Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Eodul General al Rominiel
(Codurile, Legile 0 Regulamentele in vigoare)
1856 -1936
INTOCMIT DUPA TEXTELE OFICIALE
FUNDATOR: C. HAMANGIU
FOST CONSIL1ER LA INALTA CURTE DE CASATIE J JUSTIT1E
MEMBRU ONORAR AL ACADEMIEI ROMANE 1 MINISTRU DE JUSTITIE
CONTINUATORI :
VOLUMUL XXIII
LEGI SI REGULAMENTE
CUPRINZAND INTREAGA LEGISLATIUNE A ANULUI
-1935
www.digibuc.ro
COLECTIA C. HAMANGIU
LEGI SI REGULAMENTE
- 1935
VOL. XXIII
INDEX CRONOLOGIC
alluturor codurilor, legilor, regulamentelor, conventiunilor, decre-
telor, deciziunilor, instructiunilor etc., cuprinse In acest volum 1).
1935
Nr. si data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
5 din 5 lanuarie Reg. p. complet. R. p. vdnzarea produs
alcoolice 3
15 17 ,7 Reg. p. tragerea la sorti a titlurilor din da-
toria publicd 3
17 19 11 Reg. p. aplic. L. sindicatelor hidraulice din
Transilvania i Banat . . . . . .
. 7
19 22 . Reg. p. trimetere in strindtate, de lucratori
p. specializdri . . . . 15
21 25 ,, Reg. p. alegerea arhiereilor-vicari ai bisericei
ortodoxe 16
25 , Instructiuni medicale asupra aptitudinelor
fizice p. pregAtirea premilitard (notA) . . 17
22 26 I/ Decizie p. suspendarea permiselor de explo-
rdri p. arbuni 18
25 30 If Decizie p. scutire de timbru a unor specia-
MAO medicamentale 19
26 31 If Reg. p. aplic. L. personalului rominesc in
intreprinderi 19
27 1 Februar. Reg. p. serviciul 1 organizarea gdrzii finan-
ciare 24
32 7 SI Reg. p. aplic. L. pregitirea premilitar . 42
1935
Nr. I data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
626.
13
14
croate . . ........
Decizie relativ la colile minoritare srbo-
Lege p. prelungirea strii de asediu
. . . .
, . .
140
142
65 18 Reg. p. mod. art. 80 Servic, interior militar
(relativ la ordonante) 142
18 Decizie p. organiz. Eforiilor de pduni . . . 143
www.digibuc.ro
INDEX CRONOLOGIC V
1935
Nr. i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
67 din 20 Martie Decret p. semnul distinctiv al primarilor . . 146
68 21 ,, Lege relativ la transactia cu Soc. Mrriti . 146
21 11 J. C. M. p. ratif. Convent. privitor la impru-
mut in dolari 147
69 22 ,, Reg. p. org. Loteriei de Stat 147
22 ,, Decizie p. taxele instalatiiIor depe zonele
oselelor , 162
70 23 >, J. C. M. p. Conventia cu petrolitii britanici . 166
73 27 ,, Lege p. modif. L. organizrii cooperatiei 167
27 ,, Lege p. mod. art. 159 L. invgdmntului
primar 167
27 J. C. M. p. taxele pe produse petrolifere p
export 167
76 30 ,, Lege p. percepere de taxe pe sare, de atre
ora.. Tg.-Ocna 168
30 ,, Decizie p. Statut functionarilor Regiei lote-
riei de Stat 168
30 Decizie p. Statut. Casei de pensii a personal.
loteriei de Stat . . . . . 179
77 , 1 Aprilie Lege p. veniturile i cheltuielile Statului pe
1935/36 183
1 ,, Lege p. aplic. art. 54 L. generalil de pensiuni 187
1 1) Lege relativ la emisiunea obligariilor de con-
solidare (funding) 187
1 11 Lege p. prelungirea L. p. msuri finan-
ciare urg. si L. msuri exceptionale 188
1 71 Lege p. sporuri de taxe la art. de consu-
matie si produse petrolifere . . . . 189
1 ,, Lege p. Taxe de consumatie la unele produse :
fainA, ciment etc. 190
1 Lege p. Impozit. p. proprietti noi clfidite . 193
1 13.1v1odif. art L. monopol. vnzarii spir-
tului i buturilor spirt. 194
1
1
,:
77
si cifra afaceri . ....
Lege p. Modif. unor dispoz. L. impozit. lux
. . . .
Lege p. complet. art. 55 L. perceperea si
195
1935
Nr. 1 data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
15
)7
/1
Mari ........ . .
1935
Nr. i data Monit. Ofic. CLJPRINSIK Pagina
www.digibuc.ro
VIII INDEX CRONOLOGIC
1935
Nr. i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
www.digibuc.ro
INDEX CRONOLOGIC IX
1935
Nr. i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
www.digibuc.ro
X INDEX CRONOLOGIC
1635
Nr. i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
226 din 2 Octom. Decizie p. protectia padurilor supuse re-
gimului silvic . 792
229 5 >, Decizie p. angajarea muzicilor militare . . 846
230 7 p. inscrierea elevilor preparati in fa-
milie la examene (not) 847
231 8 17
Reg. p. biirse studentilor orfani de rAzboiu si
fii de invalizi 847
232 9 77
Reg. p. acordarea insignei de Bun Skior . 852
9 11 Decizie p. produsele ce pot fi exportate in
compensatie 854
9 77 Decizie p. echivalarea diplomelor si certif
obtinute in strainAtate 853
234
236 11
11
14 17
pdurilor Statului ...... .
Reg. serv. centrale si exterioare ale Casei
. .
Decret p. decorarea marilor mutilati si a in-
855
valizilor de rzboiu 892
237 15 Reg. p. concesiuni de noi farmacii urbane 893
239 ,, 18 Reg. legii asupra inaintarilor In armat 897
248 ,, 29 Decret p. statutele Casei Centrale a Coope-
ratiei 951
29 J. C. M. p. mod. primei de valorificare a
graului 952
252 2 Noemv. J. C. M. p. aplic. Cony. de Comert. cu Portu-
galia 953
254 5 . Decret p. mod. art. 3 si 4 R. seminarului mu-
sulman 953
256 7 Decizie p. aprob. prescriptiilor de preve-
nirea accidentelor de muna . . . . 954
257 8 ,, J. C. M. p. aprob. Acord. comercial cu Turcia 970
262 14 71 Decret p. organizarea Ministerului de Ju-
stitie si mod. organiz. penitenciarelor . 971
264 16 71 J. C. M. p. suspendarea acordArii permiselor
p. explorare de cArbuni 1003
265 18 11 Reg. p. folosirea apelor sArate din puturi si
isvoare 1003
268 21 ,, Decizie p. mod. primelor de export ale mAr-
furilor 1005
272 26 71 J. C. M. p. modif. regimul comertului exterior 1005
273 27 71 Decret p. mod. art. 19 R. org. Monitor. Oficial 1008
274 28 11 Reg. p. obtinerea matricolei de droguist . . 1008
275 29 ,, J. C. M. p. interzicerea drept de prelungire a
functionrii ca prof. universit 1010
276 30 ,, Reg. p. Scoala ofiteri de marina 1011
30 71 J. C. M. p. aderarea la propunerea Consil. in-
ternat. de vnAtoare . . . 1023
277 2 Decetn. J. C. M. p. aprob Conventiei de plati cu Uniu-
nea Belgo-Luxemburg 1025
278 3 J. C. M. p. mod. aplic. impozit lux si cifra
afaceri 1025
279 4 71 J. C. M. p. completarea reglemenairii comert
exterior 1025
www.digibuc.ro
INDEX CRONOLOGIC XI
1935
Nr. i data Monit. Ofic. CUPRINSUL Pagina
280 din 5 Decemv. J. C. M. p. aprob. Acord de clearing cu Elvetia. 1026
284 10 Reg. p. practica deparazitdrilor si deratiza-
rilor prin gazare ..... . 1026
10 7) Decizie p. tarif. valorilor medii p. impozit lux
si cifra afaceri 1034
286 12 /I J. C. M. p. autorizarea Regiei C. F. R. de a
emite obligatiuni 1035
292 19 71 Reg. bibliotecii UniversitAtii din Iasi . . . . 1036
19 " J. C. M. p. aprob. Acordului de plati cu Fin-
landa 1045
293 20 /7 Decret p. Ordin Bene Merenti" al Casei
Domnitoare 1045
20 17 Lige p. organizarea Monetriei Nationale 1045
20 17 Lege p. mod. art. 1 L. p. emisiunile de monetd.
metalicd. 1048
296 28 )1 Lege p. interpret. art. 7 din legea chiriilor . 1049
28 7/ Reg. p. complet. art. 15 R. medicilor sanitari 1050
297 30 77 J. C. M. p. infiintarea Oficiului de devize. . . 1050
RECTIFICARI
I. In legea sanitard, din 22 Iunie 1935, inaintea alineatului ultim de
sub art. 383, (pag. 617 in acest vol.) urmeazd textul art. 384, alin. I, in ur-
mtoarea cuprindere :
Se considerd ca ay:and titlut de asistenti in farmacie studentii facul-
ttilor de farmacie din tarti, incepand cu anul al doilea de studiu si dacd
stint studenti activi cu frecventa regulatd", iar ultimul alineat al art. 383
devine alineatul II al art. 384.
De asemenea art. 568, se va citi dupd cum urmeazd. :
Legea sanitard din 1910, cu toate modificdrile ei ulterioare, se
abrogd". (pag. 655 in acest vol.).
Erori de manuscris. (Monitorul Oficial din 17 Decemvrie 1935).
A se vedea modificarea adusd legii sanitare prin legea din 13 Ia-
nuarie 1936.
II. In legea pentru prelungirea, modificarea i completarea unora din
dispozitiunile legii pentru unele mdsuri financiare urgente si ale legii pentru
completarea mdsurilor exceptionale de ordin financiar din 1 Aprilie 1935
(pag. 188 in acest vol.), se face cuvenita rectificare i anume :
La pag. 188 in coloana II-a, la art. 3, rdndurile 11-13 inclusiv de
sub acest articol, in loc de : functionarilor insdrcinati cu stabilirea, perce-
perea si controlul veniturilor Statului, care au sdvdrsit abateri grave dela
Indatoririle lor legale", se va citi: functionarilor Statului, comunelor i ju-
defelor, mnsdrcinati cu stabilirea, perceperea qi controlul veniturilor Sta-
tului, comunelor ci judetelor, care au scivdr$it abateri grave dela indato-
rile lor legale.
(Erori de manuscris Monitorul Oficial din 30 Mai 1935).
III. In legea pentru perceperea de dare com. Ocnele-Mari, jud. Vdlcea,
a unor taxe comunale din 15 Aprilie 1935, (pag. 343 in acest vol.), in art. 1
se va citi : s perceap o taxd de 0,05 lei la kilogramul de sare, (in loc de o
taxa de 0,50), eroare de tipar.
www.digibuc.ro
LEGI UZUALE
-1935-
DUPA TEXTELE OFICIALE
PUBLICATE IN ORDINE CRONOLOGICA
www.digibuc.ro
LEGI UZUALE
1935
REGULAMENT tutiuni cu caracter public si co-
privitor la completarea regulamentului mercial, create prin lege specia15.
referitor la vnzarea qi distribuirea pro- si avnd deci personalitate ju-
duselor monopolului alcoolului ridia., nu sunt supuse dect la
formalitatile de publicitate pre-
DIN 5 IANUARIE 1935 1) vzute de art. 92 din condica de
Art. I. Regulamentul privi- comert, iar In cazul previlzut de
tor la vnzarea i distribuirea art. 5, alin. 2, din regulament,
produselor Monopolului Alcoolu- se vor aplica dispozitiunile art.
199 i urm. din codul comercial.
lui, publicat in Monitorul Ofi- Art. II. Articolul 62 din re-
cial Nr. 222 din 26 Septemvrie gulamentul privitor la vnzarea
1934, se completeazd prin addu-. distribuirea produselor Mono-
girea urnahtorului articol care se polului Alcoolului, din 26 Sep-
introduce dupg art. 61 din sus- temvrie 1934, devine articolul 63.
zisul regulament.
62. Asociatiunile prevgzute de
art. 20 din legea Monopolului REGULAMENT
vnzrii spirtului si Muturilor pentru tragerea la sorfi a titlurilor ce ur-
spirtoase si al Taxelor de con- meazi a se amortiza din datoria publici
sumatie din 22 Aprilie 1932 si
art. 3 din regulamentul pentru DIN 17 IANUARIE 1935 1)
vnzarea i distribuirea produ- 1. Se institue o comisiune per-
selor Monopolului Alcoolului, din
26 Septemvrie 1934, fiind insti- manent de sase membri si un
secretar pentru a face $i con-
1) Acest Regulantent s"a aprobat duce tragerile la sorti ale titlu-
eu Deeret regal Nr. 3.511/934 i pn rilor de rent& romang te ur-
blicat In Monitorul Oficial, p. I, Nr. meaz'a a fi amortizate.
5 din 5 Ianuarie 1935. El comple-
toad', Regulamentul referitor la yin- 1) Aeest Regulament s'a aprobat
zarea si distribuirea produselor mo- en Decret regal Nr, 45/935 0. publi-
nopolului aleoolnlei din 26 Septem- cat in Monitorul Oficial p, I, Nr.
vrie 1934, la pag. 705, vol. XX11;, a 15 din 17 Ianuarie 1935. El abrog4
se vedea in legitur Legea Monopol Regulamentul pentru tragerea la
vfinarii spirtului i buturior .spir- sorti a titlurilor de amortizat din 7
toase din 2 Aprilie 1932, la pag. Februarie .1906, pag, 325, volumul,
417, vol. XX. - .
www.digibuc.ro
4 17 Ianuarie 1935
www.digibuc.ro
19 lanuarie 1935 7
,
A SINDICATULUI &' ,:-0 .3 a :=1 c4 E 1-= . ?..- ...-
.
%.2
1-1 CD CD En
............
W 14 CD EQ
1. Tisa Some 2 9
2. Eeed 3 15 1
3. Bereteu 1 4
4. Criul Repede 1 5
5. Negru 4 16 1
- 6. Alb 1 f 41/2 26 2 1
7. Inferior l 1/2 2
8. Superior 1 4
9. ler
10. Aranea
_ 1 5
2 4 18
IA.. Torontal 1 2 11 1
12. Timi Bega 1 3 7 51 1
13. Timiat f 3/4 3
14. Rudna +
_ 1 1/4 2
15. Banloc _ 1
16. Tolvadia
17. Ufvar
_ 1 1
1
18. Snmihaigerman _ 3
19. Krit
20. Cointeresatii de irigatii dope teHto-
_ 1
1
www.digibuc.ro
19 lanuarle 1935 11
z
1 higineri 6.000 14.000 6 4 a 1.500 si 2 a 1.000
2 Conductori 3.500 7.060 6 4 650 2 450
3 Agenti hidraulici 2.600 5.000 6 4 450 2 300
4 Picheri 1.400 2.600 6 6 200
5 Cantonieri 800 1.400 6 6 100
6 Mecanici 2.000 3.500 6 6 250
7 Secretari contabili 4.000 8.000 6 4 700 si 2 a 600
8 Contabili 3.000 7.000 6 4 700 2 600
9 Evidentiari 2.600 6.000 6 4 600 2 500
10 Registrator arhivar 2.600 5.000 6 4 450 2 300
-11Copist dactilograf 2.000 4.000 6 4 350 2 300
12 Avocat 4.000 6.000 4 4 500
13 Servitor si telefonist 1.600 2.000 4 4 100
www.digibuc.ro
12 19 lanuarie 1935
www.digibuc.ro
25 lanuarle 1935 17
litani (prevdzuti prin art. 157 a Sf. Sinod, spre cercetare cano-
din statut) si a celor destinati nicrt a celui ales.
episcopilor Inaintati In varst Dund cercetare, comisiunea ra-
sau bolnavi (art. 124 din statut), porteazd Sf. Sinod, propunnd
se face de ctre Sf. Sinod, potri- aprobarea sau respingerea celui
vit prezentului regulament. ales.
2. Pentru fnfiintarea unui nou 7. Alegerea se va inainta prin
loc de arhiereu, conform art. 124 Ministerul Cultelor, Maiestdtii
din statut, episcopia respectiv Sale Regelui, spre confirmare
Inainteazd cererea ditre Sf. Si- prin decret regal. Dup confir-
nod, care delibereaz si decide mare, urmeaz hirotonisirea ce-
In sedintd, plenard infiintarea lui ales prin Mitropolitul respec-
darea titulaturii locului de ar- tiv, conform Sf. Canoane.
hierei nou creiat, preferindu-se Dupd sdvarsirea hirotoniei,
pentru titulatur numele uneia cancelaria mitropolitand respec-
din orasele mai insemnate ale tiv va Inainta in original Sf. Si-
eparhiei in care viitorul arhie- nod, toate actele de hirotonie,
reu va sluji. Impreund cu mrturisirea de
3. Stabilirea listei persoanelor credinta al noului hirotonit, spre
demne a fi alese arhierei, se face a fi Inscris In condica sfnt a
de care Sf. Sinod, prin o comi- Sf. Sinod.
siune de cinci membri. Din a- 9. Fiecdrui arhiereu nou hiro-
ceastd comisiune vor face parte tonit i se va elibera o gramat
mitropolitii si episcopul respec- semnatd de presedintele Sf. Si-
tiv si alti trei membri ai Sf. Si- nod.
nod. 10. Cercul de activitate al vi-
Comisiunea va propune per- carului 11 desemneazd episcopul,
soane In vrstd de 35 de ani, a- el poate Indeplini deci numai
vnd titlul de doctor sau licen- slujbele religioase si afacerile ad-
tiat in teologie, si cel putin 5 ministrative pe care i le Incre-
ani de activitate bisericeascrt clinteazd episcopul.
dela hirotonie. El va locui de reguld in orasul
4. Intre cei propusi de comi- de resedintd al Episcopiei. In a-
siune, Sf. Sinod alege unul prin fara de teritoriul eparhiei nu
votare secretd, cu majoritatea poate locui.
absolut de voturi. Ctrt vreme vor exista ar-
5. Dacd la votare niciunul hierei vicari, care au devenit dis-
dintre cei propusi n'a Intrunit ponibili prin Incetarea cauzelor
majoritatea absolutd de voturi, pentru care au fost instituiti, in
votarea se repetd. Iar acela care conformitate cu art. 124 din sta-
va avea majoritatea relativ a tut, nu se va mai alege si hiro-
voturilor se declard ales. toni altii noi, ci unde va fi nevoie
6. Dupd alegerea actelor, se se va institui unul din cei dis-
dau Comisiunii juridico-canonice ponibili, dupd o prealabil Inte-
blicat in Monitorul*Oficial, p. I, Nr. legere intre cei interesati.
21 din 25 Ianuarie 1935. El regle-
menteaz prevederile Statutului Bi- INSTRUCTIUNI MEDICALE
serieii ortodoxe romne, din 6 Mai
1925, pag. 502, vol. XIXII; asupra aptitudinelor fizice pentru pre-
abrogh Regulamentul pentru alege- gatirea premilitar
rea arhiereilor, din 28 Iunie 1875, DIN 25 IANUARIE 1935
pag. 2, supliment II, toleelia Boe- Aceste Instructiuni, avnd 105
reseu. articole, s'au publicat de Mini-
www.digibuc.ro 2
18 26 Ianuarie 1925
www.digibuc.ro
30 lanuarie 1935 19
www.digibuc.ro
22 31 lanuarie 1935
o .4
aa
' i.;-:.,.
Totalul 1311- E4eutre strinl
melor pri-
mite dela in- .....4 :7; j 4
r,,c,7.,--
a, 0.
0 6.'
1-4
;*
NUMELE m.. .7 treprindere z..,,,4 -g.i
In oursul
i g 2 = t a Ei
,E0
PRONUMELE zi-
r..)
W*Ti
E 'El
z r>
'nu a
':,,a,g ...F'. ii .,
anului
Alte
g " rr:2' i;: Lei Bne i :61 4 t3,c; :3 ?
E *4
-. .-"A' 'V,
11g
1.! A
IT:1
1
Semnittera legalli a ntreprInder11:
www.digibuc.ro
1 Februarle 1935 25
www.digibuc.ro
1 Februarle 1935 27
Monitorul Oficial Nr. 96 din anul admite numai atunci cnd alte
1933. si a echivalentei sau asimi- mijloace, ca atragerea atentiei
latiilor prevzute in regulamen- sau somatiunile legale nu au
tul de fat. niciun efect.
29. Functionarii din celelalte Somatiunea se face In limba
servicii ale Ministerului de Fi- romn: In numele legii", la o
nante sunt obligati s colaboreze deprtare ca s, fie auzit, iar
cu cei din Garda financiard, in dacd cel somat nu se supune,
sensul ca fiecare s-si poat in- dup ce s'a repetat strigarea de
deplini nestingheriti insrcing- trei ori, se trage foc.
rile impuse de legi, regulamente Pe cat posibil, se va ochi la
si ordine. picioare si se va eyita rnirile
Colaborarea ru autorittile grave si mortale.
publice In caz de procedur contrard,
acela care face uz de arm, va
30. Functionarii Grzii finan- fi personal responsabil in fata
ciare vor concura la urmrirea justitiei.
descoperirea fraudelor, Im- 35. Dup intrebuintarea ar-
preun cu jandarmii, cu toti a- mei se va da mn de ajutor
gentii politiei judiciare si admi- celui rnit, si se va ingriji de
nistrativi, In deplind intelegere transportarea lui la addpost, ra-
armonie. portndu-se telegrafic tribunalu-
3]. Unitittile Garza financiare lui sau judectitoriei celei mai a-
vor primi toate cererile de re- propiate si comandamentului.
clamatiuni si denunturile adre-
sate de autoritti si de particu- iniforma $i armamentul
lari, in legturd cu atributiunile 36. Functionarii Grzii finan-
fixate in prezentul regulament, ciare de toate gradele au drep-
citrora le vor da curs imediat, in tul si sunt obligati s poarte uni-
conformitate cu dispozitiunile le- -forma si insigne, potrivit func-
gilor respective. tiunilor ierarhice, dup, un mo-
Competinta teritoriala del si in conditiunile fixate de
32. Functionarii Grzij finan- comandamentul Grzii finan-
ciare au atributiuni pe toat in- ciare.
tinderea teritoriului unittii, De asemenea vor purta arme
unde functioneazit, putnd con- de foc, (pusti, carabine sau re-
tinua urmririle si cercetrile volverel, care se vor procura de
pe teritoriul altor unitati cnd Ministerul de Finante, precum
sunt pe urma contravenientilor si arme albe (baionete, pumnale
sau contrabandistilor, ori cnd sau stilet).
primesc delegatii speciale. Cazetrmile $i regimul
Intrebuintarea armei 37. Cldirile ocupate de func-
33. Functionarii Grzii finan- tionarii Grzii financiare poart
denumirea de cazarmd. Inchirie-
ciare pot face uz de arma in ur- rea si intretinerea lor cade in
mtoarele cazuri: sarcina Ministerului de Finante,
a) In caz de legitim aprare; iar administrarea i ingrijirea
b) In contra acelora care, desi lor in sarcina senior de sectii.
somati legal, totusi se opun cu 38. Toti functionarii Grzii fi-
forta, cAutnd s impiedece exe-
nanciare din cadrul inferior si
cutarea serviciului. mijlociu, precum si sefii de sec-
34. Intrebuintarea armei se tii, sunt obligati s locuiasc in
www.digibuc.ro
30 1 Februarie 1935
www.digibuc.ro
1 Februatle 1935 37
www.digibuc.ro
13 Februarie 1935 65
trei probe sa, fie cel putin 7,50 si articol, se apne si la examenul
la niciuna din probe sa nu aiba de caligrafie i desen.
nota medie, rezultnd din notele La notarea fiecarei lectiuni,
tuturor membrilor, mai mica de- nota presedintelui intra in cal-
cal, 5. cul cu coeficient dublu.
64. Proba scrisa are de scop Pentru ca un candidat sa, fie
s dovedeasc familiarizarea admis la probele de practica pe-
candidatului cu probele de peda- dagogica, trebue ca media ambe-
gogie general si special& pre- lor probe sa fie cel putin 7,50.
cum si capacitatea lui de a pre- 66. Toate dispozitiunile din art.
zenta In scris un subiect de spe- 39-50 inclusiv se apne si exa-
cialitate dat spre tratare. menului si tabloului de capaci-
La aceasta proM se vor da tate pentru caligrafie si desen.
candidatilor trei subiecte, din 2. Muzica
care vor trata cte unul dupa-a-
legere. 67. Maestrii de muzica pentru
Subiectele vor fi: unele din is- scoalele secundare de Mieti
toria artelor si altele chestiuni fete se vor numi dintre candida:
de pedagogie In legatur cu pre- tii Inscrisi pe tabloul de capaci
darea specialitatii respective. tate special.
Toate dispozitiunile privitoare la 68. Pentru a fi admis s trea-
probele scrise cuprinse In art. c examenul de capacitate pen-
13-23 inclusiv si care nu sunt tru muzica, candidatul va tre-
contrarii celor din art. 62-63, bui sa Indeplineasca conditiile
se aplic i examenului de cali- generale dela art. 7, intelegan-
grafie si desen, cu deosebirea c du-se prin dispozitia dela litera
la notarea lucrrii scrise, notele f a acestui articol c trebue s
tuturor membrilor au cte un fie diplomat al academiei de mu-
sirigur coeficient. zica sau al unui fost conservator
Pentru ca sa fie admis candi- s fie absolvent al unui semi-
datul la proba scrisa, trebue ca nar pedagogic.
nota medie, rezultnd din notele 69. La cererea de Inscriere,
tuturor profesorilor A, fie cel pu- candidatii vor altura. actele a-
tin 7,50. rtate la art. 7, cu deosebire ca,
65. Probele de practica peda- pentru actul indicat la litera f,
gogic vor fi: una de caligrafie trebue s alture diploma unei
alta desen. academii de muzica. Din diplo-
Inainte de Inceperea lectiunii, ma trebue sa se constate ca a
absolvit urmatoarele cursuri :
candidatul va prezenta comisiu- principii i solfegii, armonie, un
nii planul scris. curs special de contrapunct, fug
Fiecare proba va consta din: si forme muzicale, istoria si es-
o explicatiune Mcuta elevilor a- tetica muzicii, enciclopedia si pe-
supra unui subiect, ales de co- dagogia muzicii; A, fie absolvent
misiune, din programul clasei In al unei clase de cant coral si sa
care se face lectiunea; din co- poseada cunostinte elementare
recturi i explicatiuni facute fie- de canto, precum si de vioara
carui elev, relative .1a lucrarea sau pian. Cunostinta materiilor
pe care o executa elevul. de mai sus, care nu vor fi tre-
Dispozitiunile relative la pro- cute In diploma, va fi dovedit
bele de practica, pedagogic& cu- prin certificate deosebite.
prinse In art. 32-38 inclusiv si Dispozitiunile privitoare la pu-
care nu sunt contrarii acestui blicarea examenului, la epoca ti-
www.digibuc.ro
13 Februarie 1935 75
www.digibuc.ro
13 Februarie 1935 81
LEGE LEGE
pentru acordarea unor scutiri de taxe pentru ratificarea Conventiei de comert
asezmintelor Ion C. Brtianu si lonel I. cu Spania
C. Brfitianu
DIN 15 FEBRUARIE 1935 2)
DIN 15 FEBRUARIE 1935 1)
Art. unic. Guvernul este au-
Toate donatiunile, legatele
1. torizat a ratifica si a face sd se
si in genere toate actele fdeute execute Conventiunea de comert
In favoarea Asezmintelor Ion
C. Brtianu si Ionel I. C. Bra- '1) Aceast Lege, dimpreun eu
tianu, sunt scutite de taxe de schimbul de note la dnsa anexat,
timbru i inregistrare. s'a votat de Senat in sedinta dela
2. Numitele Mezdminte sunt 28 Ianuarie 1935 0 de Adunarea de-
scutite de plata impozitelor cd- putatilor In edinta dela 1 Februarie
tre Stat, judet si comund, Ince- 1935; s'a promulgat eu Deeret regal
pnd dela 1 Ianuarie 1935. Nr. 290/935 0 publicat in Monitorld
3. Aceste Asezminte vor fi Oficial p. I Nr. 39 din 15 Februa-
rie 1935, undo se pot consulta ane-
Aceast Lege s 'a votat de Adu- xele. A se vedea i Tratatul de :.3-
narea deputatilor in sedinta dela 29 mert si de navigatie, eu Cehoslova-
Ianuarie 1935 si de Senat in sedinta cia, ratificat prin Legea din 10 Apri-
dela 4 Februarie 1935; s'a promul- lie 1931, la pag. 413, vol. XIX.
gat cu Decretul regal Nr. 288/935 2) Aceast Lege, dimpreun cat
publicat in Monitorul Oficial p. I Conventia la dnsa anexat, s'a ye-
NI% 39 din 15 Februarie 1935. tat de Senat in edinta dela 21 Ia-
www.digibuc.ro
15 Februarle 1935 89
fica depunerea lor fiecrtruia din teritoriilor sub mandat sau ori-
Guvernele interesate. cdrui alt teritoriu supus suvera-
De indatd ce depunerea a cinci nitdtii, autorittii sau suzerani-
ratfiicdri va fi fost efectuatd, tdtii lor.
Conventiunea va intra in vi- Inaltele Pdrti Contractante vor
goare, Intre Inaltele Prti Con- putea ulterior sit notifice Guyer-
tractante care o vor fi ratificat, nului Regatului Italiei cd, inteleg
noudzeci de zile dup depunerea sit facd aplicabil prezenta Con-
celei a cincea ratificdri. Fiecare ventiune, totalitAtii sau oricrei
ratificare al cdrei depozit va fi prti a coloniilor, protectoarelor,
efectuat ulterior isi va produce teritoriilor de clincolo de mare,
efectele sale nouzeci de zile teritoriilor sub mandat, sau ori-
dupd aceast depunere. cdrui alt teritoriu supus suvera-
Guvernul Regatului Italiei va nitdtii, autorittii sau suzerani-
avea sarcina s, notifice fiecd- ttii lor excluse din declaratia
ruia din Guvernele interesate, lor originald.
data intrrii in vigoare a prezen- Ele vor putea in orice moment
tei Conventiuni. s, notifice Guvernului Regatului
25. Prezenta Conventiune dup Italiei cd inteleg sit vadd ince-
intrarea sa in vigoare va fi des- tnd aplicarea prezentei Conven-
chis, adeziunii. tiuni totalitdtii sau oricrei prti
Adeziunea va fi efectuat prin- a coloniilor, protectoarelor, teri-
teo notificare adresat. Guyer- toriilor de dincolo de mare, teri-
nului Regatului Italiei, care o toriilor de sub mandat sau ori-
va comunica fiecdruia din Gu- cdrui alt teritoriu supus
vernele interesate. autorittii sau suzerani-
Adeziunea isi va produce efec- ttii lor.
tele noudzeci de zile dupti, noti- Guvernul Regatului Italiei va
ficarea fricutd Guvernului Re- notifica fiecdruia din Guvernele
ga tului Relict interesate notificdrile f acute in
26. Fiecare din Inaltele Pdrti conformitate cu cele dourt ali-
Contra ctante va putea denunta neate precedente.
prezenta Conventiune printr'o no- 28. Fiecare din Inaltele Pitrti
tificare fcutii, Guvernului Rega- Contractante va avea facultatea
tului Italiei, care va aviza de a- cel mai de vreme doi ani dupit
ceasta imediat pe fiecare din Gu- punerea in vigoare a prezentei
vernele interesate. Conventiuni, srt provoace o in-
Denuntarea isi va produce e- trunire a unei noi conferinte in-
fectele *ase luni dupd notifica- ternationale in scopul de a cer-
rea denuntdrii i numai in pri- ceta ameliorrile ce ar putea fi
vinta Prtii care a prpcedat la aduse prezentei Conventiuni. Ea
aceasta. se va adresa in acest scop Gu-
27. Inaltele Pdrti Contrac- vernului Republicei Franceze
tante vor putea in momentul care va lua mdsurile necesare
semnrii, a depunerii ratificdri- pentru prepararea acestei confe-
lor sau a adeziunii lor, sit de- rinte.
clare csd, acceptarea pe care o Prezenta Conventiune, filcutd
dau prezentei Conventiuni nu se la Roma, la 29 Mai 1933, va rit-
totalitdtii sau oricrei mne deschis pentru semnare
prti a coloniilor protectoarelor, pang la 1 Ianuarie 1934.
teritoriilor de dincolo de mare,
www.digibuc.ro
22 Februarie 1935 111
cererea unui membru din comi- duri, terenuri degradate sau im-
tet sau a administratorului; productive pnd, la valoarea de
r) Avizeazd asupra numirilor lei 1.000.000;
In serviciu de functionari admi- h.) Aprobd cumprdri de mate-
nistrativi si specialisti In con- riale si executri de lucrri pan&
forrnitate cu dispozitiunile legi- la suma de lei 3.000.000;
lor, regulamentelor etc., in vi- i) Aprobd avansdri de functio-
goare; nari administrativi $i specialisti
s) Avizeazd asupra numirilor pAnd, la gradul de sef de servi-
In functiunea de director regio- ciu.
nal silvic si inspector de control 14. Administratorul Casei P-
general. durilor Statului se numeste din-
13. Comitetul de directie al tre inginerii silvci cu gradul de
Casei Pridurilor Statului are ur- cel putin inspector general din
mtoarele competente: cadrul de Stat al Corpului
a) Aprob acte de punere In prin decret regal, dupd, propu-
valoare si revizuirile de estima- nerea ministrului agriculturii si
tie orict de mare ar fi valoarea domeniilor.
prevzut In acte. In cadrul ter- Administratorul nu poate fi re-
menului de 10 ani; vocat, inlocuit sau desdrcinat de_
b) Aprobti rezultatul licitatiuni- cat prin decret regal, pe baza
lor publice pentru vnzdri, cum- unui raport motivat al ministru-
prdri de materiale lemnoase si lui $i numai in urma unor aba-
executdri de lucrdri pnd la 8 teri grave sau nereguli bine con.-
milioane lei In total; statate.
c) Aprobd prin bung invoiald, 15. Administratorul Casei Pd-
vnzri de orice fel de produse durilor Statului are urmdtoarele
lemnoase, neexploatate, in pi- atributiuni:
cioare, pn la suma de lei 3 mi- a) Administratorul este execu-
lioane si cu termen de exploatare torul tuturor deciziunilor mini-
cel mult 5 ani; steriale si a hotdririlor comite-
d) Aprob prin bung invoiald tului de directie, avnd conduce-
vnzri de materiale lemnoase rea efectivd, i rdspunderea In-
exploatate In regie, lemn de foc, tregii activitdti 5i gestiuni a Ad-
lemn de lucru $i constructie, pre- rninistratiei Casei Pdurilor Sta-
cum si materiale lemnoase se- tului;
mifa bricate si industrializate, b) In cazuri grabnice, poate lua
pnd la valoarea de lei 8 mili- orice msur necesar interese-
oane; lor institutiei. cu obligatia de a
e) Aprobd prin bund invoiald, o supune ratificrtrij comitetului
vdrizri de produse accesorii 'A- de directie In prima sa sedintd,
nd, la valoarea de 2 milioane lei, eventual ministrului, dupd cum
cum si arenddri si inchirieri pe va fi cazul;
termen de cel mult 5 ani, pnd c) Administratorul lucreazd cu
la o arencld totald de 2 milioane depline puteri in limitele legilor,
lei; regulamentelor, normelor, in vi-
f) Aprobri orice fel de transac- goare, deciziunilor ministeriale,
tiuni pang la suma de cel mult sau hotdrIrilor Comitetului de di-
300.000 lei, cum si pe acelea pro- rectie, indrumnd toate lucrdrile
venite din delicte silvice cu con- aflate In faza de informatie sau
cluziuni 'And la suma de lei executie, hotrind asupra celor
2.000.000; ce sunt date in competintd, pre-
g) Aprob cumprri de pa- zentnd spre rezolvare sau avi-
www.digibuc.ro
22 Februarie 1935 115
www.digibuc.ro
116 22 Februarie 1935
50.000.000
75.000.000
1.
