NOTIUNI INTRODUCTIVE

Ce sunt politicile economice?

Politicile economice reprezinta un ansamblu de obective, mecanisme de transmisie,
instrumente si parghii prin care statul intervine in diferite sectoare ale economiei(fiscal,
monetar, industrial, agricol etc).

Politicile economice exprima ansamblul alegerilor economice al autoritatiipublice,

similar alegerilor economice ale consumatorului, producatorului, investitorului etc

Obiective generale ale politicii economice:

0 Cresterea economica

1 Ocuparea fortei de munca-reducerea somajului

2 Stabilitatea preturilor-controlul inflatiei

3 Echilibrul extern-echilibrul balantei de plati

4 Controlul deficitului bugetar - datoria publica

Categorii de politici - componente ale politicii economice

5 politica de crestere economica

6 politica monetara

7 politica fiscala

8 politici sectoriale

9 politici regionale

10 politici specifice

De unde provine nevoia de politici economice?

Esecul pietelor - Deficiente in atribuirea drepturilor de proprietate, externalitatile,
concurenta imperfecta, asimetria informationala(hazardul moral, selectia adversa)

Disfunctionalitatile pietelor - Se regasesc la nivelul economiei nationale sub forma

inflatiei, somajului, stagnarii cresterii economice, dezechilibrelor balantei de plati etc

Existenta unei contradictii intre logcia eonomica si normele morale ale societatii -
problemele sociale ale inegalitatii veniturilor, ale saraciei si asistentei medicale, impun
masuri si politici cu caracter public

Egalitatea sanselor, accesul la educatie sau asistenta medicala de baza nu sunt

distribuite de piata intr-o maniera acceptata de societate

Ratiuni de ordin politic sau militar (ex: UE si NATO)

Cererea si oferta de politici economice

Oamenii se imprt dupa diverse caraceristici (educatie, venit, zona geografica, varsta) in
grupuri cu nevoi particularizate.

Cererea si nevoia nu sunt sinonime.

Care este pretul pe care oamenii il platesc pentru a beneficia de efectele politicilor
economice?

Oferta de politici economice

Provine de la partidele politice, care ofera:

11 Solutii cu caracter general la problemele economiei(ex: doctrina liberala

militeaza pentru o prezenta mai redusa a statului, in timp ce doctrina socialista
sustine o implicare mai pronuntata)

12 Solutii concrete cu caracter conjunctual (vizand problemele de moment ale

economiei - cota unica de impozitare, pensiile, problema demografica etc)

Statul si politicile economice

Cine implementeaza politicile economice?

Indiferent de natura, obiective sau beneficiari, toate au o trasatura comuna: prezenta

statului.

Rolul statului se manifesta prin parghii si instrumente de corectare a acelor distorsiuni

aparute in urma confruntarii dintre interesele individului si cele ale pietei.

Statul si politicile economice

Statul nu este un monolit, ci un ansamblu de organizatii si institutii:

13 Guvern

14 Banca Nationala a Romaniei

15 Consiliul Concurentei

16 Administratii locale

Fiecare din aceste institutii sunt responsabile de implementarea uneia sau mai multor
politici:

-monetara si valutara-BNR

-vamala, fiscala si sociala-Guvern

Este necesara atat "diviziunea muncii" intre politici, cat si coordonarea intre diferitele
politici.

"Diviziunea muncii" intre politici

Cresterea economica trebuie adresata prin masuri structurale, vizant:

-politica fiscala

-politica bugetara

-piaa muncii

-comertul
-etc

Stabilitatea preturilor este responsabilitatea politicii monetare.

Stabilitatea externa trebuie sa fie in sarcina politicii fiscale care, impreuna cu politica
veniturilor, trebuie sa ajute competitivitatea externa.

Politica fiscala joaca rolul cheie in:

17 asigurarea stabilitatii macroeconomice

18 reducerea deficitului bugetar are impact direct asupra contului curent

Prin intarirea politicilor fiscale si a veniturilor se elibereaza o parte din povara politicii
monetare.

Cooperarea dintre politici

Daca politicile sunt armonizate, obiectivele pot fi atinse.

