Sunteți pe pagina 1din 2

- a fost primul film care a contestat suprematia artistica a teatrului live, a impactului emotional asupra

spectatorilor; a fost considerat ceva mai mult decat o sinteza a imaginilor, dand nastere unei noi forme
de arta
- unii critici erau constienti de schimbarile aduse in ceea ce priveste filmul si industria filmului; acestia
au continuat sa ii laude estetica si calitatile tehnice pe o perioada lunga de timp de la aparitia filmului.
- Cea mai mare imagine cinematografic din lume, dac mreia trebuie msurat prin faim"- terry
ramsaye
- este suprinsa epoca razboiului civil; negrii au plecat in cautarea femeilor de culoare alba pentru a se
casatori cu ele, astfel fiind salvate din pericol. In cele din urma au reusit sa supuna negrii agresivi, iar
suprematia celor albi a fost restaurata.
- cand a fost lansat, multi au contestat rasismul si modul in care a fost pusa in evidenta istoria.
Asociaia Naional pentru Propirea Persoanelor de Culoare si alte organizatii pro-negri au organizat
proteste in intreaga tara impotriva.
- in urma acestei presiuni filmul a fost interzis pentru unii, intrucat elementele istorice pot si mult mai
vizibile prin fotografii de lupta care transmit foarte bine efectele sangeroase ale razboiului.
- in urma a mai multe analize pe baza filmului, s-a observat moful in care americanii si-au amintit
razboiul civil si consecintele acestei lupte.

Cap v
- filmul a fost creat in America
- a fost considerat un film bogat care amesteca emotiile cu valoarea istorica legitimata in termeni
culturali.
- Griffi a excelat n scenele de aciune i scen i cu utilizarea "cut-backs" (editare paralel); a adus cea
de-a doua parte a filmului sau la un nivel dramatic si atragator.
dramatic i atrgtor.
- prin succesul sau nasterea unei natiuni a contribuit la formarea viitorului cinematografiei americane
- Filmul a reuit s construiasc o audien att de mare i social eterogen pentru ca a prezentat si
momente distractive; a fost primul film produs pe piata interna care a avut un succes remarcabil prin
intermediul imaginilor istorice; le-a oferit americanilor o viziune speciala asupra trecutului lor;
totodata filmul a reprezentata un raspuns si un comentariu la starea tarii si la unele probleme cu care
se confrunta societatea americana la mijlocul anilor 10.

Barbas
Introducere
- Filmele au reprezentat simple spectacole cu o capacitat puternica de a atrage publicul; filmul mut a
legitimat un regim extins de cenzura cinematografica care a existat pana la mijlocul sec al xx-lea;
- cand filmele au intrat in cultura americana in sec XX-a, ele au fost considerate tehnologii noi; un
intens real; se spunea ca filmul trece prin mintea rationala a privitorilor si ii corupe.
Cap 2
- Filmele au fost considerate ca ageni puternici ai controlului social
deoarece au invocat mai degrab "senzaie" dect raiune. Senzaional
materia a fost spus s apeleze la masele muncitoare, despre care se presupunea
impresionabil i condus de emoie, mai degrab dect de intelect, i
i-au impulsionat s acioneze pentru c erau foarte "sugestive"
- "Fotografiile erau mai degradante" dect
materialele tiprite, deoarece "leag leciile morale direct
prin simuri "45. Spre deosebire de lectur, privirea la imagini -
n special imaginile n micare - nu necesit cunoatere activ;
mesajul a fost lovit de telespectatori. "Cnd citim, este timpul pentru
gndirea, raionamentul i formarea judecii; dar micarea
imaginilol progreseaz att de repede nct nu permit aproape nicio aciune cerebral "
- America devenea, de asemenea, o societate mediat de mass-media, populata de filme, fotografii,
i ilustrari din ziare i reviste; o cultur vizual.
- ncepnd cu anul 1910, industria cinematografic nu a fcut nici o cheltuial
legtura filmelor cu alte forme mai respectate i mai stabile
cultur, art i publicare, cum ar fi dram nalt, literatur fin i
jurnalism serios.
- Filmele din 1911, au fost promovate ca o "revist pe un film" care prezint "tirile lumii n imagini"
- Pn n 1914, a existat
s devin clar intereselor de film care se aseamn realitilor de tiri
ziarele - poate nu presa senzaional modern, dar
figura, pres cruciad din tradiia primelor modificri - ar putea duce la
invalidarea cenzurii cinematografice ca o restrngere prealabil interzis

Concluzii
- n cele din urm, mediul a contestat i, n acelai timp, nu a fcut-o.
Publicul a crezut - i nc pare s cread - c sunt reale
i diferene semnificative ntre imagini i cuvinte, ntre
pe ecranul filmului i ntr-o carte i pe televizor.
- majoritatea a remarcat c cercetarea efectelor mediatice nu a reuit s demonstreze
mai multe daune cauzate de jocurile video dect alte mijloace media i
a sugerat c jocurile video violente nu sunt mai susceptibile de a incita
comportament violent la copii dect alte forme mass-media complet protejate
cum ar fi filme, desene animate, i chiar i astfel de lucrri literare clasice