2. 20 3.5
5. 790/0 awn]. 1 50.000.000
150.000.000
23 200/0zine
40.000.000 5. 26 7.4 j 10/0 nich el 1 200.000.000
40.000.000 10. 25 6.8 1 750/0 cupru f 400.000.000
30.000.000 20. 27 8.f 250/0 nichel 1 600.000.000
pectiv institutia care tine con- bolnavi, intro care unul de chi-
curs separat. rurgie general, iar celglalt din
Teza trebue sg fie scris nu- una din specialitgtile prevgzute
mai pe hrtie cu stampila mi- la art. 16, alin, a, cnd concursul
nisterului, respectiv a institutiei se tine pentru medicii secundari
semnat de presedintele ju- de chirurgie; iar cnd concursul
riului. se tine pentru medicii secundari
Semngtura citeatg a candida- de medicing interna, un bolnav
tului se va face pe prima coalg va fi de medicing interng gene-
In coltul de sus, care se va Indoi rala, iar ce101alt din una din
de trei ori si se va pecetlui de specialitgtile prevgzute la art.
presedinte cu sigiliul ministeru- 16, alin. b.
lui, respectiv a institutiei care Inainte de tinerea probei cli-
tine concurs separat, inainte de nice se trage la sorti de cgtre
Inceperea lucrgrilor. primul din candidatii Inscrisi la
In tot timpul lucrgrii, candi- concurs, dupa ordinea alfabe-
datii vor fi supraveghiati de un ilea, serviciul si spitalul unde
membru al juriului desemnat urmeas s se treacg proba cli-
de intreg juriul. nicg, dacg sunt mai multe pen-
Candidatii nu vor avea voie sg. tru specialitatea pentru care s,e
se consulte intre dnsii, a con- concursul.
Su lta cgrti sau notite, sub sane- In urng nu se vor pune dect
tiunea excluderii. serviciile unde candidatii nu o-
20. Citirea probelor scrise se cupg vreun post, afar de cazul
face in sedinta publicg, In pre- cnd nu existg decat un servi-
zenta intregului juriu, de unul ciu de specialitatea de care se
din membrii juriului desemnat dg, concursul.
de presedinte. Buletinele vizate de presedinte
Dung, citirea fiecOrei teze ju- candidatul care a tras la sorti
riul delibereasa asupra notei serviciul si spitalul se vor atasa
o Inscrie in cifre si litere pe la dosar.
prima paging a lucrgrii scrise, In serviciul iesit la sorti pen-
subsemnate de toti membrii ju- tru facerea probei, juriul alege
Ruperea pecetei i recunoaste- doi bolnavi pe care ii va exami-
rea numelui candidatului se na si le va fixa diagnosticul,
face de atre juriu dupa ce s'a iar buletinul, cu diagnosticul,
fgcut citirea tuturor probelor scris, va fi semnat de intreg ju-
scrise In sedintg publicg. riul si va fi atasat la dosarul
; 21. In caz cnd un candidat concursului.
va fi surprins copiind, substi- Se vor alege de preferintg bol-
tuind o altg teal sau punnd navii dela ambulatoriul spitalu-
semn de recunoastere, sau va lui sau dintre cei intrati in ziva
turbura ordinea concursului, se aceea In spital.
va elimina prin o decizie a ju- Atunci cncl nu exista dect
riului examinator, luat cu ma- un serviciu i unde unul sau
joritate de voturi si comunicat mai multi concurenti vor func-
imediat ministerului sau respec- tiona oficial, juriul va alege bol-
tiv institutie care tine concurs navii numai dela ambulatoriul
separat. spitalului.
Probe le climice
Prin tragerea la sorti a can-
didatilor se formeazg seria de
22. Cele douO probe clinice doi candidati care vor sustine
consistg in examinarea a doi proba.
www.digibuc.ro
27 Februarie 1935 129
www.digibuc.ro
7 Martie 1935 133
din partea cuvenit6, din amenzile ntate ale Statului si ale insti-
pronuntate pentru infractiuni. tutiunilor publice.
15. Un regulament va preciza 3. Restul devizelor rezultate din
ce se intelege prin animale In export si anume:
sensul prezentei legi, va preciza 400/o din valoarea exportului
notiunile de chinuire, rOu trata- de produse petrolifere,
ment i neingrijire i va des- 600/o din valoarea exportului
volta dispozipunile prezentei legi. celorlalte produse,
16. Toate dispozitiunile con- constitue disponibilul, pe care
trare legii de fate sunt si rOmn exportatorii II vor putea negocia
abrogate. prin bancile autorizate, dupa nor-
mele ce se vor stabili de Banca
.1. C. M. National& a Romniei.
relativ la regimul comertului exterior Bence National& a Romniei
va comtinica bncii eutorizate
DIN 7 MARTIE 1935 0 suma disponibil& de devize a fie-
1. Regimul comertului exte- crui exportator.
rior stabilit prin decretul regal A cesta este obligat s vnd
Nr. 2.871 din 25 Octomvrie 1934: devizele in termen de maximum
Nr. 3.067 din 14 Noemvrie 1934; 15 zile dela data intrilrii. In ca-
Nr. 3.342 din 8 Decemvrie 1934 si zul cnd exportatorul nu vinde
jurnalele Consiliului de Minis- devizele in termenul prescris mai
tri Nr. 2.145 din 23 Octomvrie sus, ele vor fi retinute integral
1934; Nr. 2.255 din 31 Octomvrie de Banca National a Romniei,
1934 si Nr. 2.534 din 7 Decemvrie in conditiunile art. 2 din prezen-
1934, se modifica dup5, cum ur- tul jurnal.
meazA: 4. Pentru trile cu care exista
2. Devizele rezultate din ex- sau se vor incheia acorduri de
port vor fi cedate, la cursul pa- plli se vor respecta proportiile
rittii Bancii Nationale a prevOzute In aceste acorduri, In
Romeniet care va retine: ce priveste utilizarea devizelor
60/o din valoarea exportului de provenite din export; cotele puse
produse petrolifere, si la dispozitia exportatorilor r&-
40/o din valoarea exportului ce- men cele fixate in art. 3 de mai
lorlalte produse. sus.
Devizele astfel retinute vor ser- 5. Importul de mrfuri nu se
vi la acoperirea platilor in strai- va putea efectua far& autoriza-
tie de import eliberat de Direc-
1) J. C. M. sub Nr. 429/935 s'a tiunea comertului exterior si con-
publicat Monitorul 0 ficial p. I trasemnate pentru transfer de un
Nr. 56 din 7 Martie 1935; el regle- reprezentant al Bncii Nationale
menteazA provizoriu regimul comer- a Romniei, delegat pe range a-
tului exterior, dup prea desele schim- ceast& directiune.
bri din ultimul timp, datorite flue- 6. In afara de importatiunile
tuatiilor valutare. A se vedea i noul exportatiunile care se vor face
regim al comertului exterior, J. C. in conformitate cu normele In
M. din 11 Tunic 1935, apoi 27 No- vigoare si dispozitiunile prezen-
emvrie 1935, la ordinea cronologic tului jurnal delegatia economica
In acest volum; de asemeni Legea a guvernului, dupa propunerea
pentru completarea unor dispoziti- ministrului industriei si comer-
uni din Legea pentru reglementa- tului, va putea acorda aprobriri
rea comertului de devize, din 15 A- speciale, cu avizul scris al B.
prilie 1935, la acest velum. N. R.
www.digibuc.ro
136 7 Martie 1935
ticular.
via, ratificate prin Legea din 25 Sep- grafia Romniei vor fi predate
temvrie 1933, la pag. 830, vol. XXI, In limba romn, conform art.
precum i Legea invtmantului par- 39 din legea inv. particular.
din 22 Decemvrie 1925, ;a Autoritatea confesional este
pag. 582, vol. XIXII i Legea in- obligat5 a numi la aceste scoli
vat'amlintului primar (eu toate mo- directori i institutori de religia
dificrile) din 5 Iulie 1934, la pag. copiilor si de nationalitate srbo-
442, vol. XXII, croat.
www.digibuc.ro
13 Martie 1935 141
www.digibuc.ro
18 Martie 1935 143
www.digibuc.ro
154 22 Martie 1935
www.digibuc.ro
22 Martie 1935 163
www.digibuc.ro
164 22 Martie 1935
www.digibuc.ro
30 Martie 1935 169
isi vor regula drepturile lor din persoane strdine, acestea prezen-
cote de participare si pensiuni, tand actele justificative, vor a-
potrivit dispozitiunilor prevdzute vea dreptul la plata acestor chel-
in partea II-a a acestui statut tuieli, care nu vor putea depsi
dispozitiunilor statutului Casei Ins salariul pe trei luni.
de Pensiuni, Credit si Ajutor a 30. Toti functionarii definitivi
Fuctionarilor Regiei. au dreptul la concedii de odihnd
Functionarii definitivi, deve- si de board.
niti incapabili sau improprii fi- Concediile de odihnd vor fi de
ziceste serviciului, vor fi pusi in 30 zile pe an.
retragere de consiliul de admi- Permisiile acorclate in timpul
nistratie, dupd propunerea comi- anului pentru motive speciale nu
tetului de directie, daM in seris se vor tine in searn la examina-
pe temeiul constatrilor i dupd, rea cererii de concediu de o-
raportul medicului delegat de dihnd, dacd nu trec de 15 zile.
Directiunea generald. Stagiarii cu o vechime de peste
Drepturile acestor functionari 6 luni de serviciu vor beneficia
vor fi lichidate de Casa de Pen- de un concediu de 15 zile,
siuni, Credit si Ajutor a Functio- 31. Concediile mai mari de-
narilor Regiei, In conformitate al cele prevdzute In articolul
cu dispozitiunile prevdzute in precedent, se pot acorda in caz
partea II-a a acestui statut. de boald bine constatat. Cnd
27. Functionarii au dreptul la un asemenea concediu va trece
exercitarea functiunii corespun- de 6 luni, salariul se va reduce
ztoare numirii lor si nu pot fi la jumdtate, iar dacd functiona-
intrebuintati in functiuni inferi- rul va cere o prelungire mai
oare. mare de un an, acesta va fi Id-
Ei au dreptul la salarii cores- sat In disponibilitate.
punzatoare functiunii ce ocupd, Pentru personalul stagiar,
precum participatiunea sta- dacrt boala se prelungeste peste
bilit de art. 18 din legea Lote- 8 luni, msura punerii in dispo-
riei de Stat din 26 Iu lie 1934, nibilitate se va aplica dupd ex-
distribuita in conformitate cu pirarea acestui termen.
statutul Casei de Pensiuni, Cre- Functionarul lsat in disponi-
dit si Ajutor a Functionarilor bilitate din cauz de boald, dupd
Regiei. insdntosire si la cerere va fi re-
28. Functionarii a cdror func- primit In primul post vacant si-
tiune impune deplasdri dela re- milar sau inferior dacd va fi gui-
sedintd, au dreptul la diurne si sit apt pentru serviciu.
la rambursarea cheltuielilor de
transport. Diurnele se vor fixa CAP1TOLUL V
de cdtre consiliul de administra- Sporiri de solariu
tie.
29. Familiile functionarilor de- 32. Consiliul de administratie
cedati, au clreptul la o indemni- poate special spori salariul func-
tate de inmormntare egald cu tionarilor definitivi care au o
salariile de 3 luni, in afard de vechime de minimum 3 ani in
ajutorul ce li se cuvine dela Casa serviciul Regiei.
de Pensiuni a Functionarilor Re- Sporul nu va putea depsi de
giei, in conditiunile stabilite in o cincime din salariul functiunii
partea II-a a acestui statut. ce detine si tot astfel din trei in
In cazul in care cheltuielile de trei ani.
.inmormntare au fost Mcute de Aceste noi sporiri nu vor pu-
www.digibuc.ro
174 30 Martie 1935
Art. Art.
vamal vam al
20. Canari, pguni, papagali fock elefant, rinocer sau
orice alte pdsri rare sau orice alte animale exotice,
cnttoare. oricum ar fi tdbcite.
63. Stridii proaspete. 118. Ghiozdane, serviete, maps
65. Stacoji, homari, languste de birouri, tocuri de arme,
carizi (creveti) proaspeti. de aparate fotografice, de
69. Icre negre de orice fel de instrumente optice si de
peste: proaspete, sdrate sau muzicd, precum si alte ar-
tescuite i icre de chefali. ticole similare:
78. Piei cu bland de mosc b) combinate cu materii
(bizam), opposum, astra- fine.
han, afard de coadd latd, 119. Obiecte de piele (marochi-
babitd, boclrlan, dihor, fo- ndrie), precum: genti de
ca de Mare (Whitecoats), damd, porte-visite, porte-
galiac, kolinsky, leopard, monete, porte-tigarete, ra-
leu, maimut, nuttria, pan- me de fotografii, corcloane,
tera, skonks, taguan, toup, lanturi si brttdri pentru
tigru, vulpe rosie, viscase, ceasornice i orice alte ar-
jder de Japonia (leninette), ticole de piele nedenumite:
precum si orice alte piei b) combinate cu materii
nedenumite: fine.
a) neargdsite;
b) argsite. Notei. Sant considerate materii
79. Piet cu bland de biber, fine: bagana, fiidesul, argintul, au-
lynx (ras), nurcd, sngeap, rul sau alte metale pretioase; pie-
vidr, vulpe albd i Incru- trele fine sau pretioase.
cisat, soareci de Chin-
chilla, jder de piatr sau 130. Incltdminte confectionatil
de porn: sau numai croit din orice
a) neargdsite; alte piei fine, precum: an-
b) argdsite. tilopd, cdprioard, glace,
80. Piei cu bland de dihor de crocodil etc.
Virginia, hermelin, astra- 131. IncdItminte confectionat
han coadd latd, lutru de sau numai croitd din tesd-
Alaska: turi de mtase sau conti-
a) neargsite; nnd mtase, din tesdturi
b) argsite. de fire metalice sau bro-
81. Piei cu bland de samur date, avnd talpa de piele
rusesc si de Canada, Chin- sau orice alt material.
chilla, cacirnatca, vulpe 159. Covoare si presuri de lnd
neagr, albastr i argin- lucrate cu mAna, In fire
tie: fnnodate si tunse, fn genul
a) neargsite; covoarelor orientale, fie
b) argsite. chiar tivite sau cu ciucuri,
82. Toate bldnurile, In misade putnd avea urzeal si din
sau In luerri simple, ne- alte textile,
combinate cu alte materii. 162. Saluri de land de India,
83. Aceleasi, confectionate In zise turcesti.
haine sau alte obiecte, com- 2013. Tesdturi de mtase purd,
binate cu alte materii. cntrind 200 gr, sau mai
95. Piei veritabile de croco- mult pe mp:
dil, sarpe, soprld, delfin, a) nevopsite;
www.digibuc.ro
198 1 Aprilie 1935
Art. Art.
veinal vamat
b) vopsite in alb sau In b) cu urzeal de alte
orice culoare sau in textile.
mai multe culori, fie 216. Stofe Impletite de mtase
chiar si imprimate. pur, cntrind pe nap:
207. Aceleasi, cnt'rind sub a) 200 gr. sau mai mult;
200-120 gr. pe mp: b) sub 75 gr.
a.) nevopsite; 217. Manusi si mitene de m-
b) vopsite in alb, in orice tase natural.
culoare sau In mai 218. Ciorapi de mtase.
multe culori, fie chiar 219. OHce alte obiecte impletite
imprimate. din mtase, nedenumite.
208. Aceleasi, cantrind sub 220. Panglici, sireturi si ge-
120-80 gr. pe mp: tane de mtase, tesute sau
a) nevopsite; impletite, cu metrul:
b) vopsite in alb, in orice a) nevopsite;
alt.culoare sau In mai b) vopsite in una sau
multe culori, fie chiar mai multe culori.
si imprimate. 221. Aceleasi, plusate sau cati-
209. Aceleasi, cntrind sub f elate:
80-50 gr. pe mp: a) nevopsite;
a) nevopsite; b) vopsite in una sau
b) vopsite in alb, in oHce mai multe culori.
culoare sau in mai 222. Panglicile, sireturile
multe culori, fie chiar getanele de mtase, cap-
si imprimate. sulate sau altfel fasonate,
210. Aceleasi, cntrind sub
50-20 gr. pe mp: pentru a servi ca siret de
a) nevopsite; corsete, ghete sau la alte
b) vopsite In alb, In ori- Intrebuintri.
ce alt culoare sau In 223. Ceaprzrie sau pasman-
mai multe culori, fie terie de mtase.
chiar si imprimate. 224. Nasturi:
211. Aceleasi, cntrind sub a) din pasmanterie
20 gr. pe mp: din testuri din mg.-
a) nevopsite; tase natural, fie chiar
b) vopsite In alb, in oHce combinate cu alte ma-
culoare sau In terii;
mai multe culori, fie b) din materii comune,
chiar i imprimate. imbracati cu testuri
212. Testuri de mtase catife- de mtase natural.
late sau plusate, tunse sau 225. Orice alte lucrri confec-
netunse, fie chiar vopsite tionate din materiale de
In una sau mai multe cu- mai sus, precum: branden-
lori, cntrind pe mp: burguri, epoleti, eghileti,
motive si orice alte aseme-
a) 200 gr. sau mai mult; nea garnituri.
b) 200-100 gr.; 226. Dantele de mtase.
c) sub 100 gr.
214. Covoare i presuri de m- Notei. Testurile, impletiturile
tase: panglieele ; sireturile i dantelele
a) in Intregime de m- eonf ectilmile de mai sus sunt consi-
tase; derate ea mtase puri, atunci cnd
www.digibuc.ro
1 Apri lie 1935 199
Art. Art.
vamal vamal
continnd mtase, cu me- b) garnisite cu dantele,
trul sau cu bucata, avnd broderii etc.
sau nu demarcatiuni, bro- 610. Gulere si mansete din te-
date mecanic sau cu maim, sdturi de mtase sau con-
ori avnd aplicatiuni din tinnd mdtase:
orice fel de materiale. a) simple;
596. Acoperdminte de cap, al- b) garnisite cu dantele,
tele dect cele militresti, broderii etc.
precum: plrii, epci, be- 612. Subtiori (sous-bras) imper-
rete si altele, de miltase miabile sau nu, din tesd-
sau continncl matase. turi de matase sau conti-
597. Prildrii bdrbdtesti de mg- nand mdtase.
tase, chiar mecanice (clak). 614. Corsete si centuri din tesd-
599. PA lrii pentru doamne, din turi de indtase sau conti-
mtase sau continnd nand mtase.
tase, garnisite cu flori, a) simple;
pene, gaze si orice alte po- b) garnisite cu broderii,
doabe de resortul modiste- dantele etc.
lor. 618. Orice fel de confectiuni,
601. Beretele, jartiere, cingd- garnisite cu bland, pene,
tori, din mtase sau conti- dantele, broderii etc.
nand mtase. 619. Rufdrie si orice fel de
602. Umbrele i umbrelute din confectiuni din mdtase sau
mice fel de testuri, afar continnd mtase:
de cele de mdtase sau din a) simple;
cele continnd matase: b) garnisite cu broderii,
d) avand mnerul din dantele, pene, blanuri
materii fine sau me- etc.
tale pretioase, indife- 659. Mobile si prti de mobile
rent dacrd sunt bro- tapisate:
date, decorate, sau pic- c) cu testuri de mtase
tate. sau continand mdtase
603. Aceleasi, din tesdturi de sau cu tesaturi_ de ori-
mtase sau continnd md- ce fel, insa brodate sau
tase: pictate.
a) simple, nebrodate, ne- PARTEA III
decorate; Regnul mineral
b) brodate, decorate sau 899. Pietre fine, lucrate pentru
pictate; giuvargii, precum: grenate
c) avand mnerul din ametist, agatd, topaz, tur-
materii fine sau me- manna, jais, mdrgean, ochi
tale pretioase indife- de pisicd i alte pietre fine,
ferent dac sunt bro- afard de cele pretioase.
date decorate sau pic- 903. Pietre pretioase, precum:
tate. briliante, diamante, rubi-
608. Cravate sau ohce alte po- ne, smaragde, safire, perle
doabe de gat, pentru (mrgritarele) etc.
doamne, din testuri de 983. Obiecte artistice de sticld,
mdtase sau continnd m- in una sau mai multe cu-
tase: lori, in genul celor zise
a) simple; Gall, Lalique, Daume etc.
www.digibuc.ro
1 Aprilie 1935 201
Art. Art.
vamal vamal
1027. Lucrrtri de chihlibar: rite, ori combinate cu aur
b) combinate cu materii si argint sau alte materii
fine. fine.
1167. Cutite si furcuite de orice 1461. Argint laminat in foi,
fel din fier sau otel, po- plAci, bande de orice gro-
leite sau nu: sime, fie chiar cu desene
d) montate cu sidef, in relief, obtinute prin pre-
baga, aur sau ar- sare.
gint. 1462. Argint tras in fire sau tu-
1169. Bricege si orice alte cutite buri.
cu arc, avand una sau mai 1463. Panze In bande si impleti-
multe lame, poleite sau nu: turi de argint, servind la
c) montate cu argint sau confectionarea diferitelor
aur. lucrdri.
1174. Aparate mecanice sau de 1465. Obiecte de argint pentru
sigurantd pentru ras sau servicii de masrt;
tuns, cu sau frd lame, a) furculite, linguri si
Ins nu cu mai mult de lingurite;
6 lame de fiecare aparat. b) compotiere, salatiere,
b) din aur sau argint. zaharnite, tdvi, pahare
1293. Automobile pentru persoa- de oud, cosulete pentru
ne, cu caroserie deschisd pine, servicii de cafea,
sau inchisd, avnd o va- de ceai, de licheur etc,
valoare de: si orice alte obiecte de
b) peste 150.000 lei (pen- argint pentru servicii
tru primii 150.000 lei se de masrt si alte intre-
va percepe 12,50%, iar buintitri casnice, sim-
pentru rest 180/o). ple, neaurite.
1404. Orice alte obiecte de nichel 1466. Aceleasi, cizelate, aurite
nedenumite: sau combinate cu pietre
c) cizelate argintate, au- fine.
rite sau combinate cu 1467. Obiecte de ornament pen-
aur, argint sau alte tru mobile, birouri etc., o-
materii fine. biecte artistice, precum:
1406. Obiecte de ornament pen- vaze, candelabre, figurine,
tru mobile, birouri etc., o- bibelouri etc.:
biecte artistice, precum: a) simple;
busturi, statuete, vaze, can- b) cizelate, aurite sau
delabre, lmpi, cutii pentru combinate cu pietre
ceasoarnice, garnituri de fine,
chemineuri, cizelate, argin- 14(18. Orice alte lucrdri de ar-
tate sau aurite, ori combi- gint nedenumite:
nate cu argint, aur sau a) simple;
alte materii fine. b) cizelate, aurite sau
1454. Obiecte de ornament pen- combinate cu pietre
tru mobile, birouri etc., o- fine.
biecte artistice, precum: 1472. Aur laminat In foi, pldci,
busturi, statui, statuete, bande de orice grosime, fie
jardiniere, vaze, cupe, cdli- chiar cu desene in relief,
mrtri, garnituri de birou obtinute prin presare.
chemineuri si altele simi- 1473. Aur tras in fire sau tu-
lare, cizelate, argintate, au- burL
www.digibuc.ro
202 1 Apri lie 1935
Art. Art.
vamal vatnal
1474. Panzg in bande si Imp le- b) fades, baga, sidef sau
tituri de aur, servind la argint.
confectionarea diferitelor 1540. Pendule i ceasoarnice de
lucrgri. perete si de masg, precum
.1475, Obiecte de aur pentru ser- si pgrtile j accesoriile lor:
vicii de masg: c) montate cu materii
a) furculite, linguri, lin- fine.
gurite; 1541. Ceasoarnice de buzunar:
b) compotiere, salatiere, c) cu montura lucratg
zaharnite, tgvi, pahare in argint aurit sau nu,
de oug, cosulete pentru In filde, sidef, baga;
pMe, servicii de ca- d) cu montura de aur
fea, de ceai, de licheur sau plating, fie sau nu
etc., si orice alte obiec- ornamentatg cu pietre
te de aur pentru servi- fine.
cii de mas i alte in-
trebuinthri casnice. 1543. Pgrti i accesorii de meca-
1476. Obiecte de ornament Pen- nisme pentru ceasoarnice
tru mobile, birouri etc., o- de buzunar;
biecte artistice, precum: d) din aur sau plating.
busturi, statuete, vaze, 1543. Prti i accesorii de meca-
candelabre, figurine, bibe- nisme pentru ceasornice de
louri etc.: buzunar:
a) simple; a) din aur sau plating.
b) cizelate sau combinate 1550. Tesgturi, impletituri, pan-
cu pietre fine. glici, sireturi, dantele, cea-
1477. Orice alte lucrgri de aur przgrie i pasmanterie,
nedenumite. din fire metalice, fie sim-
1480. Plating laminat in foi, ple, fie rgsucite pe fire tex-
plci si bande de mice gro- tile, dar neamestecate cu
sime, fie chiar cu desene alte textile:
In relief, obtinute prin pre- c) din fire de- aur.
sare. 1553. Mgrgele si fluturi de ar-
1481. Plating trasg in fire sau gint.
tuburi. 1554. Aceleasi aurite.
1483. Orice alte obiecte de pla- 1555. Mgrgele si fluturi de aur.
ting nedenumite. 1558. Bijuterii si articole de gg-
1525. Ochelari de toate for-
mele: tealg din argint:
c) montati In rame de a) simple sau combinate
baga, fildes, sidef, ar- cu imitatiuni de pietre
gint aurit sau aur. fine;
1526. Lorgnoane, lorgnete, bino- b) combinate cu pietre
cluri si lupe de orice fel, fine.
montate in: 1559. Aceleasi, aurite sau pla-
b) baga, fildes, sidef si cate cu aur.
argint; 1560. Aceleasi, de aur:
c) argint aurit sau aur. a) fgrg pietre pretioase;
1527. Ochelari pentru automobi-
listi, aviatori si pentru alte b) cu pietre pretioase.
sporturi, montati in: 1561. Aceleasi, de plating cu sau
a) argint aurit sau aur; frd pietre pretioase.
www.digibuc.ro
1 Aprilie 1935 203
Art. Art.
vamal vamal
PARTEA IV (poi:landau), gazela, goana-
Diverse produse combinate co, mnz, lup, miel de Ti-
bet, muflon, murmel (mar-
1754. Uleiuri volatile naturale motte) pamy, pecianiky, ci-
(esentiale), ca: arnica, es- vet, (lira) susliky (soarece
sia, iris, lichid sau concen- de camp), vezure, urs de
trat, Jonquil le, uleiu de orice specie:
roze, de violete. a) neargsite;
1756. Uleiuri si esente compuse, b) argsite.
pentru fabricarea parfu- 91. Piei tabacite cu produse
murilor, avnd orice denu- minerale, imitnd plusul
mire. sau catifeaua:
1757. Articole de parfumerie b) colorate.
produse cosmetice: 97. Lacuri negre sau culori,
a) parfumuri; din piei de vite mari.
e) apa de toaleta; 98. Lacuri din piei de vitel,
h) briliantine, cosmetice, din piei de vite mici, pre-
creme, pomezi; cum si pieile aurite, argin-
i) vopsele de par; tate sau bronzate.
j) depilatoare; 112. Hamuri si accesoriile lor,
k) hrtie, pastile, benzi precum si orice alte lu-
de parfumat; crri de cureldrie:
m) rosu de buze, lacuri, b) combinate cu metale
vopsele 5i creme pen- comune, argintate sau
tru unghii, negru de aurite, ori cu argint
sprncene si orice alte aurit.
farduri sub orice for- 114. Bice, biciusce, cravase si
ma; bastoane imbrcate in in-
n) mice alte articole de tregime sau partial cu
parfumerie. piele:
b) combinate cu materii
LISTA B fine.
PRODUSELE SUPUSE IMPOZITULUI
116. Jambiere, ghetre, carmbi:
PE LUX DE 12,50 0/0 a) de lac.
117. Cufere. yeamantane, va-
PARTEA I lize, cutii, truse i orice
alte obiecte de voiaj, in in-
Regnul animal tregime de piele sau nu-
56. Somon (salmon): mai imbracate in piele:
b) afumat. b) combinate cu materii
58. Lacherda si plamida. fine.
66. Caracatita. 119. Obiecte de piele (marochi-
70. Icre proaspete sau srate: nrie), precum: genti de
c) icre de Manciuria. dama, porte-vizite, porte-
76. Piei cu blan de pisica do- monete, porte-tigarete, ra-
mestick canguri, iepuri de me de fotografii, cordoane,
Rusia, zisi polari si carsak, lanturi i bratari pentru
pisica salbateca, sacal, ceasoarnice st mice alte ar-
slynx si valabi: ticole de piele nedenumite:
b) argsite. a) simple sau combinate
77. Piei cu blan, de sop, bu- cu materii cdmune.
runduky, caracul, hamster 121. Imbracarninte de orice fel
www.digibuc.ro
204 1 Apri lie 1935
Art. Ar'.
yamat vamal
de piele, chiar In unire cu 255. Pufuri pentru pudrat, de
alte materii: orice fel de pene:
b) garnisite cu blank, a) combinate cu materii
pene, dantele broderii comune.
etc., sau cdptusite cu 260. Nasturi de fantezie si de
miltase. mod, de orice form& si de
127. Incaltminte de orice fel orice dmiensiune din os,
confectionat6 sau numai de corn, de copite, de co-
croitil, din piei de lac de rozo (steinus, de dum-
orice culoare. pahln (dunus), de celuloid,
128. Incilltminte confectionatk de casein& intrit, corn
sau numai croit din piei artificial, galalit, acalit, bi-
de orice f el, aurite, argin- calit, glorit, hornit, velalit,
tate, bronzate In total ebonit, papier-mache si din
sau in parte. orice alte materii neprev&-
160. Covoare i presuri de lank zute in tarif, chiar combi-
lucrate cu mna, altele de- nate Intre ele sau cu alte
ck cele cu fire innodate, materii.
cum sunt: chilimurile, ca- 261.. Nasturi de sidef si de alte
ramanii, putnd avea ur- scoici, de form& obisnuit,
zeal& din orice textile ve- rotund, simpli, neorna-
getale. mentati:
170. Orice alte articole Imple- a) avnd in diametru
tite de lank nedenumite pn la cel mult 15
mai sus: mm;
b) brodate sau garnisite b) peste 15 min in dia-
cu dantele, pene etc. metru.
181. Panase si orice alte lu- 262. Nasturi de fantezie si de
crri nedenumite din IA- mod de orice form& i ori-
ruri de animale: ce dimensiune din mate-
b) combinate cu materii rialele dela art. precedent,
fine.
232. Dinti de elefant, testuri de chiar combinate intre ele
broaste, oase de balen: cu alte materii.
b) tiate In placi sau In 263. Piepteni, agrafe, ace de
pr, mrgele, coliere, ca-
241. Orice alte obiecte de cear, tarame si brtari de os, de
precum: fructe, figurine, corn, de copite, de celu-
busturi, capete, msti loid, casein& intarit (corn
alte asemenea articole pla- artificial), galalit, acalit,
stice, afar& de articolele bicalit, glorit, hornit, ora-
(le mod, chiar vopsite, or- lit, de ebonit si de orice
namentate, garnisite etc. alte materii neprevzute In
249. Orice alte obiecte de stea- tarif:
rin purA sau amestecat decorati, argintati, au-
cu parafing in orice pro- riti, chiar combinati
portie. cu materii comune;
252. Pene de orice fel de psri, c) combinati cu materii
pentru g&teal: fine sau cu imitatii de
a) brute. pietre fine.
254. Piei de psri i psri 264. Aceeasi, din sidef i alte
Impuiate pentru gtealk. scoici, fie simpli, fie de-
www.digibuc.ro
1 Apr Hie 1935 -205
Mt. Art.
vamal 98 mal
corati ori combinati cu 403. Alune americane (ara-
orice alte materii. chide):
265. Orice alte obiecte nede- a) in coaje;
numite din os, corn, copite, b) curtite.
corozo (steinuss), dumpalm 404. Migdale.
(dunus), casein's', intrit, a) in coaje;
corn artificial), galalit, a- b) curtite.
calit, bicalit, oralit si din 405. Fisti curi:
orice alte materii similare a) in coaje;
neprevzute in tarif: b) curMite.
b) argintate,
decorate, 406. Stafide:
aurite, chiar combi- a) negre;
nate cu materii co- b) rosii si sultanine (fard
mune;' sAmburi);
c) combinate cu materii c) struguri zisi cle Ma-
fine sau imitatiuni din laga.
pietre fine. 407. Smochine:
266. Mnere pentru umbrele a) in saci, sixaguri sau
din aceleasi materiale din in alte ambalaje peste
articolul de mai sus: 10 kg. greutate;
b) combinate cu materii b) in cutii, ldite sau alte
fine. ambalaje sub 10 kg.
267. Orice alte obiecte nedenu- greutate;
inite, din sidef sau alte 408. Curm ale:
scoici, fie simple, fie chiar a) in butoaie, lzi, saci
combinate cu orice alte sau alte ambalaje peste
materii. 10 kg greutate;
269. Perii fine din paruri de b) in cutii hitite sau alte
orice fel sau din orice alte ambalaje sub 10 kg.
materiale legate: greutate.
c) in aluminium, nichel 410. Orice alte fructe meridio-
sau alte metale, fie nale, uscate, nedenumite.
chiar argintate sau au- 413. Nuci de cocos, intregi.
rite. 414. Vanilie.
PARTEA II 415. Sofran.
Regnul vegetal 423. Sosuri de mas (condi-
mente).
354. Trufe proaspete, uscate 424. Cuisoare cassia-lignea
sau consevate in cutii er- (scortisoar) si floare de
metic inchise. scortisoar nucsoar si
357. Plante ierbuoase orna- floare de nucsoar si orice
mentale cu sau frd rd- alte fructe sau scoarte a-
cMi. romatice.
358. Flori proaspete 425. Mdsline:
397. Portocale, mandarine, ne- b) conservate in orice alt
ramze. mod dect cele murate
398. Chitril, rodii. sau srate dela alin. a;
399. Ananasi proaspeti. c) msline verzi sau des-
400. Banane i mice alte fructe picate, oricum an fi
meridionale, nedenumite, conservate.
proaspete. 426. Capere sarate sau murate,
www.digibuc.ro
206 1 Apri lie 1935
Art. Art.
vamal vamal
conservate in orice fel de corsete si orice articole de
ambalaj. acest f el (sous-vtements),
437. Alcooluri distilate din ce- broboade, saluri, esarfe,
reale, cartofi, sfecld, me- Trecum i oHce alte arti-
las alte combinate cu cole nedenumite, denumite,
zahdr si ardmate (licheu- impletite, de orice textile
ruri) vegetale, afard de mdtase
a) in butelii sau ulcioare; chiar combinate intre ele,
b) in altf el de vase. Vopsite sau nu, merceri-
438. Rom, cognac si arac: zate sau nu, hrodate sau
a) in butelii sau ulcioare; decorate cu dantele sau
b) in orice alte ambalaje. alte garnituri.
