi la catastih".
0 a treia categorie de recensaminte fiscale sunt acele in care
se treceau slujitorii cu numele lor.
Un astfel de catastif este mentionat la 1659, Mai 11, Gheorghe
Ghica, judecand un proces dintre Neculae Buhq biv clucer i
un vecin al sau din Docolina, care fugise 0 se scrisese calara,
cla ramas pe vecin, fiindca l-am cantat la catastiv 0 nu 1-am
aflat calara, ce umbli fail de isprava, fugind dela vecina-
tate:.
Constatam deci ca in secolele XVI i XVII mai ales, Visteria,

254

www.dacoromanica.ro
impreund cu functionarii sai, intreprinde recensaminte dese,
tiind astfel oricand, care e numarul contribuabililor, i modul
lor de repartitie pe unitatile administrative.
Din nefericire n'avem nicio marturie a timpului pentru a sti
cum se afectau aceste recensminte, cum se totalizau cifrele 0
cum se facea inscrierea in condici.
Cu mult mai tarziu, in a doua domnie a lui Mihai Racovit,
Ion Neculce, care asista la un asemenea recensamant, il descrie
astfel: Deci atunci, Mihai Voda facuse i cheltuiala la poartd,
la luatul domniei, 0 era i cu datoria cea veche a visteriei im-
parate0i, 0 silea sa le plateasca. Si au scos hartii i pre hartii
napa0i, doua randuri de napa0i. Si au scos de vara pecetluiri
cu iscaliturile boierilor, sa deie tot omul cate un leu. Oamenii
se bucurau Ca' este wail dajdea i ieea la pecetluiri, iara mai
pe urma, dupd ce i-au scris pe oameni i au dat tabelele la vis-
terie, au mai ieit sa mai deie Cate cinci lei de pecetluit cui
didese pecetluituri".
Se scoteau deci la inceput un fel de formulare pecetluituri"
cu iscaliturile boierilor, pentru a garanta ea nu se va lua nimic
mai mult deck suma fixata la data recensmntului, apoi se
facea un oarecare fel de publicitate, 0 oamenii erau scri0 pe
aceste pecetluituri" de diver0 vistiernici trimi0 pentru aceasta
treaba la sate, dup care urma faza de totalizare a datelor, i
trecerea lor pe tabelele de visterie".
Pentru a hotdri pe oameni sa se lase trecuti in liste, se re-
curgea dui:a cum am vazut la diferite trucuri, dintre care ce1
mai des intrebuintat pare a fi fost cel cu fixarea unei sume
infime la inceput, pentru ca apoi dupa ce oamenii s'au lasat
pacaliti, sa se ceara mai mult. Sistemul continuandu-se pana la
abuz, faranii nu mai vor sa se lase scr4i pe heirtii`, fiind gata
orcand sa dea bir cu fugitie.
A se numdra oamenii, nu se putea, fiind tam inconjuratd
de hotare strdine; # nefiind domniile stdtaloare, mvoia ar fi
silit pe Domnul, sd scoatd adese biruri pe numele fiecdrui birnic

255

www.dacoromanica.ro
i s'ar fi imprdgiat locuitori printr'alte fan. Nurnai cu aceastd
rienwnuirare au putut lupta", rdspund boierii moldoveni, baro-
nului de Elmpt, care le cerea diferite date asupra organizArii
administrative si financiare a tarii, precum i asupra numrului
locuitorilor, la 1769, in timpul ocupatiei rusesti.
Rezult asa dar c in trecutul nostru au existat dese recens-
minte fiscale, dar care din cauza prefacerii i framntArii ne-
contenite a vietii noastre trecute, cu nvlirile, prAdaciunile
incendiile ce le insoteau, aceste pretioase documente s'au pier-
dut. Acestor cauze de ordin general se mai adauga o cauz'a de
naturd special: organizarea vietii visteriei care lucra aceste
recensaminte.
Mu lte din insemnri sau isvoade se refereau la o singur5 dare
sau impozit. Odata insa darea strans, hirtiile referitoare la ea
nu mai prezentau nicio valoare. Acte netrebnice", asa c odat5
ce nevoia pentru care se scrisese oamenii la catastiful respectiv
trecuse, dispareau i hat-dile, fie prin ardere, fie prin aruncarea
:ca terfeloage". De altfel un recensamnt facut azi, se putea ca
maine sa nu mai aib nicio valoare, si asta cu atAt mai mult,
cu cat populatia ;Aril era foarte variabil ca numr, din cauza
fluctuatiei vecinilor si din cauza r5sboaielor i molimelor. Asa
cA recensamantul nu era deck treaba de moment, unul, anulnd
pe cel precedent, si in acelasi timp si insemnrile de biruri fa-
cute pe baza aceluia.
Dar pe ling aceste motive, disparitia vechilor noastre re-
censAminte fiscale mai are si alte cauze.
Inrai, ar fi caracterul lor personal. Interesau in prirnul rand
pe domnul sub care se facuser si aproape de loc pe cei din
jurul lui. Asa CA la plecarea din scaun, lua, pentru a se desvi-
novA ti de parile ce i se aduceau, la Poart (in cazul cAnd ad-
ministratia lui fusese bun5i), i aceste condici ale visteriei, sau
in cazurile contrarii, pentru a distruge orice urm ce i-ar putea
clAuna, si chiar mai mult, pentru a face pe rival s' ia totul
dela inceput, s intocmeasca cu alte cuvinte alte recensminte

P56

www.dacoromanica.ro
i sa piarda prin aceasta i timp i banii pe care diveri credi-
tori cu care pleca dup el la luarea domniei Ii reclama necon-
tenit.
Astazi, din sec. XVI nu mai poseclarn deck doua de astfel
de recensaminte fiscale. Unul pentru Ardeal, al lui Mihai Vi-
teazul, intitulat Catastihul tarii Ardealului de pre judete i
vamele fi ocnele", i altul pentru Moldova, purtnd titlul de
Catastihul de cisle de tirani dela toate tinuturi i curteani, fi
valaji i neamefi fi popi". Ultimul e o insemnare globala in
care unitatile impozabile sunt trecute pe categorii fiscale i pe
regiuni.
Pentru secolul XVII e pomenit la 12 Octomvrie 1632 Un
recensamnt fiscal al lui Matei Basarab, care nu ni s'a pastrat
Insa, pierdut fie din cauzele inirate mai sus. fie din cine tie
ce alte cauze.
Dela aceasta ultima data pana la 1742, in timpul celei de a
doua domnii a lui Constantin Mavrocordat, nu ni se mai sem-
naleaza niciun recensamant. A mai fost se pare unul al clacli-
rilor pela circa 1666 in Moldova, daca dam crezare lui Dimitrie
Cantemir, cu care ocazie s'au gsit 12.000 de case numai in
Iasi, dar despre un recensamant al populatiei fie el chiar fiscal,
nu ni se mai pomenete.
In 1742, dupa cum atesta dealtfel i cronicarul Neculce, Con-
stantin Mavrocordat a pregatit i efectuat un amanuntit recen-
samnt al populatiei.
S'a fixat o comisie de recensamant compusa din Ion Neculce,
Alistarho banul, Toader Paladi, marele vistier i Costachi Razul,
mare vistier, s'au intocmit pentru prima oara se pare formulare,
i tot pentru prima oara recensorii recrutati dintre boieri, au fost
platiti cu Cate 5 parale. Totalizarea datelor s'a facut la visterie
unde zlotaii le-au scris la condicr.
Boierii care se aflau sau fusesera in dregatorii au fost impar-
titi in doua categorii: cei dela bani 'Ana la clucerul de arie in
boieri mari sau celiti, ceilalti, in bo:eri de clasa doua.
Urmaii dregatorilor au fost la randul lor impartiti i ei in

17 275

www.dacoromanica.ro
douA clase, cei ce se tr5geau din boieri veliti erau nurniti nea-
rnuri, ceilalti mazili.
Cu acest ultim recensAmAnt se termin a. o epocA in istoria
recensmintelor romAnesti, pe care am putea-o numi epoca re-
censamintelor nafionale, i incepe una nouA a recensdmintelor
ruseti.
In 18o6, Rusii ocupAnd Principatele Rom Ane, cu gAndul de a
rAmne definitiv aici, decreteazA la 1810 orAnduirea unei cata-
grafii, pAstrat azi in condicile manuscrise Nr. 1.457 si 1.542
dela Academia Rom AnA. Condicile cuprind satele, bisericile,
preotii si credinciosii din eparhia Ungrovlahii. La fiecare sat
e trecut biserica cu hramu.1 si odoarele ei, numrul caselor, al
familiilor si al sufletelor respective (barbati si femei), iar clericii
cu vArsta, originea, anul si numele, arhiereul hirotonisitor. Na-
tionalitatea locuitorilor este insemnata iarAsi cu mult atentie.
E vrednic de notat atentia ce si-au dat-o alcAtuitorii catagra-
fiei in mentionarea Ungurenilor. (RomAnilor ardeleni stabiliti in
Principate). Odat alcAtuitorul scrie de neam roman", dui:4
control ins sterge si scrie deasura de neam ungurean".
0 altA catagrafie tot ruseascA, e aceea din 1829, pastrat si ea
tot in manuscris la Arhivele Statului din Bucuresti, in dosarul
administrative vechi", Nr. 34/220 de 212 file, intitulat Dela
pentru catagrafia boierilor caftanldi, dupd cererea prelidentului
comitetului din Bucuregi, Leat 1829, Septembrie 1 i"...
Catagrafia a fost intocmitA pentru trebuintele recensAmAntu-
lui ce interesa administratia provizorie ruseascA si pentru apli-
carea ce n'a avut loc a dispozitiilor Regulamentului Or-
ganic, privitoare la o deosebire intre boierie personalA si noblete
ereditarA.
Ordinul pentru intocmirea ei porneste dela generalul Jel-
thuin, la io Septemvrie 1829, reinoit apoi la 22 Septemvrie si
la 22 Noemvrie, pentru ca la 5 Decemvrie sA se-trimeat volnicii
in judete pentru savArsirea lucrArii in 24 de ceasuri".
Tablourile intocmite pe judete cuprind urmkoarele rubrici:
numele si porecla, locul nasterii, vArsta, cinul, al cui fiu, locul

258

www.dacoromanica.ro
hladuirii, starea ce are. Pentru boerii mari care locuesc in Bu-
curesti, rubricile al cui fiu" i starea ce are", lipsesc.
Lucrarea fiind facuta prea in graba, a oink pe feciorii de
boeri Inca fr titlu, asa c lipsurile au trebuit sa fie implinite
prin noua catagrafie din CUM! anului 1830-1831, care insa
nu mai intra in pretioasele amanunte ale primei.
De aici inainte, Regulamentul Organic, introdus in Princi-
pate, introduce la randul su catagrafii sistematice i perindice,
Regulamentul Munteniei, prevede la capitolul 3, sectia 4,
art. 69 pana la 96 sub titlul: Chipul catagrafielor i a impiir-
tirei dajdielor i a altor dare', felul cum se vor face statisticile,
iar la capitolul 4, sectia 1, art. 147, e, insarcineaza Ministe-
rul trebilor dinduntru", cu facerea catagrafiilor la fiestecare
soroc".
Regulamentul Moldovei are aceleasi dispozitiuni.
Daca pana acum recensamintele se faceau atunci cand er3
nevoe, adica imediat dupa ce un domn urma altuia, inscriin-
du-se in catastife birnicii, Regulamentul Organic introduce
aceste trei inovatii,
1) Periodicitatea: Catagrafiile trebuesc facute din 7 in 7 ani,
partea de bir a mortilor sau fugitilor urmand sa fie platita din
cutia sateasca",
2) 0 procedurd find: Recensamantul se va face de catre co-
misiuni judetene, compuse dinteun boier neproprietar in judet.
din deputatul i carmuitorul judetului, impreuna cu preotul si
cativa sateni din localitate.
Ministerul Finantelor va recapitula listele si le va supune
aprobarii Obstestei Adunari i Intririi Domnului.
Si in sfarsit a treia inovatie a Regulamentului Organic e:
Ldrgirea catagrafiei. Adica, in catagrafie nu vor intra numai
birnicii ci si privilegiatii: neamurile, postelnicii, negustorii, me-
seriasii i corporatiile acestora, tiganii, jidovii i strainii.
Dup aceste norme, catagrafii urmeaza regulat in Moldova,
pana la 1851, iar in Muntenia pana la 1852, cand prin aseza-
mantul d:n 23 Aprilie 1851, a lui Stirbey, pentru reciproacele

259,

www.dacoromanica.ro
 drepturi si indatoriri ale proprietarului si ale lucratorilor pa-
mantului", se reduc perioadele catagrafiei dela 7 la 5 ani.
In 1859 60, dupa Unirea Principatelor, se infiinteaza Ob.-
ciul Statistic" din Bucuresti si Iasi, si se porneste la intocmirea
unui nou recensamant.
Recensamantul dureaza 5 luni, iar rezultatele lui sunt publi-
cate in Bucuresti, de Dionisie Pop Martian, in revista Ayala le
Statistice" care incepusera sa apara in 186o, iar la Iasi in re-
vista Lucreirile statistice ale Moldovei", conduse de C. Ne-
gruzzi si Dimitrie Gusti, succesorii la directorat ai lui Ion lo-
nescu.
Explicatiile introductive care insotesc aceste publicatiuni
sunt foarte succinte, in ceea ce priveste tehnica de lucru, iar
rezultatele publicate au dovedit ea lucrarea n'a corespuns inten-
tiilor urmarite de initiatori. Lipsa de unitate in alcatuirea for-
mularelor pentru ambele principate a fost hotaritoare, facand
ca tablourile recapitulative sa nu poata fi insumate sau com-
parate.
Recensamintele care urmeaza dela 1884 incoace se datoresc
legii de constatare si percepere a contributiunilor directe din
1 o Martie 1882.
Rezultatele lor din 1884, 1889 si 1894 sunt insa foarte slabe
si asta cu atat mai mult, cu cat constatandu-se greseli la num4-
ratoarea locuitorilor, s'a gasit de cuviinta sa se fixeze printr'un
vot al Consiliului Comunal numarul locuitorilor we aprat cel
mai adeveirat".
In 1899, implinindu-se perioada de 5 ani dupa prescriptiile
legii din 1882, se autoriza Serviciul Statisticii Generale" con-
dus de Leonida Colescu, sa faca un nou recensamant, avand la
bald acelasi scop fiscal, ca toate recensamintele.
Cu toate sfortrile lui Colescu, recensamantul nu poate fi
decat asa cum e planuit. Abia in 1912, reuseste sa faca primul
recensamant general al populatiei care n'a mai urmarit un scop
fiscal.

260

www.dacoromanica.ro
 Celelalte provincii ale tArii noastre, din cauza rpirilor vre-
melnice nu au beneficiat toate de aceleasi recensAminte.
Astfel:

Dobrogea 1
Transilvania
Crisana-
Basarabia Bucovina Oltenia
i Maramureg
Veche Nourt
i Banat

1879 1881 1777 1774 1720 21 1 723

1899 1893 1810 1779 1760 62
1912 1900 1817 1786 1784 87
1917 1905 1843 , 1800 1804
1919 1930 1897 1848 1857
1930 1908 1860 1 1869
1930 i 1869 1E80
1880 1890
1890 1900
1900 1910
1910 1930
1919
1930

Rezulta deci, din cele spuse pari acum, a tara noastrd, cu

toate vicisitudinile ce le-a avut de indurat, are totusi o multime
de date vechi asupra evolutiei populatiei sale. Din pAcate cele
mai multe s'au pierdut. Cole ramase ins, sunt un bogat ma-
terial pentru cunoasterea realittilor economice, politice si so-
ciale ale trecutei noastre vieti de Stat in pmntul Daciei.
Universul, an. LITHI 0940, nr. 65

261

www.dacoromanica.ro
PECENSAMANTUL ARDELEAN DIN 1784
Importanla J constatArile conscrierii. Indreptalita
agitatie rornneasc
de Ed. I. GAVANESCU

Cu prilejul recensAmAntului general al RomAniei, organizat

in aceastA primAvark presa a reamintit si de acele catastive sau
conscriptii ce s'au efectuat in diferitele provincii romAnesti, sub
stApAnirile strAine..In ce priveste Ardealul, primul catastiv, cu
tin caracter mai mult fiscal, se redacteazA sub domnia de
scurtd duratA a lui Mihai Viteazul, la 1600. Este de subliniat
cA actul acesta se scrie in romAneste si nu in limba ungureasa
sau slavonk
ImpAratul losif I I decretase la 1784 numArAtoarea intregii
populatii din principatul Transilvaniei. MAsura nu era izolatA,
ci ea se incadra inteun intreg sistem de reforme urmArite Je
acest suveran. Astfel intre 1780-8t s'a fIcut o conscriere fis-
calk i, in acelasi timp, socialk a tuturor domeniilor camerale,
adia a acelora ce apartineau Statului, care a dat Urbariul din
1781. Intreaga lucrare cAuta sa stabileasa o icoanA mai fidelA
a veniturilor pe care fiscul le putea pretinde dela diferitii aren-
datori ai acestor mosii ii puste. Un asemenea registru, cuprin-
zAnd datele despre marele Domeniu al Crisurilor, s'a pAstrat
si la Arad.
In acelasi timp se fAcea o nou mAsurAtoare a pAmAnturilor
in vederea stabilirii exacte a sesiilor colonicale din care se corn-
puneau. AceastA mAsurare se executa pe bazA geometria",
adia dup noul sistem metric. Ea nu era ina terminatA la
1784, cAnd ImpAratul ordonase conscrierea generala a persoa-
nelor i a locuintelor.

263

www.dacoromanica.ro
 Originea recenthmantului din 1784
Dispozitia cu privire la acest recensamant pornea dela Pojon,
la 16 August 1784. In acel oras se afla Inca sediul Consiliului
Locotenential al Ungariei, inainte de a se muta la Buda. Epis-
copul Petre Petrovici dela Arad era invitat s indemne pe
preoti sa-si dea concursul la aceste lucrari. Se proecta recensarea
tuturor persoanelor, magnati, nobili, servitori si iobagi, far deo-
sebire de sex; fiecare locuinta, curte nemeseasca sau casa de
taran, urma sa fie insemnata de 3 degete si de o culoare neagra,
rezistenta la intemperii. Condici speciale trebuiau sa inregistreze
aceasta avere imobila. Recensorii apartineau atat administratiei
civile, cat si armatei. Parohii satelor erau obligati sa prezinte
matriculele abia atunci introduse pentru identificarea
persoanelor asupra carora existau indoieli. In sfarsit, recensa-
mantul acesta era hotarit pentru ziva de i Noemvrie 1784, data
ce inseamna insa deslantuirea rascoalei lui Horia.

Cum a fost primitii conscrierea

Aceasta mare conscriptie a fost primita aici, in Ardeal, cu
cele mai variate sentimente, de diferitele categorii sociale ce
formau populatia acestei provincii. Nobilimea ungureasca, ne-
increzatoare in Iosif al II-lea, pe care il detesta pentru ideele
sale sociale, vedea in recensmant un mijloc de a i se smulge
ulterior privilegiile de care se bucura. Functionarii comitatelor
se temeau de o mutare a lor, din cauza venalittii prin care isi
stransesera averile. In ce priveste poporul de jos, acesta a in-
leles conscriptia numai raportata la nevoile de care patimea.
Conscrierea militara, efectuata in lulie si August, pentru
crearea unui regiment graniceresc nou in regiunea Muntilor
Apuseni, a fost primita cu mare insufletire de iobagi; dar pre-
Yenta reprezentantului armatei in recensamantul ce urma sa
inceapa la i Noemvrie a trezit banuiala in lumea satelor, ca
numaratoarea celor tineri se face in vederea stabilirii numa-
zului mai precis al recrutilor. Banuiala nu era cu totul neinte-
meiat, cad insusi loan Monorai, preotul dela Manarade, in

264

www.dacoromanica.ro
lucrarea sa istorick aduce j acest motiv, pe Ing cel fiscal,
pentru efectuarea conscriptiei. Inteadevar, Austria avea nevoie
nu numai de organizarea unui confiniu militar al Transilvaniei,
sprijinit pe Muntii Apuseni, ci i de forte mai numeroase in
vederea rsboiului ce avea s isbucneascA cu Imperiul Otoman,
in 1777.

Temeri i nadejdi

Dac ridica temeri, recensamntul acesta trezea i nadejdi

printre pranii Transilvaniei. El nu fAcea deck s sporeasc
confuzia care era in mintea lor, asupra adevdratei intentii a Irn-
pratului fata de clan0i. lobagii vedeau in aceast conscriere o
posibilitate de a sapa de sub jugul grelelor i nesfir0telor obli-
gatii dtre domnii de pmnt. De aceea cAutau sa' se inscrie
intre gedniceri prin preotii i dascAlii lor de coal i odat
Inscr4i, refuzau sa mai IndephneascA muncile pe mo0ile neme-
0lor unguri.

Agitatie in Ardeal
Guvernul Transilvaniei se sesiza in curand de aceast surdd
agitatie a satelor, 0 la 31 August 1784, el comunica episcopului
P. Petrovici cA in comitatul cel vechiu al Zdrandului, pa-
ranii tin consatuiri, conventicula, 0 se ingrijesc sa fie mili-
tarizati in grupe sau pe sate; odat inscrisi ei refuzA prestarea
slujbelor pe mo0ile domnilor de pmnt. Impratul insu0 la
11 Octomvrie, aflase cu mult neplAcere", despre rstlmA-
cirea sensului pentru care se proiecta conscriptia in Ardeal i intre
instigatori, el vedea in prima rand pe preoti. De aceea gsea
potrivit ca sl insiste din nou asupra rostului acestui recens-
mint, subliniind c masura aceasta nu poate aduce cuiva vreun
prejudiciu sau vreo pagubk ci e pornia numai pentru o mai
bund stare publick Inteun paragraf special, Iosif al II lea Fa-
murea c' taranii au numai de c4tigat, eaci in viitor nu vor
mai fi vexati de functionarii comitatelor sau de dornnii de pa-
mint i de sIujba0i lor.

S:65

www.dacoromanica.ro
 Semnalul lui Criian
Insa la 1 Noemyrie, and urma sa inceapa conscriptia, Crisan
dadea din satul Curechi, semnalul unei lupte de isbavire a
satelor. Dar, din scrisorile redactate in romaneste referitoare
la acesti ani si publicate de noi de curand, rezulta ca iobagii
priveau aceast miscare ca pornita din porunca Imparatului",
asteptat el insusi sa vina in Ardeal prin Banat, pentru o opera
de justitie social, spre care parea inclinat.

Ainfinarea # reluarea recensdmantului

Recensamantul a fost amanat si s'a continuat in primvara
anului 1785. La 28 Februarie, Samuel de Brukenthal, guverna-
torul Transilvaniei, anunta pe episcopul P. Petrovici despre re-
luarea conscriptiei. Tot prin preoti avea s fie luminat poporul
despre rostul ei, ca sa nu mai fuga taranii din calea recenso-
rilor. In sfarsit, se sublinia ca aceasta conscriptie nu va aduce
nicio atingere sau schimbare in ce priveste obligatiile functio-
narilor comitatelor sau ale domnilor de pamant. Aceasta pre-
cizare dovedeste ca recensamantul provocase temeri si in lumea
rnarilor privilegiati ai Transilvaniei, nemesii latifundiari sau
onmenii administratiei, care tineau sa-si apere privilegiile re-
cunoscute sau pe acelea pe care le uzurpasera printeun inclatinat
vbuz pe seama nefericitei plebe contribuente.

Constatrile eonscrierii din 1785-1788

Deci, la 3 Martie 1785, reincepeau aceste lucrari de numa-
rare a sufletelor, lucrari care se vor termina abia in 1786, dupa
o revizie generala efectuata de catre autoritatile militare. Date le
acestui recensamant asteapta si astazi in cartoanele arhivelor
spre a fi cunoscute. Ele ar fi de o mare valoare pentru cunoas-
terea starii sociale si economice, in care se gasea taranimea arde-
lean din Transilvania, spre sfarsitul veacului al XVIII-lea.
Dar, dintr'o scrisoare dela Oradea Mare, aflam unele lucruri
interesante. Samuel Teleky, comisarul regal al Bihorului, arata
la 20 Noemvrie 1786, dui:a informatiile ce le avea dela colo-

266

www.dacoromanica.ro
nelul regimentului de Vint, care preLidase lucrarile de verifi-
care ale recensamintului din acest comitat, Ca' unii parinti n'au
voit s-si declare copiii, declarnd decedati pe cei in vieata';
ea isi boteaz'a pruncii cu un nume, dar in decursul unui an
chiar, le dau alte nume; cl mai multi copii din aceeasi familie
primesc la botez acelasi nume; si ca s'au gAsit bAieti casiltoriti
la varsta de I I, 12 13 ani, dar prsiti de sotiile lor. In afara
1

de aceste constatari, care privesc obiceiurile satelor, lipsesc ins

acelea care sa' ne arate mizeria, in care Se sbAtea aceasta popu-
latie romineased redus la grele conditii de vieat.
De aceea cunoasterea rezultatelor recensamntului ardelean
dela 1784-1786 ar desvAlui tragica existentd pe care o duceau
Romnii iobagi pe intinsele latifundii ale domnilor de pamiint,
maghiari 1).

0 Durk& acte din Arhiva Consistorului Ardan.

Ardealul, an. I (1941), nr. 6

267

www.dacoromanica.ro
 III

EVOLUTIA POPORULUI ROMANESC

IN LUMINA CATAGRAFIILOR
$1 RECENSAMINTELOR DIN TRECUT

269

www.dacoromanica.ro
LINDE BATE INIMA TARII
Curgerea spre ses i spre regiunile industriale a populatiei
dela munte, In veacul al XIX-lea si al XX-lea
de TUDOR ALEXANDRU STOIANOVICI

Dela 1831, pand la 1941, deci in decurs de o suta i ceva de

ani, tara noastr a cunoscut mai multe faze in popularea ei.
Dupd cum conditiile de vieata au fost mai favorabile la munte
sau pe tdrmul mdrii, la deal sau la camp, fazele de populare si
depopulare ale tinuturilor au urmat acelasi drum. Inima trii
a batut acolo unde au batut ciocanele uzinelor, unde au po-
posit vapoarele i unde brazda pornit in tail dela vatri"
a fcut sd creased graul mai mare si mai frumos. Conditiile
de vieata au sfintit locul". Omul a urmat supus, drumurile
indicate de factorul economic si 5i-a ldsat bata i oile pentru
a se face agricultor, apoi a ldsat i plugul pentru ciocanul u7i-
nei, in necontenit goand, in pas cu desvoltarea sistemului eco-
nomic.
Pentru cine priveste mai deaproape evolutia populatiei Ro-
maniei in ultima sut de ani lucrul e cat se poate de evident.
Pendularea dinspre tinuturile mai populate spre cele mai putin
populate, dela munte spre ses, nu e numai o problemd statistici
ci o problemd de vieat a unui popor.
Mai multi la munte, cand conditiile de vieat au fost mai
usoare aici i populatia a avut o anumit structurd so-
ciald apoi o necontenit scurgere din toate colturile tarii spre
noul pmnt al sesurilor intinse din campia munteand i mai
multi la Fs, ca in urma asta numai in provinciile in care in-
dustria a luat un avant neasteptat s se ingrarnadeased iariii

271

www.dacoromanica.ro
spre regiunile materiilor prime, populatia Romaniei s'a adap-
tat necontenit necesitatilor de traiu.
La 181o, din totalul de 1.213.098 locuitori ai celor dota Prin-
cipate, Muntenia sau Tara Romaneasca si Moldova, pe care-i
gaseste catagrafia ruseasca 645.649, deci o populatie de 53,2 la
suta din numarul total al populatiei, se afla asezata la munte,
in timp ce 567.449, adica 46,8 la suta din total, raspanditi in
zona sesurilor. Contrastul dintre munte i es, desi Inca nu In-
deajuns de accentuat, arata totusi o faza in popularea tarilor
noastre. Asezarile omenesti sunt mai dese in regiunea mun-
toasa si mult mai rare in regiunea sesurilor intinse.
La 1831, ne gasim in a doua faza a popularii tarilor noastre.
Din totalul de 2.982.461 locuitori, 50,5 la suta din totalul po-
pulatiei, se &este asezata statornic la munte si 49,5 la suta la
ses. Fata de 1810 se observa o oarecare tendinta spre echilibru.
Un echilibru numai pentru 30 de ani. Prefacerea stepei in pa-
mant pentru plugarie si indesirea populatiei in dealuri prin
necontenita imigrare ardeleana, impinge populatia din munte
spre tinuturile mai putin populate ale stepei. Baraganul, stepa
Ilfovului, regiunea dela Nordul Calmatuiului si stepa Barra-
deana care la 1810 si 1830 erau depopulate in intregime, incep
s se populeze. Tot asa valea Dunarii.
Pe provincii, in ciuda acestui aspect de echilibru, contrastul
intre munte i es e si mai izbitor:--87,5 la suta din populatia
Olteniei se &este in munte i numai 12,8 la suta in ses. In Mun-
tenia 74,3 la suta sunt la munte 1 27,1 la suta in ses. Singura
exceptie o prezinta Moldova. Din totalul de 575.688 locuitori,
38,2 la suta sunt la munte i 60,1 la suta la Fs.
De aici inainte constrastul intre munte i es se face tot mai
izbitor, desi unele provincii isi mentin fisionomia din trecut.
La 186o diferenta in popularea celor doua zone este nu nu-
mai evidenta dar chiar foarte accentuata. Cei 3.906.187 locui-
tori ai Vechiului Regat se impart astfel: 46,5 la suta in regiunea
muntoasa si 53,5 la suta in zona stepei si a antestepei. Totust
muntele nu s'a golit de populatie. Oltenia are cei mai multi din
locuitorii sai in munte (26,0 la suta) si 16,3 la suta in ses. Mun-
tenia la fel, 44,1 la suta in munte si 37,5 la suta in campie.
272

www.dacoromanica.ro
CA ROMANIA 1145TITUTUL CENTRAL OESiATISTICL

DENSITATEA POPULATIEI ROMANO

(vEUM_ REGAT)
PE JUDETE
1831

Densgafea
WIL.n?
1771 0 - 9.9
1;%..1 10 -19.9
M20-299
30-399
40- 499
50 - 60.0

www.dacoromanica.ro
 Moldova la aceast epocd tinde la un echilibru intre cele doii
zone.
TABLOUL I
Densitatea populatiei Vecfiiului Regat la diferite epoci
Anul: 1810 1831 1860 1899 1912 1930
Munte : 53,2 50,5 46,5 43,3 42,3 40,5
46,8 49,5 53,5 56,7 57,7 59,5

Procesul de intensificare al populArii cmpiei se vede ins5

mult rnai clar, conex5nd datele de pan acum cu cele ale recen-
sArnantului din 1899. Dup improprietarirea taranilor din 1864,
prin care potrivit legii se d fotilor cracai o suprafat culti-
vabil de 1.800.000 ha, pmnt, se observ o necontenit scur-
gere a populatiei spre regiunile agricole. La 1853 in judetele din
Nord, tria 46,3% din toat populatia campiei. La 1899 nurnal
35,4%, iar la R5sArit 18,1%, fata de 19,5%. Cazul cel mai ti-
pic ni-1 ofera Brganul, care la I86o era de 59 de ori mai slab
populat ca valea Most4tei, pe cand la 1899 numai de 21 ori.
TABLOUL II
Populatia Vecfiiului Regat pe regiuni, la diferite epoci
1831 1860 1899 1912 1930

Oltenia .
( 603.625 814.325 1.226.243 1.412.905 1.513.175
100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
es
f 188.975 341.846 569.352 685.049 756.245
31.3 42.0 46.4 48.5 50.0
munte f 414.650 472.479 656.891 727.856 756.939
68.7 58.0 53.6 51.5 50.0
Muntenia f 916.731 1.686.184 2.659.227 3.302A30 4.029.008
100.0
A 100.0 100.0 100.0 100.0
qes
400.744 786.866 1.459.593 1.834.091 2.340.046
1 43.7 49.6 54.9 55.5 58.1
munte 515.987 799.318 1.199.634 1.468.339 1.688.962
1 56.3 50.4 45.1 44.5 41.9
Moldova , J 1.462.123 1.328.828 1.848.122 2.139.154 2.433.496
1 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
vie
f 886.435 785.813 1.108.784 1.275.657 1.471.198
60.6 59.1 60.2 59.6 60.5
munte I 575.688 543.015 739.338 863.497 962.398
1 39.4 40.9 40.1 40.6 39.5
Pentru intreaga campie romn, acest spor a fost de 139%,
ceea ce i-a ridicat num5rul locuitorilor dela 622.000 6'0 erau
in 1853, la 1.490.0430 in 1899.

274

www.dacoromanica.ro
 DENSITATEA POPULATIEI ROMANIEI
VECHIUL REGAT
PE JUDETE
1912

r.:77 0- 99
10-199
20-299
kt;Xv 30-39.9
117
1.40.1 4a14a9
1.,*4` 50-599
ffefrfi 60-69.9
M70779.9
taim 80-939
100 150
10

www.dacoromanica.ro
 Explicatia acestui fenomen de populare a unei regiuni din
campie e spatiul liber de care dispunea fiecare tinut la 186o.
Baraganul dispunea de 85,5 ha, de locuitor, Ilfovul de 35,1 ha,
Barladul de 27,8 ha, regiunea dintre Bacau i lalomita de 26,7
ha. pe cand Teleormanul de pilda, numai de 7,1 ha, de locuitor.

TABLOUL III
Migrafiunile populaliei in Romania, dupd dafele recenthrnntului 1930

Provincia Total Picea In Procente

locuitori alte provincli
Oltenia 1.513.175 102.256 6,8%
Muntenia f0. Dobrogea 4.844.483 87.885 1,8%
Moldova 2.433.56 143.288 5,9%
Basarabla 2.864.402 84.289 2,9010
Bucovina 853.009 50.285 5,9%
Transilvania, Banat, Crilaua
Maramures 5.548.365 176.381 8,20/o

Este deci normal ca stepa apuseana sa inregistreze cresteri de

numai 150-16o%, pe cand campurile din Est spre dealuri sau
spre Dunare sporuri care, mai intotdeauna le-au intreit popula-
tia, iar in unele cazuri le-au impatrit-o sau chiar le-au incincit-o
(Baragan, Barlad). Valea Dundrii cunoaste aceeasi descrestere
dela Apus spre Rasarit.
Populatia sporeste intre Olt si Giurgiu, mai putin decAt in-
tre Giurgiu si Rau, dar mult mai mult decat Burnasul.
Pe intreaga tara situatia e urmatoarea: 43,3% din populatie
traeste in regiunea muntoasa si 56,7% in Fs. Fata de 186o, de-
plasarea populatiei spre campie e evidena. Vieata pastoreasca a
inceput incetul cu incetul sa treaca in domeniul amintirei si
plugurile au inceput sa rastoarne brazde noi prin tara ierburilor
si a arsitei. Asezarea omeneasca s'a inchegat langa alta asezare
omeneasca, sat langa sat si prin campia cutreerata pan atunci
de reptile si de animalele stepei a inceput sa paseasca omul in
urma plugului pornit odata cu soarele spre cer i necunoscut.
Deplasarea se face mai ales in Muntenia si Moldova. 46,2%

276

www.dacoromanica.ro
 CREVEREA POPULATIEI ROMANIEI
(VECHILIL REGAT)
DELA 1831-1930
1831=100

77-IN
T-
fj-
r-.1 N.
\ I, ...
------

rek \
um low-15o
;:.M 1501-200
200'-300
Mg 3001-400
gim 400'1000
ME11000L2000
2000,1000

www.dacoromanica.ro
din populatia Munteniei se aflA in partea muntoas5 a tarii, iar
49,22 spre cAmpie.
Cu aceast fazA se terminA o epocA in popularea Vechiului
Regat. Desi dup recensAmAntul din 1912, fAcut sub directia
lui Leonida Colescu primul recensAmAnt care nu mai urmil-
reste doar un scop fiscal -- desi densitatea populatiei in ace-
lasi raport munte-ses se pAstreazA tot in avantajul cAmpiei,
unele provincii prezintA totusi un exod de populatie spre Nord.
Cauza c industrializarea unor regiuni care cer brate de munsA.
In genere, in judetele industriale i comerciale, cu o activitate
economicA mai intensivA, populatia este mai deas.
Desvoltarea tot mai mare ce o iau orasele, centralizarea ad-
ministrativA i desvoltarea industriilor in anumite regiuni ale
tArii, concentreazA populatia spre anume regiuni ale Orli. Dup
recensAmAntul din 1912, populatia urbana a crescut cu cea mai
mare intensitate in Bucuresti, in cele dou'a porturi mari dela Du-
flare: Galati si Br Alla; in Ploesti, centrul cel mai insemnat al
industriei petrolului si in Constanta care a luat in ultimul
timp o desvoltare considerabil. DimpotrivA, in orasele Mot-
dovei. Aici, populatia a rAmas stationarA in deosebi din cauza
curentului de emigrare a locuitorilor, Evrei mai ales, spre re-
giunile prospere. Muntenia, care la 1899 avea in ses 49,2% din
numArul total al populatiei i numai 46,2% in munte, are in
1912, 48% locuitori in zona muntoasA a Orli si 43,9% in
cAmpie. 0 totalA rAsturnare deci a situatiei. $esul muntean, su-
prapopulat din punct de vedere agricol, nu-si mai poate hrni
toti locuitorii. Surplusul trebue sA-si gAseascA alt sursA de train
in ocupatii anexe, sau in exodul spre orafele industriale i regiu-
nile metalurgice sau petrolifere ale tarii. Acest exod spre cen-
trele industriale e insotit totodat si de o mare nAvalA a popula-
tiilor de alt neam.
Dup 1918, prin Unirea tuturor Romanilor intr'o singurA
Tara, scurgerea populatiei spre Vechiul Regat e si mai evident5.
Fat de 1831, populatia creste cu 282,1%. Pe cei mai multi ii
capteafd Muntenia, repartizAndu-i mai ales, in partea de Nord
a tArii, apoi Oltenia si Dobrogea. Concentrarea cea mare se
simte tot in jun.il orwlor centre industriale.
275

www.dacoromanica.ro
 In linii mari deci, avem o pendulare a populatiei intre munte
i ses intii, apoi intre ses i munte, linia aearilor omeneti ur-
mind pe cea a dictatelor economice. Orke abatere este o con-
damnare la moarte. Destinul omului este inscris pe palma de pk-
rnnt in care s'a proptit cu picioarele. Hartile reproduse arat
de altfel foarte bine cum s'a fcut acest exod de populatie spre
cmpiile libere din Sud.
La 1831, muntele are un evident proces de cretere al popu-
latiei (cartograma I). Pa'n'a. la 19(2 ins, procesul s'a inversat
tcartograma II), astfel ca' in perioada dela 1831-1930, in de-
curs deci de un secol, populatia Campiei a crescut supranormal,
in timp ce regiunile de munte i indeosebi Moldova, inregistreazd
sporuri foarte mici, aproape de normal (cartograma III). Jude-
tul Br 'lila a crescut cu 2.622 la sut, Ilfovul cu 1.063,8 la sut,
iar judetele moldovene de pild numai cu sporuri intre loco--
15o%.
Pand la 1930 deci, inima Orli a bdtut in campia munteand.
Ramne ca noul recensamnt sA ne lmureasci noile probleme
ce ni se pun, pentru ca Guvernantii sa tie unde sa indrepte paii
milioanelor de locuitori ai tarii. Astdzi, mai mult ca oricand,
trebue s tim uncle bate inima Rh*.
Excelsior, an, VI (1941), nr. 16

279

www.dacoromanica.ro
DESCALECATE ARDELENE IN VECHIUL
REGAT IN LUMINA RECENSAMINTELOR
DIN 1899 $1 1930
de MIRCEA 13111

Materialul documentar asupra migratiunilor populatiei sta-

bilite Intre granitele Romaniei Mari (Nistru, Dunare, Tisa) este
destul de sarac. Documentele vechi, marturisirile calatorilor
straini, catagrafiile ca i recensamintele dela sfarsitul secolului
al XIX-lea, cuprind un material informativ suficient, ins'i din
cauza metodelor variate intrebuintate pentru strangerea mate-
rialului (dela informatii de genul: din auzite" sau se spune
ca", pana la incercarile statistice serioase, dela sfaristul sec.
XIX) ca si din cauza scopurilor variate pe care le urmareau,
nu pot creia o imagine statistica clara a valurilor miscariloi
de populatie care au creiat relatii pexmanente intre locuitorli
stabiliti pe cei doi versanti ai Carpatilor.
Dac5 acest material informativ nu ne ingadue o evaluare can-
titativa a migratiunilor populatiei amintite, inregistreaza irt
schimb cu destula minutiozitate sensul, directia acestor migra-
third.
Din negura descalecatelor pana la recensamintele contempo-
rane se poate urmari afluxul continuu al populatiei transilva-
nene spre cele doua Principate Romane. La inceput, migratiu-
nile oierilor transilvaneni spre campiile bogate ale Munteniei si
Moldovei. Pe masura ce structura economica a Principatelor se
schimba prin destelenirea sesurilor imense, prin trecerea trep-
tata la exploatarea agricola pe o scara tot mai intinsa, drumut
oierilor e urmat de mase compacte de muncitori agricoli transil-
vaneni. Sirul nesfarsit al ardelenilor ce se scurg anual spre Mun-

281

www.dacoromanica.ro
tenia si Moldova, e completat de muncitorii industriali, de toti
acei care gasesc o mai buna pretuire a puterii lor de munca in
orasele mari, comerciale sau industriale, ale Romaniei.
Incercand o studiere a migratiunilor interioare dupa recen-
samntul general al Romaniei din 1930, primul recensamant
general al populatiei Romaniei intregite, am constatat aceecgi
directie de migratiune ca si atunci and crestele Carpatilor
constituiau o granita intre doua sate. Conditiuuile geogralice
,si raporturile economice riimamind aceleai, cu. toate schimbeirile
fundamentale politice, i fenomenul reimne constant.
E ceea ce ne propunem a urmari, prin cifre, in studiul de
fata.
Primul recensamant general al Romaniei (Muntenia si Mol-
dova) dupa un sistem unic i centralizat, se efectueaza in 1899.
Date le sunt publicate de Serviciul Statisticei Generale, Bucuresti
1905, in Recensiimeintul general al populatiunii Romaniei",
cu o introducere, explicatiuni si comentari de L. Colescu, seful
Serviciului Statistic.
In partea introductiva si de comentare a datelor acestui re-
censamant, L. Colescu se ocupa inteun capitol de impartirea
populatiei dupa cctatenie. Fara a ne prezenta un tablou corn-
plet al Transilvanenilor iflati la data recensamantului In tail,
fiind in imposibilitate de a deosebi (nici nu s'a incercat macar
acest lucru) populatia de provenienta ardeleana stabilita de
cateva generatii, de populatia autohtona, ne indica raporturile
de populatie cu vecinii, prin tablourile supusilor straini aflati
in Romania.
Astfel, la populatia totala a Romaniei de 5.956.690 locuitori,
stabilit prin recensamantul din 189?, se gseau urmatorii ce-
tateni strAini:
Austro-Ungari 108.225 sau 18,2010 d.n totalul populatiei.
Turd 23.756 4,0 t, If 11

Italieni 8.663 1,5 Pt IP 11

Greci 20.103 3,4 ,, PI PI

Bulgari 8.064 1,3 17 11 p,

Germani 7.733 ,, 1,3 ,, II /7 7/

282

www.dacoromanica.ro
 Ensi 4.593 sau 0,80/0 din totalul populatiei.
Sarbi 4.100 0,7,, 15 ,51 77

Francezi 1.619 0,3 27 /7 II

Elvetieni 724 1,0 15 1/ II
Englezi 444 0,1 /1 If l
Belgieni 159 0,0 35 11

L. Colescu comenteaza astfel- aceste rezultate: Cifrele de

mai sus ne indica, ca Austro-Ungarii, gratie pozitiei lor geogra-
fice i relatiunilor comerciale ce se intretin cu activitate intre
cele doua state vecine, ocupa proportia cea mai importanta din
totalul supuilor straini stabiliti in Romania, (550%o din cifra
strainilor). Notam ca in cifra Austro-Ungarilor au fost cu-
prini i Romanii din Transilvania, Bucovina etc., cetateni ai
monarhiei dualiste, care s'au aflat locuind in ;arr.
Lipsind coloane (in formularele recensamantului din 1899)
care sa inregistreze, la capitolul religie" i pe greco-catolici,
la fel lipsind preocuparea pentru inregistrarea neamului caruia
apartin locuitorii, ne gasim in imposibilitate de a desprinde din
cifra de 108.285, numarul Romnilor, Ungurilor, Germani-
lor .etc.
Potusi avand un tablou cu repartitiunea proportionala a po-
pulatiunii dup varst i cetatenie", putem preciza ca ea repre-
zintd aproape in intregime populatia din regiunile sdrace ale
Transilvaniei, venitd in Regat pentru muncii.
Peste 50% din populatia romneasca o formeaza copiii i
tinerii mai mici de 20 ani. Elementele adulte intre 2 1 40 ani
dau 28%; cele mature 16%, iar batranii dela 6o de ani in sus,
nu reprezinta deck 5% (L. Colescu).
Austro-Ungarii, constituind in mare parte elemente fluc-
tuante, venite vremelnic in tara, sunt mai bine reprezentaIi in
etatea adulta i matura. Dela 20-40 ani s'au gasit peste 38%.
dela 41-60 ani peste 18%. Grupa copiilor i a tinerilor sub
zo ani di un contingent de aproape 40%, in loc de 50% cum
s'a gasit la Romani" (L. Colescu).
Interesanta este i repartitia Austro-Ungarilor pe provincii i
judete.

283

www.dacoromanica.ro
 Rapoilati la totalul populatiei pe provincii, gsim la i.000
locuitori in:
Moldova 14,4 Austro-Ungari
Muntenia 24,1 73 1)
Oltenia 12,3 31 2)
Dobrogea 11,8 ,y 3.,

Deci, cel mai mare numdr de Austro-Ungari il giisim in Mun-

tenia; in Moldova, Oltenia i Dobrogea, se pstreazi aproape
aceeai proportie, cu diferentele de 3,2 i i la mie.
Repartitia Austro-Ungarilor pe judete, dovedgte mult mai
clar categoria social a acestei populatii.
Astfel gasim aglometlri de Austro-Ungari in judetele:
Ilfov 73,796o din totalul populatiei judetului.
Braila 40,496o din totalul populatiei judetului.
Prahova 22,5%0 din totalul populatiei judetului; deci, in ren-
trele industriale i comerciale care aveau mare nevoe de brate
de munca.
Tot atAt de l'amuritoare sunt si tabelele date in Buletinul Sta-
tistic al Romdniei, publicat de Serviciul Statisticei Generale din
Ministerul Agriculturii i Domeniilor, Nr. i din 1909 i Nr.
22-23 din 1912, de sub conducerea lui L. Colescu, privitOare
la miKarea cal'atorilor la frontiera dintre Romania i Austro-
Ungaria.
Totalul calatorilor intrati in tar intre anii 1905-1908 se
ridic la cifra de 1.190.794; cAlAtorii igiti din tail stint in nu-
mar de 1.067.969. Pentru anii 1909-1911 avem: intrati
1.005.660, ieOti 956.605.
Dupd cetatenie, din aceste cifre reprezentnd totalul cAlAtori-
lor intrati i qiti din tail intre 1904-1911, gsim cetateni ai
Statului Austro-Ungar, in urmatoarea proportie:
Intrati E0Ii
1905 115.303 81.231
1906 139.178 108.647
1907 155.456 139.898
1908 153.004 143.317
Total 562.941 466.093 deci un plus de 96.843
Media anuala 140.735 116.523 24.212 pe an

284

www.dacoromanica.ro
 1909 140.906 129.502
1910 102.705 91.166
1911 161.506 144.679
Total 407.137 365.047 deci un plus de 42.090
Media anuala 135.712 121.681 PP 14.030

Dupa aceste date, majoritatea calatorilor intrati in tara o

formeaza Austro-Ungarii cu 47% pentru anii 1905-1908 si 5oVo
pentru anii 1909-1911, iar dad excludem Romanii avem 58%
pentru anii 1904-1908.
Inregistrarea rniscarii populatiunii la frontierele tarii, facuta
de organele politienesti si ale vamii prezinta o serie de lacune,
neputand duce la un studiu complet al emigrarilor i imigrarilor.
Dupa aceste date nu se pot stabili cati dintre calatorii intrati in
lar s'au asezat definitiv aid si cati nu. lar cifrele date au o
valoare aproximativa, Orland seama de organele care au facut
inregistrarea.
Majoritatea calatorilor intrati in Romania din Austro-Un-
garia se anunta ca muncitori (308.005 din totalul de 569.941
Austro-Ungari intrati intre 1905-1908, din care raman in tara
in cursul acestor ani 76.547 sau 19.137 pe an). Caracteristic pen-
tru acesti muncitori e trecerea lor peste granita in grupe.
Chiar din cei 222.472 calatori individuali intrati in tail din
Austro-Ungaria, majoritatea se plaseaza ca servitori si muncitori.
Numarul calatorilor de nat'onalitate austro-ungara ramasi in
tart, pentru perioada 1905-1908 se cifreaza la 96.848, deci
24.212 pe an, iar pentru anii 1909-1911 la 42.090, deci 14.030
pe an. Din acestia majoritatea sunt barbati (ex. pentru perioada
1009-1911 se gaseste un excedent de 10.391 barbati fata de
3.649 femei, din totalul excedentului de 14.030 locuitori).
Cifrele amintite pand acum, dupa recensamantul din 1899 ..si
pentru anii 1904-1911, vadesc cu prisosinta curentul migratiu-
nilor din Transilvania spre tinuturile romanesti. Pe lnga direc-
tia acestor migratiuni, ele ne mai arata determinantele acestor
miscari de populatie in sens unic: populatia mai death 9i saracd
din podiful Transilvaniei se deplaseazd spre campia bogatd a le-
surilor Munteniei i Moldovei ,si spre regiunile industriale i pe-

285

www.dacoromanica.ro
 trolifere. Majoritatea acestei populatii o constitue muncitorii
(agricoli, industriali, servitori etc).
Dei legata din punct de vedere politic cu Ungaria (Austria).
Tiansilvania (afara de Banat i regiunile in stransa vecinatate
cu Tisa), sub determinantul geografic i economic, a fost strns
legatd de Tarile Romeinesti. Ca si pentru Romdnii ardeleni, Ta-
rile Romfinesti au prezentat si pentru Scui, aceeasi sursd ine-
puiobild de venit.
Date le recensdnintului general din 1930, efectuat in condi-
tiuni cu totul noi prin alipirea Transilvaniei, Basarabiei i Bu-
covinei, denionstreqd cd, cu toata situatia politic schimbatl,
raporturile de populatie cu Transilvania s'au pdstrat neschini-
bate. Curentul pornit din Transilvania, cu multe sute de ani Ina-
inte, i-a pastrat neschimbat cursul. Se remarca doar variatiuni
neinsemnate, datorite realitatilor noi economice, ivite in cadrul
Statului Roman modern.
Dupa datele recensamantului din 1930, Ardelenii gasiti in alte
provincii se repartizeaza astfel 1).
Oltenia 13.081
Muntenia 121.852
Dobrogea 13.006
Moldova 18.218
Basarabia 5.629
Bucovina 4.595
Total . . . 176.381

Raportati la populatia totala a provinciilor respective ex-

primat in procente i comparate cu datele recensamantului din
1899, avem:
1899 1930
Oltenia 1,20/0 0,9%
Muntenia 2,30/, 3 00/0
Dobrogea 1,20/0 1 60/0
Basarabia lipsesc 0,20/,
Bucovina datele 0,50/0

1) Repartizarea Ardelenilor in celelalte provincii s 'a ealculat dupA

locul nasterii, la data reeensiiiniintului fiind giisiti in site provineii de
eat in aceea un care s 'au nitscut.

2,86

www.dacoromanica.ro
 Pe judete: 1899 1930
Ilfov 7 4% 8,4%
Brilila 4,00/0 2 4010

Raportul se inentine constant, cu deplaseiri simtitoare spre

Muntenia. Explicat'a o gasim in organizarea centralistd a Roma-
niei, (posibilittile mari de castig creiate de orasele mari ca Bu-
curesti), desvoltarea industriei petrolifere, fertilitatea ampiei
Munteniei etc. Asa se explica Ca' multe din judetele Moldovei au
in 1930, mult mai putini transilvdneni, ca in 1899 (ex. Botosani
avea in 1899 Lin procent de 1,6%, iar in 1930 numai 0,2%).
Dealtfel aceast schimbare in deplasarea populatiei spre Mun-
tenia nu se constat numai pentru Transilvania, ci pentru toate
provinciile alipite.
Tablourile urmtoare arat sensul miscrii populafei intre gra-
nitele trii, pe provincii 1).
MOLDOVA
Oltenia 9.981
Muntenia 81.756
Dobrogea 11.638
Basarabia 21.988
Bucovina 13.121
Transilvan a 8.278
Banat 1.352
Crisana, Marainures 2.165

Total... 143.288
OLTENIA
Munten:a 57.658
Dobrogca 21.295
Moldova 3.939
Basarabia 4.178
Bucuvina 4.444
Transilvan'a 6.703
Banat 5.163
Orisana, Mararnures 2.86
Total... 102.256

1) La data recensfimintului din 1930, locuitorti indicati in aceste ta-

bele, n'iscuti in Moldova, Oltenia, Basarabia, Dobrogea, s 'au grisit in
ulte provincii deck acelea in care au fost naseuti

287

www.dacoromanica.ro
 BASARABIA
Oltenia 1.559
Muntenia 20.838
Dobrogea 12.022
Moldova 35.446
Buovina 5.806
Transilvania 4.149
Banat 2.839
Crisana, Maramures 1-631

Total 84.289

BUCOVINA
Oltenia 575
Muntenia 11.152
Dobrogea 715
Moldova 26.424
Basarabia 3.572
Transilvania 5.198
Banat 758
Crisana, Maramures 1.891

Total 50.285

In schimb, Muntenia i Dobrogea au un numAr mult mai mic

de locuitori nAscuti aid i aflati la data recensamntului din
1930 in celelalte provincii.

MUNTENIA $I DOBROGEA
Oltenia 16.560
Moldova 32.769
Basarabia 10.070
13ueovina 2.840
Transilvania 19.093
Banat 3.019
Crisana, Mararaures 3.535

Total ... 87.885

Din cauza unificArii calculelor pentru Muntenia i Dobrogea

pe de o parte, pentru Transilvania, Banat, Cripna, Maramure,

288

www.dacoromanica.ro
pe de alta parte, rezultatele obtinute sufera usoare climinuari.
La fel, cifreIe sunt diminuate -NO de realitatile din cursul anu-
lui, prin efectuarea recensamantului in 29 Decemvrie, deci in
tirnpul Sarbatorilor Craciunului, and, avand mijloacp de trans-
port la indemana, majoritatea locuitorilor se retrag la locurile
de origina.
Pentru completarea datelor utilizate pana acum dam mai jos
o cartograma cu cresterea populatiei Romaniei dela 1859-1930,
lucrata de d-1 Tudor Stoianovici, pe baza recensamintelor ro-
manesti, rusesti i maghiare.
Obiectivitatea cifrelor utilizate sufera prin diversitatea meto-
delor intrebuintatede recensamintele amintite ca i prin timpul
diferit in care ele au fost efectuate.
Totusi, o scurta privire asupra cresterii populatiei in Roma-
nia in decursul celor 70 ani ne indreptateste sa identificam si in
acest caz o deplasare continua a populatiei transilvanene spre
Principatele Romane si in special spre Oltenia.
Pentru Muntenia, constatam in acest interval o crestere consi-
derabila de 234% (raportat la 1859 considerat l00%) pentru ju-
detul Braila si o variatie intre 165%loi% pentru judetele
Ramnicul Sarat, Prahova, Ilfov, Do lj, Romanati i Teleorman.
Sporul cel mai mic de populatie, 42%, il intalnim in judetul
Gorj.
Hand abstractie de Basarabia, unde se inregistreaza cel
mai mare spor de populatie (246% pentru judetul Ismail si
Cahul), cel mai mare spor de populatie it intalnim in Mun-
tenia. UrmeazA Moldova-Bucovina, pentru a ajunge la Tran-
silvania (cu Banatul, Crisana si Maramures) cu o crestere
aproape insensibilA in acesti 70 ani. Maximum de crestere II
are NAsAudul (65%), iar minimum FAgArasul (1%). Banatul,
ca i TArnavele, nu inregistreazA o crestere mai mare de 15%.
FAr indoiall aceastA disproportie enorma in cresterea popu-
146 pe provincii, in intervatul dela 1859-1930, nu se dato-
reste numai fenomenului identificat de noi ca o scurgere a p0-

19 289

www.dacoromanica.ro
pulatiei ardelene, spre regiunile de ses ale principatelor romfine.
D-1 Dr. Sabin Manuila in Demografia rurald a Romdnier, Bu-
curesti 1940, arata pe buna dreptate ca aceasta diferenta in cres-
terea populatiei pe diferite provincii se datoreste diferentei de
vitalitate biologica a nationalitatilor conlocuitoare. Astfel, ex-
cedentul natural cel mai ridicat se constata pentru Vechiul
Regat i regiunile unde Ronfanii constituesc majoritatea.
Pentru Transilvania execedentul natural la Romani este de
11,9%, la Unguri de 8,3%, la Germani de 6,o%, si la Evrei de
7,570.
Totusi credem ca diferenta considerabila in cresterea popula-
tiei pe provincii dupa cartograma amintita, nu se poate explica
exclusiv prin diferenta excedentului natural. 0 privire mai
atenta asupra cresterii populatiei pe judete, ne arata ca ea este
inult mai accentuata tocmai in campia munteank in judetele
Braila, Ilfov, Prahova si Campia Dunarii. Putem deci urmari
aci fenomenul care ne preocupa; deplasarea populatiei ar-
delene spre regiunile industriale, comerciale fi fesurile Muntene.
Compararea datelor obtinute asupra miscarii populatiei intre
Transilvania si Trile Romanesti, obtinute prin cercetari sta-
tistice in doua epoci distincte1), inainte i dupa Unire, duc la
tabilirea urmatoarelor concluzii:
1. Curentul migratiunilor isi pastreaza constant directia,
indiferent de epoca si de transformarile politice care schimba
total raportul dintre .provincii (inainte i dupa unire).
2. Sensul migratiunilor indica o scurgere continua a popua
lapiei din Transilvania spre Muntenia fi Moldovd. .

3. Deplasarile de populatie spre 'raffle Romfinesti sufera

treptat o deplasare tot mai accentuata spre Muntenia.

1) Aid trebue BEL precizam Ca cif rele celor dou recensaminte nu indiea
decal numitrul Ardeknilor afisti in principate, identificati dupa cetenie
sau locul naaterii. Deci cifre mult sub realitate. Marele numr al Ardele-
niloir stabiliti de generatii in Muntenia t}i. Moldova (deci cetitteni romdai
si nitscuti In principate) nu a putut fi fnregistrat separat de populatis
nutohtoni.

290

www.dacoromanica.ro
 CREVEREA POPULATIEI P0141ANIa
DELA 1859-1930
1859=100%

Sub - o
PZ],, o.4 - io
E223 10.1- 20
W:Z:Z 20.1- 40
KO - 60
'Ask 60! - 80
WM 80? -100
EINI trio.' -Go
MI 150.1-200
10 200.1-250

www.dacoromanica.ro
 4. Aceste migratiuni se datoresc numarului impresionant de
mare al muncitorilor transilvdneni (agricoli i industriali, ser-
vitori), indiferent de nationalitate, care cauta o plasare a puterii
lor de munca in Muntenia si Moldova.
5. Cauzele acestor migratiuni, care au creiat legaturi stator-
nice intre locuitorii stabiliti pe cei doi versanti ai Carpatilor, se
datoresc imprejurarilor geografice i mai ales determinantilor
economici.
Locuitorii Transilvaniei, stabiliti pe un parnant relativ sarac,
despartiti de sesurile manoase ale Munteniei i Moldovei de un
ir de munti nu prea inalti i cu trecatori suficiente, si-au gasit
aici, intotdeauna, o sursa de existenta. Acest adevar e la fel de
puternic pentru Romanii ardeleni ca i pentru Sacui.
6. Valul migratiunilor ardelene a lsat anual un numar im-
portant de locuitori in Muntenia si Moldova. Acesti locuitori
s'au stabilit aici statorniC, amestecndu-se complet cu populatia
autohtona. Din aceasta cauza recensamintele efectuate in Roma-
nia nu au putut sa inregistreze cleat populatia ardeleana care
se gasea la data recensamantului in tail, fie ca a venit numai
provizoriu pentru anumite sezoane de lucru, fie ca s'a asezat
statornic aici, Ina numai de scurt timp (prima generatie).
7. Proportia intre nationalitdtile populatiei aidelene, trecuta
numai pentru munca sau stabilita definitiv in Muntenia si Mol-
dova, indica- acelai raport care se pdstreatcl intre locuitorii
Transilvaniei dupd neamul cdruia apartin. In primul rand vin
Romanii, apoi Ungurii (Sacui) etc.

Deplasrile Ardelenilor in diferite regiuni ale provinciilor ro-

manesti arata cu claritate evolutia economicd a acestor provincii.
Cele mai sensibile schimbari sunt sesizate de muncitorii ardeleni.
Asa vom intelege deplasarea continua a Ardelenilor, cand spre
-sesurile marulase ale Munteniei j Moldovei, spre arterele de co-
rnunicatie marcate prin porturi ca Braila si Constanta, cand spre
regiunile industriale (petrolifere etc.) care i iau un nou avant.

992

www.dacoromanica.ro
 Concentdrile Ardelenilor, dup recensAmintul din 1930, in re-
giunile industriale i mai ales in Capita la tArii, demostreazd cu
prisosintd una din Pole desvoltdrii economice a Romfiniei dupl.
Unire.
Excelsior, an. VI (1941), nr. 17

293

www.dacoromanica.ro
SUNT UN MILION DE LOCUITORI IN
BUCURESTI?
Dela 70 mii, la goo mii locuitori. Cum a fost Capita la in vre-
muri de demult. Cutremure, incendii, ciumii, ocupafie straind,
revolufii. Oraful cu mai multe femei deceit barbafi. Cetatea
lui Bucur se numiird azi printre cele mai mari orafe din lume.
de PETRU TIPARESCU

Cine priveste astazi o poza cu aspectele din Bucurestii de alta-

data se minuneaza de transformarile, prin care a trecut Capita la
'Ana acum. *i, sub aceasta denumire: Bucurestii de alt data",
ne-am obisnuit sa inlelegm acest oras, asa cum era in secolul tre-
cut sau chiar in vremuri mai apropiate de noi.
Ceva mai mult, sunt unii provinciali, care abia dupa vreo doi
ani, avand ocazia sa revina in Capita la, marturisesc c nu mai
recunosc locurile pe unde au trecut ultima oara.
Inteadevar este vertiginoasa ascensiunea contemporana a Ca-
pitalei Romaniei, a carei istorie este atat de veche cat este apa-
ritia omului in aceste locuri. Unde sunt azi Bucurestii a fost
candva o localitate preistorica. De atunci si Ora in vremea
noastra Capita la a avut o evolutie uneori lenta, alteori inteun
ritm de nebanuit prosperitate, cu o vadita tendinta de ali cas-
tiga mereu un loc tot mai inaintat in randurile metropolelor eu-
ropene.

Prime le date istorice

In istoria Bucurestilor ni se pomeneste de un prim document
al anului 1401, din vremea lui Mircea cel Mare. Avem apoi
alte documente din vremea lui Vlad Tepes si anume dela 20

295

www.dacoromanica.ro
Septemvrie 1459 i 10 Februarie 1461, in care este trecut acest
ora.
In 1473 a fost ocupat pentru scurt timp de Stefan cel Mare.
In afara de aceste date istorice, nu mai avem nici o tire de
felul cum s'au intemeiat Bucurqtii, aa ca legenda ciobanului
Bucur ramane atotstapnitoare peste negura celor mai indepar-
tate vremuri.
Gasim acest ora, mai tarziu, ca fiind proprietatea Domnului,
ca i alte targuri romnqti. In jurul lui de asemeni mai aflam
in veacul al XVIII-Iea Inca 12 sate, care faceau parte din moia
domneasca. Locuitorii acestei moii puteau avea case aci i parte
la folosinta unui anumit teren, in schimbul unei dari platita
Domnului. Targul avea totodata drept de vama pentru tot ce
trecea pe aci, fiind la rascrucea transporturilor comerciale, cel
mai important intre alte drumuri numindu-se ,,drumul Slatinei".
Mai apoi prezinta un mare interes pentru aceast rspintie
a comettului, drum! Craiovei i drumul Dmbovitei si Si-
biilor, prin care transporturile din Vest i Nord-Vest, treceau
spre Braila i Girugiu.
In felul acesta, Bucuretii sunt un obinuit popas pentru "ne-
gustorii de peste munti i al celor de peste Dunare, fiind in seco-
lele XVXI X un apreciat centru comercial.
In a doua jumatate a secolului XVIII a Inceput chiar un in-
tens comer; cu Brgovul i Orientul.
'Dupa decaderea Targov4tei, ca vechi targ i cetate de scaun,
Bucure,tii c4tiga indietatea fall de toate celelalte aezari ale
Munteniei. Cu vremea vieata romneasca indraznind tot mai
mult s se desprinda din munti, incepe sa fie populat in numar
tot mai mare i esul. Dar, in aceeai masura se ridica dinspre
Sud i amenintarea turceasca. Din cauza aceasta, vechea cetate,
zisa i Cetatea 13dmbovitei", pe langa importanta comercial,
ce i-o c4tigase, devine i un centru militar i apoi reedintI
voevodala.
0 jumatate de mileniu, adica in secolele XVXI X, aa dar,

296

www.dacoromanica.ro
a trebuit Bucuretilor sa devina centru comercial i militar, mo-
tive pentru care a ajuns i capitala tarii, dupa unii autori chiar
la sarituI veacului al XV-lea.
Incepand cu anul 1546, in vremea lui Mircea Ciobanu, au
luat o mare desvoltare. Atunci au fost cladite curtea domneasca,
biserica domneasca i altele. I ar apoi, sub Mihai Viteazul, aiz
mai fost cladite un palat i o biserica (Arhivele Statului, de as-
tazi).
Dar abia in secolele XVII i XVIII s'a construit un numar
mai mare de case boereti i biserici.
Este interesant de tiut, ca toate aceste cladiri de acum doui
veacuri s'au ridicat mai mult pe campul dintre Dambovita i
Colentina, centrul comercial al oraului fiind raspantia Sf. Gheor-
ghe, de unde radiau drumurile Pitetilor, Targovitei, Targu-
lui-din-afara, Silistrei, Vacaretilor, Giurgiului i Craiovei. Pe
dreapta Dambovitei, in lunca, din cauza inundatiilor casele erau
mai rare i iniruite neregulat.
Insfarit, inca din secolul XIX Bucuretii sunt, pentru tarile
balcanice in special, un ora mare i important.
De altfel, dupa Unirea Principatelor, au devenit Capita la Ro-
maniei, cand au inceput sa-si schimbe rand pe rand aspectul cu-
noscut. de noi din pozele Bucuretilor de altadata", urmand de
atunci o continua modernizare a acestui ora.

itaboj negru

Pentruca suntem contimporanii unui puternic cutremur, sa

pomenim aid in treacat i de cutremurele de pamant suferite
de Bucureti in 1718, 1802 i 1829, care au avut consecinte
grave.
Oraul a suferit de asemeni din cauza unor mari incendii in
1715, 1718, 1739, 1799 i 1847.
A lost bantuit de ciuma i holera in 1719 i 1812.
A fost ocupat de armate straine: in 1774 de Rui, in 1789 de
Austrieci, in 18o6 de Rui, in 1821 de zaver (revolutia eter4ti-

297

www.dacoromanica.ro
lor, rAscoalA greceascA) in 1828-34 de Ru.0 i in 1916-18 de
Germani.
Aa dar, de0 am vAzut ca in secolul XVIII ajunsese un ora
de seamk cu inceputul acestui veac, totui, atAtea incercAri au
avut influente nefaste asupra desvoltArii Bucurgtilor, uneori la
intervale foarte scurte: in 1715 incendiu, 1718 cutremur i incen-
diu, 1719 ciumA, 1739 incendiu, 1774 ocupatie strAink 1789
ocupatie strAink 1799 incendiu, 1802 cutremur, 1806, ocupa-
tie strAink in 1812 ciumA, 1821 revolutie, 1828-34, ocupatie
strAink 1829 .cutremur, 1847 incendiu, 1916-18 ocupatie
strAinA etc.
Si, totui, ce e val, ca valul trece....
IatA, incepAnd cu secolul trecut, cifrele ne arat c5. Bucuretii
au avut o vertiginoasA desvoltare.

Cifre statistice
Prin bunavointa d-lor Golopentia i Stoianovici am putut
obtine dela Institutul Central de Statistid date i cifre foarte
interesante.
In primul rand trebue, sA observArn, cA este foarte intere-
santa crqterea populatiei Capitalei, care in 1810 numAra 74.000
locuitori ; 1831-70.000; 1852-102.454; 186o-121.734 ; 1866
162.000 ; 1877-177.646; 1881-200.000; 1894-232.009 ; 1899-
282.071 ;1912-341.321; 1930-639.040.
Crqterea medie anual este intre anii 1831-1880 de i.000;
intre 188o-1894 de 1.500-2.000; int re 1894-1899 de 5. 000 ;
intre 1899-1913 de 1.500-2.000.
In 1912, Capitala numAra 32.041 cldiri locuite, 792 clAdiri
nelocuite, 80.570 gospodArii i 341.321 locuitori stabili.
In 1930 avea 72.319 cladiri locuite (40.278 mai multe deck
in 1912), 620 clAdiri nelocuite (172 mai putine), 158.043 gos-
podArii (77.473 mai multe), 639.040 locuitori stabili (297.719
mai multi).

298

www.dacoromanica.ro
 Curioziati din ultimul recensamant
Pe cei pasionati de cifrele statistice, ii intereseaza foarte multe
constatri ce se pot face pe baza rezultatelor recensamantului
general din 1930. Pentru cititorii nostri, cu aceasta ocazie, vom
prezenta numai vreo cateva asa zise curiozitati.
Bunaoara, chiar dupa zece ani dela ultimul recensmant, nu
multi stiu, ca in Capita la s'au numarat in 1930 mai multe femei
(324.360), deck barbati (314.680) 1, ca din cele patru sectoare
ale orasului numai sectorul Albastru i suburbanele au putut
sa numere mai multi locuitori de sex masculin, fata de sexul
femenin.
Putem constata mai departe, ca in sectorul Albastru au fost
numarati i cei mai multi barbati, iar in sectorul Negru cele
mai multe femei, fata de celelalte sectoare.
Tot in sectorul Negru gasim cei mai multi copii i batrani,
fiind totodata sectorul cel mai populat.
Sectorul Albastru de asemeni exceleaza prin cifra cea mai
mare de oameni maturi.
Numai sectoarele Galben si Verde nu exceleaza prin nimic in
ce priveste numartoarea populatiei, &and impresia c vieata este
mai putin navalnica in aceste parti ale Bucurestilor.
Insfarsit, este interesant de notat, din recensamantul anului
1930, cu privire la miscarea populatiei, c 40,8% sunt nascuti
in Bucuresti; 4,5% in judetul Ilfov; 0,3% in Oltenita; 6,5%
in Oltenia; 17,5% in Muntenia; 8,9% in Moldova; 1,8% in Ba-
sarabia; 1,3% in Bucovina; 12,8% in Transilvania, Banat, Cri-
sana i Maramures; 3,4% in tari limitrofe; 1,1% in alte tari.
Desigur, aceste cifre vor fi modificate foarte mult odata cu
numaratoarea populatiei din cadrul recensamantului general din
acest an, stiut.fiind ca in ultimul timp, mai ales, s'au asezat in
Bucuresti foarte multi locuitori veniti din Transilvania, Basa-
rabia, Dobrogea etc.
Aceste noi asezari, se pare, de altfel, ca au sporit in mod con-
siderabil populatia Capita lei.

299

www.dacoromanica.ro
 Al ciltelea ora din lume e Bucureqtiul
Rezultatele recensamantului general din anul acesta sunt a--
teptate cu mu1t4 nerabdare de catre o seama de cercetatori din
diferite domenii stiin/if ice.
Dar, numai din simpla curiozitate de a sti ceva precis, pe unii
manuitori de cifre Li pasioneazi nebanuit de mult anumite ase-
menea rezulate.
Este deosebit de interesant faptul, ca in 1810 Capita la Ro-
maniei avea 74.000 locuitori, in 1912 a ajuns la 341.321 locui-
tori si in 1930 la 6-39.040 locuitori.
In 1930 Bucurestii erau aproximativ al 8o-lea ora din lume,
iar dup zece ani credem Ca si-au dstigat al 40-lea-45-lea loc
intre orasele mari din lume.
Aceste cifre sunt indicaii imbucuratoare pentru ce va deveni
in scurt timp Capita la Tarii noastre.
Intre ora-sele mari figureaza 36 care au peste un milion lo-
cuitori, 6o care au peste 800 mii locuitori, 82 care au peste 600
mii locuitori.
Primul loc in lume ii detine Londra, dad tinem seama si
aglomerarile imprejurimilor, numarand astfel in total circa
8.200.000 locuitori. Daca avem in vedere numai Londra veche
cu 4.400.000 locuitori, atunci New-York detine intaietatea cu
6.900.000 locuitori. Apoi, urmeaza Tokio cu 5.900.000 locuitori,
Paris cu 4.900.000 locuitori, Berlin cu 4.200.000 locuitori etc.
Urrnarindu-le pe ri, au peste un milion de locuitori urma-
toarele or4e: Berlin, Viena, Hamburg, Paris, Londra, Birmin-
gham, Glasgow, Roma, Milano, Varsovia, Moscova, Leningrad,
Barcelona, Budapesta, Shanghai, Peking, Tientsin, Canton, Nan-
king, Tokio-Osaka, Nagoyn, Kyoto, Calcutta, Bombay, Cairo,
New-York, Chicago, Philadelphia, Detroit, Los Angelos, Mexico,
Buenos-Aires, Rio de Janeiro, Sao Paulo si Sidney.
Unii presupun, a am putea s socotim, dupa recensamantul
care se va face anul acesta, Bucurestii, ca fiind al 37-lea ora5
din lume, adica avand un milion de locuitori.

300

www.dacoromanica.ro
 Dar, chiar dad nu a ajuns la un milion de locuitori Capita la,
este foarte semnificativ pentru astazi, ca dela Bucureti la Bra-
ov, s'au ridicat atatea noi constructii i intreprinderi a caror
proprietate i activitate apar ca o prelungire a necesitatilor de
vieata bucurqteana.
In tot cazul, daca nu sunt Inca un milion de locuitori, goo de
mii credem ea vor fi numarati anul acesta in Capita la.
Deci, sa ateptam recensamantul sa vedem: Bucurqtii sunt
al 37-lea, al 40-lea sau al 45-lea ora din lume?

Curentul, an. XIV, nr. 4713

301

www.dacoromanica.ro
 ANEXE:

1. MEDALIILE BATUTE CU OCAZIA RECENSAMANTULUI

2. INSIGNELE RECENSORULUI SI CONTROLORULUI
3. AFISELE TIPARITE PENTRU RECENSAMANTUL DIN 1941
4. PROECTE DE AFISE

www.dacoromanica.ro
 (11

r.:04;t,

Medalia de argint

www.dacoromanica.ro
 .14),

Medalia de bron=

www.dacoromanica.ro
4-

'I:.
: ;:":1ROMAtiti.4
.. --._,:.-

t_ IE(.. :',41'_,-,ipti- ... I i--."-

II
- '.
,e -

Controlorului
c..
la
II:
--' g .'
.....:
1 Ly-,-
,...1 :, :

-,..".. -i 4; lig:. Ill If g Insigna

:' ' Controlorului
lr ij; ;ill
......,.,
I 1
1
. r,Ji.. ......
.

"'A 4
1 ..
..."

, . " ...

-I.
.Id" --

Insigna
Recensorului

R
; r 1

www.dacoromanica.ro
AFISE

19 41

RECENS L

R GOE PAA ig IEL

Mac Constantinescu si P. Grant 100 X 70

www.dacoromanica.ro
19 Li

II

.-7-fjt 0 31:2i, 6 171

2
' 6'1134' IF;

I 4) A im

tira

01
TARA IS A
Fill SI AVUTIILE
Alina Iorga 100 X 66

www.dacoromanica.ro
o ROMAN

FITI PREZENTI LA
MUMARATOARE
Gabriel Dumitreseu Format I : 63 X 48
Formai 11 : 23 X 16

www.dacoromanica.ro
 RECEN5AMANTUL GENERAL AL ROMANIEI
I rJ ft= \ rt\ 1\A _./L\ Jr-2 2.J1

_1\ 7 _ IJ *41

fr
LJA Jr-) Jr') r_/1_Jr-1 J\41
ROMANI ! -

FITI PREZENTI LA NUMARATOARE

Bassarab 100 X 70

www.dacoromanica.ro
PROECTE DE AFISE

-res.

- E2
rey,
I
,%

r1
hpa fit raIfe%
k_Pt s4 she
,

(ATI MIMI $1 (1
G. TomaEiu

www.dacoromanica.ro
ivied itv6 kiti
E(0 gt

/
'ar,t

IA
\
ill
0
'"'"

Lita Dotes

www.dacoromanica.ro
RECCIASAIWAMTUIL COMM
AL ROMAINE. DIM 1941

(P0
la- ,
ot. a

\-J

PIUMARAM CC Arad
CA

:-.,- - \
,.",

I, ( \
_ I _,

1 4iff,
y

Mircea Olarian

www.dacoromanica.ro
 DELA: MIC
LA
MARE

'LA ;"-%

ILIMARATOA
Mircea Olarian

www.dacoromanica.ro
 RECEMSAMANTUL
1941
(.11CoTo (9 7010 0+
,
ts 0 3 0
7 6 0
70 0
zi 0 8 7 '/
80

7 2 20 iL
_2

ROMANI
SA' STIM CRP SUNT,:7--;
CA SA STIM CE PUTEM

Romeo Storck

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro