UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

Program de studii: Kinetoterapia in afectiunile locomotorii

PROGRAM DE HIDROTERMOTERAPIE
LA PACIENTII CU FRACTURI DE PUMN
FARA COMPLICATII NEUROLOGICE

Student: COBIRZAN ANDREI

 Fracturile pumnului

Oasele carpiene formeaza articulatia pumnului, cea mai complexa articulatie a

corpului, sunt in numar de 8, se gasesc grupate pe doua randuri. De la radius spre cubitus,
randul proximal este format din osul scafoid, semilunar, piramidal si pisiform. In aceeasi
directie, randul distal are in compunere oasele trapez, trapezoid, osul mare (capitat) si
osul cu carlig.Aceasta articulatie are rolul de a asigura coeziunea mainii cu antebratul.
Principala articulatie a pumnului este articulatia radiocarpiana (o diartroza),
formata din cavitatea glenoida antebrahiala constituita din epifiza distala radiala si
ligamentul triunghiular) si primul rand al oaselor carpiene (scafoid, semilunar, piramidal),
care alcatuiesc un adevarat condil. Patru ligamente (anterior, posterior, medial si lateral)
intaresc capsula fibroasa ce acopera si solidarizeaza articulatia.
Articulatia mdiocarpiana uneste primul rand carpian cu cel distal (trapez,
trapezoid, osul mare, osul cu carlig), formand in partea externa o artodie, iar in interior o
articulatie de tip condilian,
Articulatia carpometacarpiana intre trapezoid-osul mare-osul cu carlig si cele
patru metacarpiene (II-V) realizeaza patru artrodii, iar intre trapez si primul metacarpian,
o articulatie selara. Interlinia carpometacarpiana este considerata hotarul dintre gatul
mainii (pumn) si mana.
Miscarile pumnului sunt de flexie-extensie, inclinare cubitala-radiala si prin
asociere de circumductie. Miscarile au loc in radiocarpiana si in mediocarpiana, existand
participari diferita. Spre exemplu, in flexie radiocarpiana participa cu 50 si mdiocarpiana
cu 35, iar in extensie valorile sunt inverse.
Flexia pumnului este maxima cand mana este inclinata cubital si degetele extinse,
iar extensia este maxima cand mana este inclinata radial si degetele flectate.
Inclinatia radiala este performata din mediocarpiana cu 10 si doar cu 5 din
radiocarpiana; cea cubitala se realizeaza 25 din mediocarpiana si 15 din radiocarpiana.
Deoarece musculatura care actioneaza asupra gatului mainii (cu exceptia
flexorului ulnar al carpului) trece peste ambele articulatii ale pumnului, miscarea va fi
concomitenta atat in radiocarpiana cat si in mediocarpiana.
Dupa Bckdahl si Carls in flexia pumnului actioneaza sincron flexorul radial si
cel ulnar al carpului, ca si flexorul superficial al degetelor. Despre miciunul nu se poate
spune ca este un starter. Muschiul flexor profund al degetelor nu are rol in flexia
pumnului.
La fel, in extensia pumnului exista o actiune sincrona a muschilor extensori radial
si ulnar al carpului si a extensorului degetelor. Toti acesti muschi intra in actiune
simultan, neexistand un starter.
Exista o inervatie reciproca intre flexorii si extensorii pumnului. In flexia fortata
apare o contractie in extensorul ulnar al carpului, pentru a stabiliza articulatia pumnului.
Acest muschi ar fi singurul antagonist activ al flexorilor.
Inclinarea radiala (abductia radiala, abductia mainii) este data de extensorii si
flexorii radiali, ca si de extensorii policelui si lungul abductor al policelui.
 Inclinarea cubitala (adductia ulnara sau adductia mainii) apare prin combinarea
activitatii flexorului si extensorului ulnar al carpului.

Fracturile oaselor carpiene

Fracturile oaselor carpiene constituie un factor invalidant pentru intrg membrul

superior.
Conform ordinii statistice a frecventei producerii fracturilor oaselor carpiene,
fracturile de scafoid se afla pe primul loc urmate de cele ale piramidalului, trapezului si
semilumarului, fracturile celorlalte oase carpiene sunt destul de rare.