439. Rachiu de cires (chirs) 554. Dantele din oHce textile
alte rachiuri nedenumite, vegetale afard, de mtase,
din fructe, rddcini sau chiar combinate intre ele,
plante: de oHce lrgime, cu me-
a) in butelii sau ulcioare; trul sau .cu bucata:
b) in orice alte recipiente. a) lucrate mecanic.
440. Vinuri cu adaus de zahdr, 574. Broderii pe panglici sau
alcool, aromate etc.: pe orice fel de testuri,
a) in orice fel de vase, afard de cele de mdtase
afard de sticle si ul- sau continnd mdtase, frd
cioare; margini din rzboiu, ins
b) in butelii sau ulcioare. neavnd o ltime mai mare
453. Fructe candide si glasate. de 25 cm, fcute cu fire din
460. Bomboane fine: fondante, oHce textile, afard de Ind-
drageuri, caramele, nuga: tase si servind la confec-
a) fra ciocalatd; tiuni, precum: bande fos-
b) cu ciocolatd. tonate, entredeux, bentite:
534. Covoare i presuri de bum- a) lucrate mecanic;
bac si de alte textile ve- b) lu crate cu mna.
getale, afard, de iutd, si de 575. Aceleasi, fcute cu fire de
cocos, tunse sau innodate: mtase:
a) cu metrul; a) lucrate mecanic;
b) in bucdti mici, chiar b) lucrate cu mna.
tivite. 576. Broderii pe panglici sau
538. Tuluri in bucti pentru pe testuri de mdtase, ori
vnzarea cu metrul, bro- continnd mtase cu sau
date sou cu aplicatiuni de frd margini din rdzboiu,
point-lac, entre-deux, dan- insd neavnd o ltime mai
tele etc., din oHce textile, mare de 25 cm, fdcute cu
afard de mtase. fire din orice fel de textile,
539. Tuluri dela art. 538, im- chiar din mtase.
portate in obiecte determi- 598. Pldrii pentru doamne,
nate, ca: perdele, acoperi- din orice fel de materiale,
tori, voaluri, fie sau nu afard de mtase sau con-
brosate, perlate, chiar in- tinnd mtase, garnisite
cadrate pe cloud sau mai cu flori, pene, gaze si orice
multe laturi, cu panglici, alte podoabe de resortul
sireturi etc. modistelor.
553. Ciorapi de orice fel, fla- 602. Umbrele i umbrelute din
nele, ismene, chiloti, cache- oHce fel de testuri, afard,
www.digibuc.ro
1 Aprilie 1935 207
Art. Art.
vamal vamal
de cele de matase sau din chiar combinate cu
cele continnd matase; pene ordinare;
b) brodate sau decorate d) din tesaturi de matase
cu orice fel de materii, sau continnd matase,
afara de matase; chiar combinate cu
c) brodate sau decorate pene de gateala sau
cu matase sau pictate. numai din asemenea
604. Umbrele de gradina: pene.
a) simple; 624. Arbori i arbusti de orna-
b) cu ment.
606. Cravate barbtesti din te- 646. Foi de lemn pentru pla-
sturi de matase sau con- caj, avnd o grosime de
Orland matase. cel mult 3 mm:
609. Gulere si mansete de mice a) din lemne exotice.
fel de tesaturi afar de 647. Foi de lemn pentru pla-
cele de matase sau conti- caj, din lemne exotice, a-
nand matase: vnd o grosime de peste
b) garnisite cu dantele, 3-10 mm.
broderii etc. 648. Foi de lemn pentru pla-
617. Orice fel de confectiuni caj, din lemne exotice, su-
din orice fel de tesaturi, prapuse i lipite, precum
captusite cu tesaturi de si foile de placaj exotice a-
matase sau continnd ma- plicate pe lemn:
tase. a) simple;
620. Flori artificiale si parti de b) lustrUite, lacuite, vop-
flori precum : foi, frunze site, dar fara nicio for-
etc., cu sau fara srm: ma definitiva pentru o
a) confectionate din liar- anumita destinatie.
tie, portelan, sticla, 649. Foi de lemn pentru pla-
ceara, celuloid, galalit, caj, marchetate cu Incurs-
gutaperca si orice alte tatiuni, cu ornamente,
materii, afar de tesa- stampate etc.
turi, chiar combinate 655. Mobile sau parti de mo-
Intre ele; bile, de lemn Incovoiat, ne-
b) confectionate din orice tapisate:
fel de tesaturi, afara b) marchetate, incrustate
de cele de matase sau sau combinate cu ma-
continnd matase; terii fine.
c) din tesaturi de ma- 656. Mobile si parti de mobile
tase sau continnd ma- de bambus, trestie de Spa-
tase. nia, j alte trestii exotice,
621. Plante naturale preparate netapisate:
chimiceste pentru orna- b) combinate cu materii
mente. fine.
622. Evantaie (vantails): 658. Orice alte mobile si parti
a) de hrtie, de lemn; de mobile, nedenumite mai
b) de os, de celuloid, ga- sus, netapisate:
lalit si alte materii si- c) sculptate, marchetat,
milare; incrustate sau combi-
c) din tesaturi de orice nate cu arama sau alte
fel, afara, de matase, materii comune;
www.digibuc.ro
268 1 Apri lie 1935
Art. Art.
meal ramal
d) combinate cu materii b) combinate cu materii
fine. fine.
659. Mobile ei pilrti de mobile 687. Bastoane, bice, mnere de
tapisate: bastoane si de bice i orice
b) cu piele sau pegamoid. alte asemenea obiecte de
663. Pervazuri pentru tablouri, lemn sau de trestie, nede-
oglinzi sau alte asemenea numite:
Intrebuintrtri neincheiate: b) combinate cu materii
b) acoperite cu gips sau fine.
cret vopsite, lustruite, 688. Tacuri de lemn pentru bi-
bronzate; hard:
c) placate, sculptate, b) din mai multe bueti,
marchetate, incrustate, chiar marchetate;
argintate, aurite, ori c) Incrustate cu alte ma-
combinate cu materii terii.
fine. 696. Pipe, tigarete, portetiga-
664. Rame complet confectio- rete, de lemn sau trestie,
nate (cadre) de orice fel. nasturi, mhrgele de lemn:
665. Paravane din lame de b) combinate cu materii
lemn: fine.
c) cu fat sau ImbrAcate 711. Obiecte fmpletite sau te-
cu mAtase sau alte te- sute din pipirig:
seturi amestecate cu c) combinate cu materii
mtase ori teaturi de fine.
mice fel, brodate sau 713. Lucrri i obiecte nedenu-
ornamentate cu pie- mite, Impletite, din trestie
turi. ei aIte materii exotice, pre-
669. Orice alte obiecte mici de cum: coeuri, cosulete, pa-
tmplrie, precum: tvi, nere, panerase, scuturtori
cutii, casete, tabachere, jo- de mobile etc.;
curi de table, each, do- a) simple;
mino, lotoane ei allele, b) albite, vopsite, l'Acuite
sculptate, marchetate, In- etc., chiar combinate
crustate, pirogravate sau cu materii comune;
combinate cu roaterii fine. c) combinate cu materii
670. Lucruiri de tmplrie ne- fine.
denumite: 717. Coeuri, coeulete, panere,
c) sculPtate, marchetate, paneraee, cutii etc., nede-
fncrustate; numite, Impletite, tesute
d) combinate cu materii sau altfel lucrate din paie
fine. sau din Vasil de lemn:
671. LucrAn de strungrie, ne- c) combinate cu materii
denumite: fine.
c) sculptate marchetate, 757. HArtie imprimat pe o
Incrustate; singur fat pentru tape-
tat peretii, fie chiar relie-
combinate cu materii fat, precum ei hartia dia-
fine. (vitrophanie) pentru
686. Mnere ei bastoane de geamuri:
lemn sau de trestie, pen- b) cu desenuri In mai
tru umbrele, fr schelet mult de patru nunante,
mecanic: precum ei cele In ori-
www.digibuc.ro
1 Aprilie 1935
Art. Art.
vamal ramal
cate nuante, Ins. im- 806. Filmele de cinematograf.
primate cu culori de 818. Fire simple de cauciuc Im-
bronz, argint, alumi- brAcate:
nium sau aur. b) cu fire de mtase sau
787. Mdsti, confetii, surprize, continnd mtase.
accesorii de cotillon, lam- 819. Testuri, Impletituri pas-
pioane, abat-joure, porte- manterie, panglicrie si
bouchete, servete de hrtie, benzi, din fire de cauciuc:
hrtie pentru prajituri b) Imbrcate cu fire de
bonboane, hrtie dantelath mtase sau continncl
pentru cutii si rafturi si mtase.
orice alte lucrdri de hr- 829. Anvelope:
tie. nedenumite, chiar im- a) pentru automobile
primate, decorate, combi- motociclete.
nate cu materii fine. 830. Camere de aer:
788. Registre de comert, copiere a) pentru automobile si
(le scrisori blocuri, caiete: motociclete.
c) Imbrcate sau combi- 837. Cravase, bastoane, articole
nate cu materii fine; de sport, din cauciuc vul-
d) Imbrcate sau combi- canizat, combinate cu ma-
nate cu metale pre- terii fine.
tioase. 838. Lucrri de cauciuc Int-
788. Mape de birou, albumuri rit (ebonit):
pentru fotografii, pentru d) aceleasi lucrri si o-
cArti postale, scoarte pen- biecte de ebonit, nede-
tru legat carti: numite, combinate cu
b) legate In piele; materii fine.
c) Imbrcate sau combi- 839. Tocuri de ebonit cu rezer-
nate cu materii fine; voare si creioane automate
d) Imbritcate sau combi- din ebonit:
nate cu metale pre- b) ornamentate cu mate-
tioase. rii fine.
789. Agende, carnete, porte-mo- 843. Obiecte si lucrttri de celu-
nede, portofolit si albumuri loid, complet terminate, ne-
pentru poezii: prevzute in alt parte a
b) legate In piele sau alt tarifului:
material, Ins pictate c) combinate cu materii
sau decorate; fine sau cu itnitatii de
c) Imbrcate sau combi- pietre fine.
nate cu materii fine;
et) Imbrcate sau combi- PARTEA HI
nate cu metale 'pre- Regnul mineral
tioase.
793. Cutii, casete, truse, gea- 887. Marmor'd, alabastru, gra-
mantane, valize si orice nit, porfir, serpentinii si In
alte obiecte nedenumite, genere toate pietrele tari
confectionate din carton, ce prind lustru, In plci,
carton-pierre, papier-mar- avnd o grosime de 15-2
ch, carton fibre, vulcan
fibre si alte cartoane simi- d) ornamentate cu sculp-
lare, combinate cu materii turi, picturi, aurituri
fine. etc.
14
www.digibuc.ro
210 1 AprI lie 1935
Art. Art.
vamal vamal
888. Marmord, alabastru, gra- 902. Lucrdri $i obiecte din spu-
nit, porfir, serpentind i In Ind de mare:
genere toate pietrele tari a) simple sau combinate
ce prind lustru, in placi, cu materii comune;
avnd o grosime sub 2 cm: b) combinate cu materii
d) ornamentate cu sculp- fine.
turi, aurituri, picturi 940. Orice alte articole nedenu-
etc. mite de faiantd, combinate
889. Monumente i lucrri ar- cu materii fine.
tistice, chiar in piese de- 947. Busturi, statuete, figuri,
montate, cnt5,rind impre- figurine, vase de ornament
und peste 500 kg, din ma- si orice alte obiecte de or-
terialele dela art. vamal nament, de mobilat sau de
886-888. birou, din prtmnt ars, fa-
890. Obiecte de marmord, ala- iantd, majolica', portelan
bastru. granit, porfir, ser- gresie, smltuite sau nu,
pentin, onix, aragonit, colorate, decorate, argin-
agat, cristal de rocd, gre- tate, aurite sau nu, combi-
nat, jais si. altele aseme- nate cu orice alte materii.
nea pietre de lux. cntd- 950. Mrgele, brtri, coliere,
rind mai mult de 10 kg pe inele, brelocuri i orice alte
bucat: obiecte de podoabd, de fa-
a) simple, fie sau nu iantd, de portelan sau de
combinate cu alte ma- sticld, combinate cu mate-
terii comune; rii fine.
b) ornamentate cu sau 952. Orice alte articole nede-
fdrd inscriptiuni, pic- numite de portelan, com-
tate, aurite sau argin- binate cu materii fine.
tate; 970. Butelii si flacoane de orice
c) combinate cu aur, ar- altd formt si capacitate,
gint sau alte materii fie chiar gravate, decorate,
f Tie. argintate sau aurite, cize-
891. Aceleasi, In obiecte mai late (tallies), precum
mici de 10 kg, lucrate a- cele combinate cu monturi
mime pentru mobilier, po- metalice, cele cu dop ele-
doabe i Intrebuintdri in- fuit, precum $i flacoane pi-
terioare, precum: cdtoare.
sfesnice, prese pentru hr- 976. Articole de sticld pentru
tie, cupe, statuete, meda- iluminat:
lioane, cadre si alte arti- d) slefuite, colorate, de-
cole nedenumite: corate, cizelate (tail-
a) simple, fie sau nu ls), lucrate cu acizi.
combinate cu alte ma- 982. Orice obiecte de sticld,
terii comune; combinate, ori avnd ac-
b) ornamentate cu sau cesorii din materii fine.
fard inscriptiuni, pic- 994. Geamuri (vitrouri) din bu-
tate, aurite sau argin- cdti, combinate, legate In
tate; plumb:
c) combinate cu aur, ar- b) colorate In past;
gint sau alte materii c) decorate, pictate, gra-
fine. vate.
www.digibuc.ro
1 Aprilie 1935 211
Art. Art.
vamal vamal
995. Aceleasi, legate In alamg plafoniere, bratiere etc. si
sau alte metale. partile lor gata terminate,
1023. Orice alte obiecte de para- precum: tingtori, casiruri,
fing. rozete, abat-joure,. cercuri,
1027. Lucrgri de chihlibar: brate i corpi principali,
a) simple sau combinate 1ntregi sau demontate:
cu materii comune. c) cizelate, argintate, au-
1052. Tab ld de fier laminat, rite sau combinate, a-
netedg sau striatg, argin- vnd accesorii din ma-
tata. terii fine.
1058. Srmg de fier sau de otel, 1162. Obiecte de artg si de orna-
rotundg, ptrat sau de ment, precum: busturi, sta-
orice formg, argintatg. tui, statuete, jardiniere, va-
1076. Crlige pentra ferestre ze, cupe, cglimgri, orna-
tavan, carabine pentru lan- mente si garnituri de mo-
turi, foraibere, belciuge, bile, de birouri, de chemi-
vrteje, splinturi i orice neuri j alte asemenea lu-
alte lucrri din srmg din crri artistice.
fier sau otel (afarg de Ian- 1163. Aceleasi:
turi), nedenumite, cu sau a) vernizate, bronzate,
fgrg ghivent, argintate, au- nichelate;
rite. 1)) argintate, aurite sau
1101. Clopote de fier sau otel, combinate, ori avnd
argintate sau aurite. accesorii din materii
1122. Lanturi de fier sau sar- fine.
mg de fier, simplu, indoite 1164. Obiecte pentru birouri
sau sudate, de orice fel, ar- rechizite, argintate, aurite,
gintate, aurite. precum:
1129. Zabale, catarame de cure- a) masini pentru clasare
lgrie, strune, clopotei (biblioraph) pentru do-
orice piese de fier, pentru sare, pentru perforat
curelgrie, scdri de sea, pin- corespondenta, tam-
teni, argintate, aurite. poane, agrafe etc.;
1135. Orice alte lucrri nedenu- b) linii flexibile, gradate
mite din fier, fontg malea- sau nu, chiar combi-
bilg, fier forjat sau otel nate cu materii co-
turnat, argintate, aurite. mune;
1147. Obiecte din tabl de fier, c) tocuri, porte creioane,
servind pentru ambalaje, cglimri si alte rechi-
precum: bicloane, cutii etc., zite.
argintate, aurite. 1165. Brose, brgtgri, inele, ace
1157. Firme, placarde, tabele in- pentru plnii, catarame
dicatoare, tgblite i orice pentru coloane, pentru jar-
alte asemenea obiecte din tiere sau pentru pantofi si
tabl de fier: orice alte asemenea arti-
c) argintate, aurite. cole de gatealg, lanturi pen-
1160. Orice alte obiecte din ta- tru ceasornice, pentru o-
bld de fier, neclenumite, ar- chelari, pentru chei i alte
gintate, aurite. asemenea Intrebuintgri :
1161. Articole de iluminat, din undite, degetare, 1ncuietori
fier sau tablg de fier, pre- pentru pungi i carnete, si-
cum : candelabre, lmpi, gilii si orice alte obiecte
www.digibuc.ro
212 1 Aprl lie 1935
Art. Art.
vamal vamal
mgrunte, nedenumite, fie nate In parte cu ara-
chiar ardmuite, bronzate, mg, sau alte metale co-
zincuite, cositorite, niche- mune.
late ori combinate cu alte II. Lacdte speciale de sigu-
materii comune. rant:
116. Aceleasi, argintate, aurite b) argintate.
ori combinate sau imbrg- 1215. Arme de salon si de dare
cate cu materii fine, chiar la semn.
ornate cu imitatiuni de pie- 1216. Pgrti si accesorii ale ar-
tre fine. melor de vngtoare, de sa-
1167. Cutite si furculite de mice lon si de dare la semn.
f el, din fier sau otel, po- 1293. Automobile pentru per-
leite sau nu: soane, cu caroserie des-
c) montate cu metal alb chisg sau Inchisg, avnd o
sau orice alt metal, ar- valoare de:
gintat sau aurit. a) 150.000 lei sau mai
1169. Bricege si orice alte cu- putin.
tite ce se pot inchide cu 1294. Organe si prVi de auto-
arc, avncl una sau mai mobile, magnetouri, de-
multe lame, poleite sau nu: maratoare si orice niese
b) montate cu materii de rezerv 5, chiar electrice,
fine. importate separat, nepre-
1172. Orice alte foarfeci, afar vgzute in altg parte a ta-
de cele pentru agriculturg, rifului.
viticulturg, horticulturg, 1295. Motociclete, sidecare, bici-
pentru tuns animale si clete si tricicle cu motor,
pentru tinichigii, decorate, precum si organele si pie-
argintate sau aurite. sele bor.
1173. Brice: 1335. Obiecte de ornament pen-
b) montate cu materii tru mobile, birouri etc., o-
fine. biecte artistice,.. precum :
1177. Arme de tgiat si de im- busturi, statuete, vaze, can-
puns, precum: sabil, flo- delabre, sfesnice, lmpi etc.
rete, baionete, pumnale, su- din plumb simplu ori din
lite etc. si accesoriile lor, aliaj cu antimoniu, fie a-
precum: teci, mnere, ar- cestea simple. vopsite, ver-
gintate sau aurite. nizate, bronzate, nichelate,
1181. Zgvoare, incuietori, bala- argintate, aurite sau com-
male, paftale, clante, cre- binate cu materii fine.
moane, coltare, silduri si 1348. Lucrgri si obiecte din ta-
orice alte obiecte, avnd bl de zinc, argintate, au-
aceeasi functiune: rite sau combinate cu ma-
c) argintate, combinate terii fine.
cu bronz, nichel si alte 1351. Lucrgri si obiecte de zinc,
metale. argintate sau aurite.
1182. Broaste si cheile lor: 1353. Obiecte de ornament pen-
c) argintate, combinate tru mobile, birouri etc., o-
cu bronz, nichel si alte biecte artistice, precum :
metale. busturi, statuete, vaze, can-
1183. Lacdte si cheile lor: delabre, sfesnice, lmpi, cu-
I. Obisnuite: tii pentru ceasornice, gar-
c) argintate sau combi- nituri de chemineuri, fie
www.digibuc.ro
1 Aprille 1935 213
Art. Art.
venial venial
chiar nichelate, argintate, 1401. Mnere de cutite si de fur-
aurite sau combinate cu culite:
materii fine. c) cizelate, argintate sau
1366. Obiecte din foi de cositor, aurite.
argintate, aurite sau com- 1403. Catargmi de orice fel, za-
binate cu materii fine. bale, strune, scari de sea
1367. Obiecte de ornament pen- orice alte articole pen-
tru mobile, birouri etc., o- tru hamuri i curelgrie, ci-
biecte artistice, precum : zelate, argintate sau au-
busturi, statuete, vaze, can- rite.
delabre, lmpi, cutii pen- 1405. Obiecte de ornament pen-
tru ceasornice, garnituri tru mobile, birouri etc. din
de chemineuri, fie chiar nichel, obiecte artistice;
nichelate, argintate, aurite precum: busturi, statuete,
sau combinate cu materii vaze, candelabre, lgmpi, cu-
fine. tii pentru ceasornice, gar-
1368. Lucrgri si obiecte nedenu- nituri de chemineuri, sim-
mite de cositor: ple sau combinate cu ma-
c) argintate, aurite. terii comune.
1383. Obiecte simple din tablg 1412. Aramg laminatg sau cio-
si foi de aluminium, argin- cgnitg In foi, tablete, placi,
tate, aurite sau combinate argintate, aurite.
-cut materii fine. 1419. Srm de aramd, argin-
1390. Lucrri i obiecte de alu- tatg sau auritg.
minium, nedenumite In 1422. Lucrgri i obiecte nedenu-
mod special: mite de srmg, de aramg
c) argintate, aurite sau si de aliajele sale, fie
combinate cu materii chiar combinate cu mate-
fine. rii comune:
1391. Oblecte de ornament pen- d) argintate sau aurite.
tru mobile, birouri etc., o- 1430. Cuie, tinte, nituri de a-
biecte artistice, precum : ramg:
busturi, statuete, vaze, can- c) argintate, aurite.
delabre, lgrnpi, cutii pen- 1431. Cuie cu capul fasonat
tru ceasornice, garnituri (flori) pentru tapiterie
de chemineuri din alumi- curelgrie:
nium: c) argintate, aurite.
a) simple sau combinate 1432. Ace, spelci, crlige pentru
cu materii comune; Impletit, agrafe, presante
b) nichelate; copci:
c) argintate, aurite sau c) argintate, aurite.
combinate cu materii 1434. Piulite, buloane, suruburi
f ine. altele cleat cele de prins
1399. Obiecte de menaj si de bu- In lemn si altele de acest
cAtgrie din tabl de ni- felt
chel: c) argintate, aurite.
c) argintate sau aurite, 1435. Nasturi de aramg si de
1400. Tacgmuri de masg, pre- metal alb:
cum: linguri, lingurite, fur- b) argintati, auriti.
culite: 1436. Butoni de aramg de orice
c) cizelate, argintate sau fel, chiar neterminati:
aurite. b) argintali, auriti sau
www.digibuc.ro
214 1 Apri lie 1935
Art. Art.
vamal varnal
combinati cu materii b) cizelate, argintate, au-
fine. rite sau combinate cu
1438. Catarame pentru coloane, materii fine.
pentru jartiere sau pentru 1452. Zabale, strune, catarame
pantofi, degetare, incuie- de curelrie si oHce alte
tori pentru pungi si car- obiecte pentru cureldrie
nete, sigilii i alte aseme- confectionate din aroma
nea obiecte mrunte, nede- sau aliajele sale, precum
numite, argintate, aurite si insignele pentru unifor-
ori combinate cu materii mele militare i scolare, ar-
fine, chiar ornate cu imi- gintate, aurite.
tatiuni de pietre fine. 1453. Obiecte de ornament din
1439. Lacate j cheile lor: aram, pentru mobile, bi-
c) argintate, aurite. rouri etc., obiecte artistice,
1440. Broaste si cheile lor: precum: busturi, statui,
c) argintate, aurite. statuete, jardiniere, vaze,
1441. Incuietori de usi, de fe- cupe, climri, garnituri
restre, de lzi, de cutii, de de birouri i chemineuri si
dulapuri, de mobile si al- altele similare, simple sau
tele, balamale, paftale si -combinate cu materii co-
mice alte bucti, avnd a- mune.
ceeasi functiune: 1457. OHce alte lucrri i o-
c) argintate, aurite. biecte de aramd sau tabld
1443. Clopote de aramd i alia- de aramd, nedenumite In
jele sale, argintate, aurite. tarif, argintate, aurite.
1444. Mobile (paturi, mese, la- 1479. Platin brut in lingouri,
voaruri) etc.: in bare, in pulbere.
argintate, cizelate, au- 1497. Ornamente pentru pomul
rite sau tapisate. de Crciun din sticld, fire
1445. Articole de menaj de mas metalice, staniol, vatd, I:Ar-
si oHce ustensile din ta- tie etc., fie chiar combi-
bld, de aramd pentru intre- nate intre ele sau cu ma-
buintare casnicd necuprin- terii comune.
se In and, parte:
d) argintate, aurite. Note& Jucriile combinate cu
1449. Masini de lmpi de tabld inaterii fine vor plti o supra tax
din aramd pentru fitil ro- de 50 la sut.
tund:
c) argintate, aurite. 1498. Pdpusi lucrate in intre-
1450. Articole de iluminat, pre- gime din faiantd, portelan,
cum : candelabre, lmpi, biscuit sau oHce alte ma-
plafoniere, bratiere etc., si terii ceramice:
prtile lor gata terminate, a) combinate cu materii
precum: tintori, casiruri, comune;
rozete, abat-joure, cercuri, b) combinate cu materii
brate si corpi principali In- fine.
tregi sau demontate, termi- 1499. Pdpusi lucrate in intre-
nate sau nu: gime din carton, carton
a) simple, vopsite, oxi- presat, papier-mach sau
date, vernisate sau ni- oHce alt compozitie tare
chelate; similard, putnd avea ca-
www.digibuc.ro
1 Apri lie 1935 215
Art. Art.
vamal vamal
pul confectionat si din alte 151-5. Flasnete si orice alte in-
materiale: strumente cu manivelk
a) combinate cu materii cntnd in mod mecanic
comune; cu ajutorul cartoanelor,
b) combinate cu materii discurilor sau bandelor de
fine. metal perforat sau cilin-
1500. Ppusi si animale lucrate drilor.
In Intregime din cauciuc. 1516. Orchestroane si instrumen-
1501. PApusi lucrate din tes- te similare.
turi, pAsla, piele sau alte 1540. Pendule si ceasornice de
materiale umplute (Bou- perete si de mask precum
res), putnd avea capul si pArtile si accesoriile lor:
confectionat din a lte ma- b) montate in marmord,
teriale, precum portelan, alabastru, portelanuri
biscuit, carton presat, pa- de artg.
pier-mach, celuloid etc.: 1543. PArti si accesorii de me-
a) combinate cu materii canisme pentru ceasornice
comune; de buzunar:
b) combinate cu materii c) din argint, fie chiar
fine. aurite.
1502. Anima le si figuri umplute, 1547. Fire rotunde sau late de
confectionate din plus, pas- argint, fie simple, fie rA-
l sau alte testuri: sucite pe orice materii tex-
a) frA schelet metalic tile.
sau de lemn; 1548. Aceleasi, aurite.
b) cu schelet metalic sau 1549. Fire rotunde sau late de
de lemn, montat pe aur, fie simple, fie rAsu-
roate sau leagAne (ba- cite pe orice materii tpx-
lansoare). tile.
1503. Aceleasi, combinate cu ma-
terii fine. 1550. Testuri, impletituri, pan-
1504. PApusi, precum si orice glici, sireturi, dantele, cea-
alte jucArii In Intregime prazerie si pasmanterie din
din celuloid sau alte ma- fire metalice, fie simple,
terii similare. fie rsucite pe fire textile
1505. Fonografe, gramofoane si dar neamestecate cu alte
masini similare, vorbitoare textile:
precum si partile lor: ar- b) din fire de argint, fie
curi, diafragme etc. chiar aurite.
1506. Ace de gramofoane. 1552. Miirgele si fluturi lucrati
1507. Cilindri, plci discuri pen- din metale comune, argin-
tru fonografe, gramofoane tate. aurite.
si pentru masini vorbi- 1556. Bijuterii si articole de -g-
toare: teal, din metale comune,
a) neinregistrate; fie si combinate cu imita-
b) Inregistrate. tie de pietre fine, in afarA
1513. Piane si pianine automate, de cele special denumite la
ca: pianole, fonole etc., alte articole.
precum si aparate auto- 1557. Aceleasi, din metale co-
mate independente, desti- mune, argintate, aurite,
nate a fi adaptate aces- placate cu argint sau aur,
tora. fals argintate sau fals au-
www.digibuc.ro
216 1 Apri lie 1935
Art. Art.
vamal vamal
rite, fie sau nu combinate lati, benzoate, butirati,
cu imitatiuni de pietre fine. eteruri, resinoide, sali-
cilati si orice alte pro-
PARTEA IV cluse i uleiuri esenti-
Diverse produse combinate ale nedenumite.
1757. Articole de parfumerie si
1691. Esente si ulei de rom, pre- produse cosmetice:
cum si orice esente de al- b) apa de colonia;
col. f) ap pentru p'r (lo-
1692. Uleiuri eterice, compuse a- tiuni); -
limeytare, naturale sau ar- g) oteturi i sruri par-
tificiale: de visine, char- fumate.
treuse, smeura, fragi, ba-
nane, ananas, benedictina. LISTA ID
1755. Uleiuri volatile (esentiale) PRODUSELE SUPUSE IMPOZITULUI PE
naturale sau sintetice, pre- CIFRA DE AFACERI DE 30/e
cum si orice produse chi-
mice intrebuintate in par- PARTEA I
fumerie, lichide sau solide: Regnul animal
a) acaccia, acetat de ly-
nalil, ambr, ambrette, 21. Fazani.
angelica aurantium 25. Lapte condensat.
(portocale), bergamot, 26. Lapte pulverizat.
bois de rose (linaloe), 27. Casein bruta neintarita.
cananga, cariofilorum 30. Unt artificial (margarind)
(cuisoare), cassia (ci- orice alte grsimi comes-
namom), citiri gera- tibile de natur animala.
nium, glicini, heliotrop, 31. Brnzeturi comune: brnza
hyacint, ionon (violete alb (telemea), brnza de
artificiale), jasmin, lab- burduf, de putin, si cas- -
danum, lavanda, li- caval, proaspete sau sa-
mette, lys, mandarin, rate.
menta si mentol, mi- 35. $unci neafumate i netre-
mosa, muguet, lilas, cute prin saramura.
musc de chne, musc 36. Sunci trecute prin sara-
ambrette, musc keton, mur sau afumate.
musc xilene, narcise,
neroli, opoponax, oeil- 37. Carnuri sarate, murate sau
let, parmarosa, pat- uscate (pastram).
schuli, petit grain, -r- 38. Carnuri afumate si car-
sda, rodinol (rose sin- natarie de tot felul, pre-
tetic), santal, tilleul cum si slanina srata sau
(tei), tulberose, vani- afumata.
lina, vetiver, ylang- 39. Salam.
ylang; 40. Conserve de carne, de p-
b) anetol, anisi, carui sari si de vanat, carnatd-
(chimen), citronel, cu- rii de tot felul i unci,
marina, eucalipt, euge- toate In ambalaje ermetice.
nol, feniculae, heliotro- 42. Extrase de carne sub orice
pine, jara-jara, terpi- forma, solidui, lichid sau
neol, Wintergreen, ace- In tablete pentru alimen-
tate, aldehide, alcoo- tare.
www.digibuc.ro
1 Aprilie 1935 217
Art. Art.
vamal vamat
Not& Aci se cuprind i dif e- Not& Pestele srat sau in sa-
rite zarzavaturi preparate cu ex- ramurk care a suferit o preparatie,
trase de carne, zemuri sau alte ma- precum: fierberea, scoaterea osului,
terii, precum i gelatina alimentar. curtirea pielii etc., urmeazit regi-
mul conservelor de pelte.
43. Vnat de tot felul, omorit. 60. Peste nedenumit, proaspt
48. Crap, ciortan, ciortocrap, Sau congelat.
somn, lin, mrean si scrum- 61. Peste nedenumit, sarat sau
bii de Dundre, afumati. in saramurd.
49. Morun, nisetru, cegd, viza, 62. Peste nedenumit, afumat.
pstrung i toti sturionii 61. Midii si alte scoici One
in genere nedenumiti, proa- proaspete.
spet1 sau congelati. 70. Icre proaspete sau srate:
50. Morun, nisetru, cega, pas- a) cosac si taran;
trungd si toti sturionii in b) crap si stiuc;
genere nedenumiti, sarati d) nedenumite, nervuri
sau in saramurd. de morun si de cegl,
lapti si alte rmsiti
Not& Cei afumati urmeaz alimentare de peste.
regimul conservelor dela art. va- 84. Piei de bivol, bou, vaci, vi-
-mal 72. tel, oaie, miel, capr, ied,
cal, porc, cu sau fard par,
51. Chefal, calcan (turbot), ri- precum si orice alte piei
zafca, guvidii, cherci, pds- denumite mai sus, frd
travi si tipari de mare bland:
(anghile), scrumbii de ma- a) crude;
re, proaspeti sau congelati. b) srate;
52. Chefal, calcan (turbot), ri- c) uscate sau Incenusate.
zafca, guvidii, cherci, ps- 101. Petice i orice fel de piei
trvi si tipari de mare tabdcite, neavnd mai mult
(anghile), scrumbii de ma- de 5 cm in lungime si IA-
re, sdrati sau in saKamurd. time, necusute si nelipite
53. Chefali, calcan (turbot), ri- intre ele.
zafca, guvidii, cherci, ps- 104. Razaturi din piei si alte
trvi i tipari de mare rmsite provenind dela
(anghile), scrumbii de ma- lucrarea pieilor.
re, afumati. 135. Lnuri naturale splate
54. Heringi de toate mrimile, sau degresate, precum si
resturi i ramdsite dela
proaspeti sau congelati. torcatorii tesgtorii.
55. Heringi de toate mrimile, 136. Lnuri naturale dracite:
srati sau in saramurd. a) nevopsite;
57. Sardele, hamsi, coliarudia, b) vopsite.
stavridia i sardelia in sa- 137. Lnuri naturale piept-
ramurd: nate in pale:
a) in butoaie; a) nevopsite;
b) in orice altfel de am- b) vopsite.
balaj. 138. Sdrente i petice de ILA
59. Tni, bacalear, stockfisch, neputnd avea all& intre-
kligfisch i orice alti pesti buintare dect pentru a fi
usca(i nedenumiti. destrmate.
www.digibuc.ro
218 1 Apri lie 1935
Art. Art.
vamal vamal
139. LAnd regeneratd provenind 277. Orice seuri si grdsimi ani-
din destrdmarea sdrente- male intrebuintate In in-
lor de lnd. dustrie denaturate pen-
180. Orice alte pruri fine, bru- tru a deveni necomestibile.
te, preparate sau Incretite,
afard de pdruri de om. PARTEA II
Regnul vegetal
Notr. Aci intr d imitatiile
de par, din case de peqte i pene 287. Orez:
de psari. a) In goz sau nedecorti-
cat;
182. PAr brut nelucrat de oro. b) sfrmturi pentru in-
200. Flmsi(e de mdtase na- dustrie;
turald (cAlti). c) curtat (decorticat).
228. Mate: 999. Gris, arpacas, crupe, p-
b) uscate. sat de porumb i mei,
233. MArgean brut, rAmdsite de precum si orlice alte cereale
milrgean brute, rmsite curtite de coaje.
de robirgean pisate (coralia 294. Mud de grau de orice ca-
rubra). litate.
234. Scoici de sidef si mice alte 295. Fdinuri de orice alte ce-
scoici: reale si leguminoase (pas-
a) brute. tdioase).
235. Caseind intritti galalit Not. La art. 294 i 295: La
(galalit, orlalit, acalit): scoaterea fainei din moara pentru
a) In masd, plAci, foi,
a fi intrebuintata in brutaria sau
drugi, tevi, toate nef a- fabrica de paste finoase ale ace-
sonate.
luia0 proprietar, se va plti impo-
Notei. Caseina fasonata in ron- zitul cifrei de afaceri de P/o.
dele urnmaza regimul obiectelor. 296. Tapioca, arrow-root, sagu
si salep, precum si fdinu-
236. Bureti (ponges): rile si surogatele lor.
a) bruti; 297. PAMe, pesmeti, cornuri,
b) preparati. covrigi, galeti i mice pro-
246. Stearind de orice fel, in duse similare fabricate nu-
massd. mai din fdind frd alte
adause.
Rota'. Aei se cuprind i sper- 298. FAinuri preparate cu lapte
macetii. sau orice alte alimente, pre-
cum si produse similare
250. Fulgi si puf: pentru alimentarea copii-
a brute. lor:
251. Pene de orice fel, afar de a) fail adaus de zahr
cele de grtteald: sau alte materii indul-
a) brute. citoare;
257. Animale sau pdsdri 1m- b) cu adaus de zahr sau
pdiate pentru colectie. alte materii indulci-
274. Unturi i grAsimi de peste, toare;
neamestecate cu alte sub- c) cu adaus de cacao sau
stante, pentru trebuinte in- alte substante medici-
dustriale, denaturate. nale.
www.digibuc.ro
1 Aprilie 1935 219
Art. Art.
vernal vernal
325. Smnt de susan: bia), curcuma, alcana (ar-
a) nedecorticat; caneta), tinctoriale:
b) decorticata, chiar pr- a) in bucti;
jit. b) mcinate.
327. Orice alte seminte uleioase 374. Lemn de Campche (M-
nedenumite. ean) in bucati sau mci-
350. Orice legume uscate, nede- nat.
numite in tarif. 375. Alte lemne, scoarte, coji,
355. Cepe de flori. teci, rdcini $i licheni
356. Radacini de plante orna- tinctoriale nedenumite;
mentale. a) in bucti;
360. Turte $i fAinuri de turte b) mcinate.
oleiaginoase de mice fel: 376. Scumpie (sumac).
a) de in $i cnepa; 377. Nuci de corozo (steinuss)
b) de floarea soarelui; $i de dumpalm (dunus):
c) de rapit; a) brute.
d) de orice alte oleagi- 378. Avelanedes si mirobolani.
noase. 379. Gogo$i de ristic.
361. Borhot uscat de porumb 380. Coaje de stejar $i de mes-
si din alte produse ale so- teacn:
lului. b) mcinate.
362. Borhot uscat de sfecl. 381. Rdcini de cicoare:
363. Borhot uscat de orz. a) verzi;
365. Flori, foi, frunze, fructe b) uscate.
ierburi intrebuintate in me- 382. Lemn de quebracho $i orice
alte lemne, scoarte, coji $i
rdcini intrebuintate in
Notd. - Ceaiurile medicinale din tbacrie:
diferite foi, flori, frunze ete., me- a.) in bucti;
dicinale importate In ambalaje spe- b) mcinate.
ciale pentru vanzarea cu amnuntul, 383. Rdilcini de ciuin (spun
urmeaz regimul specialittilor me- de lemn de Panama).
dicinale. 387. Tutunuri-:
a) in foi sau tiati;
366. Mu$chi i licheni intrebu- b) in tigri de foi;
intati in medicin (afar c) in tigri (tigarete).
dei cei tinctoriali). 388. Par vegetal, fibre vegetale
367. Flori de portocal, de 16- de piasava, alfa, sporta,
ml, de neramze i orice seegras (iarbg, mare) $i
alte flori exotice nedenu- al te similare.
mite, intrebuintate in me- 404. Migdale:
dicina. c) Mina de migdale.
368. Lemn, scoart si coji de 433. Cacao in boabe:
fructe intrebuintate in me- a.) crud;
b) mcinat.
369. Rdcini intrebuintate in 439. Slibovita si tuica.
medicind. 440. Vinuri i musturi simple:
371. Foi, flori, fructe $i se- a) in orice fel de vase,
minte galbene tinctoriale. afar de sticle $i ul-
372. Alte foi, fructe i licheni cioare;
pentru tbacrie. b) in butelii sau ulcioare.
373. Quercitron, garancee (roi- 414. Oteturi de vin, de fructe
www.digibuc.ro
220 1 Apr1 lie 1935
Art. Art.
vamal vamal _
sau alte materii, In mice 502. Resturi de fire neutiliza-
fel de vase, avnd pang la bile la testorii.
12 la sut, acid acetic (a- 503. Bumbac de sters, alb sau
far de esenta de otet, fie colorat.
concentrat, fie diluat). 504. Desctimturi din sdrente
446. Zahr brut (rosu sau brun) sau din fire (bumbac rege-
sub orice form. nerat).
505. Bumbac dracit (nedegre-
Zahrul chiar brut, 'filsi sat):
de culoare alb sau aIbuie urmeaA a.) In culoare natural;
regimul zahrului rafinat. b) albit;
vopsit.
447. Melas, improprie alimen- 635. Lemne de foc de orice fel.
tatiei provenit dela fa- 637. Lemne de constructie lu-
bricatiunile zahrului. crate din topor sau cu fe-
448. Siropuri brute de rafin- restrul:
rie. a) de stejar;
449. Zear rafinat: b) de fag;
a) In cristale; c) de esent rsinoas;
b)in bucti, captni sau d) de mice alte esente.
praf. 638. Lemne de constructie date
450. Zahr de candel. la rndea:
452. Glucoz lichida sau so- a) de stejar;
lida, de cereale, de fecule b) de fag;
sau alte materii similare. c) de esent rsinoas;
461. Cnep: d) de orice alte esente.
a) in orice stare On la 639. Traverse lucrate din to-
inclusiv melitat; por sau cu ferestrul:
b) clti; a) de stejar;
c) pieptnat. b) de fag sau orice alte
464. In si ramie: esente.
a) In orice stare pn la 640. Doage i funduri lucrate
inclusiv melitat; din topor sau cu ferestrul:
b) clti; a) de stejar;
c) pieptnat. b) de fag sau orice alte
479. Iuth: esente.
a) brut si clti; 641. Doage si funduri nelnche-
b) pieptnat. iate, date la rndea sau lu-
486. Saci din pnzA de iut crate cu cutitoaie, gata ter-
nealbit de mice fel. minate, precum si cercuri
488. Tel, Phornium-tenax, ra- de lemn:
fia, tifa i alte textile ve- a) de stejar;
getale, nedenumite, brute
sau pieptnate. d) de fag sau mice alte
489. Sizal (abaca) si manila, esente.
brute sau pieptnate. 645. Material de cratire ne-
500. Bumbac brut sau des- isprvit, nelucrat, precum:
mntat (egren), precum spite, obezi, buccele, oisti,
liters (bumbac provenit din leuci si orice alte piese de
curtirea semintelor). acest fel, pregtite din gros:
501. Deseuri de bumbac prove- a) de stejar;
nite dela torctorii. b) de orice alte esente.
www.digibuc.ro
1 Apri lie 1935 221
Art. Art.
vamal vamal
Cele luerate, terminate, rig, trestie ordinal* pa-
urmeaz regimul prtilor de vehi- purl, scoarte ordinare si
eule. orice alte asemenea mate-
riale comune nedenumite,
652. Lemne incovoiate pentru pentru impletit:
fabricatiunea mobilelor sau a) brute, cojite sau des-
altor obiecte, fie intregi, fie picate;
despicate: b) albite, vopsite, lcuite.
a) smole; 712. Trestii exotice si orice alte
b) ceruite, lustruite, Id- materiale exotice pentru
cuite, vopsite. impletit:
672. Stupi pentru albine: a) brute.
a) dintr'o singurd bucat, 716. Mturi de paie de orice
(uleiuri); fel:
b) sistematice cu sau fd- a) fdr mnere din alt
rd. casetele lor. material;
675. Coade j mnere de lemn b) cu mnere din alt ma-
pentru instrumente agri- terial.
gole i pentru scule de tot 727. Deseuri de hrtie in petice
felul. mrunte sau in foi perfo-
681. Linii i litere, spatii (albi- rate.
turi), clisee si orice alte 728. Sdrente, petice si resturi
semne tipografice din lemn. de testuri tricotaje, im-
690. CArbuni de lemn (mangal) pletituri etc., din textile ve-
in bucdti. getale, servind la fabrica-
Notii. Aci se taxeaz i ear-
tiunea hrtiei sau vatei
bunii de retort proveniti din disti- pentru confectiuni.
larea 770. Hrtie pentru tigarete:
a) in coli sau suluri;
691. Carbuni de lemn pulveri- b) In crtieele;
zati, afar de arbunele c) in tuburi.
medicinal. 795. Manuscrise in mice limbi.
692. Orice obiecte din cdrbune 803. Alburnuri reprezentnd ve-
plastic, afard de cele pen- deri din tri strine, im-
tru electricitate. primate in una sau mai
694. FAsii de lemn destinate multe culori, chiar cu text
pentru fabricarea cuielor in limbi strine:
necesare fabricilor si ate- a) cartoane, brosate sau
lierelor de incltminte. in foi;
697. Brichete formate din ru- b) legate in pnzd.
megus de lemn prin pre- 804. Aceleasi, cu text in limba
sare. romnd sau cu vederi din
707. Iasca: Romnia:
b) fiart sau altfel pre- a) cartoane, brosate sau
parat pentru a fi lu- in foi;
cratd. b) legate in pnzd.
708. Lucrari si obiecte fabri- 805. Cataloage sau liste de pre-
cate din iascd, fie sau nu turi eu text in limba ro-
combinate cu alte materii. mn, precum si cele cu
709. flchit de impletit, pipi- text in limbi strine, dar
www.digibuc.ro
2.22 1 Apri lie 1935
Art. Art.
vamal vamat
ref eritoare la proclusele Florida halloyzit, hallo-
fabricate in tail: f an, terre a foulon.
a) cartoane, brosate sau 867. Pirite continnd peste 30
In foi; la sut sulf.
b) legate In pnz. 868. Sulf (pucioasa,);
809. Cauciuc brut, pur (nea- b) rafinat, fie chiar In
mestecat cu alte materii), bastoane sau in floare.
in stare vscoas, necua- c) in fasii si placi prepa-
gulat, in blocuri, in frag- rate pentru afumatul
mente, foi sau plci, chiar butoaielor i altor
cu striuri din laminare. vase.
810. Articole, lucrri i sfr- 874. Pietre comune de mice
maturi de cauciuc nemai fel, afar de granit avnd
putnd servi scopului pen- peste 15 cm grosime, cio-
tru care au fost fabricate, plite din gros, pentru con-
precum: cercuri, anvelope, structii sau pentru alte in-
camere etc., toate In bucti trebuintri:
de dimensiuni sub 20 cm a) terminate, gata de
pentru retopire. pus in constructie; .
811. Aceleasi, peste 20 cm ser- b) fin lucrate cu profile
vMd la confectionarea o- ornamente.
pincilor.
814. Cauciuc regenerat. Not& Pietrele de granit pen-
840. Celuloid brut, In mas, tru pavaje urmeaz regimul pie-
sfarimturi, plci, foi, dru- trelor comune.
gi, tevi, lustruite sau nu,
colorate sau nu, nefaso- 875. Pietre comune pentru con-
nate, dar necombinate cu structie sau alte intrebuin-
alte materii. tri In lespezi i plci mai
848. Gum arabic, gum& a- subtiri de 15-4 cm:
dragant, assa f oetida, c) lucrate, fasonate, gra-
gum5., de Bassora, copal, vate etc.
gaiac, damar, gommaguta 876. Aceleasi, in lespezi sau
si orice alte gume i resini plci mai subtiri de 4 cm:
naturale nedenumite spe- a) brute;
cial, In stare bruta nepre- b) taiate cu ferestrul;
parata. c) lucrate, fasonate, gra-
851. TmMe. vate etc.
852. Smirn. 877. Pietre de litografie:
856. colofoniu (sacz): a) brute;
a) brut. b) lustruite, fine, dar
859. Gudron i smoal vege- fr desenuri;
tal. c) gravate, desenate,
PARTEA III scrise.
878. Pietre de vltuit si de m-
Regnul mineral cinat, fie simple, fie fre-
860. Ape minerale de mice fel cate.
si In orice vase: 879. Pietre de ascutit, precum
a) artificiale. cele de tdiat si de slefuit
863. Hidrati si hidro-silicati de sticla de orice fel sub ori-
aluminium, pmnt zis de ce forma.
www.digibuc.ro
1 Apri lie 1935 223
Art. Art.
rama1 vamal
880. Ardezie naturald In placi, 917. Talc:
neslefuite, neincadrate: a) in stare naturala;
b) pentru alte intrebuin- b) macinat, spalat, pul-
tari. verizat.
883. Mich'. bruta In bucati sau 918. Grafit.
In forme neregulate i gro- a) brut si sfruitmaturi
simi inegale. de graf it;
884. Mica In foi dreptunghiu- b) macinat sau pulveri-
lare sau alte forme regu- zat.
late, insa necombinate cu
alte materii j far and, Notti. Grafitul fasonat ur-
prelucrare, precum si mica meaza regimul art. 1.777.
in praf.
886. Marmot* alabastru, gra- 920. Ciment zis de Portland si
nit, porfir, serpentina si in ()rice alte feluri de ciment,
genere toate pietrele tari precum si piatra de ci-
ce prin lustru, in blocuri, ment arsd (Klinker).
In bucdti, sau piAci, avnd 925. Cdramizi din pamnt pen-
o grosime mai mare de 15 tru
cm; a) ordinare, pentru zida-
a) pentru acoperit; rie comund;
b) cioplite din gros sau b) gurite sau fasonate
talate cu ferestrul. In mod special, pentru
887. Aceleasi in plci, avnd o zidrie aparenta;
grosime de 15-2 cm; .
c) smaltuite.
a) cioplite din gros sau 926. Cdrmizi silico-calcaroase
tiate cu ferestrul. albe sau in alt culoare
888. Aceleasi, avnd o grosime deschisa, precum si card.-
sub 2 cm: mizi de orice alta compo-
a) Emeri naturali sau zitie, afard de cele refrac-
tdiate cu ferestrul. tare.
892. Emeri naturali sau alte 927. Olrie comuna si orice
produse artificiale, abra- alte obiecte de pmnt ars:
sive, precum: carborun- a) simple;
dum, alundum, silundum b) smaltuite, decorate cu
etc.: desene sau cu reliefuri,
a) brute; ori combinate cu mate-
b) macinate In gris sau rii comune.
pulbere. 930. Tigle st olane:
a) simple.
896. Piatr de orice fel, moale 931. Tuburi din ptimnt ars,
sau tare, macinat, ars ordinare, de orice forma
sau in pulbere, precum: (tuburi de drenaj).
magnezit, dolomit, zgu-
rile lor si altele. Notei. Tuburile de paraint
900. Spum de mare in stare smltuite urmeaza regiraul tuburilor
bruta. de gresie.
901. Sframdturi de sputa, de
mare. 959. Sticla:
906. Asbest tors In fire. a) In sparturi i resturi;
915. Var gras, var hidraulic, b) in praf sau bulgari,
ipsos. insolubili in apa pen-
www.digibuc.ro
224 1 Aprl lle 1935
Art. Art.
vamat vamal
tru smdltuitul sticlei, 1189. Fiare i cutite de plug,
tablei si produselor ce- precum i fiarele de ra-
ramice; rite separate.
c) fire de sticld impache- 1217. Tunuri cu afet si ante-
tate sau nu. tren.
1010. Benzina de orice densi- 1218. Arme de rzboiu (pusti si
tate: carabine).
a) bruta, rectificatd sau 1219. Piese detasate ale armelor
rafinatd; de mai sus.
b) solidificatd. 1220. Tunuri cu tragerea auto-
1011. Petroluri lampante, disti- matd, mitraliere i pusti
late si rafinate, de orice mitraliere.
densitate. 1221. Aruncgtoare de mine, gra-
1012. Motorin distilat sau ra- nate i flcdri.
finat de orice densitate. 1222 Aparate de semdnat po-
1025. Chihlibar de orice fel,
brut. rumb, cartofi i sfecld, cu
1026. Sfrmturi de chihlibar. rame de lemn.
1029. Fier, font, veche si de- 1223. Masini agricole i viticole
seuri provenite din prelu- actionate cu mAna sau ma-
crarea fierului si a fontei nej:
destinate retopirei. a) prese de struguri sau
1030. Font brut in blocuri, de fructe (teascuri),
albd sau cenusie. prese de furaj cu
1087. Vase de font pentru uzul mna, manejuri (vAr-
casnic, simplu, turnate, teje);
chiar ornamentate din tur- b) batoze (masini de tre-
nare, cntrind pe bucat: erat cu mna sau ma-
a) peste 10 kg; nej, masini de bdtut
b) sub 10-5 kg; porumb, cu mna sau
c) sub 5-3 kg; manej, masini de sdro-
d) sub 3 kg. bit struguri, masini de
1142. Sobe i masini de bucate tocat nutret, cu mna
din tabld de fier, precum sau cu manej, masini
piirtile lor, simple ori de huruit cereale cu
combinate cu font, alamd mna);
sau aramd. masini de curdtat se-
1184. Sape cu sau frd mner. minte (vnturtoare).
1185. Casmale (hdrlete), cu sau 1224. Batoze ac(ionate cu mo-
fr mnere: tor:
1186. Alte unelte agricoIe, cu a) masini de treerat, a-
sau lrd mnere: valid lungimea tobei
a) coase si seceri; pant]. la 800 mm;
b) greble si furci. b) masini de treerat, a-
1187. Pluguri pentru tractiune vnd lungimea tobei
animald. peste 800 mm;
1188. Grape, tilvluci, cultiva- c) batoze de porumb.
toare, rarite, scarificatoa-
re, extirpatoare, prsitoare, Not. Batozele preffizute
complet montate, precum aparatele de tocat pale, eu sau fr
si prtile lor, toate pentru refulori, se taxeaf la alineatul
tractiune animald. oricare ar fi lungimea tobei.
www.digibuc.ro
1 Apri lie 1935 225
Art. Art.
vamal vamat
1225. Tractoare agricole, pluguri si de lustruit cereale, ma-
cu motor cu aburi, cu corn- sini de udat spglat si uscat
bustiune interng: (autoplu- cereale, filtre cu presiune
guri), sau cu electricitate, sau aspiratiune; ventila-
cultivatoare, rotative, plu- toare (exhaustoare), ma-
guri, grape, secergtoare, sini de macinat, masini
treer' toare, complet mon- pentru mori, pentru cernut
tate, sau pgrtile lor, toate fgina, ca: burate simple,
pentru tractiune meca- duble, centrifuge si site
nicd. plane (plansihtere), deta-
1226.. Masini de semnat de ori- sori; masini de curgtat
ce fel, masini de imprs- grisuri si dunsturi, masini
tiat ingrsaminte: masini pentru amestecat fgina,
de prsit, masini de in- elevatoare spirale, precum
tors si de strns furaje si si instalatiuni pentru tran-
pgioase (greble mecanice), sportat cereale, masini
secergtoare, leggtoare si pentru curgtat si tdiat
cositoare mecanice, pre- vrfurile la orz (stutguit),
cum si cutitele si tocilele extractoare de praf s'i ma-
lor, prese de furaje, cu sini pentru umplut saci.
manej sau cu motor, eleva-
toare de furaje, masini Nota I. Rezervele maainilor a-
pentru ansilat nutretul si gricole dela art. 1.222L229, im-
silozurile respective, chiar portate Impreung cu maOnile respec-
demontate; masini de re- tive sau separate, urmeazi regimul
coltat cartofi, sfecle Oi acestor articole.
napi, batoze pentru trifoi
si lucerng din orice f el, 1300. Vagoane de mrfuri, aco-
masini de decuscutat, tri- perite sau descoperite, pen-
oare si masini de sortat se- tru cale normal.
minte, masini de uruit ce- 1306. Vagoane pentru cglgtori,
reale si de tocat nutret cu netapisate si de postg, pen-
motor, masini pentru pre- tru cale normalg.
lucrat laptele, pulveriza- 1308. Vagoane de cglatori, tapi-
toare (stropitoare) si tor- sate, pentru cale normalg.
pile pentru vii; prese hi- 1311. Vagoane motoare, pentru
draulice de fructe sau stru- cale normalg, echipate:
guri, precum si orice alte a) numai cu motoare e-
masini si aparate agricole lectrice sau cu acumu-
viticole, horticole, apicole latoare; cu instalatie
si sericicole, nedenumite. proprie de fortg (mo-
1227. Mori tgrgnesti (postamen- toare cu aer compri-
te de lemn sau 4ier pentru mat, motor cu explo-
pietre de moarg). zie etc.), acuplate sau
1228. Valturi pentru mori, cu nu cu masini electrice.
tgvglugii lor si cei de re- 1312. Locomotive cu aburi, cu
zervg. sau fgrg tendere, pentru
1229. Masini de morgrit, mon- cale normalg, cntgrind pe
tate sau nu, precum: ma- bucatg:
sini de curgtat cereale de a) 30.000 kg sau mai
orice fel; masini de vntu- mult;
rat, de descojit, de periat b) sub 30.000 kg;
www.digibuc.ro 15
226 Apr Hie 1935
Art. Art.
yams! vamal
1316. Geamanduri. 1407. Minereuri de aram.
1317. Pontoane de orice fel. 1408. Deeeuri ei aramd, precum
1318. Vase plutitoare din lemn sfrtundturile din obiec-
de orice fel ei de orice to- te de aramd sau continu-
naj pentru rgurile interi- tul aramd, destinate reto-
oare, cu sau fr g. mijloace pirii.
proprii de propulsiune. 1458. Minereuri de argint, ce-
1319. Aceleaei, din fier sau otel. nuee i sgur de argint.
1320. Aceleaei, pentru Dundre 1469. Minereuri de aur, cenuel
afluentii sdi supusi la a- sgurd de aur.
celaei regim ca ei Dung- 1471. Aur brut, fn lingouri, In
rea. bare, In pulbere.
1321. Vase plutitoare din beton 1524. Instrumente i aparate or-
armat de orice fel ei de topedice, ca: membre arti-
orice tonaj, fie pentru Du- ficiale, tutori, bandaje her-
nAre i afluentii sdi, su- niale etc.
puei la acelaei regim.
1322. Vase plutitoare pentru PARTEA IV
mare, de orice fel ei de ori- Diverse produse combinate
ce depIasament, cu sau
farg mijloace proprii de 1724. Pucioasg neagrg sau pre-
propulsiune. paratele ei, importate pen-
1324. Minereuri j cenued tru combaterea boalelor la
plumb. vii ei pomi roditori.
1325. Plumb vechiu, deeeuri 1726. Tartruri brute.
sfrmdturi din obiecte de 1727. Uleiu de antracen ei de a-
plumb, destinate retopirii. rming.
1338. Minereuri i cenuee de 1733. Orice produse chimice de-
zinc. finitive nedenumite In ta-
1339. Zinc vechiu, deeeuri i sf rif.
rgmdturi din obiecte de 1758. Pgmnturi colorante na-
zinc, destinate retopirii. turale de orice fel, precum
1354. Minereuri i cenuee de co- orice produse naturale
sitor. putnd sd fie Intrebuintate
1355. Cositor vechiu, deeeuri ei ca pdmnt colorant, Mr&
sfdrmdturi de obiecte de adausuri strgine:
cositor, destinate retopirii. a) brute, nelucrate In
1369. Minereuri de aluminium, bucti, blocuri etc.
bauxitg. b) rnAcinate, spdlate,
1370. Cenuee de aluminium. pulverizate.
1371. Aluminium vechiu, de- 1759. PAmnturi colorate pre-
eeuri i sfrognagturi din o- parate cu diferite materii
biecte de aluminium sau colorante de orice fel.
continnd aluminium, des- 1772. Culori minerale nedeter-
tinat, retopirii. minate, albastre, verzi sau
1392. Nichel: de orice altd culoare.
a) minereu i cenueg; 1794. Chibrituri de orice fel ei
b) nichel vechiu, deeeuri bande cu fosfor pentru chi-
sfrtimg.turi de o- britelnite.
biecte de nichel sau 1798. Fitil Bikford simplu sau
continnd nichel, des- impermiabil.
tinate retopirii. 1799. Pulbere de vnat nehgrg
www.digibuc.ro
Apri lie 1935 227
Art. Art
vamal vamal
sau fr fum, pulverin, di- 629. Trunchiuri de stejar.
namit, nitroceluloz1 (ful- 630. Trunchiuri de fag.
micoton), trinitrotoluol (tri- 631. Trunchiuri de nuc.
tol), mononitrotoluol, dini- 632. Trunchiuri de ulm, frasin,
trotoluol, dinitronaftalin carpen i altele nedenu-
si orice alte explozibile. mite.
1800. Pulbere pentru armele de 634. Vit de vie:
rkboiu. c) produc&tori directi.
1803. Proiectile de rzboiu, pre- 676. Furci, lopeti, greble i ori-
cum: bombe, obuze, gre- ce alte instrumente agri-
nade, srapnele i altele. cole de lemn.
689. Talas de lemn obisnuit,
LISTA D pre cum si cei f abricati
PRODUSELE SUPUSE IMPOZITULUI PE
speciali pentru ambalaj,
CIFRA DE AFACERI DE 1 OA
fie chiar vopsiti.
707. Iasc:
PARTEA I a) brut&
Regnul animal PARTEA III
28. Smntng. Regnul mineral
29. Unt proaspt, srat sau 860. Ape minerale de orice fel
topit. in orice vase:
76. Piei cu blan de iepure b) naturale.
si iepurasi de orice specie, 862. Pmnt, argile i marne:
pisic domestic& sanguri, a) brute sau arse, nem-
iepuri de Rusia, zii po- cinate;
lari i carsak, pisic sal- b) spalate, mcinate,
bateck sacal, slynx si va- chiar in past ins ne-
labi: combinate cu alte ma-
a) neargsite. terii.
134. Lnuri naturale, brute (in 864. Caolin i feldspat, spat
suc), precum si lna r- (Schwerspat) Kalspat
mas dela tbcrii. flusspat, florit:
178. Par de pore 0 de cal. a) brute;
179. Par de bou si de alte vite b) splate, mcinate,
mari. chiar in past ins ne-
199. Gogosi de gndaci de m- combinate cu alte ma-
tase:
a) verzi; terii.
b) uscati. 865. Fosfati naturali de cal-
ciu, chiar mcinati.
PARTEA II 866. Trass, puzzoland sau p-
Regnul vegetal mnt de Santorin, fie
chiar mcinate.
291. Malt pentru bere. 868. Sulf (pucioas):
322. Smnt& de mac. a) brut.
370. Hamei in orice form& 870. Quart, silex (cremen)
380. Coaje de stejar i mes- nisipurile pentru fabricile
teacn: de sticlrie 0 de smalt
a) in bucti. (email):
628. Trunchiuri de brad si alte a) in stare naturald
specii rsinoase. (brut);
www.digibuc.ro
228 1 Apri lie 1935
Art. Art*
vamal vamal
b) mcinat in pulbere 1014. Cocs rezultnd din disti-
fing. larea produselor de petrol.
871. Nisip, Kisleguhr, Tripoli 1723. Ingrsaminte chimice or-
(pamnt de infuzori) ganice:
orice pmnt filtrant. a) salpetru de Chilii (ni-
873. Pietre comune, avnd pes- trat de sodiu), precum
te 15 cm grosime, cioplite si nitrati obtinuti pe
din gros: cale sintetic;
a) pentru pavaje, lespezi b) cianamida, sulf at de
si pentru trotuare; amoniu i alte ingr-
b) pentru constructiuni sminte azotoase nede-
si orice alte intrebuin- numite;
tri care nu cer o cio- c) f 'ding de coarne i alte
plitur fin. Ingrsminte azotoase
875. Pietre comune pentru con- organice;
structie sau alte intrebuin- d) sgura lui Thomas;
thri, in lespezi i plci mai e) fdin de oase;
subtiri de 15 cm-4 cm: f) superfosf ate si alte
a) brute; ingrsminte fosfatice
b) tiate cu ferestrul. nedenumite;
905. Asbest brut sau curatat, g) guoano de Peru si de
chiar si in scame. alte proveniente;
916. Cret: h) sruri potasice crude
a) in stare natural; si concentrate;
b) mcinat, spIat, orke alte ingrs-
pulverizat. minte chimice nedenu-
997. Roci naturale bitumi- mite, pentru scopuri a-
noase: gricole, viticole i hor-
ticole.
a) brute, in bulgri; 1725. Insecticide le, fungicidele
b) mcinate. toate preparatele pentru
998. Bitumuri naturale. combaterea bolilor si dis-
1000. Smoal (brai) i rezidurile trugerea animalelor vt-
dela distilarea gudroane- mtoare, intrebuintate in
lor de orice fel. agricultur, silvicultura,
1003. Turb. viticultur, horticultur
1005. Antra cit. cresterea animalelor, pre-
1006. Cocs rezultnd din distila- cum si insecticidele pentru
rea crbunelui. uzul casnic.
Notei. Aci se taxeaz
I. Curentul electric.
LISTA E
Gazul aerian, gazele naturale, PRODUSE SCUTITE DE IMPOZIT
combustibilul speeial i aburii supra- PARTEA I
Regiml animal
1009. Ulei de schist: 1. Armsari si iepe:
a) brut; a) mai In varst de 5
b) rafinat. ani;
1013. PAcur (rezidiu al disti- b) de 5 ani sau mai pu-
lrii titeiului) de orice den- tin;
sitate. c) mnji i manze su-
www.digibuc.ro
1 Apri lie 1935 229
Art. Art.
vamal vamal
gtoare mai mici de 9 scrumbii de Dundre, srati
luni. sau in saramurd.
2. Cai (jugani) de orice vr- 49. 5a, 16,u, proaspt sau con-
sta. gelat.
3. Catri i mgari de orice 50. Sa ran, srat sau in sara-
varstd. murd.
4. Tauri. 60. Stiucd i albiturd, proas-
5. Boi.
6. Vaci. 61. Stiucd i albitur, s-
7. Junci, junice, mnzati, raid sau in saramurd,
turmaci dela 9 luni la 2 cum si orice alt peste sd-
ani. rat care serveste la hrana
8. Bivoli si bivolite. tranului.
9. Vitei i malaci mai mici 67. Crustacei (raci).
de 9 luni. 68. Melci.
10. Berbeci. 71. Puieti si laud de peste pen-
11. Oi. tru reproducere.
12. Tapi, capre. 74. Miere de albine, scursd, in
13. Miei si iezi, cntrind mai faguri sau in stupi, fat%
putin de 8 kg. albine.
14. Porci. 75. Piei cu bland de oaie,
15. Vieri i scroafe de orice miel, berbec, capr, ied,
vdrste. cerb, caprioard, caine:
16. Purcei cntdrind 10 kg a) neargbisite.
sau mai putin. 198. Smnt de gndaci de
18. Vnat (viu) i orice alte a- mdtase.
nimale vii nedenumite. 227. Coade de vite, tipl, b-
19. Psdri de curte vii, mari ici, nervuri, fiere, mrun-
mici. tae, snge i alte rmsite
22. Pesti vii de mice fel. animale, brute.
23. Stupi cu albine vii. 228. Mate:
24. Lapte dulce, fiert sau ste- a) proaspete, sdrate.
rilizat, lapte acru, zis si 230, Oase i copite:
de putin. a) brute, chiar despicate
33. Crnuri proaspete de md- sau sfrmate.
celdrie. 231. Coarne de animale:
34. Carnuri proaspete conser- a) brute;
vate prin frig. b) despicate sau tdiate
44. Pasdri de curte 'Mate. cu ferestrul.
45. Oud de psri: 237. Oud de furnici si vier-
a) cu coaje; musi.
b) fard coaje, chiar con- 239. Ceard, curata de albine:
servate prin congelare; a) galbend;
c) conserve de oud, pre- b) alb&
cum: f ding de oud, gal-
benuse i albuse. PARTEA Il
46. Crap, ciortan, ciorto crap, Regnul vegetal
somn, lin, mreand
scrumbii de Dundre, proas- 281. Gru, alac sau ceplegea,
peti sau congelati. precum i gozurile aces-
47. Crap, ciortan, ciortocrap, tora.
somn, lin, mreand si 282. Porumb.
www.digibuc.ro
230 1 Apri lie 1935
Art. Art.
vamal vamal
283. Orz i orzoaic. b) uscat;
284. Ov Az. c) arpagic.
285. Secar. 348. Cartofi.
286. Mei si sorg (mturicd). 359. Fn, paie, ierburi de nu-
288. Fasole, bob, mazre tret, de tot felul, verzi sau
linte: uscate.
a) In stare natural. 364. Germeni de malt.
290. Hrisc. 389. Struguri proaspeti de
293. 'Mate de orice cereale, fie mas:
chiar mcinate (irimic). a) In cosuri sau cutii
306. Smnt de tutun. pnit la 10 kg;
307. Smnt de lucernd. b) nestriviti sau mus-
308. Seminte de trifoi. tuiti (must brut), In
309. Seminte de furaje, altele orice f el de Invelis, cu-
de ct cele speciale denu- prinznd mai mult de
mite, precum i cele de ga- 10 kg.
zon. 390. Mere, pere si. gutui, proas-
310. Samnt de sfecl. pete.
311. Srnnt de cicoare. 391. Prune proaspete.
312. Seminte de legume (zar- 392. Caise, piersici, proaspete.
zavaturi) de tot felul. 393. Orice alte fructe, proas-
313. Seminte de flori si orice pete, nedenumite.
alte seminte pentru gr- 394. Nuci:
dint a) In coaje;
314. Seminte forestiere de ori- b) curtite sau sfr-
ce fel. mate..
315. Seminte de in. 436. Alcooluri distilate din ce-
316. Seminte de cnep. reale, cartofi, sfecl, me-
317. Smnt de clovleac. las i altele, In orice fel
318. Sarnnta de floarea soare- de vase, fr adaus de za-
lui. hr i de aromate.
319. Smnt, de rapit, eolza 623. Arbori.
si navet. 626. Arbori j arbusti fructiferi.
320. Smnt de rapit de pri- 627. Puieti slbatici pentru al-
mvar si rapit slbatec. toit.
321. Smnt de mustar. 633. Altoi de arbori i arbusti.
323. Samnt de camelin
(inarit). 634. Vit de vie:
324. Smnt de /icing. a) altoit;
326. Smnt de bumbac. b) port-altoi, precum si
346. Sparanghel, anghinare, co- coarde fr rdcini.
nopidd, ptlgele roii, p- 741. Hrtie de tipar.
tlgele vinete, castraveti, 796. Cart!, reviste, ziare si ori-
dovlecei, pepeni, fasole ver- ce fel de publicatiuni In
de, bob, mazare si orice limbi strdine:
alte legume verzi, proas- a) cartonate, brosate sau
pete, nedenumite In alt, In foi;
parte a tarifului, sfecla de b) legate In pnz;
orice fel si borhotul de c) legate In piele.
sfecl.
347. Ceap si usturoi: Idem, eele tiprite In
a) verde; OA.
www.digibuc.ro
1 Apri lie 1935 231
Art. Art.
Tama! vamal
797. Note de muzicg cu text In 1008. Titei brut.
limbi strgine: 1028. Minereuri de fier brute,
a) cartonate, broeate sau prjite sau aglomerate,
in foi; precum ei piritele arse
b) legate in panza; desulfurizate).
c) legate In piele.