In cazul aparitiei unor dezechilibre, corectiile trebuie efectuate in concordanta cu

"diviziunea muncii".

Este important ca fiecare politica sa realizeze corectiile la timp pentru a nu impovara

excesiv alte politici.

Nu orice derapaj creat de nefunctionarea adecvata a unei politici poate fi corectat de

alte politici

19 In Romania, politica montara a suplinit in anii 2005, 2006 si 2007 insuficienta

tarie a politicilor fiscale si de venituri, iar cosul s-a constatat in perioada
urmatoare: un deficit de cont curent in continua crestere.

Politia fiscala joaca rolul cheie in asigurarea stabilitatii macroeconomice (reducerea

deficitului bugetar are impact direct asupra contului curent).

Prin intarirea politicilor fiscale si a veniturilor se elibereaza o parte din povara politicii
monetare in continua crestere.

Uneori, dezechilibrele sunt atat de mari incat politicile economice nu mai reusesc sa
restabileasca echilibrul.
Provocari pentru politicile de macrostabilizare in Romania ultimilor ani
Conceperea mix-ului de politici astfel inca sa sustina cresterea, limitand concomitent
vulnerabilitatile.

Reducerea deficitului fiscal, desi cheltuielile cu infrastructura cresc, pentru a compensa

cresterea deficitului de cont curent indusa de dezvoltarea sectorului privat.

Continuarea dezinflatiei, concomitent cu cresterea cheltuielilor publice, care pune

presiune pe preturi.

Politica veniturilor trebuie sa ramana suficient de prudenta pentru

20 sprijinirea politicii monetare in lupta cu inflatia

21 compensarea presiunilor pentru aprecierea leului

Evitarea situarii ratelor dobanzilor la niveluri:

22 superoare celor necesare atinerii tintei de inflatie, deoarece acestea ar crea

presiuni suplimentare pentru aprecierea monedei

23 inferioare celor care nu asigura atingerea tintei de inflatie

Eficienta politicilor economice

Exista situatii in care politicile economice se pot dovedi ineficiente sau subiective
(problema principal-agent sau influentele p

oliticului, teoria ciclului electoral de afaceri).

Esecul statului este un fenomen tot atat de real ca si esecul pietei.

CRESTEREA ECONOMICA PRE-CRIZA IN ROMANIA

 In anii premergatori crizei, Romania a inregistrat o rata rapida de crestere economica:
6,3% pe an ca medie in perioada 2001-2008, cu doua componente:

24 componenta sustenabila reflectand un proces de convergenta reala (dat fiind

nivelul redus de dezvoltare economica al tarii, cresterea economica din Romania
trebuie sa fie mai mare decat cea din Zona Euro pentru a sustine convergenta
econmiei)

25 componenta nesustenabila, derivand din comportamente de consum si de

investitii exuberante (exces al cererii agregate)

Cresterea economica pre-criza

Cresterea consumului si investitiilor(cererea interna) s-a situat la 10,4% in medie pe an
in termeni reali in perioada 2001-2008, mult peste ritmul de crestere a PIBului
real(6,3%).

Cresterea mult mai rapida a cererii interne decat cea a PIB evidentiaza ca investitiile si
consumul au fost acoperite in mare masura din importurisi nu din productia interna,
generand astfel dezechilibrul extern (deficitul de cont curent).

Modele similare de crestere economica s-au inregistrat si in Tarile Baltice(Letonia,

Lituania si Estonia) si Bulgaria. Intre cresterea cererii interne si a PIB a existat un echilibru
in cazul celorlalte tari (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia).

Investitii straine directe

Potentialul de crestere economica mai ridicat al Romaniei comparativ cu al tarilor
dezvoltate, amplificat si de aderarea la Uniunea Europeana si la NATO, a determinat si
cresterea intrarilor de investitii straine directe.

Investitiile straine directe sunt o sursa de finantare mult mai stabila decat creditele
(vizand un orizont de timp mai lung) si stimuleaza potentialul de crestere economica al
tarii.

Este importanta insa si calitatea investitiilor straine directe - valoarea adaugata creata
in economie (a se vedea cazul Nokia - valoare adaugata foarte mica), interconectarea cu
subcontractorii locali, sectorul de activitate (inainte de o criza, o mare parte a
investitiilor straine directe au mers in constructii, imobiliare, vanzari cu amanuntul,
servicii financiare).

Cheltuielile publice
Cheltuielile publice au crescut foarte rapid inainte de criza, in special cu salariile din
sectorulpublic si cu pensiile. Cheltuielile cu salariile in sectorul public au crescut de la
8.1% din PIB in 2004 la aproape 11% din PIB in 2009, iar cheltuielile cu asistenta sociala
au crescut de la 8,4% din PIB in 2003, la 13% din PIB in 2010.

In 2010-2011, cheltuielile sociale au intrat pe o traiectorie de ajustare, insa cheltuielile

cu asistenta sociala sunt inca mult peste nivelul din 2003-2004

Cresterea cheltuielilor publice inainte de criza a fost sustinuta din cresterea veniturilor
publice generate de cresterea rapida a consumului (TVA, accize) si a activitatii economice
in general (impozit pe profit, impozit pe salarii). Insa, cheltuielile publice cu caracter
"permanent" au fost crescute total nesustenabil, pe seama unor venituri cu caracter
temporar(ciclic).

Momentul declansarii crizei

La momentul declansarii crizei, Roania s-a situat alaturi de Letonia si Lituania in frupul
tarilor din Europa Centrala si de Est cele mai vulnerabile, atat sectorul public, cat si
celprivat avand deficite foarte ridicate, fiind astfel foarte dependente de finantare.
Bulgaria a avut un deficit de cont curent mult mai mare decat al Romaniei, insa a avut o
politica fiscala foarte prudenta, cu deficite bugetare structurale foarte mici (sold bugetar
efectiv excedentar).

Dependenta ridicata de finantare a sectorului public si privat in Romania a facut ca

ajustarea dezechilibrelor in timpul crizei, in conditiile reducerii semnificative a finantarii
externe, sa aiba consecinte puternice la nivelul activitatii economice.

Lectii in urma crizei

Elementele cheie ale noului model de crestere economica:
 26 reducerea ratei de economisire "externa" (intrari de capitaluri din strainatate)

Posibila prin mentinerea ratei curente a economisirii inerne de circa 25% din PIB si prin
intrarile de fonduri nerambursabile de la UE ce ar putea diminua deficitul de cont curent
sau finantandu-l (o parte din intrari se inregistreaza ca intrari in balanta de plati in contul
curent si o parte in contul de capital).

27 cresterea ocuparii fortei de munca

Cresterea ocuparii si a productivitatii fortei de munca:

Romania are una din cele mai scazute rate de ocupare din UE;

28 majorarea varstei efective de pensionare;

29 reforma educatiei si programe de invatare pe tot parcursul vietii

30 stimularea recalificarii si a cautarii unui loc de munca

31 atragerea inapoi in tara a romanilor care lucreaza in strainatate

32 imbunatatirea eficientei administratiei publice (inclusiv prin e-guvernare)

33 se asteapta o contributie mai redusa a capitalului si a factorului total de

productivitate dupa criza, intrarile de capital fiind anticipate a fi mult mai mici

34 contributia fortei de munca la cresterea economica potentiala a fos una negativa

inainte de criza, in special datorita emigratiei

35 contributia factorului munca ar trebui sa creasca in perioada post-criza - sunt

necesare politici in directia stimularii cresterii participarii fortei de munca la
activitatea economica

POLITICA FISCALA
Introducere
Ideea ca actiunea fiscala a guvernului poate exercita o influenta stabilizatoare asupra
economiei a apartu in anii 1930.

John Maynard Keynes (1883-1946) este economistul britanil ale carui idei au avut un
impact major asupra politicilor fiscale ale multor guverne.

Politica fiscala reprezinta utilizarea cheltuielilor bugetare si a impozitelor in vederea

influentarii economiei nationale.
Politica fiscala discretionara
Manipularea deliberata a taxelor si cheltuielilor guvernamentale

36 cu scopul de a modifica PIB real si ocuparea

37 pentru controlul inflatiei si stimularea cresterii economice

Politica fiscala si bugetara

Politica fiscala - impozitare

38 masurile si actiunile privind impozitele si rolul lor in formarea veniturilor

bugetare si finantarea cheltuielilor bugetare, tipurile de impozite, perceperea si
folosirea lor ca instrument de stimulare a cresterii economice

Politica bugetara-cheltuieli bugetare

39 conceptia si actiunile statului privind veniturile si cheltuielile bugetare, caile si

mijloacele de mobilizare a incasarilor, tipurile si dimensiunile cheltuielilor prin
care se poate interveni direct impotriva socurilor si instabilitatii, pentru relansare
economica

Obiective specifice:

40 reducerea deficitului bugetar

41 reducerea datoriei publice

 42 combaterea evaziunii fiscale

De ce intervine statul prin politica fiscal bugetara? pentru:

43 furnizarea bunurilor publice

44 echitatea sociala

45 stabilitate macroeconomica

Cuprinde:

46 politici referitoare la impozitele percepute

47 politici referitoare la achizitionarea de bunuri si servicii de catre administratia

guvernamentala

48 politici referitoare la transferurile cu caracter social

Impozitele si taxele
Parghii economico-financiare percepute de catre stat pentru finantarea cheltuielilor
publice in scopuri de stabilizare macroeconomica, respectiv pentru:

49 distributia veniturilor, sau

50 corectarea alocarii resurselor

Principiile impozitarii
Impozitele trebuie sa fie proiectate astfel incat sa minimizeze neplacerile pe care le
provoaca:

51 sa fie suficient de simple astfel incat cei afectati sa le poata intelege, iar

52 costurile colectarii lor sa fie cat mai scazute posibil

-cum e drept? =criteriul etic

-cum e mai bine? =criteriul eficientei

Utilitaristii, in "teoria bunurilor publice" au presupus ca pierderea de utilitate datorata

platii impozitelor este mai mica in cazul unui om bogat decat a unui om sarac.

Echitate orizontala = presupune corectitudinea impozitarii pentru persoane care au

acelasi venit si aceeasi avutie.
Echitatea verticala = presupune ca cei care au venituri mari si/sau avutii mari sa
plateasca impozite mai mari decat cei cu venituri sau avutii mici.

Taxa neutra/justa
-acel nivel de taxare corespunzator nivelului de salarii si de castiguri corelat cu nivelul de
dezvoltare al respectivei economii

-acel nivel de taxare suportabil de catre populatie si agenti economici

Sisteme fiscale
-sistem fiscal bazat pe impozitarea progresiva

-sistem fiscal bazat pe cota unica de impozitare

Ce sistem fiscal este mai bun?

Cel bazat pe impoitarea progresiva sau cel al cotei unice

Multi analisti sustin ca sisteul de taxare progresiv ridica o bariera impotriva orelor de
lucru peste program, descurajeaza investitiile si incetineste cresterea economica.

Argumentul standard in favoarea cotei unice ar consta in impunerea unui nivel de

impozitare mai scazut, de natura sa stimuleze economisirea, formarea capitalului si
activitatea antreprenoriala, ceea ce ar duce la cresterea performantelor economice.

Daca reducerile de taxe sunt atat de benefice pentru economie, de ce nu le reducem la

zero?

Povara fiscala generala

Stiinta economica incearca sa "prescrie" un optim fiscal, atat in privinta regimului de
impozitare (impozit progresiv vs cota unica), cat si in privinta nivelului de impozitare.

"Impozitareaeste mai mult decat jumulirea unei gaste. Adica este arta de a obtine cel
mai mare numar de pene cu cel mai mic numar de tipete."(J. B. Colbert)

Trebuie sa intereseze mai degraba numarul penelor jumulite (nivelul general al

impozitarii), nu atat modul de jumulire a gastei(natura impozitarii).
Instrumente
Cheltuielile bugetare

53 efectul multiplicatorului cheltuielilor

Impozitele

54 efectul multiplicatorului fiscal

Deficitul bugetar

55 efectul multiplicatorului bugetar

Stabilizatorii automati = categorii de venituri si cheltuieli bugetare care se modifica

automat in functie de starea economiei, conducand la stabilizarea nivelului venitului
national

56 transferurile guvernamentale cu caracter social

57 impozitul pe venit

Destabilizatori automati = categorii de venituri si cheltuieli bugetare care se modifica

automat in functie de starea economiei, avand ca efect destabilizarea venitului national

58 efecte ale cresterii/scaderii ratei inflatiei asupra cheltuielilor bugetare

59 efecte ale cresterii ratei dobanzii asupra cheltuielilor bugetare

Cum functioneaza politica fiscala?

Politica fiscala expansionista

Sa presupunem caare loc o scadere semnificativa in nivelul investitiilor, datorita

asteptarilor pesimiste privind profiturile sau datorita proiectelor de investitii neatractive.
Ce se intampla?

Optiuni de politica economica:

60 cresterea cheltuielilor bugetare

61 reducerea taxelor

62 o combinatie a celor doua

Politica fiscala restrictiva

Diminuarea cheltuielilor bugetare (ex: cand economia se confrunta cu inflatie prin
cerere, trecerea catre surplusul bugetar)

Combinarea scaderii consumului public cu sporirea taxarii

Politica fiscala - manipularea cheltuielilor bugetare sau colectarea de impozite si taxe cu

scopul de a promova ocuparea deplina, stabilitatea preturilor si cresterea economica.

Expansionista = translatie la dreapta a curbei CA

63 cresterea cheltuielilor publice

64 reducerea taxelor

65 o combinatie a celor doua

Contractiva = curba CA se muta catre stanga, este menita sa reduca inflatia prin cerere

66 reducerea cheltuielilor publice

67 cresterea taxelor

68 o combinatie a celor doua

Probleme ale politicilor fiscale si bugetare

Politica discretionara = modificari in marimea impozitelor si a cheltuielilor bugetare
survenite ca urmare a deciziilor guvernului. Guvernul isi poate exercita controlul doar
asupra anumitor elemente

69 ratele de impozitare

70 dimensiunea transferurilor guvernamentale

Politica non-discretionara = modificari in marimea impozitelor si a cheltuielilor bugetare

independente de deciziile adoptate de guvern

71 influenta ciclului economic

Politica fiscala nondiscretionara. Stabilizatorii automati ai CA

Modificarile necesare in nivelul cheltuielilor bugetare si in nivelul taxelor se produc de la
sine (automat):
 72 veniturile din taxarea neta variaza direct cu PIB

73 taxele pe venitul personal la rate progresive

74 TVA-ul

Platile de transfer (taxe negative):

75 ajutoarele de somaj

76 ajutoarele sociale

77 subventiile pentru fermieri

Schimbarile automate in nivelul taxelor si al transferurilor adauga un grad de stabilitate

incorporata economiei.

Probleme, critici, complicatii

Probleme de "timing":

78 decalaj de recunoastere in timp a problemei

79 decalaj administrativ - timpul necesar luarii deciziei admministrative

80 decalaj operational

Probleme de natura politica:

81 alte obiective : oferta de bunuri publice, redistribuirea veniturilor (think about

war)

82 bugetele locale frecvent prociclice

83 bias expansionist: reducerile de taxe si cresterea cheltuielilor publice pentru

diferite proiecte sunt foarte populare (ganditi-va la concucenta electorala)

84 un ciclu al afacerilor politic

Politica fiscala in economia deschisa

Socuri provenite din exterior;

Efectul de export net: reducerea partiala a efectelor politicii fiscale prin schimbari in
ratele de shimb valutare al monedei nationale si export si import.

Politica fiscala expansionista:

recesiune/crestere lenta

politica expansionista

rata dobanzii interne sporita

cererea pentru moneda nationala sporita

aprecierea monedei nationale

scaderea exportului net

Politica fiscala restrictiva

inflatie

politica fiscala contractionista

rata dobanzii pe piata monetara interna mai mica

cerereastrainatatii pentru moneda nationala mai scazuta

moneda nationala se depreciaza

exportul net creste

Politica fiscala orientata spre oferta

Politica fiscala poate modifica oferta agregata si deci, poate influenta nivelul mediu al
preturilor si productia reala

Reducerea taxelor => cresterea economiilor si a investitiilor => cresterea ratei de

acumulare a capitalului

Stimulente pentru mnca

Acceptarea mai usor a riscului