I-fractura de scafoid:
-mecanism de producere: indirect cdere pe mana in hiperextensie
-simptomatologie:- tumefiere, durere, sensibilitate la palpare in
tabachera anatomica
-testul Watson pozitiv
- Diagnostic dificil; necesita radiografie din trei incidente, anterioara, posterioara
si oblica cu control la trei-patru saptamani. Se indica reimobilizare timp de trei-patru
saptamani.
- Se complica cu necroza aseptica de scafoid, complicatie grava, insotita de
durere, scaderea fortei musculare si impotenta functionala.
-tratament:
-ortopedic: -aparat ghipsat antebrahio-palmar, incluzand si falanga
proximala a policelui, cu policele in abductie-4-4 saptamani;
-chirurgical cand depladarea fragmentului depaseste 1 mm, unghiul
radio-ulnar are peste 15 iar unghiul scafo-ulnar este mai mare de 60.

-II- fractura de piramidal:

-mecanism de producere:-caderea pe mana in hiperextensie si deviatie cubitala;
-simptomatologie:- sensibilitate dorsocubitala a icheieturii mainii, mobilizare
dureroasa;
-radiologic:-fracturile transversale incidenta postero-anterioara, --fracturile oblice
incidenta oblica;
tratament: -fracturile fara deplasare: apart ghipsat/atela cubitala
-fracturile cu deplasare- tratament chirurgical de fixare.
-III- fractura de trapez
-mecanism de producere :- incarcare axiala a metacarpului I
-simptomatologie :- sensibilitate a incheieturii mainii in zona radiala, miscari
dureroase ale articulatiei carpo- metacarpiene dg.I.
-radiologic incidenta PA, laterala, incidenta Robert;
-tratament :-fracturi simple:-imobilizarea articulatiei dg.I timp de 6 saptamani.
fracturile cu deplasare- reducere chirurgicala.
-IV-fracturile de semilunar:
-mecanism de producere: -cadere pe mana in hiperextensie
 -simptomatologie ;-sensibilitate la palpare pe inchietura mainii pe fata
volara distal radius; - mobilizare dureroasa a mainii
-radiologic:-incidenta oblica
-tratament: -aparat ghipsat timp de 4 saptamani;
-V-fractura de pisiform
-mecanism de producere: - cadere pe regiunea volara a maini/cadere pe mana
intinsa in dorsoflexie
-simptomatologie:- sensibilitate dorso-ulnara la extensie in intreaga incheietura a
mainii;
-radiologic:-incidenta laterala, antebrat in supinatie 20
-tratament:- fracturile fara deplasare- aparat ghipsat/atela ulnara 4 saptamani
-fracturile cu deplasare tratament chirurgical
-VI-fractura de trapezoid:
-mecanism de producere: - lovire directa/incarcare axiala prin metacarpianul II
-simptomatologie:- sensibilitate, proximal la baza metacarpianului II cu o
proeminenta dorsala variabila, miscarile sunt dureroase;
-radiologic: incidenta PA, incidenta oblica, CT;
-tratament; - fracturile simple- aparat ghipsat timp de 4 saptamani
-fracturile cu deplasare reducere chirurgicala si fixare interna
-VII-VIII- fracturile de os mare (capitat) si os cu carlig:
-fracturi de stul de rare
-mecanism de producere : -lovire directa/leziuni de strivire ; sindrom scafo-capitat
(fenton)
-radiologic : -incidente pentru scafoid, laterala, CT ;
-tratament :-in general conservator

Evaluarea pumnului si a mainii afectate.

Bilantul starii cutanate si a fanerelor:

evidentiaza rasunetul asupra tegumentului pe care il pot avea leziunile
sau sechelele subiacente.
La inspectia tegumentelor se observa:
-culoarea pielii
-consistenta pielii
-sudoratia.
-starea fanerelor

Bilantul articular si muscular al pumnului si al mainii:

Este strict necesar ca programul kinetic de recuperare sa inceapa cu un bilant
articular si muscular al pumnului si al mainii. Rezultatele acestui bilant complex sunt
necesare pentru:
-precizarea obiectivelor imediate, de etapa si de perspectiva
 -conturarea metodologiei adecvate fiecarui caz, in functie de tipul de suferinta,
precizand parametrii optimi de desfasurare a fiecarui exercitiu terapeutic si de activitate
terapeutica asistata in cadrul programului de terapie ocupationala.
Din cadrul aceluiasi bilant fac parte evaluarile de etapa care obiectiveaza
efectele clinice obtinute prin folosirea anumitor proceduri si evaluarile repetate care
orienteaza asupra prognosticului si creaza o imagine concreta asupra posibilitatilor reale
de recuperare..
Bilantul articular si muscular se refera la intregul lant kinetic al membrului
superior, dar in mod deosebit la complexul functional reprezentat de pumn si mana.
Pentru realizarea bilantului articular examenul se desfasoara parcurgand 5 etape:
-1)-masurarea amplitudinii miscarilor normale;
-2)-cautarea miscarilor anormale;
-3)-evidentierea aspectelor clinice asociate;
-4)-studiul radiologic al articulatiei;
-5)-sinteza tuturor datelor obtinute.
Bilantul muscular se face analitic respectand scala de evaluare a fortei musculare
(0-5).

TRATAMENTUL PRIN HIDRO-TERMOTERAPIE.

HIDRO-TERMOTERAPIE

PRINCIPIILE I OBIECTIVELE TRATAMENTULUI

O dat cicatricea vindecat i pericolul de noi rupturi este mult diminuat, recuperarea
trebuie s nceap fr alt ntrziere. Se vor urmrii:
Corectarea retracturilor esuturilor moi;
Ameliorarea circulaiei;
Reducerea funciei tendoanelor;
Refacerea prehensiuni;
Refacerea pe ct posibil a abilitii.

Hidroterapia este un domeniu al medicinii fizice, in care, se urmareste realizarea

unor schimburi de energie calorica intre organism si diverse medii, in scopul obtinerii
unor reactii de adaptare si a unor efecte asupra aparatelor si sistemelor organismului
uman.
Aceste schimburi calorice utilizeaza ca vector, in cele mai multe cazuri, apa, la care,
in unele situatii, se adauga gaze (dioxid de carbon, sulf), saruri minerale, substante
vegetale specil pregatite, astfel incat sa actioneze prin factori fizici asupra organismului
uman.
 Uneori vectprul purtator de energie calorica este diferit de apa, ca in cazul
termoterapiei uscate. In general, hidrotermoterapia este o terapie nespecifica care
actioneaza asupra intregului organism

n cazul pumnului posttraumatic se pot utiliza urmtoarele proceduri:

Baia kineto-terapeutic. Este o baie cald la care se asociaz micri n toate

articulaiile bolnavului.
Micarea n ap reprezint un important mijloc de recuperare care se bazeaz pe
principiul legi lui Arhimede Asupra unui corp scufundat intr-un lichid acioneaz o
for de jos n sus egale cu greutatea volumului deslocuit
Tehnica de aplicare-baia kineto se efectueaz ntr-o cad mai mare care se umple 3/4
cu ap la temperatura de 36-37-380 C. Bolnavul este invitat s se aseze n cad i timp de
5 min. este lsat linitit s se obinuiasc cu ambiana.
Dup aceea tehnicianul execut sub ap la toate articulaiile pacientului n mod pasiv
toate micrile posibile n timp de 5 min. dup aceea pacientul
este lsat puin n repaus dup care este invitat s repete singur micrile artate de
tehnician. Durata bi este de 20-30 min. dup care bolnavul este ters i lsat s se
odihneasc.
Modul de actiune-factorul termic si mecanic. Mobilizarea in ap este mai puin
dureroas din cauza relaxrii musculare care se produce sub influena apei calde i
pierderi greutii corpului conform legi lui Arhimede.
Importana micrii pasive este esenial n recuperarea mai ales n stres psihic pentru
c pacientul nelege c articulaia este funcional i recuperarea este posibil.

Bile cu plante medicinale. Sunt foarte des folosite; substanele aromate au efect
sedativ asupra sistemului nervos, favorizeaz rezorbia, calmeaz durerile, amelioreaz
circulaia, au efect relaxant asupra esutului conjunctiv. Se folosesc semine de in,
mueel, flori de tei, ment, salvie sau tre de gru, nuc, coaj de stejar, de castan, mal,
amidon, etc.
Din aceste plante se fac infuzii sau decocturi din 500 1000g n 2-3 litri ap, care se
introduc apoi n apa de baie la neutralitatea termic sau cldu, atunci cnd se urmrete
i efectul termic.
Durata bi este de 20 40 min. Temperatura bilor n general este de 35-37 0 C. Se mai
folosesc i ca bi de curire dup aparat gipsat.

Bi locale fierbini alternante cu bi reci. Introducei partea care trebuie tratat n ap

fiart (400C) timp de 3-4 min., apoi introducei partea aceea n ap cu ghea sau sub ap
de robinet (7-210C) timp de 1-2 min.
n timp ce pacinetul se afl n ap rece, cretei temteratura apei fierbini pn la
temperatura iniial sau puin peste 430C.
Face operaiunea de 6-7 ori i se sfrete cu ap rece.
Scop i efecte: alterneaz contracia i dilataia vaselor de snge; determin o cretere
marcat, local i reflex, a fluxului de snge; intensific metabolismul i procesul de
oxidare; grbete vindecarea; activitate sporit a globulelor albe din snge.
 Duul cu aburi. Este proiectarea vaporilor supranclzii asupra unor regiuni limitate.
Durata este de 3-6 min. Poate fi o procedur de sine stttoare, poate s precead o baie
general sau se poate asocia cu masaj.
La sfrit se aplic o procedur de rcire, splare, sau un du la temp. de 18-200 C.
Mod de aciune: aciune puternic asupra circulatiei cu hiperemie i rezorbie local.

Du masaj- reprezint aplicarea mai multor duuri rozet cu ap la temperatura de 38-

0
40 C asociat cu masaj. Mai frecvent se aplic parial mai rar general. Durata masajului
este de 8-15 min.
Duul masaj produce o hiperemie important cu un nsemnat efect resorbtiv i de
tonifiere prin aciunea combinat a masajului i a factorului termic.

mpachetrile cu parafin. Acestea fac parte din procedurile termo-terapice i se

aplic pe regiuni limitate de corp.
Tehnica de aplicare: se topete ntr-un vas o cantitate de parafin alb n aa fel inct s
mai rmn cteva buci nenclzite, n scopul evitrii supranclzirii. Cu ajutorul unei
pensule late se pensuleaz repede regiunea interesat de mai multe ori pn ce se
realizeaz un strat de parafin de 0,5-1cm grosime. Peste stratul de parfin se pune o
bucat de flanel i se acoper regiunea cu ptura. Durata este de 30-60 min.
La nivelul articulaiilor pentru a avea un strat mai gros se pot folosi manoane legate
deasupra i dedesuptul articulaiilor prevazute cu un orificiu prin care se toarn parafina
topita. Pentru mini i picioare se pot efectua bi de parafin cu bule reci.

Pacientul introduce mna i o scoate i ateapt pn ce parafina se ntrete pe

tegument. Se repet manevra de 2-3 ori introducnd de fiecare dat segmentul la un nivel
inferior fa de precedentul.
Cnd temperatura devine suportabil extremitatea se las n parafin un timp mai
ndelungat.
Pe articulaiile mici se pot aplica plci parfinate. Din cauza termo-conductibiliti
relativ mici parafina poate fi folosit la temperaturi ridicate fr a produce arsuri.
Aciune-parafina provoaca o supranclzire profund i uniform a esuturilor. Pielea
se nclzete la 38-400 C provocnd o transpiraie local abundent. La desfacerea
parafinei se evideniaz hiperemia produsa. Dup mpachetare se aplic o procedura rece.
 Bibliografie

1. Sidenco, E.L. (2005), Medicina fizica in recuperarea medicala Bucuresti,

Editura Universitara Carol Davila
2. Sidenco, E.L. (2005), Metodica recuperarii mainii. Bucureti, Editura Fundaiei
Romnia de Mine;