798. Cgrti, reviste i orice alte
publicatiuni tiprite In LEGE
limba romng, in strding- pentru completarea dispozitiunilor arti-
tate: colului 55 din legea pentru perceperea
a) cartonate, broeate sau urmrirea veniturilor publice, pentru
in foi; modificarea unora din dispozitiunile actu-
b) legate in pan* ale ale legii pentru unificarea contribu-
c) legate in piele. tiunilor directe si pentru interpretarea
799. Note de muzic cu text ro- modificarea unora din dispozitiunile legii
mnesc, fie chiar numai modificatoare a legii contributiunilor
cu al titulaturii: directe
a) cartonate, broeate sau DIN 1. APRILIE 1935 1)
In foi;
b) legate In pnzg; Art. I. Articolul 55 din legea
c) legate In piele. pentru perceperea. $i urmdrirea
801. Globuri i hgrti etiintifice veniturilor publice din 5 Mai 1934,
de orice f el, geografice, ge- se completeazg dupg cum ur-
ologice, astronomice, de meazg:
marind, desene de meca- 55. Listele de rmdeite nomi-
nicg, de arhitecturg, de a- native extrase de pe roluri la
natomie, de istorie natu- sfreitul fiecgrui exercitiu
rald ei In genere orice alte care justified rmgeita prin con-
tabele pentru uzul didac- tul de gestiune anual al pereep-
tic, cu text In liraba ro- torului, se vor da
inand. Ele vor fi afieate la toate auto-
802. Aceleaei, cu text in limbi ritgtile publice locale, fiscale
strgine. comunale ei osebit vor mai pu-
844. Rdeind ordinarg de brad. tea fi publicate In comunele ur-
PARTEA HI
bane ei prin ziarele locale mai
importante.
Regnul mineral Afiearea listelor de rnageite a-
861. Sare de bucatdrie, de sa- nuale, cum ei publicarea lor prin
ling sau de mare, sub orice 1) Aceast. Lege s 'a votat de Senat
denumire ei sub orice Adunarea deputatilor in qedintele
formg. dela 30 Martie 1935; s 'a promul-
869. Pietrieuri i nisipuri ordi- gat eu Decret regal Nr. 857/935 vi
nare. publieat in Monitoria Ofticica p.
872. Pietre comune de orice fel, Nr. 77 din 1 Aprilie 1935. Ea mo-
afard de granit, nelucrate, dific pentru pereeperea IF;d er-
nedenumite special in altd mrirea veniturilor publice, din 6
parte. Mai 1934, pag. 217, vol. XXII,
1004. Lignit i cgrbune brun. Legea pentru unifiearea contributi-
1006. Build. ilor directe, din 19 Aprilie 1933, pag.
1007. Brichete din orice fel de 359, vol. XXI, eu modif. din 1 A-
crbune. prilie 1934, pag. 82, vol. XXII.
www.digibuc.ro
232 1 Apri lie 1935
vor plati o amend egal cu in- Acei care nu vor achita taxele
zecitul taxelor cuvenite la pro- sau impozitele, precum i cota
dusele sustrase. de majorare de 100/o dela alinea-
5. Pentru constatarea contra- tul precedent, In termenul mai
ventiunilor la legea de fat, in- susartat, vor fi supusi, de drept
treaga procedur de urmat este urmAtoarelor majorri:
cea prevAzut In legea pentru a- a) de 200/o din cuantumul im-
sezarea si administrarea taxelor pozitelor sau taxelor datorate,
de consumatie asupra zahrului pentru acei care vor face plata
si glucozei, publicat In Monito- In termen de sase luni dela pu-
rul Oficial Nr. 87 din 13 Aprilie blicarea legii de fat;
1933. b) de 300/o din cuantumul im-
pozitelor sau taxelor datorate,
LEGE pentru acei care vor face plata
In termen de noti luni dela pu-
pentru lichidarea debitelor din contra- blicarea legit de fat;
ventiu n i c) de 500/0 din cuantumul im-
DIN 1 APRILIE 1935 1) pozitelor sau taxelor datorate,
pentru acei care vor face plata
1. Contribuabilii cArora li s'au In termen de un an dela publica-
dresat acte de contraventie fiMd rea legii de fat.
obligati prin acestea la plat de 2. In cazurile in care contri-
taxe sau impozite, precum si de buabilii au fost obligati prin acte
amenzi, vor fi scutiti de plata de contraventie, numai la plata
amenzilor clac vor plti in ter- unei amenzi, dacd vor achita in
men de trei luni, dela data publi- termen de trei luni dela publi-
cArii legii de fatd, impozitele carea legii de fat 150/o din cu-
simple la care au fost obligati, antumul acestei amenzi, se vor
precum i o majorare de 100/o scuti de restul amenzii.
din cuantumul acestor impozite. Contribuabilii care vor plti
1) Aceast Lege s 'a votat de Senat 25/0 din cuantumul amenzii in
Adunarea deputatilor in edintele termen de sase luni dela publi-
dela 29 0 30 Martie 1935; s'a pro- carea legii de fat, vor fi scutiti
mulgat eu Decret regal NI% 861/935 de restul amenzii.
publicat in Monitorul Oficial p. I Acei care vor plti in termen
Nr. 77 din 1 Aprilie 1935. Ea stimo- de nou5, luni 40/o din cuantu-
leaz. lichidarea debitelor din contra- mul amenzii, vor fi scutiti de
yenta A se vedea in legatur: restul amenzii, iar cei care vor
1. Legea de percepere i urmrire plti 60/o in termen de un an
a veniturilor Statului, din 5 Mai dela publicarea legii de fa-0,, vor
1934, la pag. 217, vol. XXII, cu. mo- beneficia de reducerea restului
dif. 1 Apriie 1935, in aeest volum. de 40/o din cuantumul amenzii.
2. Legea general a vmilor, din 13 3. Dispozitiunile articolelor
Aprilie 1933, la pag. 207, vol. XXI. precedente se aplic si contri-
3. Legea monopol. vnzrii spirtu- buabililor crora nu li s'au dre-
lui i buturilor spirtoase, din 22 A- sat acte de contraventiuni pn
prilie 1932, la pag. 417, vol. XX, eu la data publicrii legii de fata,
modif. din 1 Aprilie 1935, in meet pentru neIndeplinirea obligatiu-
volum, pag. 194. nilor anterioare acestei date, de-
4. Legea pentru interzicerea impor- curgnd din legile fiscale.
tului zaharinei, din 6 Aprilie 1900, 4. Dispozitiile art. 1 si 2 con-
la pag. 860, vol. II, eu modif. din 18stituiesc o modalitate de redu-
Ianuarie 1906 0 17 August 1918. cere a drepturilor Statului, iar
www.digibuc.ro
246 1 Apri lie 1935
sociat care fiind fa% la adunare ciatilor prin adun area delegati-
a protestat impotriva hotririi lor, cnd in cercul de activitate
trecute in procesul-verbal, pre- al societatii cooperative intra
cum si mice asociat absent dacd mai mult de 3 comune sau a-
a fost oprit prin motiv justifi- ceasta numara mai mult de 1.500
cat a lua parte la adunare sau asociati.
dac5, motiveaza contestatia ca 68. Procesele-verbale ale adu-
nu s'a fcut in regul convoca- nrii generale, ref eritoare la
rea sau chestiunea nu a fost in- modificarea statutelor, semnate
scris In ordinea de zi. de biroul adunrii, dup ce vor
Contestatiile se adreseaza in- fi vizate de institutia de control
stitutiei de control respective, respectiva, se vor inainta in trei
care poate anula hotarirea adu- exemplare judecatoriei respec-
narii generale in caz cnd con- tive care va proceda la indepli-
testatia este intemeiata nirea acelorasi formalitti ca la
convocarea unei noi adu- constituirea unei societati, eli-
bernd un certificat cd s'au
Deciziunea trebue hied in ter- indeplinit aceste formalitati.
men de 15 zile libere dela data
primirii contestatiei. CAPITOLUL V
Pan& la judecarea contesta- Despre disolvarea i lichidarea
tiei institutia de control poate, socieftilor cooperative
dupa ce a ascultat i pe admi-
nistratori, sa suspende executa- 69. Societatea cooperativa se
rea deciziunii adunarii generale. disolva:
In termen de 30 zile dela a) Prin implinirea termenului
data adundrii generale, Institu- pentru care a fost constituita,
tia de control va putea anula daca nu s'a hotarit continuarea
din oficiu deciziunea luat prin operatiunilor de catre adunarea
calcarea legii i a statutelor. general si dacil operatiunile nu
Anularea hotririi adunarii continua de fapt;
generale are efect fata, de toti b) Prin hotarirea adunarii ge-
asociatii. Prin ingrijirea insti- nerale, luata cu respectarea dis-
tutiei de control ea va fi inscris pozitiunilor legale i statutare;
in registrul de cooperative dela c) Prin fuziunea cu alte socie-
judecatorie, dac deciziunea anu- tati cooperative;
lata se gaseste inscrisa acolo. d) Prin falimentul societatii,
67. Fiecare asociat nu are cle- chiar cnd va fi urmat de un
at un singur vot, oricare ar fi concordat;
valoarea partilor sociale ce po- e) Prin micsorarea numrului
seda. de asociati sub minimul prev-
Asociatul nu poate fi repre- zut de statute; constatarea se va
zentat in adunarea general de- face de institutiunea de control;
ck in cazul unei impiedecdri f) Prin deciziunea Comitetului
legitime si numai de un alt a- de control al Uniunii, ori a Co-
sociat, afara de cazurile prev- mitetului central de control sau
zute in legea de fata. a Comitetului de control jude-
Un mandatar nu poate sg, re- tean:
prezinte in aceeasi adunare ge- 1. Cnd societatea a suferit
nerala cleat un singur asociat, pierderi atAt de mari Mat. ea
afar de dreptul sau personal. nu-si poate indeplini scopul pen-
Statutul poate prevedea inlo- tru care a fost creat.
cuirea adundrii generale a aso- 2. Cnd societatea functio-
www.digibuc.ro
6- Aprilie 1935 271
www.digibuc.ro
6 Aprilie 1935 287
www.digibuc.ro
6 Apri lie 1935 289
www.digibuc.ro
312 6 Apri lie 1935
www.digibuc.ro
6 Aprilie 1935 327
www.digibuc.ro
328 9ApriIie 1935
orice formd sau denumire (Dula, vMd aceast cotd, cade in sar-
ruletd, cutii mecanice etc.). cina prim driei respective.
Aceste jocuri sunt permise nu- Concesiunile actuale, aprobate
mai In urmAtoarele statiuni cli- de. minister, se mentin in forma
materice si balneare: Sinaia, Ma- conditiunile contractelor in
maia (jud. Constanta), Eforie fiintd, pang, la expirarea lor; in-
(jud. Constanta), Carmen-Sylva stitutiunile pstrndu-si in in-
(jud. Constanta), Sovata, Slni- tregime avantajele concesiunilor
cul din Moldova i Lacul-Srat- In fiint.
Jocurile in cazinourile din sta-
4. Jocurile vor functiona nu- tiunile balneo-climaterice nu vor
mai in localurile anume desti- fi permise in cursul diminetii
nate si numai pe bazd, de con- nu vor putea incepe decdt dela
cesiuni acordate de Ministerul ora 16 Ora la 4 dimineata.
Muncii, Snttii si Ocrotirilor 5. In orase si municipii toate
Sociale, prin licitatie public autorizatiunile pentru jocuri de
In conformitate cu preve- none sunt anulate de drept in
conditiunile art. 10 dela publi-
derile legii contabilittii publice carea prezentei legi. Autorizatiu-
si in schimbul unor taxe anuale, nile de jocuri de crti nu se vor
fixe, al cdror minim se va sta- acorda dect Cercurilor si Clu-
bili prin caietele de sarcini res- burilor inchise, care au sau vor
pective, in raport cu importanta obtine personalitate juriclicd
localittii si a jocurilor. al cdror statut nu au ca scop
Dup primul an de functio- principal practicarea jocurilor
nare, taxa fixat va putea fi de noroc si un interes propriu
mdrit pe baza incasdrilor reale pecuniar.
constatate. In cluburile politice jocurile
Din aceste taxe o cot minim de noroc pe bani sau fise sunt
de 200/o pentru anul 1935, sporit interzise.
In anii urmtori cu cte 5/o pand 6. Nu vor fi admisi a lua parte
la maximum 500/o, se va atribui la jocurile de noroc:
Fondului Sanitar General si de 1. Minorii de ambele sexe.
Ocrotire. Restul va rdmne in- 2. Functionarii publici, mnui-
stitutiunilor autorizate prin le- tori de bani publici, precum si
giuirile anterioare, sau adminis- functionarii locuitori bstinasi
tratiunilor comunale respective din localittile unde s'au insta-
si va fi intrebuintat pentru re- lat cazinouri In care sunt per-
paratiuni si intretinere de ase- mise jocurile de noroc mecanice.
zdminte spitalicesti sau de ocro- 7. Cercurile si cluburilor au-
tire, pentru lucrri de salubri- torizate a tine jocuri de noroc
tate, precum i pentru lucrdri sunt obligate a plat Fondului
de desvoltare si infrumusetare Sanitar si de Ocrotire taxe fixe
a statiunii respective. care vor Inlocui actuala taxd de
asistent de 200/o asupra produ-
In aceste statiuni se va atri- sului brut al jocurilor.
bui in mod obligator primrillor Cuantumul acestor taxe fixe se
locale o cotd de eel putin 100/o va stabili pe 3 ani de cdtre Con-
din taxd, destinatd pentru siliul de Ministri, in urma pro-
edilitare, de infrumusetarea
punerilor fcute de Ministerul
desvoltarea statiunii, dupd un
Snttii si Ocrotirilor Sociale,
program stabilit de acord cu pe Categorii de localitti si ca-
Ministerul Snttii. tegorii de cercuri.
Executarea controlului, pri- Pentru prima perioadd de 3
www.digibuc.ro
15 Apr1 lie 1935 341
ani, taxa fixd, se fixeazd cum ur- vor fi obligate a tine partide de
meazd: debite pentru toate localurile
Pentru Capita 15,, fiecare local institutiunile autorizate a avea
de Cerc inchis, autorizat, va plti jocuri de noroc, din circumscrip-
dela unu la trei milioane lei a- tia lor si se vor vrsa la Banca
nual. Pentru celelalte municipii National In contul Fondului
statiuni balneare i clima- Sanitar Central.
tice, fdrd cazinou, intre 200.000 Aceste sume se vor achita se-
si 1.000.000 lei anual. Aceste su- mestrial, cu anticipatie. Neplata
me vor putea fi sporite de Mi- la termen a acestor sume atrage
nisterul Sndthtii Pub lice la fie- dupd sine de plin drept anularea
care perioad de trei ani. autorizatiunilor date chiar In ca-
Pentru orasele sub 25.000 de zurile cnd o asemenea clauzd
locuitori, Intre 100.0000 si 500.000 n'ar exista In autorizatiunile sau
de lei pe an. contractele respective existente,
Cluburile i cercurile inchise dispozitiunea de mai sus fiind
din provincie, care au inscris in aplicabild att in statiunile cli-
trecut si viitor In bugetele lor matice, ct i In celelalte locali-
cel putin suma de 10.000 lei pen- tti admise de prezenta lege.
tru spitalele locale, vor fi scu- Sub niciun motiv si sub sanc-
tite de ori si ce altd taxii. In a- tiunea destituirii functionarului
ceste cluburi i cercuri inchise insrcinat cu urmrirea sau in-
jocurile de noroc sunt cu desd- casarea, nu se vor acorda pd-
vrsire prohibite. suiri in achitarea si incasarea
Cluburile din Bucuresti: Jokei- semestrial anticipativ a acestor
sume.
Club, Automobil-Club, Clubul Ti- Sefii parchetelor i ofiterii de
nerimii, Clubul Agricol si filialele politde in localittile In care jo-
lor vor pldti o taxd fixa anuald curile de noroc sunt interzise
de lei 20.000. prin lege sau acolo unde aceste
Cercurile sau Cluburile per- jocuri ar del:a% autorizatiile le-
soane juridice, in care nu se gale, sunt responsabili de orice
practicd jocuri de noroc, ca: Bra- act de tolerant sau neglijentd,
ziliana. Chemin de Fer, Trente vddit fat de abaterile la lege.
Sept si orice joc de cArti care 9. In termen de cloud, luni
vor avea de scop inlocuirea jo- dela data publicdrii prezentei le-
curilor mecanice, vor putea ob- gi, Ministerul Snttii i Ocro-
tine autorizatia de functionare tirilor Sociale va acorda autori-
cu o taxd anuald fixa dela lei zatiuni numai acelor Cercuri sau
20.000-300.000. Cluburi care indeplinesc condi-
Cluburile si Cercurile ardtate tiunile legii de fatd.
mai sus, afard de cele prevdzute Hotririle Ministerului Sand,-
la alin. 6 si 7 ale acestui articol, tatii si Ocrotirilor Sociale sunt
i$i vor procura cartile de joc nu- definitive si executorii.
mai dela Ministerul Sdndtdtii. Se vor publica in Monitorul
Fiecare pereche de carti va avea Oficial autoriitiunile eliberate
o banderold sau un alt semn si numele petitionarului.
distinctiv, pentru care se va per- 10. Trei luni dela data publi-
cepe o taxa suplimentard de lei cdrii prezentei legi, mice Cerc
200 in folosul Fondului Sanitar. sau Club, prevzute in legea de
8. Sumele cuvenite Fondului fatd, gsite functionnd frd au-
Sanitar si de Ocrotire se vor ur- torizatia Ministerului Snttii
mri i incasa de catre adminis- si Ocrotirilor Sociale, va fi in-
tratiile financiare respective, care chis, iar conclucdtorilor acestora
www.digibuc.ro
342 15 Amine 1935
dute pang la 18 Mai 1932, pre- mum a 10-a parte din exportul
cum si a valorilor In numerar lunar si in total nu va depsi 10
(depozite, etc.), disponibile in la suta din exportul total anual.
strainktate la acea data, intru 3. Devizele din export vor tre-
cat proveneau dintr'un export de bui cedate Bncii Nationale a.
mrfuri anterior, vor trebui pre- Romniei, fie prin remitere efec-
date Bncii Nationale a Boma- tiva, daca, sunt devize libere, fie
niei inteun termen care se va prin depunerea respectiva, in caz
fixa de comun acord intre Banca de acorduri de clearing, in ter-
Nationala, a Romniei si Minis- menul maxim dela data iesirii
terul de Finante. mrfurilor din tard, care va fi
Se considerd ca devize prove- determinat de regulamentul le-
nite din export devizele obtinute gii devizelor.
sub orice forma pentru marfu- 4. Disponibilittile in straina-
rile exportate j anume: pretu- tate de lei efectivi nu vor putea.
rile aratate in facturi, diferen- fi introduse in tard in niciun
tele de pret si calcul, cheltuielile mod, gab; autorizarea prealabil.
rambursabile, comisioanele, do- a Bancii Nationald a Romniei.
bnzile si orice alte- venituri pro- Pentru asemenea disponibili-
venite din export care au intrat Banca National a Rom-
sub orice forma in alcatuirea niei nu va da autorizarea de in-
disponibilitkilor de devize ra- troducere in tara sau de credi-
Mase la 18 Mai 1932. tare in vreun cont, deck claca.
. 2. Banca Nationala a Roma- solicitatorul va dovedi cd suma
niei va putea permite firmelor de lei a fost scoasa din tara cu
exportatoare ca sa conserve in autorizarea Bancii Nationale a
strainatate, sub forma de depo- Romniei, sau cd exista ca dis-
zite spre vnzare, numai canti- ponibil in strainatate la data de
tkile de marfuri necesare pen- 18 Mai 1932.
tru functionarea f Ara intreru- Sumele de lei care vor fi in-
pere a comertuIui lor, Mrd ca troduse in tara, cu nerespectarea
aceste cantitati sa poata intrece regulelor de mai sus, vor fi con-
media cantitatilor ce intreprin- siderate ca scoase si introduse in
derea respectiv exporta in mod tara prin contraveniri la legHe
normal in curs de 6 saptmni. In vigoare si vor fi retinute la
Banca National in intelegere Banca Nationald a Romniei in-
cu Ministerul de Finante va pu- tr'un cont indisponibil, pe toatd
tea ins acorda un termen md- durata de aplicare a legii pen-
untrul cdruia aceia care la data tru reglementarea comertului de
publicarii prezentei legi au de- devize. Contravenientii sunt pa-
pozite mai marl, deck cele pre- sibili de pedepsele prevazute In
vazute in alin. precedent sa se legea pentru reglementarea co-
conforme dispozitiunilor prezen- mertului de devize.
tului articol. 5. Sumele ce se afla depuse
De asemeni, Banca Nationald astazi la banci, in conturi de lei
a Bomniei va putea fixa suma interni sau externi, sau care vor
maxima in devize, pe care fir- mai fi depuse cu autorizarea
mele exportatoare o vor putea re- Bncii Nationale a Romniei In
tine din disponibilitatile create asemenea conturi, nu vor putea
din export, pentru cheltuielile cu- fi utilizate de titularii lor pen-
rente In strainatate si importul tru cumprri de mrfuri de ex-
de materiale. Aceast suma va port.
putea reprezenta lunar maxi- Ele se vor putea intrebuinta in
www.digibuc.ro
15 Aprilie 1935 345
www.digibuc.ro
17 Aprilie 1935 347
din imobil, altele cleat cele re- liului Superior al Aprdrii Tarli
zervate pentru sediul Oficiului se modifica dupa cum urmeaza:
de Educatie a Tineretului Ro- Consiliul Superior al Apara-
man, prin conventia din 21 Sep- rii Trii este compus astfel:
ternvrie 1934. a.) Presedintele Consiliului de
Dela data de 23 Aprilie 1947 si Ministri, ca presedinte;
pe tot timpul existentei Centra- b) Marele Voevod al Albei-Iu-
lei Caselor Nationale si a Oficiu- liei, la majorat;
lui de Educatie a Tineretului Ro- c) Fostii presedinti ai Consiliu-
man, toate incaperile imobilului lui de Ministri;
de pe calea Victoriei Nr. 52 si d) Maresalii;
strada Acaclemiei Nr. 23 bis, vor e) Ministrul Apararii Natio-
fi repartizate in mod egal ambe- nale;
lor institutiuni, care le vor folosi Ministrul Afacerilor Strine;
dupa cum vor crede, fie printr'o g) Ministrul Industriei si Co-
administratie separat, fie prin mertului;
una comuna, dup principiul sta- h) Ministrul Lucrarilor Publice
bilit In conventiunea specificata. Comunicatiilor;
In caz de disolvare a Centralei i) Ministrul de Finante;
Caselor Nationale sau a Oficiu- j) Ministrul Agriculturii si Do-
lui de Educatie a Tineretului Ro- meniilor;
man, incaperile cedate acestora Is) Ministrul Muncii, Sanatatii
vor reintra de plin drept in fo- si Ocrotirilor Sociale;
losinta Statului. /) Ministrul de Interne;
3. Toate taxele catre Stat, ju- m) Consiliul Superior al Osti-
det i comuna, precum si taxele rii, cu vot consultativ".
de asigurarea imobilelor i toate 2. Dispozitiunile contrarii aces-
cheltuielile de intretinere si re- tei legi sunt si rman desfiin-
paratiuni ale susziselor imobile tate.
vor fi suportate de Centrala Ca-
selor Nationale si Oficiul de Edu- LEGE
catie a Tineretului Roman, in
prti egale, pe toath durata exis- relativa la Academia de Medicini
tentei acestor institutiuni. DIN 17 APRILIE 1935 1)
4. Toate dispozitiile contrare
prezentei legi sunt i rman a- TITLUL I
brogate. Scopuri, decisiuni, sectiuni
1. Se infiinteaza o Academie,
LEGE de Medicina al carei scop este:
1. De a contribui la progresul
pentru modificarea art. 2, alineatul 1 din
legea asupra organizAril Consiliului Su- Oficial p. I Nr. 91 din 17 Aprilie
perior al Ap Arfirii Tarn 1935. Ea modifick compunerea Con-
siliului superior al aprarii trii,
DIN 17 APRILIE 1935 1) art. 2 al Legii din 14 Martie 1924,
1. Articolul 2, alineatul 1, din pag. 732, vol. XIIIXIV i Regu-
legea asupra organizarii Consi- lament de aplicare din -17 Septem-
vrie 1924, pag. 881, acelasi vol.
1) Aceast Lege s 'a votat de A- 1) Aceast Lege s'a votat de A-
dunarea deputatilor in sedinta dela dunarea deputatior i Senat, in se-
30 Martie 1935. si de Senat in se- dintele dela 11 si 12 Aprilie 1935;
dinta dela 6 Aprilie 1935; s'a pro- s'a promulgat prin Decret regal Nr.
mulgat prin Decret regal Nr. 1.077 1.075 din 1935 si publicat in Moni-
din 1935 si publicat in Monitorul torul 0 ficial p. I Nr. 91 din 17 A-
www.digibuc.ro
348 17 Apri lie 1935
www.digibuc.ro
18 Aprille 1935 355
scolile mai sus argtate (prin cer- 1936, precum si tinerilor aparti,
tificate sau diplome de absol- nand altor clase mai vechi, care
vire) si satisfacerea cerintelor din diferite cauze nu au satisfrt-
legii pentru pregatirea premili- cut incg serviciul militar sub
tara. arme.
Certificate le si diplomele eli- 78. Sunt supusi la taxe mili-
berate de scolile din straingtate, tare potrivit legii speciale:
pentru a da dreptul la termen a) Exclusii prevrtzuti la art. 3
redus, vor trebui sg fie echiva- dup executarea pedepsei;
late In Ora de ministerele res- b) Cei ce cu vointg s'au fgcut
pective, cu cele eliberate de una improprii pentru serviciul mili-
din scolile argtate la punctul a. tar;
Tinerii ce avand dreptul la c) Amanatii In baza art. 27 si
termen redus, nu-1 invocg sau 33;
nu-1 dovedesc pang la 25 Octom- d) Dispensatii conditionali, in
vrie al anului recrutrii (afarg baza art. 40;
de cazurile in dependente de e) Dispensatii medicali con-
vointa tinerilor), pierd acest form art. 28;
drept si vor fi Incorporati pe In- f) Cei ce s'au omis de pe tabe-
tregul termen de serviciu al ar- lele de recenstimnt ale recrutg-
mei pentru care au fost recru- rii sau au Incercat sg-si creeze
tati. situatiuni necorespunzatoare re-
Mai pierd acest drept condam_ alitgtii, conform art. 81;
natii: pentru fraude la legea re- g) De asemeni vor fi supusi la
crutgrii. pentru nesupunere la taxe militare nesupusii la incor-
Incorporare, pentru dezertare, porare, care sub orice motiv si
nrecum si cei condamnati pen- din orice cauzrt nu au satisfacut
tru uneltiri sau ca dovediti serviciul militar sub arme cu
lucreaza contra Statului, pentru clasa din care fac parte.
furt, escrocherie, Inselciune, de- Tinerii clela alin, a sunt su-
lapidare de bani publici, fals si pusi la plata taxei militare in tot
abuz de putere, Ca/ad din cauza timpul cat contingentul lor se
minorittii ar primi o pedeapsg aflrt In activitate i rezervg; acei
sub doi ani; clela alin. b i f pang la vrsta
b) Absolventii scolilor prof e- de 50 ani Impliniti; acei dela
sionale inferioare, necuprinsi la alin. c, pe timpul amangrii; acei
nunctul a), precum si absolven- dela alin. d, pang la preotire; cei
tii cursului primar de 7 clase, dela alin, e, timp de 7 ani; cei
vor beneficia de o reducere de 6 dela alM. g, pe tot timpul pang
luni din termenul Intreg de ser- la Incorporare.
viciu militar, al armei pentru Art. Il. Toate dispozitiunile
care au fost recrutati. dacg au contrarii acestei legi sunt si ra-
satisfgcut cerintele legii pentru man desfiintate.
preggtirea premilitarg1);
c) Dispozitiuni transitorii. LEGE
Obligatiunea satisfacerii legii pentru modificarea art. 8 din legea pri-
pentru preggtirea premilitarg
prevgzutg la art. 70, alin, a), nu vitoare la nestirbirea In timp de pace a
se aplicg tinerilor argtati la a cel stocului de rizboiu al armatei
alineat, care apartin clasel or DIN 19 APRILIE 1935 1)
1) A se vedea Legea pentru preg5.- Art. unic. Termenul de exe-
tirea premilitark din 11 Mai 1934, cutare, prevzut de art. 8, alin.
la pag. 293, vol. XXII. 1) Aceast, Lege s'a votat de Ada-
www.digibuc.ro
362 19 Apri lie 1935
www.digibuc.ro
368 19 Apr Ilie 1935
&A, publicat in Monitorul Ofi- talul cel mai mare anterior fu-
cial Nr. 105 din 8 Mai 1934, in ziunii al vreuneia din societ-
termen de un an dela data pu- tile bancare care fuzioneaz, nu
blicarii prezentei legi, se vor bu-. reprezint5, mai mult dect de
cura de urmatoarele inlesniri cinci ori capitalul oricareia din
fiscale: celelalte societati care intr In
a) Toate actele de fuziune, in- fuziune, afarri de cazul cnd a-
clusiv transmisiunile mobiliare semenea fuziuni s'ar face cu au-
sau imobiliare cuprinse in acea torizarea anume .dat5. de Consi-
fuziune, capitalul si actiunile so- liul Superior Bancar, in care
cietAtilor rezultnd din fuziuni, ipotez dispozitiunile prezentu-
vor fi scutite de mice taxe de lui articol se aplic.
timl3ru sau impozite; 2. Societtile bancare rezul-
b) Aceste societati vor fi scu- tnd din fuziuni, in termenul
tite, timp de 5 ani dela data fu- prev5zut de articolul precedent,
zionrii, de orice impozit comer- vor avea dreptul s beneficieze
cial, ct si de impozitul supra- de privilegiile si avantajele spe-
cotA' aferent veniturilor comer- ciale acordate prin legi oricareia
ciale. din societatile fuzionate.
Dispozitiunile alineatului b 3. In decursul termenului de
al prezentului articol se aplic un an, prevazut la art. 1 din a-
numai fuziunilor in care capi- ceast lege, deciziunile adung,-
4. Legea asupra contractuhil de rilor generale, privitoare la fu-
gaj agricol din 16 Aprilie 1931, pag. zionare, se pot lua chiar de adu-
457, vol. XIX. nrile generale ordinare, cu ma-
Apoi se adaug5, si se interpreteaz5, joritate absolutia, cu toate cd
art, 378 Procedura Civil& a Vechiu- prin actul constitutiv sau statute
lui-Regat din 15 Martie 1900, pag. s'ar prevedea altfel.
441, vol. I, cu modificri. 4. In ce priveste deciziunile
A se mai vedea in legaturh: de fuzionare, ce se vor lua In
1. Legea Caselor de imprumut pe termenul de un an prevazut la
gaj a agricultorilor din 10 Martie art. 1 din aceast lege, termenul
1915, pag. 761, vol. VIII, eu modif. de opozitie prevazut de art. 52
16 Lurie 1917, 19 Ianuarie 1919, 4 din legea pentru organizarea si
Mai 1922, 27 Mai 1925 si 30 Mai reglementarea comertului de
1929, la ordinea eronologie, in vo- bana se reduce la 15 zile dela
lumele respective. data publicatiunii prevzute de
2. Legea p. Soeietitile eivile de acel articol.
Credit funciar rural din 27 Iunie Opozitiunile fricute, fie de cre-
1923, pag. 886, vol. XIXII, pre- ditori, fie de actionari, cu pri-
cum si legea p. organizarea Credi- vire la asemenea decizii de fu-
tului funciar rural si Credit agri-
col, din 20 August 1929, pag. 1125, zionare, se vor judeca de crttre
vol. XVII, eu modif. 18 Martie 1931, Consiliul Superior Bancar, po-
pag. 2,29, vol. XIX si 10 Iu lie 1934, trivit procedurii prevzutg de
pag. 500, vol. XXII. titlul IV din legea pentru orga-
3. Legea p. Societ4ile de Credit nizarea si reglementarea comer-
funciar urban din 20 Martie 1926, tului de banc.
pag. 929, vol. XIXII eu modif. Aceste opozitiuni nu suspendA
6 Aprilie 1932, pag. 275, vol. XX. deciziunile de fuziune, dect
4. Legea p. reorganizarea Caselor dadi oponentul sau oponentii
de economii din 21 Oetomvrie 1932, vor depune o garantie de cel pu-
pag. 733, vol. XX. . tin 20/o din capitalul social, In
www.digibuc.ro
20 Apri lie 1935 379
9 77 8
aparitiei ziarului, sii lnainteze
77
10 77 9 77
12 -,, 11
scriere In asigurare (duph mode- 13 5, 12 77
tron de anuntarea 20 ,, 18
79. Patronul este rAspunzator 91 18 Jf
solidar cu angajatul de ref uzul 22 ,, ,, ,, 19
acestuia de a comunica orice 1A- 23 20 fl
nauriri cu privire la inscrierea sa 24 79 77 77 20 71
www.digibuc.ro
20 Aprilie 1935 399
21, 22, 23, 24, 26, 27, 28, 29, 30, 3 luni de cnd au trecut in noua
31, 34, 37, 38, 41 i 43 din legea functiune sii. incunostiinteze Casa
pentru infiintarea Casei de Eco- prin o declaratiune fdcutg hi
nomie, imprumut, ajutor si pen- acest sens.
siuni a functionarilor dependinti Calitatea de membru se pier-
de Ministerul de Interne, se mo- de prin retragerea sau prin in-
dified dupg cum urmeazd: depgrtarea din functiune.
2. Pot fi inscrisi ca membri 3, alin. d. A acorda membri-
la aceastg, Casg functionarii bu- lor si imprumuturi pentru
getari care fac parte din Admi- cumprdri de terenuri, procu-
nistratia Centre lg. a Ministerului rri de locuinte, construiri de
de Interne, Directiunile i Servi_ locuinte, retiaratiuni, precum si
ciile dependinte, Comitetul Cen- pentru degrevgri de datorii ipo-
tral de Revizuire, Comitetele Lo- tecare.
cale de Revizuire, Corpurile de 6. Casa de Economie, impru-
jandarmi si pompieri militari, mut, ajutor i pensiuni face
Inspectorate le, Prefecturile de parte din administratia central
Politie, Chesturi, Politii, Prefec- a Ministerului de Interne. Ea este
turi de judete, Municipii, Primg- condusg de Directorul Caselor si
riile comunelor urbane si rurale Fondurilor Speciale din Minis-
(atat functionarii de Stat, cat si terul de Interne, care va rezolva
cei toate chestiunile afarg de acele
Pot fi membri ai Ca7sei fostii prevgzute la art. 3, lit. c, d, e si
functionari din autorittitile ci- h, care nu se vor putea efectua
tate, iesiti la pensie, precum si dect cu avizul Consiliului de
vgduvele pensionare prin dece- administratie, dat asupra fiecg-
sul sotilor fosti membri ai Ca- rei cereri sau operatiuni in
sei, dacg vor sg continue a plgti parte.
depunerile lunare. De asemenea se vor supune
De asemenea pstreazg cali- ratificgrii Consiliului de admi-
tatea de membri ai Casei nistratie i operatiunile ce se vor
functionarii dependinti de alte face conform aceluiasi articol,
autoritiiti, care la punerea in a- lit. b.
plicare a prezentei legi se gg- Directorul sau inlocuitorul sgu
seau Inscrisi ca membri ai Ca- va apgra in justitie interesele
sei. Casei. asistati de avocati ai Mi-
Functionarii membri ai Casei nisterului de Interne.
vor putea pgstra calitatea chiar Consiliul de administratie se
dacg vor trece in functiuni de- compune din Secretarul General
pendinte de alte autoritgti cleat al Ministerului de Interne, ca
acele enumerate mai sus. Presedinte; Directorii conducd-
Ei vor trebui ca in termen de tori ai Directiunilor din Admi-
nistratia Centrald a Ministeru-
tele dela 11 si 12 Aprilie 1935; s'a lui de Interne, Directorul Gene-
promulgat prin Decret regal Nr. ral al Politiei, Prefectul Politiei
1.198/935 si publicat in Monitorul Municipiului Bucuresti, Secreta-
0 ficial p. I, Nr. 95 din 22 Aprilie rul General al Primgriei Muni-
1935. Ea modific Legea Casei de cipiului Bucuresti si 2 membri
credit si eeonomie a functionarilor da reprezentanti ai functionari-
M. de Interne din 29 Decemvrie lor, ce vor avea resedinta in Bu-
1913, pag. 513, vol. VIII, cu modif. curesti. Cei 2 membri reprezen-
22 Martie 1927, pag. 497, vol. XV tanti ai functionarilor vor fi de-
XVI. semnati pe timp de 3 ani de cd-
www.digibuc.ro
22 Apri lie 1935
www.digibuc.ro
22 Aprilie 1935 409
www.digibuc.ro
4 Mai 1935 419
www.digibuc.ro
430 11 Mai 1935
www.digibuc.ro
11 Mai 1935 433
cele mai importante ale acestor lucratori, sh" tina conferinte pe-
cercettiri s, fie comunicate Biu- riodice In msura ceruta de Im-
roului international al Muncii, prejurri, cu scopul: a) de a stu-
care le va folosi pentru lucrrile dia si trece in revistil situatia
si publicatiile sale. zisei industrii In privinta free-
Este de asemenea de dorit ca ventei i gravitatii accidentelor,
institutlile sau organizatiile de functionirii i eficacittii
cercetri din diferite tri indus- ce au fost prescrise de lege
triale s procedeze in mod in- sau acceptate de Stat sau de
ternational la consultatii orice alt organism competent, de
schimburi de vederi, asupra re- comun acord cu reprezentantii
zultatelor obtinute. industriei interesate, sau incer-
5. Membrii ar trebui s. orga- cate de patroni in mod indivi-
nizeze servicii centrale, care s dual, si b) de a discuta orice pro-
reuneasca si s coordoneze sta- punere de Imbunttire.
listicile relative la accidentele 8. Conferinta recomand apoi
de munc i s. comunice Biu- ca Membrii sii incurajeze in mod
roului international al Muncii activ si continuu adoptarea de
toate statisticele de care dispun msuni favorabile rnbunttinii
supra accidentelor de munc sigurantei, cu deosebire: a.) con-
survenite In trile lor respective. stituirea In intreprincleri a unei
Ei ar mai trebui, In vederea pre- organizatii de sigurant acti-
parrii ulterioare a unui proiect vnd In special prin mijloacele
de conventie, s stabileasa, si s urmtoare: anchete f Acute de
desvolte aceast statisticA, tinn- mice stabiliment asupra acci-
(lu-se In contact cu Biuroul in- dentelor ce au survenit acolo,
ternational al Muncii, In scop de examinarea metodelor de adop-
a cuta sg, fixeze anumite baze tat pentru evitarea repetrii lor;
uniforme care sa permitil, in controlul sistematic al Intre-
msura posibilului, de a se com- prinderilor, masinilor si insta-
para datele statistice ale diferi- latiilor, in scopul de a se
lelor taxi. asigura siguranta , In spe-
II cial, de a verifica dac, toate
6. Experienta fcut In dife- aparatele de protectie si cele-
rite tri, demonstrnd c din lalte dispozitive de sigurant
colaborarea tuturor prtilor in- sunt tinute In starea si In pozi-
teresate In materie de preve- Oa care le convin; explicarea cd-
nire a accidentelor si mai ales a tre muncitorii noui si mai ales
patronilor si a muncitorilor, se celor tineri, a pericolelor la care
pot astepta rezultatele cele mai ei sunt expusi prin qucrul lor
satisfticAtoare, este necesar ca sau prin masinile si instalatiile
Membrii s, fac tot ce le st In cu care acest lucru Ii pune In
putere spre a desvolta si favoriza contact; organizarea primelor a-
o asemenea colaborare, preco- jutoare si a mijloacelor de trans-
nizatti si prin recomandarea a- portare a rnitilor; incurajarea
supra inspectiei muncii, adop- acordat sugestiilor venind dela
lat In 1923. lucrtori in scopul mririi si-
7. Conferinta recomanda ca In gurantei muncii; b) colaborarea
fiecare industrie sau parte din directiei si a lucrtorilor din
industrie, serviciul de inspectie fiecare stabiliment, a organiza-
a muncii sau orice alt organism (iilor patronale i muncitoresti
competent si organizatiile repre- din fiecare industrie i coopera-
zentative interesate de patroni rea lor cu Statul si celelalte or-
www.digibuc.ro
436 11 Mai 1935
REGULAMENT
2. Secretarul general este $e-
ful tuturor functionarilor Sena-
pentru organizarea oi functionarea ser- tului. El are urmAtoarele atribu,
viciilor Senatului i statutul funotibnari- tiuni $i indatoriri:
, lor Senatului - Supravegheaz i asigur
DIN 16 MAI 1935 1) hunul mers al tuturor servicilor;
b) Asist pe presedinte la de-
PARTEA I liberatiunile Biroului si in $e-
.Administratiunea superioar. dintii, chiar $i la, cele secrete,
servicille Senatului dacil Senatul incuviinteazil;
c) Contrasemneaz corespon-
CAPITOLUL I denta, a crei conducere o are,
1. Administratiunea sUperioara ca si legile votate $i deciziunile
4 Senatului, directiunea $i con- pre$edintiale pe care le execut;
trolul asupra serviciilor acestuia, d) Prime$te prin registratura
organizate prin regulLnentul de generalrt intreaga coresponclent4
WA, sunt in atributiunile prese- oficial adresat Senatului si 9
dintelui, care poate delega unuia repartizeaz diferitelor serviciie
dintre vicepresedinti parte din tot prin registratura general*
puterile sale In privinta admi- e) Alctue$te lista, proiectelor
nistratiunii interioare, Cum si de legi, interpellirilor, comunic-
unuia dintre chestori, controlul rilor si oricror alte lucrri ce
asupra intrebuintririi fondurilor urmeazil a fi inscrise la ordinea
destinate pentru cheltuielile Se- zilei, pe care o prezinth pre$edin:
natului. telui pentru aprobare;
exercitarea atributiunilor f) Pregate$te lucrrile bugetu-
sale, presedintele este secondat lui Senatului $i le supune apro-
de un functionar superior, avnd brii pre$edintelui i Biroului;
titlul de secretar general al Se- g) Verific si semneaz $ta-
natului, care are conclucerea $i tele lunare de lefuri ale Intregu-
supravegherea tuturor serviciilor lui personal, incredintndu-se de
$1. a intregului personal. prezenta efectiv la serviciu a
1) Acest Regulament s'a votat de fiediruia;
Senat in sedin0. dela 12 Aprilie h) La inceputul fiecarei legis-
1935 si s'a publicat in Monitona laturi, ajutat de directorul legis-
Oficial p. I Nr. 110 din' 16 Mai lativ, face lucrrile pregtitoare
1935. El abroga vechiu1 Regulament privitoare la alctuirea comisiu-
elin 31 kartie 1926, pag. 248, vol. nilor de validare;
XVXVI, cu modif. 2 August 1929. i) Supravegheaz a se face toate
www.digibuc.ro
16 Mai, 1935 453
www.digibuc.ro
16 Mai 1935 465
botd, fie pe mare, fie in apele nuite sgt plateasca taxele pres-
teritoriale ale celeilalte Parti, crise.
Intre capitani, of iteri si echipaj, Dad, un vas al uneia din Inal-
in special, in ceea ce priveste tele Parti Contractante a esuat
plata salariilor i executarea sau a naufragiat pe coasta celei-
contractelor intervenite intre a- lalte auto/40,11e locale vor in-
ceste persoane. Totusi, jurisdic- forma ofiterul consular compe-
tiunea va apartine autoritatilor tent cel mai apropiat.
teritoriale, in cazul cnd ar sur- Ofiterii consulari respectivi vor
veni pe bordul unui vas comer- fi autorizati a da asistenta ne-
cial, al uneia din Inaltele Parti cesar nationalilor bor.
Contractante afltor in apele te- 20. Sub rezerva cazurilor In
ritoriale ale celeilalte, dezordini care prezentul Tratat dispune
pe care autorittile competinte altfel in mod expres, Inaltele
locale le vor Osi de natura a Parti Contractante convin ca, in
turbura sau a putea turbur tot ceea ce priveste comertul, na-
sau ordinea in aceste ape vigatia maritima i industria,
sau la uscat. orice privilegiu, favoare sau imu-
18. Dad un marinar dezer-
nitate ce una din ele a acordat
teaza de pe un vas. apartinnd deja sau ar acorcla In viitor su-
uneia din Inaltele Prti Contrac- pusilor oridrei alte taxi, va fi
tante in apele teritoriale ale ce- respectiv extins imediat si fat%
conditiune supusilor celeilalte
leilalte, autoritatile locale sunt PAN Contractante.
tinute a da, In limitele legii, 21. Dispozitiunile acestui Tra-,
toatil asistenta In puterea lor, tat nu se aplid:
pentru arestarea si predarea a- a) Privilegiilor care sunt sau
cestui dezertor, In urma cererii ar putea fi acordate de dtre una
adresate in acest scop, de dtre din Inaltele Parti Contractante
ofiterul consular competent al pentru Inlesnirea traficului de
tarii dreia apartine vasul in frontiera;
chestiune, cu asigurarea de a h) Regimului special ce Roma-
rambursa toate cheltuielile nia ar putea institui In materie
cute: tarifar la importurile destinate
Se intelege d aceasta stipu- a Inlesni reglementele financiare,
latiune nu se aplica supusilor rezultncl din starea de rzboiu
trii in care va avea loc dezer- In care s'a gsit in 1916-1918;
tiunea. c) Drepturilor si privilegiilor
19. In caz de naufragiu, avarii acordate unui sau mai multor
in mare sau oprire fortata, fie- State, in vederea Incheierii unei
care din ,Inaltele Parti-Contrac- uniuni vamale;
tante va trebui s dea vaselor d) Drepturilor
celeilalte, apartinnd Statului decurgnd din aranjamentele in-
sau particularilor, aceeasi asis- cheiate sau de Incheiat, avnd
tenta .si protectie i aceleasi imu- unicul scop, de a evita dubla im-
nitati ca acelea ce vor fi acor- puriere;
date .in .cazuri similare vaselor e) Exerciarii pescuitului na-
nationale. tional al Inaltelor PAN Contrac-
Obiectele scapate din aceste tante, sau pcscuitulu.i. asimilat
vase naufragiate sau avarii vor pescuitului national, In ceea ce
fi scutite de mice, taxa, de vamd, priveste importul produselor a-
dad ele n'ar infra in consuma- cestora;
tia interml, in care caz vor fi ti- Incurajarilor acorclate sau
www.digibuc.ro
30 Mai 1935 483
nuntate aci mai jos (sau infor- sunt parti, Il vor supune unui
matiuni similare a caror comu- tribunal de arbitraj constituit
nicare ar fi permisa dupa legile potrivit Conventiei dela Haga
si regulamentele interne) si a- din 18 Octomvrie 1907 pentru re-
nume: zolvarea pe cale pacinica a con-
a) Hotaririle de condamnare flictelor internationale.
impreuna cu orice alte informa- 5. Prezenta Conventie, ale cd-
tiuni utile ce s'ar putea obtine rei texte francez si englez au
despre delievent, de exemplu, sta- aceeasi tarie, va purta data de
rea sa civila, semnalmentele, am- astazi si va fi deschis pang, la
prentele digitale, fotografia sa, 1 Aprilie 1934, spre a putea fi
dosarul sail dela politie, modul semnata de catre oHce Membru
sau de a opera etc.; al Societtii Natiunilor sau de
b) Aratarea masurilor de res- dare oHce Stat ne membru care
pingere sau de expulzare ce i se a fost reprezentat la Conferinta
vor fi aplicat. uncle s'a elaborat prezenta Con-
Aceste documente i informa- ventie sau caruia Consiliul So-
tiuni vor fi trimise direct si fara, cietatii Natiunilor Ii va fi co-
intrziere autoritatilor tarilor municat o copie de pe prezenta
interesate In fiecare caz particu- Conventie in acest scop.
lar de cdtre autoritatile desem- 6. Prezenta Conventie va fi
nate conform articolului 1 al ratificata. Instrumentele de ra-
Aranjamentului incheiat la Pa- tificare vor fi transmise Secre-
ris la 18 Mai 1904. Aceastd tri- tarului general al Societtii Na-
metere se va face, pe ct posibil, tiunilor, care va notifica depu-
in toate cazurile de constatare a nerea ei tuturor Membrilor So-
infractiunii, de condamnare, de precum si Statelor ne
respingere sau de expulzare. membre vizate de articolul pre-
4. Dad. intre Inaltele Prti cedent.
contractante s'ar isca, cu privire 7. Cu incepere dela 1 Aprilie
la interpretarea sau la aplicarea 1934, oHce Membru al Societatii
prezentei Conventii sau a Con- Natiunilor si oHce Stat ne mem-
ventiilor din 1910 si 1921, vreun bru vizat de articolul 5 va putea
diferend care sd nu se fi putut adera la prezenta Conventie.
rezolva pe cale diplomatic& acel Instrumentele de adeziune vor
diferend va fi solutionat, con- fi transmise Secretarului gene-
form dispozitiilor in vigoare din- ral al Societatii Natiunilor, care
tre OM relative la solutionarea va notifica depunerea lor tuturor
diferendelor internationale. Membrilor Societtii, precum si
In cazul cnd astfel de dispo- Statelor ne membre vizate de
zitii nu ar exista Intre partile la zisul articol.
diferend, ele II vor supune unei 8. Prezenta Conventie va intra
procecluri arbitrale sau. judi- in vigoare dupa sasezeci de zile
ciare. In lipsa unui acord asu- dela data cnd Secretarul ge-
pra alegerii unui alt tribunal, neral al Societdtii Natiunilor va
partile vor supune diferendul, la fi primit cloud, ratificari sau a-
cererea uneia din ele, Curtii per- deziuni.
manente de Justitie internatio- Ea va fi inregistrata de Secre-
nald, dad, ele toate sunt parti Justitie international, din 7 Mai
la Protocolul din 16 Decemvrie 1927, la pag 726, vol. XVXVI,
1930, relativ la Statutul zisei
Curti 1), iar, dacd ele toate nu cu modif. 19 Iulie 1930, pag. 788,
vol. XVIII qi 26 Martie 1931, pag.
1) A se vedea Statutul Curtil de 245, vol. XIX.
www.digibuc.ro
486 30 Mai 1935
e
pentru aviz consultativ la Co- nice tuturor membrilor Socie-
misiunea Consultativ *i Teh- ttii Natiunilor *i Statelor ne-
nice' a comunicatiunilor si tran- membre, indicate la articolul 7,
sitului de pe Fang& Societatea decleratiunile *i. notificrile pri_
Natiunilor. mite in virtutea acestui articol.
6. Fiecare din Inaltele Prti 7. Prezenta Conventiune al
Contractante poate declare, in crui text francez *i englez fac
momentul semnrii, ratificrii in mod egal dovada, va purta
sau aderrii, Ca,' prin acceptarea data acestei zile.
prezentei Conventiuni, ea nuli Ea va putea s fie semnat
ia nicio obligatiune in ceea ce pn la 30 Septemvrie 1931, in
prive*te totalitatea sau o parte numele oricgrui membru al So-
a coloniilor, protectoratelor sau ciettii Natiunilor si de orice Stat
teritoriilor de dincolo de mare ne membru reprezentat la Con-
ale sale sau a teritoriilor aflate ferinta care a stabilit aceast.
sub suzeranitatea sau sub man- Conventiune sau cdruia Consi-
datul sau; in acest caz aceast, liul Societatii Natiunilor va fi
Conventiune nu ve fi aplicabil transmis in acest scop un exem-
teritoriilor mentionate in acea plar al prezentei Conventiuni.
declaratiune. 8. Prezenta Conventiune va fi
Fiecare din Inaltele Prti Con- ratificatd.
tractente va putea s notifice ul- Instrumentele de ratificare vor
terior Secretarului General al fi depuse Secreterului General
Societtii Natiunilor, ca intelege al Societtii Natiunilor, care va
&A fac aplicabil prezenta Con- notifica de primire tuturor mem-
ventiune, totalittii sau unei brilor Societtii Natiunilor ca *i
prti din teritoriile care au filcut Statelor ne membre indicate la
obiectul declaratiunii prevAzute articolul 7.
la alineatul precedent. In acest 9. Cu fncepere dela 1 Octom-
caz, Conventiunea se va aplica vrie 1931 se va putea adera la
la toate teritoriile vizate in no- prezenta Conventiune in numele
tificare, *ase luni dui:A primirea orichrui membru al Societtii
acestei notificri de catre Secre- Natiunilor sau oricdrui Stat ne
tarul General. membru indicat la articolul 7.
Totodat fiecare din Inaltele Instrumentele de aderare vor
Prti Contractante va putea, in fi transmise Secretarului gene-
orice moment, dup expirarea ral al Societtii Natiunilor care
termenului de 8 ani mentionat va notifica de primirea lor tu-
in articolul 15, s declare c5, in- turor membrilor Societtii*i Sta-
telege s, facA s inceteze apli- telor ne membre indicate la zisul
carea prezentei Conventiuni, to- articol.
talittii sau unei prti oarecare 10, Fiecare Ina lid Parte Con-
a coloniilor, protectoratelor *i te_ tractant poate s rezerve efectul
ritoriilor de dincolo de mare ale ratificrilor sau adeziunii sale,
sale sau a teritoriilor aflate sub ratificrilor sau adeziunilor u-
suzeranitatea sa sau sub man- nuia sau mai multor membri ai
dat; in acest caz, Conventiunea Societtii Natiunilor sau State-
va inceta de a fi aplicabil, teri- lor ne membre, desemnate de ea
toriilor fcnd obiectul unei ast- in instrumentul de ratificare sau
fel de declaratiuni, un an dupg adeziune.
primirea acestei declaratiuni de 1 1. Prezenta Conventiune va
ctre Secretarul General. intra In vigoare *ase luni dupg
Secretarul General va cornu- primirea de etre Secretarul ge-
www.digibuc.ro
31 Mai 1935 489
TABLEAU I -TABLOUL I
SIGNAUX DE DANGER
SEMNALE DE PERICOL
1
2 3
4 5
41\
Passage d niveau garde
Pa.' de nisei nisII)
Passage d rivers non garde
(Paw de nivel nepault)
www.digibuc.ro
31 Mai 1935 493
Tableau II Tabloul II
SIGNAUX COMPORTANT DES PRESCRIPTIONS ABSOLUES.
SEMNALE DAND PRESCRIPTIUNI ABSOLUTE.
SIGNAUX MARQUANT UNE INTERDICTION.
SEMNALE ARATAND 0 INTERZICERE.
1 2
tofu
a/6
rosu
adaVra
a/6a.th-a
roszi
INTERDIT AUX AUTOMOBILES VITESSE MAXIMUM INTERDICTION DE
DONT LE POIDS DEPASSE 5,st vITE7A maxImA STATIONNER
IHTERZIS AUTOMOREELOR A CAROR STATIONAREA INTERZISA
OREUTATE TRECE DE Es t
I-OfN
www.digibuc.ro
494 31 Mai 1935
JA4
alGastrel.
alb
3 3EIS
GENE)"
www.digibuc.ro
31 Mai 1935 495
www.digibuc.ro
31 Mai 1935 509
3 ani, dela 1 Aprilie 1935 pan& la tax.d fix& dela 20.000-300.000 lei
1 Aprilie 1938, se stabilesc urm- pe an.
toarele taxe fixe: 22. Cercurile sau cluburile ce
Cercurile sau cluburile indium fac parte din categoria prevazut
din Capita l, ce fac parte din ca- la punctul 1 din art. 18 al pre-
tegoria prevgzut la punctul I zentului regulament, din orasele
din art. 18 al prezentului regula- cu mai putin de 25.000 de locui-
ment, vor plti o taxd fixa de un tori, vor plti o tax& fix& dela
milion la trei milioane lei pe an. 100.000-500.000 lei pe an.
Stabilirea quantumului taxei Iar cercurile si cluburile ce fac
fixe anuale, pentru fiecare club parte din categoria prevazut& in
sau cerc din Capita la, in limitele punctul 2 din art. 18 al prezen-
prevdzute mai sus, se va face de tului regulament, vor plti o ta-
ministrul slnatatii i ocrotirilor xd fix& dela 20.000-300.000 lei
sociale cu avizul consultativ al pe an.
cornisiunii centrale permanente 23. Pentru cluburile i cercu-
pentru jocurile de noroc, tinun- rile prevazute in art. 21 si 22 din
du-se seam& de numgrul mese- prezentul regulament, stabilirea
lor de joc, de numgrul crtilor cuantumului taxei fiecrui club
de intrare, de numele posesori- sau cerc se va face dup aceleasi
lor acestor carti, de chiria loca- norme i criterii stabilite de art.
lului de joc, de cartierul unde 20, privitor la cluburile din Ca-
este situat, de aspectul interior pital.
al clubului sau cercului si de 24. Cluburile din Bucuresti:
oHce alt indiciu sau criteriu ce Jokey Club, Automobil Club, Clu-
ar putea duce la stabilirea cat bul Tinerimii, Clubul Agricol si
mai exacta a categoriei in care filialele lor existente pe data pu-
urmeaz& a fi incadrat clubul sau blicrii legii, vor plat o tax&
cercul. fix& de 20.000 lei pe an.
Cercurile sau cluburile inchise 25. In afar de taxele asupra
din Capital, ce fac parte din ca- jocului de noroc, prevazute in
tegoria prevzut in punctul 2 lege si regulamentul de fatl,
din art. 18 al prezentului regu- nicio alt tax& nu se va mai pu-
lament, vor plti o tax& fix& in- tea percepe de cAtre nicio admi-
tre 20.000 lei si 300.000 lei pe an, nistratie public in afar& de a-
urmandu-se aceleasi criterii in cele stabilite prin legi speciale.
fixarea taxei anuale ca i in a- 26. Atat concesionarii jocuri-
lineatul de mai sus. lor de noroc din statiunile balne-
are si climatice, prevzute la art.
21. Cercurile sau cluburile in- 3, alin. 3, din lege, cat i cercu-
chise, ce fac parte din categoria rile si cluburile din categoria
previlzuf la punctul 1 din art. prevzut, la punctul 1 din art.
18 al prezentului regulament, din 18 al prezentului regulament sunt
celelalte municipii i orase si din obigati, sub sanctiunea anuldrii
statiunile balneare i climaterice concesiunii sau autorizatiunii
altele cleat cele prevAzute la art. respective, sa-si procure crtile
3, alin. 3, din lege, vor plti o de joc clela Ministerul Muncii,
tax& fix& dela 200.000-1.000.000 Sntatii si Ocrotirilor Sociale.
lei pe an. Fiecare pereche de crti va fi
Iar cercurile sau cluburile ce previtzut cu o banderol& speci-
fac parte din categoria prevzut al& sau alt semn distinctiv, pen-
in punctul 2 din art. 18 al pre- tru care se va percepe o tax su-
zentului regulament, vor plti o plimentar de 200 de lei.
www.digibuc.ro
516 5 lunie 1935
www.digibuc.ro
5 Iunie 1935 521
www.digibuc.ro
542 18 mile 1935
www.digibuc.ro
20 lunie 1935 545
www.digibuc.ro
550 22 lunIe 1935
www.digibuc.ro
22 lunie 1935 551
www.digibuc.ro
572 22 Iunie 1935
www.digibuc.ro
22 Iunie 1935 583
putin nota medie 15, se inscriu rale vor avea un stagiu de 2 ani
pe tabloul de clasifcare anual, in ca medic auxiliar, intern cu con-
ordinea mecliilor i au dreptul curs asistent sau preparator de
a cere oHce loc publicat vacant sau un stagiu de 2 ani
in specialitatea lor, timp de 3 ca medic sanitar cu examenul
ani. de capaictate dat. In lipsa aces-
198. Au dreptul a se prezenta tor stagii, vor putea fi admisi
la concurs pentru spitale de pentru spitale mixte si medicii
specialitate acei care intrunind cu 5 ani practicA medicaid.
conditiunile art. 196 1) din lege 199. Concursul pentru spitale
vor mai dovedi cd.' au cel putin mixte constd:
5 ani practicd medicaid si un a) Dinteo probA scrisd, cu su-
stagiu spitalicesc de cel putin biect de medicind generald;
3 ani fn specialitatea pentru b) Doud probe clinice asupra
care se dd concurs si anume: a 2 bolnavi, unul eu boal
a) Pentru spitalele si sectiunile epidemica, unul cu boar
de medicind internd: 3 ani de chirurgicald sau o boald internA;
medicind internd; c) 0 prob de medicind opera-
b) Pentru spitalele sau sectiu- toHe pe cadavru.
nile de chirurgie: 3 ani de chi- Concursurile pentru locurile
rurgie; de specialitate, constau din ur-
c) Pentru spialele sau sectiu- mAtoarele probe:
nile de boli de ochi, obsetetricd, 1. 0 probd de titluri, lucrdri
dermatologie, radiologie, etc.: 3 activitate in specialitate.
ani in specialitatea pentru care 2. Doud probe clinice pe 2 bol-
se concureaz. Pentru ambula- navi, si anume: pentru posturile
toHi se vor cere aceleasi stagii de medicind internd, un bolnav
ca si la sectiunile de specialitate. afectat de o boald internd si de
Sunt dispensati de stagiile pre- o boald infectioasd epidemicA;
vAzute sub lit, a si b., privitor pentru posturile de chirurgie: 2
fa concursurile de medicind in- bolnayi atinsi de o boald chirur-
ternd si., chiriurgie generald, me- gicald; pentru posturile de spe-
dicii care au condus cel putin 3 cialitd,ti: 2 probe ciMice din spe-
ani, cu titlul definitiv, un spital cialitatea pentru care se concu-
mixt. De asemenea sunt dispen- reazd.
sati de stagii medicii care au di- 3. Doug probe practice, dintre
ploma de specialitate emisA de care:
Facultatea de medicind In ra- a) 0 operatiune pe cadavru din
mura . respectivd. specialitatea pentru care concu-
Stagiul de practicd medicaid reazd,
este redus la 3 ani pentru fostii b) 0 probd de anatomie pato-
interni cu concurs ai Eforiei logicd pe piese preparate pentru
Spitalelor Civile, dec au func- chirurgie generald i specialit-
tionat in mod efectiv cel putin tile sale.
3 ani Pentru medicina internd si
Pentru spitalele mixte, candi- specialiattile in legaturd cu ea,
datii pe lng conditiunile gene- 2 probe practice, dintre care:
a) o probd de anatomie patolo-
1) Devenit art. 191 in actuala gicA si b) o probd de laborator
Lege. A se vedea i Regulamentul (bacteriologie sau chimie biolo-
pentru concursul medicilor de spe- gicA cu aplicatie la clinicA).
cialitate, din 7 Noenivrie 1933, la Fiecare probrt se apreciazd cu
pag. 898, vol. XXL nota 0-20
www.digibuc.ro
22 lunie 1935 585
www.digibuc.ro
586 22 lunle 1935
www.digibuc.ro
588 22 lunie 1935
pind sau sunt puse sub contro- comisiune va avea mandat nu-
lul si supravegherea acestui mi- mai pe timpul cat va functiona
nister, se va forma un stat per- comisiunea care a delegat-o.
sonal al acestui functionar. Raportul anual se va intocmi
Statul personal se va intocmi dupg un model elaborat de mi-
dupg un model elaborat de mi- nister pentru fiecare categorie de
nister pentru fiecare categorie de serviciu sau institutie,
servicii sau institutii, in asa f el 220. Att activitatea servicii-
ca sg permitg acordarea de note lor, ct $i cea a personalului vor
dupg criteriile ce se vor stabili fi imprtite in 5 grupe. Pentru
printr'un regulament ,special. fiecare grupg se va da o men-
219. In mod periodic sefii ie- tiune.
rarhici ai institutiunilor sau ser- 221. Mentiunile sunt hotri-
-viciilor vor inainta rapoarte de toare pentru miscarea persona-
activitate, la termene ce se vor lului. Ele vor servi ca criterii
stabili prin regulament. Rapor- pentru mentinerea in serviciu,
tul de activitate va cuprinde si avansarea in functiune, avansa-
aprecieri privitoare la activitatea rea pe loc, numire sau orice dis-
personalului. tinctie sau recompensg s'ar a-
In mod obligator fiecare func- corda personalului tehnic al mi-
tionar tehnic, de sub autoritatea nisterului.
ministerului, va Inainta un ra- 222. Persoanele care au avut
port anual de activitate, care va de doug ori mentiuni rele se vor
cuprinde in anexg $i tabloul sta- $terge de pe tabloul de inaintare
tistic do activitate, al cgrui for- in grad si nu vor putea fi repu$i
mular se va intocmi de minister pe acest tablou deal dacd dupg
baza avizului comisiei admi- aceastg datg au avut, cel putin
nistrative. Tabloul statistic de ac- 2 ani consecutivi, mentiuni bune.
tivitate va fi completat personal Seful care s'ar face vinovat de
de cei vizati. Raportul anual de afirmatiuni inexacte, fie pentru
activitate impreung cu tabloul de a favoriza, fie pentru a defavo-
activitate va fi inaintat sefului riza pe cel notat, va rgspunde de
ierarhic. care il va insoti cu ob- fapta sa in fata consiliului de
servatiunile sale si-1 va inainta discipling. Prima notg va fi co-
autoritgtilor superioare care va municatg confidential functiona-
proceda in acelasi fel. Inspecto- rului respectiv, care in termen
rul general sanitar si de ocrotire de 10 zile va putea indrepta o-
In baza acestor date, va acorda biectiunile ce ar avea de fgcut
mentiuni anuale, care se vor co- cgtre inspectorul general sanitar
munica celor interesati. Impo- si de ocrotire. Acesta va hotrt.
triva mentiunilor acordate, cei 223. Medicul notat poate a-
interesati pot face recurs la co- pela In contra mentiunii la co-
misia administrativg, cernd mo- misia administrativg din minis-
tivat rectificarea aprecierilor se- ter, care va aprecia si da men-
filor ierarhici. tiunea definitivg. La aceastg a-
Comisiunea administrativg va preciere trebue sg fie fatg si a-
putea delega dreptul de acor- pelantul si inspectorul general
dare de mentiuni calificate nu- sanitar si de ocrotire.
mai subcomisiunii de calificare, 0 mentiune rea poate fi ulte-
care se va compune din trei mem- rior rectificatg prin una bung,
bri, alesi de comisiune dintre dacg functionarul prin activita-
membrii Consiliului general al tea ce depune merit aceasta.
sngtAtii i ocrotirii. Aceast sub- Nicio numire i nicio pedeaps
www.digibuc.ro
590 22 lunie 1935
www.digibuc.ro
592 22 lunje 1935
www.digibuc.ro
22 lunie 1935 597
www.digibuc.ro
22 lunie 1935 599
www.digibuc.ro
600 22 tunic 1935
www.digibuc.ro
22 Innie 1935 601
www.digibuc.ro
612 22 Iunie 1935
www.digibuc.ro
22 lunie 1935 617
23 Martie 1926 1), precum i in bilita prin art. 372- 1), se vor pu
genere acei care cad sub deose- tea da, cu avizul comisiunii cji-
bite titluri, in virtutea legilor an- mico-farmaceutice autorizatia de
terioare, au dobandit dela auto- stramutare in orasele unde acest
rittile competente dreptul de a recensamnt ar dovedi c numa-
practica farmacia sau de a avea rul farmaciilor existente nu mai
in exploatare o farmacie ca pro- corespunde la cifra populatiei.
prietar, arendas, diriginte etc., Aceasta strmutare se va face
isi vor pastra toate drepturile in ordinea vechimei, publican-
castigate, numai daca la pro- du-se locurile in aceasta catego-
mulgarea acestei legi exploatea- rie.
za, dirijeaza sau exercita aceste CAPITOLUL XI
drepturi.
Ajutorii de farmacisti din Ba- Drog heria
-aarabia vor pastra drepturile re- Comertul cu droguri fi produse
cunoscute prin legea din 23 Mar- medicamentoase si cu substante
tie 1926. chimice care au intrebuintdri
401. Drepturile reale si de pro- tehnice, industriale si agricole
prietate dobandite asupra far-
maciilor in puterea hrisoavelor 403. In afar de farmacii, im-
domnesti sau a legilor emteri- portul si comertul cu medica-
oare, ramn neatinse; totusi, este mente, preparate i specialitati
interzis ca, prin contracte intre farmaceutice, organo i sero-te-
vii, sa fie vndute altora deck rapeutice, cu produse galenice,
farmacistilor, care, conform le- cu droguri si substante chimice
gii de fata, pot obtine o conce- cu intrebuintari medicinale, se
siune de farmacie si numai in poate face numai de &are indus-
triile si laboratoarele produca-
conditiunile previlzute in acea- toare si depozitele de medica-
sta lur6e. mente i in conditiunile prezen-
402. 0 concesiune de farma- tei legi.
cie dobandita in conformitate cu Atat industriile producatoare,
Jegile sanitare nu va putea fi in- cat si depozitele de medicamente
chisa sub niciun motiv de nicio nu sunt autorizate si nici nu pot
'alta dutoritate cleat numai de obtine autorizatie cleat pentru e-
minister si numai pentru cazu- xercitarea comertului de en-gros.
rile si cu formele prevazute in Actualii droghisti autorizati vor
aceasta lege. putea cumpara, importa i vinde
Este interzis farmacistilor a publicului toate medicamentele
tine si a vinde in oficina lor alt- brute si specializate, prevazute
ceva deck numai medicamente in indexul drogheriei.
si articole in legatura eu medi- Indexul va fi intocmit de o co-
cina i igiena. misiune speciala, sub presedin-
Dacd la recensamantul viitor tia clirectorului snatatii si corn-
se va constata ca in unele ora- pusa din: doi medici profesori
se numarul farmaciilor in fiinta universitari numiti de ministru,
este mai mare cleat ar trebui s doi delegati ai asociatiei farma-
fie pentru cifra de populatie sta- cistilor i doi delegati ai asocia-
1) A se vedea Legea pentru mo-
tiei droghistilor.
dificarea Legii sanitare, din 23 Mar- Se respectil drepturile casti-
tie 1926, la pag, 145, vol. XV i) Devenit art. 364 in actuala
XVI. Lege.
www.digibuc.ro
22 lunie 1935 621
www.digibuc.ro
22 lunie 1935 627
www.digibuc.ro
632 22 tunic 1935
www.digibuc.ro
634 22 1unie 1935
www.digibuc.ro
22 tulle 1935 635
www.digibuc.ro
633 22 lunle 1935
www.digibuc.ro
22 lunie 1935 651
www.digibuc.ro
654 22 lunie 1935
www.digibuc.ro
29 lunie 1935 663
www.digibuc.ro
1 lulie 1935 665
www.digibuc.ro
666 1 lulie 1935
unic care se compune din trei sec- vitatea sa, in cercul prescris ei
de lege, att prin acte provenite
1. Sectiunea literar (literaturl, din propria ei initiativa, cat si
art, filologie si filosofie). prin Insrcinri pe care ea se va
2. Sectiunea istoric (istorie, fi Invoit a le primi dela Stat,
geografie i tiinte sociale). dela institute sau dela particu-
3. Sectiunea stiintific (stiinte lari.
teoretice i aplicate). 5. Activitatea Academiei se e-
3. Atributiile i Indatoririle sec- xercit dup natura actelor:
tiunilor se specifica In modul ur- sau de ctre intregul corp a-
mAtor: cademic;
a) Sectiunea literara se ocupa sau de fiecare din sectiile ei
de cultivarea i punerea in va- In parte;
loare a creatiunilor spirituale sau de cAtre comisiuni, ema-
care Imboggtesc literatura, arta, nate prin alegere, din sknul A-
filosofia i filologia roman& Ea cademiei ori al sectiunilor, spre
publi co. i recomanda pentru pre- a executa, lucrri anume deter-
miare operele care se disting prin minate;
merite de originalitate persona- sau, In fine, de dare persoane
l. Ea organizeaz misiuni lexi- insarcinate de dnsa cu misiuni
cografice si cercetri asupra lim- speciale.
bii romne; se ocupa permanent 6. Academia i tine sedintele
de compunerea dictionarului lim- In localul ei din Bucuresti.
bii romne; 7. Odat pe an, In curs de 15
b) Sectiunea istorick se ocup zile, Incepnd dela 15 Mai, Aca-
de stiintele istorice, geografice si demia se Intruneste In sesiune
sociale (stiin(e juridice, econo- general&
mice si. financiare, sociologie); cu- De competinta sesiunii gene-
lege documente importante, mai rale sunt materiile urmtoare:
ales privitoare la istoria Rom- a) Determinarea subiectelor de
niter; organizeazil misiuni pen- pus la concursurile ordinare si
tru asemenea lucrri; ia initia- extraordinare;
tiva pentru explorarea arheolo- b) Deciziunile de luat asupra
gie, geografic i social a t diverselor premji;
rilor romdne; face publicatiuni, c) Alegerea comisiilor care In
Incurajeaz i recomand spre cursul anului vor cerceta operele
premiare in primul rand opere intrate la concursuri, precum
meritorii. de istorie, geografie alte lucrAri prezentate Acade-
stiint social romneasc; miei;
c) Sectiunea stiintific se o- d) Deeiziunile de luat asupra
cupa de lucrrile de stiinte teo- publicatiunilor, misiunilor si a-
retice i aplicate; ia initiativa propuse de sectiuni;
pentru explorarea trilor romne e) Facerea i modificarea regu-
din punctul de vedere geologic, lamentelor speciale.
fisiografic, biologic, agricol, me- f) Alegerea membrilor Acade-
dical, tehnic si economic; orga- miei, a membrilor de onoare
nizeaz misiuni pentru asemenea corespondenti;
lucrri; face publicatiuni, incu- g) Receptiunea soieran a mem-
rajeazA si recomand spre pre- brilor Academiei alesi in prece-
miare opere meritorii relative la denta sesiune general;
cunostinta stiintificA a trilor h) Tinerea de sedinte publice
locuite de Romani. In interesul literelor i tiinte-
4. Academia IV exercit acti- lor;
www.digibuc.ro
668 5 Nile 1935
www.digibuc.ro
676 6 Julie 1935
turile plantate din nou cu vii, fie prin rplantare, fie infiintate din
nou, afarg de cele plantate cu producgtori directi;
c) Pentru 5 ani dela repunerea lor in stare de a fi cultivate, prin
cheltuiala proprietarului, terenurile devastate in timpul rzboiului,
In asa grad, cg deveniserg cu totul improprii culturii.
Cererile de scutiri vor fi fcute si rezolvate potrivit procedurii
prev52ute in art. 96.
Scgderea impozitului va avea loc dela 1 Aprilie ce urmeazg ee-
rerii, iar epoca de scgdere decurge, In tot cazul, dela 1 Aprilie al
anului ce urmeazg aceluia In care a avut loc faptul ce motiveazg
scgderea.
Cu Incepere dela 1 Ianuarie 1932, toate proprietatile, bunurile
rurale si urbane, precum si orice drepturi reale sau personale, apar-
tinnd Eforiei Spitalelor Civile din Bucuresti, Mezgmintelor Brn-
oovenesti din Bucuresti, Epitropiei Sf. Spiridon din Iasi, Epitropiei
Caritatea gglgteang din Bar lad si Epitropiei spitalului Beldiman
din Brlad, dacg sunt direct administrate de Eforia respectivg, sunt
scutite de orice impozit cgtre Stat, judet, municipii sau comune,
sub orice denumiri i prin orice lege, regulamente sau ordonante
ar fi fost infiintate.
Pentru contractele-in fiintg la data de 1 Ianuarie 1932, In care
plata impozitelor e in sarcina prtilor cu care suszisele institutii
au contractat, impozitele lior continua a fi plgtite tot de aceste pgrti
contrantante Ong la terminarea contractelor.
COntractele ce se vor Incheia de suszisele institutil, cu incepere
dela 1 Ianuarie 1932 sunt scUtite numai In ce priveste partea afe-
rentg, care In niciun caz nu poate fi mai micg de 500/o din valoarea
totalg a taxelor i impozitelor cuvenite cgtre Stat, judet i co-
mung.
9. Proprietarii, uzufructuarii sau titularii oricgror drepturi
reale de folosintg stint obligati s declare propriettile, Intinderile
de terenuri posedate, arendgrile si contractele respective, -precum
si orice alte acte si Imprejurgri necesare constatgrii si asezgrii
impunerii. ,.
Instalatiunile pe bacuri.
Cnd conclitiunile de impunere ale proprietatilor clgdite s'au
schimbat prin inchiriere, rgmn neinchiriate, majorarea oil di-
minuarea venitului impus cu cel putin o pdtrime, in conformitate
cu art. 91 si prin derogare dela art. 18 si 73, impunerea se va putea
modifica In cursul periodului de recensgmnt. Modificarea se va
face in urma declaratiunii contribuabilului, datg In termen de o
lung dela schimbarea conditiei de impunere si se opereazd, cu
incepere din prima zi a lunei urmgtoare celei in care a avut loc
schimbarea. In lipsa declaratiunii, modificgrea se face In condi-
tiunile articolului 92.
Reducerea prevgzutg la alineatul precedent nu se aplicg pentru
taxa statisticl.
14. Pentru clgdirile care se inchiriazg cu mobile, venitul im-
pozabil la acest impozit este acela al clddirii fdrg mobile, afard de
cele care devin imobile prin destinatie i servesc la exploatarea
imobilelor.
Venitul mobilelor va face obiectul impozitului pe veniturile din
ocupatiuni necomerciale.
15. Venitul se determing pe baza valorii locative a imobilului.
Valoarea locativd se stabileste dupg contractele de inchiriere,
iar in lipsa lor prin evaluarea directg, In comparatie cu imobilele
similare din vecingtate.
Pentru terenurile virane venitul se stabileste dupg pretul mij-
lociu de vnzare al acestor terenuri, la care se socoteste o do-
Mudd de 5/o.
La pretul contractului de inchiriere se va adguga valoarea
tuturor sarcinilor impuse chiriasilor care legalmente privesc pe
proprietari.
16. Pentru cldirj i instalatiuni imobiliare venitul net im-
pozabil se obtine, scgznd din valoarea locativa de 200/0, drept
cheltuieli de gestiune, asigurgri contra riscurilor, intretinere
amortizare.
Pentru terenurile asimilate cldirilor valoarea locativg consti-
tue venitul net imp ozabil.
17. Sunt scutite de acest impozit:
1. In mod permanent:
a) Imobilele publice sau ale asezgmintelor de utilitate publicg,
neproducdtoare de venit ,si afectate serviciilor public% sau scopului
acestor asezgminte, precum si imobilele particulare puse In mod
gratuit la dispozitia unor asemenea asezaminte In acelasi scop.
Cldirile Statului, inchiriate, se impun pe numele Statului, prin
chirias, care este obligat la facerea declaratiunii de impunere
la plata impozitului;
b) Cldirile parohiale ale cultelor religioase, intretinute sau
subventionate de Stat, care nu produc niciun venit si care s'au
bucurat png in prezent de asemenea scutiri, precum si ldirile
parohiale ale cultelor religioase subventionate de Stat, care nu
produc niciun venit;
c) Sub conditiunea reciprocitgtii clddirile apartinnd legatiu-
nilor i consulatelor strdine i ocupate de ele;
Clgdirile rurale ce servese de locuintg agricultorilor si care
www.digibuc.ro
6 lulie 1935 679
www.digibuc.ro
680 6 lulie 1935
cla primire, contribuabilului ,sau until membru din, familie ori din
serviciul
In cazul cand cei in drept a primi pro cesul-verbal nu se afl
fat pentru. a da dovada, delegatul fiscului va afisa procesul-,
verba1 de impunere la imobil, iar deed' prin declaratia de impu-
nere contribuabilul si-a ales alt loc pentru comunicarea impu-
nerii, va fi comunicat la acel loc.
Afisarea sau comunicarea se va constata prin procesul-verbal.
Contribuabilii, cum si orice reprezentant al fiscului, au dreptul
s. fade. apel la comisia de apel prevdzutd de art. 76, in termen de
20 de tile dela inmanarea: procesului-verbal de impunere sau dela
afisarea lui.
Apelul se face la administratia de constatare sau la circum-
scriptiile de constatare din comunele neresedinte in care vor fune-
tiona comisiuni de apel.
21. Hotrirea comisiunii de apel rmane definitiv In ce pri-
veste constatarea i evaluarea venitului; ea poate fi atacat. In
recurs pe calea ardtat la art. 82.
Procedura i judecata apelurilor si a recursurilor, cum si mice
schimbri ale impunerilor in cursul periodului de 5 ani, se vor
indeplini conform dispozitiunilor cuprinse in titlul III.
CAPITOLUL HI
Impaziful asupra venifurilor valorilor mobiliare
22. Veniturile capitalurilor mobiliare cele asimiltate lor,
conform dispozitiunilor din art. urmdtor, sunt supuse unui im-
pozit de 14/o, afard de cele mai jos ardtate, pentru care impozitut
va fi de:
120/o pentru veniturile din actiuni nominative.
10/0 pentru veniturile din dePunerile in numerar la banci si
alte institutiuni de credit si economii, efectuate pe termen pang la
trei luni i 5/o peste trei luni.
80/o pentru cele din scrisurile de credit fundar, formate prin
asociatie de proprietari i autorizate prin Iege a emite asemenea
obligatiuni, ori din titlurile societatilor de locuinte ieftine, create
in baza legii din 13 Februarie 1910.
50/0 pentru cupoanele scrisurilor Creditului Funciar Rural .din
Bucuresti, precum si Creditele Funciare Urbane din Bucuresti s
Iasi, emisiunea de 10/o anual. Aceast reducere este obligatorie pe
un period de 10 ani, incepnd dela 1 Ianuarie 1932.
5/o pentru veniturile din depozite, in numerar, fcute de strai,
nii domiciliati in strindtate la bncile din tard, precum i pen,
tru veniturile din renta de expropriere.
Impozitul se aseazd asupra veniturilor brute, provenite din
Romania, de cdtre oricine s'ar incase, cum si cele din alt. tard,
1) Veniturile capitalurilor mobiliare au fost impuse prin Legea din 23
Februarie 1906, pag. 355, vol. IIIIV i eu ware modifieri s'a aplicat
pan la Legea din 23 Februarie 1923, pag. 425, vol. XIIIXIV.
Pentru impozitul pe venitul scrisurilor funeiare, a se' vedea scutirea din
art. 63 si 61 Legea pentru liebidarea datoriilor agricole si urbane, /din. 7
Aprilie 1934, pag. 96, vol. XXII. .
www.digibuc.ro
682 6 tulle 1935
www.digibuc.ro
6 rune 1935 683
www.digibuc.ro
686 6 Its lie 1935
www.digibuc.ro
6 Julie 1935 637
www.digibuc.ro
6 lulle 1935 691
71 35 71 77 40 17 8 ,, 4
11 40 11 II 45 H 9 11 4,5
45 50 10 H 5 H
11 50 60 11 6
60 70 12 77 7 11
70 80 13 8 II
80 90 14 9
11
90 " 100 15 10
71
100 120 16 11
120 160 17 12
160 200 18 13
1/ 200 250 19 14
250 300 20 15
--.350 I/ 21 16
400
77 71 77 71
350 22 17
400 450 23 18
450 500 24 17 19
500 In sus . . . . 25 20
www.digibuc.ro
6 lulie 1935 695
www.digibuc.ro
696 6 lane 1935
www.digibuc.ro
6 tulle 1935 697
www.digibuc.ro
698 6 lulie 1935
fesiunea lor, precum si cei care vor dovedi cg. valoarea locativ a
imobilului locuit nu poate fi luat In consideratie, de oarece In
compunerea venitului lor intr i alte elemente impuse la alte im-
pozite elementare.
51. Venitul impozabil i impunerea se stabileste:
a) Anual, dup5, venitul anului precedent si. In parte pentru fie,
care exercitare profesional, ocupatiune ori exploatatiune lucra-
tiv exercitat In mod obisnuit;
b) La obtinerea fiecrui cstig ocazional.
52. Constatarea veniturilor prevzute In art, precedent, alin, a,
si stabilirea impozitului, se face pe baza declaratiunilor ce con-
tribuabilii sunt obligati a da anual sau la Inceperea exercitrii,
conform regulelor prevzute sub titlul III.
Declaratiunea trebue s cuprind veniturile brute realizate In
anul Incheiat la 31 Decemvrie precedent, din fiecare fel de profe-
siune sau ocupatiune obisnuit si cheltuielile necesare obtinerii ve-
nitului. Ea poate fi sprijinit cu registre regulat tinute.
Pentru veniturile care au Inceput In cursul anului precedent,
Ins au durat mai mult de trei luni, venitul va fi calculat raportn-
du-se la timpul ct au durat.
Dad, In anul precedent au durat mai putin de trei luni, ele vor
fi stabilite dup apreciere, cum se arat mai jos.
Agentii fiscului Insrcinati cu impunerile, cum si comisiunile de
apel, au dreptul s aprecieze sinceritatea declaratiunilor, tinnd
seam si de semnele vizibile In legtur cu traiul contribuabilului.
Onorariile fixe ale profesionistilor ca i jetoanele de prezentd,
fiind taxate la impozitul pe salarii, nu intr la. impunere.
Orice firm comercial sau industrial, avnd In serviciul su
ori folosind ocazional opera prestat de persoane supuse impozitu-
lui pe profesiunile libere, In termen de o lun de cnd au efectuat
plata, este obligat, s comunice circumscriptiei de constatare In cu-
prinsul cdreia se afl domiciliul acestor persoane toate sumele pl-
tite lor sub form de onorarii, participri sau jetoane de prezent,
drept remunerare a serviciilor prestate, sub sanctiunea prevAzut
de art. 103.
53 Pentru cAstiguri ocazionale prevAzute de art. 51, alin, b, din
afaceri izolate, ori din remize Intmpltoare, care nu sunt supuse
altui impozit elementar, cei care le-au realizat sunt obligati a de-
clara Indat cstigul la perceptia locului unde s'a realizat.
Impozitul va fi constatat conform art. 92 si se va achita Indat.
Lei care pltesc aceste sume sunt obligati a retine si a vrsa la Stat
impozitul cu normele stabilite la art. 47.
54. Orice locuitor al trii, major, afar de femei sau cei ce au In
-tarl resedinta peste 6 luni Intr'un an si care nu sunt impozabili la
niciun fel de impozit prevAzut de prezenta lege, afar de personalul
-Corpului Diplomatic strain vor plti un impozit minimal de 50 lei
pe an.
Dac contribuabiluI suport alt impozit mai mic de 50 lei anual,
-va fi impus numai cu diferenta pn, la aceast sum.
Se scutesc de acest impozit minimal infirmii incapabili de munc,
www.digibuc.ro
6 [tine 1935 699
www.digibuc.ro
700 Julie 1935
TABELA
pentru aezarea impozitului supra-cota' previizut de art. 63
Idem din 2.000 inf 80.000 1,90 1.520 17 71 22000 77 >1 IS 21 781- 71
2.000 lei t 100.000 2,30 2.300 17 11 22000 71 71 71 /I
CAPITOLUL IV
Procedure inainfea insfanfelor
95. Contribuobilii care au dat declaratiuni anuale sau care au
fcut apel vor fi citati inaintea instantelor de impunere si de apel.
Citatia li se va preda prin agentii circumscriptiei de constatare
sau de percepere respective, prin notarul comunei sau prin func-
tionarii politiei judiciare ori administrative, cu cel putin 5 zile
inainte de data infatisrii la locul de impunere, iar daca prin de-
claratie sau apel s'a indicat domiciliul, citatia se va preda la acest
domiciliu.
Dacg persoana citat e gsit i se ininneaza citatia, lundu-se
dovad de primire, semnat, de ea; iar dacA nu stie carte, predarea
se va constata prin punere de dew. in asistenta unui martor stiu-
tor de carte, care s nu fie in srviciul autoritatii care indeplineste
procedura.
In caz de refuz, citatia se va lipi pe usa casei, dresAndu-se un
proces-verbal, in asistenta unui martor, conform alineatului de
mai sus.
In caz de lipsrt a contribuabilului, citatia 'se va preda unei rude
.sau servitor, care locueste cu dnsul, sub luare de dovad; in lips
si a acestor persoane sau in caz de refuz ori imposibilitate de sem-
nare a lor, citatia se va lipi pe usa casei, dreskidu-se un proces-
verbal in acest sens, in asistenta unui martor stiutor de carte,
care s nu fie in serviciul autoritatii care indeplineste proce-
dura.
De indat ce se va organiza serviciul pentru transmiterea ci-
tatiilor prin post, ele vor fi predate pe aceast cale. ).
In caz cand apelurile se predau personal de contribuabili stiu-
tori de carte si se poate fixa indat termen de judecat, contri-
buabilul poate lua cunostint de termen, sub semniltura proprie,
chiar pe cererea sa.
Toate termenele prevAzute in prezenta lege, pentru apel, co-
municri, afisri si citatii, se inteleg pe zile libere.
Cei insrcinati cu indeplinirea procedurii, care nu se vor con-
forma intoemai celor prevAzute mai sus, vor fi pedepsiti cu pier-
derea salariului pe 15 zile, iar in caz de recidiv ei vor fi deferiti
comisiunilor de discipling pentru a li se aplica pedepse discipli-
nare. Am enda se aplic prin proces-verbal, dresat de administra-
torul de constatare.
96. Cererile de sciideri prevzute la capitolul VII de sub titiul
II si la impozitele elementare, fcute prin declaratiunile anuale-,
vor fi solutionate cu aceeasi procedur i jurisdictiune ca i im-
punerile anuale.
Scazamintele vor fi operate in roluri, anual, odat cu impo-
zitele anuale.
La aplicarea legii se vor stabili prin instructiunile Ministeru-
lui de Finante modalittile de constatare si operarea acestor
scdderi.
1) A se vedea Regulamentul p. predarea eitatiilor prin post, din_ 27 Inlie
1934, la pag. 561, vol. XXII.
www.digibuc.ro
716 6 lulie 1935
Contraventiuni simple
103. a) Contribuabilii care nu au prezentat declaratiunea de
impunere in termen, care au prezentat declaratiuni incomplete in ce
priveete datele necesare stabilirii veniturilor In sensul prevederilor
dela art. 92, precum i acei ce nu var prezenta la cerere carnetul
de contributiuni, se vor peclepsi cu amenda egal, cu un sfert din
impozitul cuvenit;
b) Contribuabilii care nu vor prezenta la impunere registrele,
contractele sau orice alte acte, din care ar rezulta venituri impo-
zabile mai mari, cleat cele stabilite, ei care vor fi consiatate de
catre organele fiscului dup anul de impunere, cum ei cei care
nu vor da informatiunile complimentare cerute conform art. 90,
se vor pedepsi cu amenda egal cu impozitul cuvenit la intrei-
tul diferentei de venit.
c) Firmele individuale sau societtile de orice tel care nu vor
respecta dispozitiunile art. 25, alin. 7, 8 ei 9 ei ale art. 26, alin.
5 ei art 47, alin. ultim ei art. 52, alin. ultim, se vor pedepsi cu
amenda egal cu impezitele elementare prevzute in aceste arti-
cole, cuvenite fiscului pentru sumele necomunicate;
d) Orice alt.& abatere dela dispozitiunile legii de fatd, care ar
avea drept rezultat distrugeri de venituri, datorite ngevidentierii
lor de &are contribuabili inaintea comisiunilor de impuneri sau
organelor de constatare, se va pedepsi cu amend egal cu indoi
tul impozitului calculat la venitul constatat neimpus;
e) Aceeaei sanctiune se aplic i intreprinderilor de orice cate-
gorie, care pentru motive, ce scap de sub controlul fiscului, fac in-
registrri ce duc la diminuarea rezultatelor ei nu evidentiaza la
impunere organelor fiscului aceste inregistrri, cum ei intreprin-
derile care infiinteaz conturi pasive cu nomenclaturi fictive, cal-
culeazd amortismente la supra evaluari, fac rezerve latente i alte
asemenea operatitini, f gr.& ca sa le evidentieze la impuneri;
f) Cornerciantii i industriaeii care nu tin registrele comerciale,
vor fi pasibili de o amenda egalit cu impozitul cuvenit fiscului.
Aceast amend nu se aplic micilor meseraiei ei micilor comer-
cianti definiti conform art. 12 din legea impozitului pe lux ei ci-
fra de afaceri;
g) Comerciantii i industriaeit care deei in registrele In regula
ins nu le comunic sau refuz a procura actele ajuttoare, In
termenul fixat de fisc ei care nu va putea fi in niciun caz mai mic
de 8 zile dela data primirii cererii scrise a fiscului, vor fi pasibili
de o amenda de 500-1.000 lei pentru fiecare zi de intrziere;
h) Persoanele care au raporturi contractuale cu contribuabilii
vor refuza a da in termen de 10 zile informatiunile cerute de fisc,
cu privire la impunerea obiectului contractului, vor fi supuei la
o ameridd de 10.000 lei. Refuzul se constat prin incheiere de pro-
ces-verbal.
i) Proprietarii sau subinchirietorii de imobile, cum ei hote-
lierii, care nu vor da declaratiunile cerute de art. 84, ann. 5,
vor fi pasibili de o amenda egal cu impozitul propriettii cl-
dite, aferent pretului de inchiriere sau subinchiriere, pe un an,
pentru imobilul, apartamentul sau camerele mobilate.
104. Contribuabilii care nu vor declara totalitatea veniturilor
www.digibuc.ro
718 6 lulie 1935
lor, sau acei care vor ascunde un venit in total sau in parte, pre-
cum si acei care vor trece in registrele lor comerciale alte cifre
dect cele reale, prin neinregistrarea tuturor operatiunilor, nejus-
tificarea cu acte a inregistrdrilor, prin virarea la conturi personale
a unor parti din beneficii, prin neinventarierea stocului real de
mrfuri, i alte asemenea manopere, care impiedecd constatarea
adevratului venit impozabil, vor fi supusi la o amenda egald cu
impatritul impozitului la diferenta venitului astfel sustras si con-
statat in conformitate cu dispozitiunile legii de fatd.
Aceeasi sanctiune se va aplica si contribuabililor care se vor
dovedi cd in registrele lor au creat conturi pasive la care se gdsesc
alocate diferite rezerve, frd a le fi declarat la impunere, precum
si acelora care sustrag dela conturile de rezultate pdrti de bene-
ficij prin debitarea acestora cu sume nereale, precum si acelora
care prin operatiuni si inregistrri diverse mascheazd pdrti de
beneficii.
105. a) Firmele individuale, asociatiile i societdtile de 'orice
fel, afard de cele pe actiuni, care, in scopul de a ascunde fiscului
adevrata situatie, se vor dovedi a avea doud rnduri de registre
sau doud rnduri de bilanturi, din care ultimul necomunicat fis-
cului sau vor uza de acte false, sunt pasibil de o amendd egald cu
impozitul la intreitul venitului ce s'ar fi constatat, deed impunerea
-s'ar fi fcut la venitul real;
b) Independent de amenda de mai sus, patronii i conducdtorii
acestor intreprinderi sunt pasibili de sanctiunile penale prevdzute
de art. 332 si urmtoarele din codul penal, extinse pentru aceste
infractiuni asupra tdrii intregi;
c) Cnd contravenientul este o societate pe actiuni, amenda ce
se va aplica va fi aceea stabilit la alin. a. In af ail de aceasta
amencld, care va fi suportat de societate, directorii, directorul sau
directorul general al societtii i eful contabilittii, sunt fiecare,
in parte, pasibili de o amendd egald cu un sfert din quantumul
amenzii aplicate societdtii si de sanctiunile penale prevdzute in
alin. b, numai acelora care au avut cunostint de frauda svarsit.
106. Toti acei care, conform art. 25, 26 si 47 sunt obligati a re-
tine si vdrsa la Stat impozitele specificate in mentionatele articole
si care nu vor indeplini aceste obligatiuni in termenul legal, vor fi
pasibili de o amend egald cu intreitul impozitului neretinut sau
retinut i nevrsat.
In ce priveste autorittile publice de orice fel, amenda de mai
sus va fi aplicat directorului si sefului contabilitdtii autorittii
respective.
Pentru veniturile prevzute la art. 23, pct. 3-6 incl., amenda
se suportd solider de creditori i debitori.
107. Oridecateori se va constata cd in raporturile contractuale
dintre contribuabili, unele sume de bani au fost pltite in afard de
clauzele contractuale prin alte instrumente liberatorii, cum ar fi
polite, cekuri i alte asemenea, si care sume, potrivit legii de fatd,
sunt considerate ca venituri impozabile, se va aplica o amendd
egald ell de trei ori impozitul sustras, care va fi suportat solider
de cdtre creditor si debitor.
108. Contribuabilii care vor incerca sau vor isbuti sd-si mic-
www.digibuc.ro
6 lulie 1935 719
www.digibuc.ro
720 6 Nile 1935
www.digibuc.ro
724 6 lulie 1935
www.digibuc.ro
12 lulie 1935 733
www.digibuc.ro
752 2 August 1935
www.digibuc.ro
760 26 August 1935
www.digibuc.ro
26 August 1935 761
www.digibuc.ro
764 26 August 1935
www.digibuc.ro
2 Septemvrie 1935 777
www.digibuc.ro
780 2 Septemvrle 1935
www.digibuc.ro
788 14 Septemvrie 1935
www.digibuc.ro
16 Septemvrie 1935 789
www.digibuc.ro
792 2 Octomvrie 1935
dad, padurea in cauza sau parte sus, intru cat In aceasta parte a
din ea va fi declarata ulterior de trii, rsinoasele se and In opti-
catre comisiunea respectiva, ca mul lor de vegetatie si regenera-
padure de protectie sau monu- rea lor trebue realizata mai ales
ment al naturii. Cnd insa ame- pe cale natural& din samanta,
najamentul sau Comisia de a- cu fiind cea mai ieftina, singura
menajare va gasi ca este cazul si calitativ superioara plantatiu-
de a se aplica pentru o portiune nilor. Pdurile cu statiuni spe-
sau intreaga padure una din le- ciale raportate Ministerului, vor
gile aratate, vor cere Ministeru- putea avea si alte tratamente ce-
lui s convoace Comisia insarci- rute de necesitati economice sau
nata cu determinarea i delimi- financiare;
tarea padurilor de protectie sau f) Planurile speciale de exploa-
monumentelor naturii, pentru a tare si tablourile detaliate ale ta-
face cat mai curnd aplicarea ierilor trebue sa inceapa cu anul
legii, tratnd apoi portiunea res- forestier, In care se depun ame-
pectiva In sensul legii. najamentele sau regulamentele
Pana la aplicarea legii pentru de exploatare spre aprobare. Ele
pdurile necesare apararii. na- nu pot fi antidatate din acest
tionale, toate padurile din Tran- punct de vedere, iar la justifica-
silvania ce cad In zona de pro- rea lor trebue sa, se prevada:
tectie militara, dintre frontiera Pang la terminarea reformei
de Vest si linia ce leaga Sighetul ,,agrare Ocolul Silvic nu va eli-
Marmatiei, Baia-Mare, Jibau, Za- bera autorizatia anuala de ta-
lau, Huedin, Brad, Zam, Lugoj, iere a parchetului sau cuponu-
Oravita, se vor trata cu restric- lui la rand, potrivit acestui a-
tiunile impuse de legea vorbita, rnenajament (regulament de ex
publicata In Monitorul Oficial ploatare) deck data proprieta
Nr. 88/935. rul sau exploatatorul va pre-
In cazul and proprietarul nu zenta dovada din partea orga-
va accepta acest tratament, an- nelor- de aplicarea reformei a-
terior aplicarii legii, se va cere grare, c, Titre timp, proprieta
Ministerului sa convoace Comi- tea n'a suferit vreo schimbare
siunea legal& .pentru a se pro- nici relativ la suprafata i nici
nunta cu precadere, asupra ace- relativ la persoana proprietaru-
lui caz. lui. Nu se poate apoi autoriza si
Toate amenajamentele depuse nici incepe taierea parchetului
deja, nu se vor modifica deck urmator, daca regenerarea nu
numai dupa aplicarea legii res- se prezinta complet realizata in
pective, prin revizuirea lor ime- conditiunile Cap. ,,Regenerarea
diata; ?,
arboretelor, din prezentul erne-
e) Padurile de rsinoase, in a- .,najament (regulament de ex-
mestec cu foioase sau chiar de ploatare) pentru toate parche-
rsinoase pure, clac nu ne te- tele sau cupoanele exploatate si
mem de vnturi de o parte si de ajunse In ultimul an al rotatiei
alta a Carpatilor, incepand dela la seriile de codru gradinarit;
linia, care riprezint extrema trecute In al doilea an dupit
Sudica a regiunii Ciucului si pa- ,,ierea definitiva la seriile de co-
ng, In Nordul Bucovinei, se ver dru cu tdieri progresive; aflate
trata in codru grdinrit, iar In al doilea an dupa terminal.
realizarea posibilitatii anuale va rea taierii la seriile de codru eu
proveni din arborii dela 30 cm taieri rase; ajunse la sfarsitul
diametru, la 1,30 m dela sol in anului al cloilea dela inceperea
www.digibuc.ro
800 2 Octomvrie 1935
La Monitorul La Revista
Suprafata Ofici a 1 Pdurilor La P. T. T.
0 10 ha 100 lei
10,01 20 200 150 lei 100 lei
20,01 50 300 150 100
50,01 100 n 300 , 150 250
100,01 200 ,, 1.000 n 200 250
200,01 500 1.500 n 200 250 n
500,01-1.000 2.000 n 200 n 250 ,,
peste 1.000 2.000 n 200 250
Taxa pentru Monitorul Oficial lui Bisericesc, Eforiei Spitalelor
se varsA, la orice administratie Civile Bucuresti si fostului Re-)
financiard sau direct la Monito- giment,Islr. 2 de granitd dela NA-
rul Oficial, cea pentru Revista sAud, aceastA situatie ni se va
Pdurilor se expediazA prin man- imainta direct si la timp de ad-
dat la adresa ei din Bucuresti, ministratiile lor pe rAspunderea
b-dul Take Ionescu Nr. 31, iar inginerilor silvici din serviciul
cea reprezentnd porto-postal se lor, care trebue sd o semneze. Ea
expediazd asemenea prin man- va privi toate pddurile acestora,
dat Directiunii Regimului Silvic separnd insA, in mod distinct
din Ministerul Agriculturii si Do- pe cele date in uzutruct la di-
meniilor, care contabilizeazd su- versi (Mitropolii, Episcopii, MA-
mele primite si face apoi plata nstiri, Institute etc.);
cAtre P. T. T. asupra contului r) Intru cAt costul intocmirif
ce-1 are la aceastA institutiune. amenajamentelor sau regulanaen-
Recipisele de plata acestor trei telor de exploatare este pentru
taxe urmeazd a se inainta de proprietarii de pAduri o cheltu-
pArti sau odatA cu depunerea lu- extraordinard. care se re-
crArii spre aprobare sau dupd a- pea obligatoriu la fiecare 10 ani,
vizarea ei la cerere, pentru ca pe cnd se poate suporta mai greu
baza lor sd se poatA incheia de- deodatd, din care cauzd rAnahn
finitiv lucrdrile; apoi pdclurile neamenajate, con-
p)' Pnd la 1 Martie, Inspecto- form legii, pe viitor proprietarii
ratele de Regim Silvic vor ma- de pAduri fdand parte din-,
inta Directiei Regimului Silvic, tre persoanele juridice de interes
dupd modelul anexat la prezenta public sunt obligati a-si eons-
deciziune, o situatiune centrali- titui fiecare un fond de amena-
zatA, asupra studiilor de amena- jare pentru pdclurea lui, pe care
jare in vigoare, aprobate pnd la sA-1 alimenteze prin consemnare
1 Ianuarie precedent, la care se la administratiile financiare sau
vor addoga apoi osebit cele a- Casa de Depuneri cu rate anuale
probate definitiv in cursul anu- reprezentnd minimum 1/5 parte
lui expirat, precizAnduse in ur- din acel cost. Aceste rate anuale
Ind separat suprafata pAcluroa- se vor trece regulat in bugetul
sd rdmas. neamenajatA (Anexa ordinar si se vor consemna in
Nr. 8). primele 3 luni dela aplicarea lui.
In ce priveste padurile Statu- Ocoalele silvice vor comunica ne
lui, Donaeniul Coroanei, Fondu- cale administrativA in termen de
www.digibuc.ro
804 2 Octomvrie 1935
www.digibuc.ro
814 2 Octomvrle 1935
www.digibuc.ro
816 2 Octomvrie 1935
www.digibuc.ro
824 2 Octomvrie 1935
in primul rnd din esentele in- rile lui cu privire la ea (art. 4 din
ferioare: legea dela 1920 modificatoare a
i) 1.000 lei pe ha la pdurile C. S. 1910).
de codru tratate cu 2 tieri suc- 47.. Regenerarea in 'Muffle a-
cesive cu un interval titre ele menajate sau neamenajate tre-
sub 7 ani i in care la prima bue s se factt:
thiere s extrage pan 1/2 volum a) La padurile de balt tratate
in rand din esentele inferioare; in scaun, din sgmnt pe cale
j) 1.500 lei pe ha la pdurile naturalg i prin completri cu
tratate in codru cu alieri rase si butasi dela 1,50 In sus la dis-
la pdurile care nu intr In nici- tanta de 1,50-2 m;
una din categoriile enumrate la b) Ltt zgvoaie din smnt pe
alin. ai. eale natural i prin completdri
Aceast garantie de regenerare cu butasi pang la 20 cm deaSu-
urmeaz a se depune, fie in nu- pra solului, precum si prin insa-
merar, fie in orice efecte publice mntri directe de anm n. negru
socotite numai dupg valoarea sau plop alb de zpad;
lor real in momentul consem- c) La pdurile de foioase tari
ndrii lor, care in ambele cazuri tratate in crng simplu, din ls-
se poate face numai la una din tari cu eel putin acelasi procent
Administratiile Financiare ale al esentelor pretioase din trecue
Statului sou la Cassa de Depu- prin completgri cu plantatiuni
neri si Consemnatiuni pe seama de stejar, frasin, paltin sau ulm,
Ministerului Agriculturii si Do- la distantd de 1-1,50 m in o-
meniilor, Directia Regimului SU- chiuri sau goluri;
Recipisa primit urmeaz, la d) La 'Muffle de foioase tari,
rndul ei sg o depung prtile la tratate in crng compus din ls-
unul din Serviciile Directiei Re- tar si smnta, pe cale natural,
gimului Silvic, de preferint la cu eel putin acelasi procent al
Ocolul de regim silvic sau mixt esentelor pretioase din trecut si
in raza cruia cade pdurea si prin completri cu plantatiuni
pe baza ei acesta Ii va autoriza de stejar frasin, paltin sau uhn,
formalcu toate lmuririle teh- la distanta de 1-1,50 m In o-
nice necesare tierea aprobat chiuri;
potrivit prezentei deciziuni. e) La conversiunile de crng in
Aceste garantii sunt fixate" codru sau codru in crng, numai
pentru pAcluri in conditiuni de din sigmntg, pe cale natural si
crestere normal si situate toe un prin completri cu plantatiuni
sol potrivit de compact si fertil. de stejar, frasin, paltin si ulm,
Ele pot fi ins majorate in urma fcute la distant, de_ 1-1,50 m;
propunerilor pe baza constat- f) La ptidurile tratate In codru
rilor la fata locului ale persona- numai din smnt
lului silvic superior, clacg con- pe cale naturalg, cu eel putin a-
clitiunile de regenerare sau re- celasi procent al esentelor pre-
plantare cu promovarea si intre- tioase din trecut i prin comple-
tinerea esentelor pretioase sunt tri cu plantatiuni de gorun,
mai dificile fat de natura solu- nue, paltin, frasin sau ulm, in
lui de felul i amesteeul speciilor regiunea de ses si de colinesub-
Inainte de exploatare, precum montangsi de molift, brad, pin
de lipsa de interes a proprietaru- silvestru sau paltin de munte, in
lui padurii sau de lipsa bunei regiunea montang subalpin.
credinte a aceluia asupra egruia Braclul i pinul silvestru se poa-
au trecut drepturile si indatori- te introduce mai usor prin ins-
www.digibuc.ro
2 Octomvrie 1935 837
www.digibuc.ro
848 8 Octomvrle 1935
pectiva sau dela orice altg insti- unui concurs si citarea prin or-
tutie a Statului, judetului si co- din de zi.
munei, fie prin intrarea sa in- 4. Dreptul de acordare al in-
tr'un serviciu retribuit; signelor:
d) and se va face vinovat sau a) Pentru ofiteri se acordg de
se va deda la aete de desordine comanclantul Corpului Vngtori-
constatate oficial sau va de-Munte, cu ocazia concursului
avea o purtare necuviincioasg ce se va tine anual, concomitent
fatg de organele de Stat, de ase- cu campionatul de ski pentru
meni constatat printr'un act o- disputarea Cupei Maiestatii
ficial; Sale Regele Carol al II-lea";
e) Cnd se va dovecli c sunt in- b) Pentru subofiteri si trupg
scrisi in comitete, societati si or- se acorcl de unitgti. ca rezultat
ganlzatii a cgror activitate nu al concursurilor de ski ce se vor
are un caracter stiintific si cul- tine la unitti anual atunci cnd
tural. timpul este prielnic.
5. Conditiuni tehnice si tac-
REGULAMENT tice ce trebuiesc sg indeplineascg
ofiterii concurenti:
pentru acordarea insignei de nBun Skier" a) Participg la concurs numai
DIN 9 OCTOMVRIE 1935 0 ofiterii selectionati de coman-
dantii de unitti, care vor rgs-
1. Acordarea insignei de Bun punde personal in caz 'cg trimet
Skior" are de scop selectionarea elemente nepreggtite;
ofiterior. subofiterilor si trupei b) Orice ofiter participant la
ce dovedesc aptitudini speciale concurs trebue sg posede un cer-
si o tehnicg clestul de inaintatg tificat medical, eliberat pe rds-
in practica skiului. punderea medicului unitgtii res-
2. Forma insignei: pective, tinand seamng de in-
Un ski cu aripi pe fond postav structiunile sanitare date de Cor-
verde. pul Vangtorilor-de-Munte, pen-
Forma si dimensiunile con- tru plotoanele alpine;
form inaltului decret Nr. 546 din e) Proba de concurs sa se Ong
14 Februarie 1920, publicat in pe o 'Artie de 20 km , cu 600 m
Monitorul Oficial N. 245 din 27 diferenta de nivel, iar in ultima
Februarie 1920. 1/3 a traiectului sg se execute
a) Pentru ofiteri: slalom pe 1 km.
Broclatg cu fir de aur. Traiectul se va tine secret
b) Pentru subofiteri i trupg: pang la 24 ore inainte de con-
Brodatg cu fir de ingtasd gal- curs, cnd se poate permite con-
beng. curentilor sg-1 recunoascg;
3. Portul insignei: d) Alegerea se executg in doug
Se poartg pe bratul stng la grupe separate astfel:
circa 7 cm deasupra cotului 0 grupg acei ce sunt in etate
sub semnul de ranit pentru cei pang la 32 ani, adicg implinesc
ce au acest semn, numai in baza aceast varsta in cursul anului
1) Acest Regulament s'a aprobat de concurs.
prin Decret regal Nr. 2.179 din 1935 0 a doua grupg dela 33 ani in-
si publieat in Monitorul Oficial p. clusiv in sus.
I, Nr. 232 din 9 Octomvrie 1935. A 6. Conditiunile tehnice ce tre-
se vedea i Regulamentul Institat. buiesc sti indeplineasca subofi-
de educatie fizicgt, din 20 Februarie terii i trupa.
1934, la pag. 26, vol. XXII. a) Subofiterii:
www.digibuc.ro
9 Octonwrie 1935 853
www.digibuc.ro
856 11 Octomvrie 1935
www.digibuc.ro
11 Octomvrie 1935 871
www.digibuc.ro
11 Octomvrie 1935 887
www.digibuc.ro
15 Octomvrie 1935 893
www.digibuc.ro
18 Octomvrie 1935 915
www.digibuc.ro
922 18 Octomvrie 1935
www.digibuc.ro
18 Octomvrie 1935 923
mea cerutii dup6 aceste legi, dar dacd este sau nu cdsto-
care n'au Inca confirmarea Con- rit i domiciliul;
siliului Superior al Armatei, pen- e) 0 declaratie legalizat5, cA se
tru trecerea definitiv In aceste obligd a servi minimum 9 ani
specialitati, pet fi confirmati de- in armatd, dela data Inaltului
finitiv In primul an dela decre- Decret de activare;
tarea acestui regulament-f). f) Pentru cei cAsAtoriti, actele
Pentru aceasta trebue ca acesti prin care s dovedeascA cA sunt
ofiteri sA, ceard prin raport tre- cAsAtoriti In conditiunile legii
cerea In specialitatea In care se cdstoriilor militare.
gsesc, sit aibe propunerile fa- Ofiterii de rezervA, proveniti
vorabile din partea sefilor ierar- din ofiteri activi vor fi reactivati
hici i sit fie caratcerizati ca f Art a lace stagiu de incercare
atare de Consiliul- Superior al de un an, clacA se va constata cA
Armatei, dupg care va rmne pe timpul serviciului lor de ac-
definitiv In specialitatea respec- tivitate au indeplinit toate con-
tiv A. clitiunile de capacitate si mora-
litate.
C) Chemarea temporara Activarea ofiterilor de rezervA
activarea ofiterilor de rezerv se poate face numai dacA nu au
139. Of iterii de rezerv care trecut limita de vArst, previl-
doresc a fi activati In conformi- zutA de art. 66, alin. c, din lege,
tate cu art. 66 din lege, vor cere afartl de cei proveniti din rean-
aceasta prin raport special cAtre gajati, cgrora li se vor cere nu-
corpul de trupii sau serviciul In mai:
care conteazd.
1. SA fie reusiti la examenul
pentru obtinerea gradului de
La cererea de activare a ofite- sublocotenent de rezervg.
rilor de rezerv vor fi anexate: 2. SA ain absolvite patru clase
a) Extractul de pe actul de nas- de liceu sau o scoalA echiva-
tere; lentg.
b) Certificatul de snAtate, eli- Cererile de activare, insotite de
berat de medicul corpului In memoriul calificativ original,
care conteazA ofiterul; vor fi inaintate ierarhic Minis-
c) Certificatul de studiile fcute terului ApArArii Nationale (Di-
(bacalaureat, absolvent de liceu rectia Personalului), uncle tre-
sau absolvent al scolii superi- bue s'A fie sosite cel mai trziu
oare de comert, acestia din urmit la 1 Aprilie si 1 Octomvrie ale
numai pentru administratie); fiecArui an.
Memoriul asupra activita- Pe raportul de activare al of i-
tii pe timpul cAl a fost mobilizat terului, toti sefii ierarhici Stint
sau concentrat, verificat de seful tinuti a-si da opinia In mod ca-
corpului sau serviciului in care tegoric, dacA ofiterul indepli-
conteazA. neste conditiunile si este cazul
In acest memoriu, ofiterul va de a fi activat.
arAta si ocupatia ce are in vieata Numrul ofiterilor de rezervA,
ce urmeazA a fi activati pe baza
1) A se vedea Legea din 8 Mai art. 66 din lege, se stabileste In
1913, la pag. 92, vol. VIII, apoi 4 fiecare an de cAtre Ministerul A-
Noemvrie 1917 fo. 6 Ianuarie 1919, pArArii Nationale, Directia Per-
la pag. 9, vol. IXX, si in fine, 5 sonalului, imediat dupA intocmi-
August 1924, la pag. 835, voL rea tabelelor de inaintare, In ra-
XIIIXIV. port cu vacantele bugetare, ce
www.digibuc.ro
950 18 Octomvrie 1935
www.digibuc.ro
2 Noemvile 1935 953
purilor.
tiuni de st. fizico-chimice;
lie 1935, se ineuviinteazd, sub re- in) Pedagogia si practica pe-
zerva ratificrii ulterioare a Cor- dagogicd;
Legiuitoare, aplicarea
provizorie, pe ziva de 24 Mai 1) Decretul regal sub Nr. 2.346
din 1935, s'a publicat in Monitorut
1) J. C. M. sub Nr. 1.434 bis din Oficial p. I, Nr. 254 din 5 Noem-
1935, s'a publicat in Monitoria Ofi- vrie 1935; el modific art. 3 qi 4
cial p. I Nr. 252 din 2 Noemvrie din Itegulamentul seminarului mu-
1935; a se vedea qi Conventia rati- sulman, din 17 August 1904, la pag.
ficat prin Legea din 7 Martie 1931, 131, vol. eu modif. 6 Lillie
la pag. 96, vol. XIX. 1929, la pag. 509, vol. XVII.
www.digibuc.ro
954 7 Noemvrie 1935
www.digibuc.ro
956 7 Noemvrie 1935
www.digibuc.ro
14 Noemyrie 1935 991
www.digibuc.ro
.14 Noenwrie 1935 993
www.digibuc.ro
14 Noemvrle 1935 997
www.digibuc.ro
998 14 Noemvrie 1935
www.digibuc.ro
1000 14 Noemvrle 1935
www.digibuc.ro
14 Noemvrie 1935 100r.
www.digibuc.ro
1004 18 Noemvrie 1935
www.digibuc.ro
1006 26 Noemvrie 1935
www.digibuc.ro
28 Noemvele 1925 1009
www.digibuc.ro
30 Noettivrle 1935 101 1
14. Inainte de examen, cei doi scrise de mai sus, vor fi elimi-
medici vor constata, in prezenta nati din examen.
comisiunii, starea fizica a can- Media generala de admitere in
didatilor. scoala de ofiteri de marina, sec-
Ei hotrsc in mod irevocabil tia punte, este media notelor de
dacd, candidatul este apt sau nu la punctele a, b, c i d; pentru
pentru marina. sectia mecanici media notelor de
Nu vor fi admisi la examen la punctele a, b, c, d si proba de
candidatii ce au talia mai mica masini.
de 1,60 m, cei debili, cei bolnavi Pentru a fi reusit la examen,
de board, de plmni, de inima, candidatul trebue sA aiba media
de ochi, de nas, de urechi, de gt, generala cel putin 6 si la nici-
de piele, venerice i cei scrofu- una din probe o nota mai mica
losi sau reumatici. dect 5;
Medicii comisiunii de admitere e) Pentru admiterea in scoala
vor intocmi tabloul de cei pri- de ofiteri de rezervd, examenul
miti si respinsi, justificnd mo- const:
tivele printr'un proces-verbal, Pentru ofiterii de marina de
semnat de dnsii si de comisia punte de rezerv din:
de examinare. Aceleasi probe ca la ofiterii ac-
15. Examenul pentru admite- tivi si in plus:
rea in scoald pregAtitoare de ofi- O prob oral din navigatia
teri, sectia marinei, consta din costierd si estimata, precum
urmAtoarele probe: din Cosmografie.
A. Pentru sectia punte: Pentru scoala de ofiteri ingi-
a) 0 probd scrisa din. limba ro- neri de rezerva numai din proba
mama, cu caracter istoric-literar de sub litera a;
sau economic (din istoria tarii), f) Calcularea rezultatelor se va
din care sa se constate cultura face In mod analog ca la candi-
generala a candidatului; datii pentru scoala de ofiteri ac-
b) Cate o prob scrisd constnd tivi.
din exercitii aplicative, alese de 16. Maestrii militari admisi in
comisiune, la materiile de mai scoal in oricare dintre sectii,
jos: sunt declarati elevi, suspenpAn-
Aritmetica, Algebra, Geome- du-li-se orice drept de grad si in
trie plan si in spatiu, Trigono- bani cuvenit gradului de maes-
metrie Wand, dupa programele tru.
analitice de liceu; Elevii proveniti din maestri,
c) O prob de clesen de toate care nu pot absolvi scoala, sunt
genurile si de scriiturA; inapoiati corpurilor pentru con-
d) Cate o prob oral pentru tinuarea serviciului, conform an-
fiecare din materiile dela lite- gajamentului ca maestru cu gra-
rele a si b, la care se adaug Fi- dul ce a avut, socotindu-li-se
zica i Chimia; timpul petrecut in scoal, ca sta-
B. Pentru sec(ia mecanici, can- giu de vechime, fara niciun drept
didatii admisi in conditiunile de banesc pe acest timp.
la art. 10, litera h, vor trece Inca
o pron. scris asupra unei ches, CAPITOLUL III
tiuni de masini. invtmnful
Fiecare din probe este cotata
cu notele dela 1 la 10. 17. Repartizarea timpului pe
Candidatii care vor obtine nota perioadele de instructie la uscat
mai mica de 5 la una din probele si la bord, examinAri, concedii
www.digibuc.ro
30 Noemvrie 1935 1015
www.digibuc.ro
30 Noemvrie 1935 1017
www.digibuc.ro
30 Noemvrie 1935 1019
www.digibuc.ro
30 Noeinvrie 1935 102
www.digibuc.ro
1024 30 Noetnvrie 1935
www.digibuc.ro
2 Decemvile 1935 1025
www.digibuc.ro
1034 10 Decemvrie 1935
www.digibuc.ro
1038 19 Decenwrie 1935
www.digibuc.ro
19 Decemvrie 1935 1039
www.digibuc.ro
1040 19 Decemvrie 1935
www.digibuc.ro
164A A Decemvrie
www.digibuc.ro
29 Decemvrie 1935 1049
z
1-.
0,
as a,
..... =
VALOAREA
NUMARUL 15 -LI LI A LIA JUL nominald
pieselor .5 EE = on
Le i
www.digibuc.ro
1050 31) Decemvrle 1935
www.digibuc.ro
MODUL DE INTREBUINTARE
www.digibuc.ro
COLECTIA C. HAMANGIIT
INDEX ALFABETIC
al tuturor codurilor, legilor, regulamentelor, conventiunitor, decre-
telor, deciziunilor, instructiunilor etc., cuprinse In acest volum
1) A se vedea 9i Inclexul Cronologic la Ineeputul volumului. Pentru legue 1860 1932 ineluviv,
In vigoare la 31 Deeemvrie 1932, a se vedea Repertoriul General Alfabetie, deia finale vol. XX (Amu(
1932); iar pentru anii 1933 gi 1934, Indexele Allabetice dela finele vol. XXI (Anul 1933) gi v01.
XXII (Anul 1934).
www.digibuc.ro
INDEX ALFABETIC 4
DATA Pagina
Agricole 0 urbane. Lichidarea datoriilor. Mod.
art. din lege L. 20 Aprilie 1935 382
Agricol. Contract de gaj. Mod. art. 2 din lege L. 20 Aprilie 1935 385
Alcoolice produse. Vinzarea lor. Modif. Reg. R. 5 Ianuar. 1935 3
Alienati. Vezi Legea sanitarl L. 22 Iunie 1935 626
Amenajarea pfidurilor Dc. 2 Octom. 1935 793
Amenzi sanitare. Vezi L. sanitaril L 22 Iunie 1935 610
Animale. Organizarea protectiei p. . . . . . . . L. 7 Martie 1935 133
ApiirArii Tad. Consiliul superior. Mod. art. 2
din Lege L. 17 Aprilie 1935 347
Ape de munte. Reglementarea pescuitului in . . L. 19 Aprilie 1935 365
Ape Ante din puturi si izvoare. Folosirea lor . . R. 18 Noem. 1903 1003
Arhierei, vicari. p. Biserica ortodoxA.Alegerea Ion R. 25 Ianuar. 1935 16
ArmatA. Inaintitri in Aplicarea legii. . . . . R. 18 Octom. 1935 897
., in Mod. art. din lege .. . . L. 19 Aprilie 1935 359
11
Recrutarea in Mod. art, din lege. . . L. 19 Aprilie 1935 360
77 - Pozitia ofiterilor Mod. art, din lege . . . L. 19 Aprilie 1935 362
71
Pensiunile ofiterilor Mod. art. din lege . . L. 19 Aprilie 1935 364
Organizarea Minister A. N. Mod, art, din lege L. 19 Apri lie 1935 363
71 Neitirbirea stoc de ritzboiu L. 19 Aprilie 1935 361
Asediu. Starea de , Prelungirea L. 14 Martie 1935 142
77 11 17
D. 14 Sept. 1935 787
Asistenta socialit vezi L. 22 Lillie 1935 . . . L. 22 Iunie 1935 629
Apzilmintele Briitianu. Scutirea de taxe L. 15 Febr. 1935 88
Aur si argint. Primele p . la exploatiiri . . J.C.M.21 Iun. 1935 547
Avocatii. Avizele consiliului de . J.C.M.18 Feb. 1935 100
1) - Repartizarea locurilor vacante de . . 3 .C.M. 21Feb. 1935 103
Avansiiri in armati R. 18 Octom. 1934 897
Band.. Comort de...., Mod. art, din lege . . . L. 20 Aprilie 1935 379
Banca centralii cooperativa. Mod. art. din Statute . D. 12 Lillie 1935 732
11 77
Nationall a lkomaniei.
Ilene Merenti". Ordinul
- Organizarea generalA .
Statutele.
al Casei Domnitoare .
..... L. 16 Aprilie 1935
L. 5 lunie 1935
D. 20 Decem. 1935
281
518
1045
Biblioteca UniversitAti din Iasi _ R. 19 Decem. 1935 1036
Biletul la ordin si cambia. Mod. art. din lege . . . L. 20 Aprilie 1935 384
Biserica ortodoxii. Alegerea arhiereilor R. 25 Ianuar. 1935 16
Biserici din Iugoslavia. Conven0e p. L. 20 Iunie 1935 544
Boale infectioase. Profilaxia si combaterea... . . L. 22 Iunie 1935 594
Bonuri de impozite. Mod, art, din lege L. 1 Aprilie 1935 241
BrAtianu. AsezAmintele. Scutirea de taxe . L. 15 Fevr. 1935 88
Buget. Veniturile i cheltuielile Statului L. 1 Aprilie 1935 183
Buse p. studenti orfani de rilzboiu si fii de invalizi R. 8 Oct. 1935 847
www.digibuc.ro
5 INDEX ALFABETIC
DATA Pagina
C. F. R. Statut personalului. Mod. art. 5 din lege . . L. 20 Aprilie 1935 402
168 din reg. R. 30 Sept. 1935 791
- inchiriere de vagoane la excursii J C.M. 21 Sep. 1935 789
taxarea trenurilor speciale J C M 27 Sep. 1935 789
industriale. Prevenirea accidentelor de
muncil . . . . Dc. 7 Nov. 1935 954
Cambia si biletul la ordin. Mod. art. din lege . . L. 20 Aprilie 1935 384
Camere de comert. Interpretarea art. 22 din lege . L. 25 Aprilie 1935 412
muncii. // 30 L. 25 Aprilie 1935 412
("Online culturale. Functionarea lor. Statut . S. 14 Mai 1935 441
Cilrbuni. Suspendarea permiselor de exploritri p. . Dc. 26 Ian. 1935 18
p. . . J.C.M. 16 Nov. 1935 1003
Cariere cedate Municipiul Constanta . . . . L. 16 Mai 1935 451
C. A. P. S. Vezi Casa ruldurilor Statului.
Casa de economie a functionarilor Min. de Interne.
Mod. art, din lege L. 22 Aprilie 1935 404
Casa de economie a clerului ortodox. Organizarea R. 4 Mai 1935 413
pensinni a ziaristilor L. 20 Aprilie 1935 385
/1 central a cooperatiei. Vezi legea generaht L. 6 Aprilie 1935 291
,, -- Aprobarea Statut. . D. 19 Oct. 1935 951
pa ldurilor Statuiui. Administratia ei . . . R. 22 Fevr. 1935 111
/9 /9 - Serviciile centrale si
exteri oare R. 11 Oct. 1935 855
Casa de economie a magistratilor. Imprumuturi R. 16 August 1935 758
economie". A se vedea art. 23 L. 20 Aprilie 1935 382
Cereetasi. Insignit de rkboiu, p. Dc. 17 Iulie 1935 750 -
Chiril. Interpretarea art. 7 din legea p. L. 28 Dec. 1935 1049
Chisinilli. Imprumutul municipiului L 13 Aprilie 1935
Cifra de afaceri si lux. Inrpozit pe ...
- Aplicarea legii
.. L. 1 Aprilie 1935
332
195
,, .... .
- Tarif valorilor medii
2,
.
.
J.C.M. 12 Apr. 1935
J.C.M. 4 Dec. 1935
Dc. 10 Dec. 1935
330
1025
1034
Cler ortodox. Casa de economie. Organizare . R. 4 Mai 1935 413
Comercialii. Academie. Mod. art. din lege . . L. 19 A.prilie 1935 371
Comert de devize. Completarea legii L. 15 Aprilie 1935 343
Comert exterior. Sanctionarea abaterilor L. 12 Aprilie 1935 329
Regirnul . . . J.C.M. 7 Mart.1935 135
4/ J C 111 11 Iun.1935 538
Mod. art. . . . J.C.M.16 Sep. 1935 789
2, Regimul J C M 26Nov.1935 1005
11 Complect reglement J.C.M. 4 Dec. 1935 1025
in compensatie. Produsele ce pot fi exportate Dc. 9 Oct. 1935 854
de band,. Vezi Societuiti bancare . . . . L. 20 Aprilie 1935 377
If 9/ - Mod, art, din lege . . . .
11 . . L. 20 Aprilie 1935 379
Comitete agricole, judetene si comunale. . . . . . J.C.M. 7 Fevr. 1935 57
Comisia monumentelor naturii R. 2 Septem. 1935 777
Compensarea datoriilor Statului. Mod, art. din lege. L. 1 Aprilie 1935 242
Concurs de internat in medicinii R. 22 Fevr. 1935 118
Conducte de petrol. Mod. art. din reg R. 25 Sept. 1935 789
Conductori tehnici din Cluj. Drepturile lor . . . D. 9 Martie 1935 , 137
Examene Dc. 12 Sept. 1935 787
Conferinta international de pace. Recomandilri 11 Mai 1935 430
www.digibuc.ro
Con-Coo INDEX ALFABETIC 6
DATA Pagina
www.digibuc.ro
7 INDEX ALFABETIC Co o-Fin
DATA Pagina
Cooperative. Statut Centralei... de consum (de gros) D. 1 Iulie 1935 666
Cooperative Banca Central. Mod, art. din statute D. 12 Iulie 1935 732
Corp tehnic. Mod. art. din reg. R. 8 August 1935 767
Creditul. Inlesnirea i refacerea, Dispozitii g-le L. 20 Aprilie 1935 377
Credit. Societ4i de ... a se vedea . . . . . L. 20 Aprilie 1935 377
E
Echivalarea diplomeler 5i certif. din strilinAtate . . Dc. 9 Oct. 1935 853
Eforli la aterminte spitalice5ti. Vezi L. sanitari L. 22 Iunie 1935 632
Eforille de pil5uni. Organizarea Dc.18 Martie 1935 143
sanitare 5i de ocrotire. Organizare . . R. 4 Mai 1935 426
Examene de capacitate, in invittimintul secundar . . R. 13 Febr. 1935 59
particulare. pentru elevii pregtiti in fa-
milie Dc. 7 Oct. 1935 847
Exploatarea pilduril or Dc. 2 Octom. 1935 792
Explordri de cfirbuni. Suspendarea permiselor . Dc. 26 Ian. 1935 18
I) I, )1 J .C.M. 16 Nov.1935 1003
Export. Vezi comert exterior
In compensatie. Produsele admise la Dc. 9 Oct. 1935 854
www.digibuc.ro
Fon-Inv INDEX ALFABETIC 8
DATA Pagina
Fondul general sanitar si de ocrotire. Vezi . . . . L. 22 Iunie 1935 639
A. Simu". Administrarea lui R. 15 Julie 1935 746
33 special al abatoriilor. Administrarea lui . R. 12 Julie 1935 741
Fonduri militare M. A. N. Modifie. i complet. . Dc. 8 Martie 1935 137
7> If 33 1, 11 13 Dc. 19 Iunie 1935 542
G.
Gaj agricol. Contract de. Mod. art. 2 din lege . . L. 20 Aprilie 1935 385
Garda financiari. Serviciul 0 organizarea . . . . R. 1 Febr. 1935 24
Gratieri si reducer; de pedepse D. 7 Iunie 1935 535
Grin si Iiinil. Msuri economice p. L. 18 Aprilie 1935 357
73
- Fixarea pretului minim p D. 29 Iunie 1935 657
Modificarea primei de valorificare p. . J.C.M.29 Oct. 1935 952
www.digibuc.ro
9 INDEX ALFABETIC Inv-Med.
DATA Pagina
Invititmnt secundar. Mod. art, din lege . . . . L. 11 Aprilie 1935 328
primar.
77 Mod. art. 159 din lege . . . . L. 27 Martie 1935 167
L. 19 Aprilie 1935 372
profesional. Mod. art. 34 din lege . . L. 11 Mai 1935 429
particular. -- Inscrierea elevilor pregit-
titi in familie Dc. 5 Oct. 1935 847
I. O. V. Soc. Ocrotirea orfanilor de rzboi . . . D. 11 Martie 1935 138.
77
Legea generall. a Oficiului I. O. V. . . . L. 26 August 1935 760
Burse p. studenti, fii de ...... . R. 8 Oct. 1935 847
www.digibuc.ro
MedA1b1 INDEX ALFABETIC 10
DATA Pagina
sanitari.
- 15 reg
15, 17, 20 reg.
Mod. art. 15 din reg.
R 2 Sept. 1935
R. 28 Dec. 1935.
471
776
0
'Obligatii de consolidare. Emisiunea lor L. 1 Aprilie 1935 187
.fibligatiuni C. F. R. Emisiunea lor J.C.M.12 Dec. 1935 1035
www.digibuc.ro
11 INDEX ALFABETIC Oer-Poz
DATA Pagina
Ocrotire. Legea sanitar si de L. 22 Iunie 1935 549
O. E. T. R. Vezi si pregfire premilitarrt R. 7 Febr. 1935 42
11 11 /7 Cedarea localurilor necesare
17 L. 16 Aprilie 1935 346
Oficiul I. O. V. vezi I. O. V.
Oficiul de devize. Crearea lui J C M 26 Nov.1935 1007
11
- Or ganizar ea . . .
32 33 J.C.M.30 Dec.1935 1050
Ordinul Belie Merenti" al Casei Domnitoare. . . . Dc. 20 Dec. 1935 1045
Ordonantele ofiterilor. Mod. art. 80 Serviciul interior R. 18 Martie 1935 142
Orlanii de rdzboi. vezi I O. V
Burse R. 8 Octom. 1935 847
Organizarea generalk a cooperatiei L 6 Aprilie 1935 254
grzii fhianciare
11 R. 1 Febr. 1935 24
eforillor de pfisuni Dc. 18 Martie 1935 143
/1 judeclitoreasert.
17
lege ....... .
Mod. si abrog. art. din
loteriei de Stat
. . . . L. 3 Aprilie 1935
R. 22 Martie 1935
246
147
penitenciarelor. Mod, art, din lege . L. 3 Aprilie 1935 251
1/ Ministerului Aprtririi Nationale. Mod
art. din lege L. 19 Aprilie 1935 363
11 Ministerului de dustitie. Modificarea. . Dc. 14 Nov. 1935 971
11 Monetriei nationale. Mod. art. . . L. 20 Dec. 1935 1045
penitenciarelor. Mod. art. . . . . D. 14 Nov. 1935 984
)3 sanitarrt si de ocrotire. Legea generalit L. 22 Iunie 1935 549
www.digibuc.ro
Pre-Sil INDEX ALFABETIC 12
DATA Pagiiia
Pregatire premilitara. Aptitudini fizice. Instructii
medicale 25 Ianuarie 1935 17
Pregatire premilitari. Aplicarea legii R. 7 Febr. 1935 42
Prima de valorificare pentru gran J C M 29 Oct. 1935 952
Primari. Servicial distdctiv p Dc. 20 Martie 1935 146
Prime de export pentru marfuri Dc. 21 Nov. 1935 1005
Prime de import si export, ale marfurilor De. 11 Iunie 1935 540
Prime p. aur si argint J.C.M. 21 lun. 1935 547
Procedurii, eivilli. Interpretarea art I 20 Aprilie 1935 385
Programe analitice pentrn invatilmantul secundar . D. 10 August 1935 757
Profesori secundad. Examen de capacitate . . . R. 13 Febr. 1935 59
Profesional, invafamant. Mod. art. 34 din lege . L. 11 Mai 1935 429
Profesori universitari. Pensionarea lor J C.M.29 Nov.1935 1010
Profesiuni. Impozit pe . . . vezi L. 6 Iulie 1935 696
Proprietati agricole. Impozit vezi L. 6 Iulie 1935 673
cladite. 17 II L 6 Iulie 1935 677
Proprietati cladite, noi. Impo7it pe . L. 1 Aprilie 1935 193
Protectia animalelor. Organizarea T. 7 Martie 1935 133
Proteguirea personal romanese in intreprinderi . R. 31 Ian. 1935 19
Protectia monumentelor naturii L. 2 Septem. 1935 777
s
Salaril. Impozite pe . . . vezi L. contributiilor . . L. 6 Iulie 1935 694
Salonul oficial. Organizarea R. 21 Febr. 1935 100
Salubritate publica. Vezi L. sanitarl ..... . L. 22 Iunie 1935 602
Sanitare institu(ii. Impozit suplimentar de 2/0 . L. 1 Aprilie 1935 243
Sanitari si de ocrotire. Legea generala L. 22 lunie 1935 549
Eforiile. Organizare . R. 4 Mai 1935 426
veterinara. Politia. Mod. art, din lege . L. 5-20 April. 1935 254,403
Sare. Folosirea de dare comune a apelor cu . . . R. 18 Nov. 1935 1003
Scoale de menaj. Mod. art, din reg. D. 9 Julie 1935 727
ofiteri de marina. R. 30 Nov. 1935 1011
Sco'lile minoritare stirbo-croate De. 13 Martie 1935 140
Secundar invatamant. Examene de capacitate . . R 13 Febr. 1935 59
Mod, art. din lege L. 11 Aprilie 1935 328
Seminar musulman. Mod, art, din reg.. D. 5 Nov. 1935 953
Semmil distinetiv pentru primari D. 20 Martie 1935 146
Senatul. Serviciile birourilor B. 16 Mai 1935 452
Statul functionarilor S 16 Mai 1935 463
Servicil sanitare. Vezi Legea sanitara L. 22 Iunie 1935 560
Si/vic regien. Protectia padurilor Dc. 2 Oct. 1935 792
www.digibuc.ro
13 INDEX A LFABETIC Sim-Tax
DATA Pagina
Simplificarea serviciilor prin Decrete-legi. Radii-
carea loz L 18 Aprilie 1935 354
Sindicate hidraulice din Transiivania si Banat. Apli-
carea legii R. 19 Ianuar. 1935 7
Skior. Insigne de Bun Skior. Acordarea ei . R. 9 Oct. 1935 852
Skoda. Autorizarea ineheierii contract. L 18 Aprilie 1935 357
Societfiti bancare. Fuziunea lor. vezi . . . L. 20 Aprilie 1935 377
Societatea Milristi. Transactia cu ..... . . L. 21 Martie 1935 146
tramvaielor din Bucuresti. Completarea
legii concesiunii . . . . . . , . L. 20 Aprilie 1935 400
Societatea Ocrotirea orfanilor de rilzboiu.Trecerea la
I. O. V. D. 11 Mart. 1935 138
Societilti cooperative. L. generalA L. 6 Aprilie 1935 254
Societati de credit. A se vedea L. 20 Aprilie 1935 377
Sosele. Taxele instalatiilor de pe zonele for . . Dec. 22 Mart. 1935 162
Specializare. Trimiteri in strAinAtate de Mori,-
tori p. R. 22 Ianuar.1935 15
Specula ilieiti. Mod. art. 4 din lege L. 20 Aprilie 1935 403
Spitale. Vezi legea sanitari L. 22 Iunie 1935 571
&area civilA.Actele de... Al od if. unor dispoz. din reg. R. 28 Fevr. 1935 132
Starea de asediu. Prelungirea L. 14 Mart. 1935 142
,, 22 " D. 14 Sept. 1935 787
Stat. Veniturile si che'Auielile p L. 1 Aprilie 1935 183
www.digibuc.ro
Tax-Zon INDEX ALFABETIC 14
DATA Pagina
Taxa de 0,05 pe kg sare. Perceperea lor de oras Oc-
nele-Mari L 15 Aprilie 1935 343
p. amenajarea padurilor Dc. 2 Octom. 1935 803
71 Scutirea de... a asezimintelor Bratianu . L. 15 Febr. 1935 88
Sporiri de... la art, de consumalie si produse
petrolifere L. 1 Aprilie 1935 189
de consumajie la unele produse : Mina, ciment
etc L. 1 Aprilie 1935 190
de consumajie pc zahar si glucoza. Sporirea lor L. 1 Aprilie 1935 244
pe namolul din stajii balneare Dc. 12 April. 1935 331
de 120/0 pe produsele petrolifere exportate . . J.C.M. 26 Nov.1935 1005
Timbru de control sanitar. Scutirea unor preparate Dc. 30 Ian. 1935 19
Titei. Redeventa de . . Autorizarea vanzrtrii. . L. 20 Aprilie 1935 404
Tragerea la sorji a titlurilor datoriei publice . . . . R. 17 Jan. 1935 3
Tramvaie in Bucuresti. Completarea legii p. conce-
siunea de L. 20 Aprilio 1935 400
Transacjia cu soc. Marlisti L. 21 Martie 1935 146
Tratat. Vezi Conventie
Tuberculoza la animale. Combaterea Dc. 4 Iunie 1935 511
Turism. Oficiul de J C.M.14 Iun. 1935 540
11
Universitatea din Iasi. Biblioteca R. 19 Dec. 1935 1036
Universitari. Profesori. Pensionarea lor J.C.M.29 Nov.1935 1010
Universitaji. Fixarea numarului de admitere a stu-
dentilor in Dc. 27 Iunie 1935 655
Urmiirirea veniturilor publiee. Perceperea Com-
pletarea art. din lege L. 1 Aprilie 1935 231
Uzine de montaj, p. vehicule mecaniee. J C.M. 18 Apr.1935 357
V
Vaduve de rdzboi. vezi I. O. V.
Viinfitoare. Triptic de . . . p. straini J C.M.30 Nov.1935 1023
Vanzarea produselor alcoolice. -- Mod. reg. R. 5 lanuar. 1935 3
Vehicule mecanice. Uzine de montaj J C.M.18 Apr. 1935 357
Venituri publice. Perceperea i urmarirea. Coin-
pletarea art, din lege L. 1 Aprilie 1935 231
www.digibuc.ro
COLECTIA C. HAMANGIU
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro