Sunteți pe pagina 1din 44

Revista oficială a Societăţii de Stomatologie Estetică din România

Anul II • Număr 3 • Octombrie 2009

cosmetic

dentistry

_

beauty & science

Ediţia în limba română

_articolul expertului

Estetica cu ceramică integrală şi albirea dinţilor

_exclusiv

Amprenta digitală simplificată

_articolul expertului

Managementul tratamentului prin proteze fixe

dinţilor _exclusiv Amprenta digitală simplificată _articolul expertului Managementul tratamentului prin proteze fixe

Estetică şi etică.

”Fiinţa umană reprezintă vectorul ce dă viaţă esenţei frumuseţii” (LEONARDO DA VINCI)

Conceptul de frumuseţe implică două componente esenţiale: estetica şi gustul. Estetica a fost abordată ca

o expresie filozofică a frumuseţii, Immanuel Kant apreciind-o din această perspectivă ca fiind obiectivă şi universală

- anumite componente ale universului înconjurător sunt frumoase pentru oricine. Gustul însă, reprezintă rezultatul

educaţiei şi al valorilor culturale, putând fi în consecinţă învăţat. În acest sens, interpretările estetice contemporane transcend adeseori calităţile intrinseci şi se bazează într-o proporţie semnificativă pe interpretări individuale. Aprecierea estetică constituie rezultatul unui proces complex, determinat şi condiţionat de o numeroşi factori: percepţia vizuală, evaluarea logică, participarea emoţională, nivelul educaţional, personalitatea, raportarea la mediul natural şi contextul social, curentele de gândire dominante şi – extrem de pregnant în prezent – influenţele exercitate de mass media. Deşi au existat întotdeauna diferenţe între standardele specifice diferitelor epoci şi culturi, regulile ce stau la baza construcţiei idealurilor de frumuseţe au un caracter universal, aspect ce prezintă implicaţii de ordin social, biologic şi medical. Se consideră în prezent că există o certă interferenţă a noţiunilor de frumos, echilibru şi sănătate, ca şi premiză

a definirii unei stări de normalitate pentru fiecare individ. În cea mai vastă lucrare publicată până în prezent în acest domeniu 1 Michael Kelly defineşte estetica ca o ”reflecţie critică asupra artei, culturii şi naturii”. Ca şi parte integrantă a naturii, dar şi a societăţii, omul a fost aşadar dintotdeauna supus aprecierilor semenilor săi, cu un accent deosebit pe aspectul fizic, ca prim element de impact vizual.

Societatea actuală, cu pronunţatul său caracter concurenţial, determină tot mai mult necesitatea abordării tuturor mijloacelor de ameliorare sau evidenţiere a caracteristicilor fizice, ca elemente importante de integrare socială şi/ sau avantaj în competiţia socială. Există astfel o permanentă presiune în sensul dezvoltării şi diversificării unei importante oferte de mijloace estetice şi cosmetice care vin în întâmpinarea - şi uneori chiar creează - cererea în acest sens. În domeniul medical, remodelarea aspectului exterior al corpului uman reprezintă în prezent o abordare pe scară largă, ce trece frecvent dincolo de necesităţile reale dictate de defectele anatomice congenitale sau dobândite accidental. Chirurgia estetică este prezentă cu atât mai mult cu cât standardele de frumuseţe sunt tot mai agresiv impuse în lumea contemporană. Toate aceste elemente nu aveau cum să ocolească profesia noastră. Mai mult decât atât, medicina dentară se situează în primul rând al domeniilor medicale implicate în reconfigurarea caracterului estetic, prin multitudinea de

posibilităţi terapeutice ce pot fi utilizate în acest scop. Rezultatul fizionomic al intervenţiilor noastre este desigur dependent de o serie de elemente, de la corectitudinea diagnosticului şi până la selecţia şi aplicarea celor mai adecvate materiale şi metode de tratament. Din nefericire însă, de prea multe ori dimensiunea estetică este pusă cu orice preţ pe primul loc,

în detrimentul unei abordări realiste, care să permită rezultate viabile pe termen lung. Dorinţele pacientului şi realitatea

obiectivă se pot afla uneori în contradicţie şi este rolul nostru de a discerne între diferitele posibilităţi de tratament, permiţând o conduită terapeutică care să aibă în vedere atât ordinea firească a priorităţilor, cât şi mijloacele cele mai adecvate de soluţionare a cazului clinic respectiv. Asistăm tot mai frecvent la apariţia unor complicaţii determinate de incorectitudinea, ca şi concepţie sau realizare, a unor restaurări odontale directe, a tratamentelor endodontice, protetice sau implanto-protetice, produse de dorinţa unor rezolvări rapide, având ca principal (uneori unic) deziderat cel estetic. Aceste situaţii sunt datorate fie cedării în faţa sugestiilor pacienţilor privind planul de tratament, fie - cel puţin la fel de grav - alegerii unor soluţii terapeutice eronate, la care criteriul fizionomic a primat fără nici o discriminare. Să nu pierdem nici o clipă din vedere cui îi revine responsabilitatea actului medical, care trebuie aplicat în concordanţă cu necesităţile clinice şi consimţământul informat al pacientului. Conform uneia dintre lucrările de referinţă în domeniul eticii aplicate în medicina dentară 2 există un număr de şase valori principale ce trebuie respectate în cadrul medicinii dentare, ierarhizate astfel: viaţa şi starea generală de sănătate a pacientului, starea de sănătate orală a pacientului, autonomia pacientului, tiparul preferinţelor medicului, valorile estetice, eficienţa utilizării resurselor. Starea de sănătate dentară şi de armonie dento-facială poate fi atinsă doar în cadrul bine precizat al respectării conceptelor medicinii dentare moderne, care oferă un mare număr de posibilităţi de tratament estetic fără abdicarea de la principiile bine cunoscute ce stau la baza unei atitudini holistice, de integrare multidisciplinară, singura care ne poate oferi nouă şi pacienţilor noştri rezultatele aşteptate. Caracterul etic al stomatologiei estetice poate fi pe scurt considerat a fi pur şi simplu reprezentat de o atitudine corectă: atât în sensul unei abordări medicale bine fundamentate şi conduse de către noi, cât şi în sensul unor relaţii medic - pacient bazate pe cunoaşterea orizontului de aşteptare al pacientului şi pe explicarea acestuia a posibilităţilor oferite de mijloacele de tratament adaptate la situaţia clinică respectivă. Trebuie subliniat în finalul acestui editorial că obţinerea în condiţii etice a performanţei estetice se bazează pe cunoştinţe şi respectarea valorilor în condiţiile dezvoltării de atitudini, aptitudini şi relaţii comportamentale care să permită atingerea armoniei cu sinele, cu pacienţii şi cu mediul privit ca un cadru natural, social şi medical permiţând îndeplinirea dorinţei de mai bine.

şi medical permiţând îndeplinirea dorinţei de mai bine. Al Dvs sincer, Prof. Dr. Bogdan Dimitriu Secretar

Al Dvs sincer,

Prof. Dr. Bogdan Dimitriu Secretar general SSER

editorial _ Cosmetic Dentistry

Secretar general SSER editorial _ Cosmetic Dentistry Prof. Dr. Bogdan Dimitriu - Secretar general SSER 1.

Prof. Dr. Bogdan Dimitriu - Secretar general SSER

1. Kelly M. Encyclopedia of Aesthetics, Oxford Univ. Press, 1998;

2. Ozar DT, Sokol D J. Dental Ethics at Chairside: Professional Principles and Practical Applications. Georgetown University Press, 2nd ed, Washington,

DC, 2002.

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

01

cuprins _ Cosmetic Dentistry

cuprins _ Cosmetic Dentistry | Nota editorului 0 1 Estetică şi etică. _Prof. Dr. Bogdan Dimitriu
cuprins _ Cosmetic Dentistry | Nota editorului 0 1 Estetică şi etică. _Prof. Dr. Bogdan Dimitriu
cuprins _ Cosmetic Dentistry | Nota editorului 0 1 Estetică şi etică. _Prof. Dr. Bogdan Dimitriu

| Nota editorului

01 Estetică şi etică.

_Prof. Dr. Bogdan Dimitriu

| Articolul expertului

04

Estetica cu ceramică integrală şi albirea dinţilor

_Dr. Marcus Striegel, Germania

07

Faţetele No Prep - un nou tratament standard sau numai un trend?

_Dr. Jurgen Wahlmann

11

Managementul tratamentului unei proteze fixe al unei dentiţii mutilate: abordarea în echipă

_Dr. Helena Lee, Ansgar Cheng, Singapore

| Specialitate - Interviu

16 Viitorul în implantologie - principalele riscuri şi opurtunităţi

_Prof. Dr. Erwin I. Weiss, Ierusalim

|

Specialitate

18 Invăţarea şi aplicarea Conceptului Natural Layering (NLC)

_Prof. Didier Dietschi, Elveţia

| Exclusiv

26

Noul sistem NobelProcera pentru obţinerea suc- cesului clinic: următorul nivel al stomatologiei CAD/CAM

_Dr. Hans Geiselhoringer, Stefan Holst , Germania

32

Amprentarea digitală simplificată

_Dr. Helmut Gotte, Germania

36

Recenzie carte: Biocompatibilitatea materialelor dentare

_Gottfried Schmalz, Dorthe Arenhold-Bindslev

| Despre redacţie

40 Despre redacţie Cerinţe redacţionale

Schmalz, Dorthe Arenhold-Bindslev | Despre redacţie 40 Despre redacţie Cerinţe redacţionale 02 dentistry 3 2009

02

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009
Schmalz, Dorthe Arenhold-Bindslev | Despre redacţie 40 Despre redacţie Cerinţe redacţionale 02 dentistry 3 2009
Schmalz, Dorthe Arenhold-Bindslev | Despre redacţie 40 Despre redacţie Cerinţe redacţionale 02 dentistry 3 2009

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry 03

03

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

Estetica cu ceramică integrală şi albirea dinţilor

Autor_Dr. Marcus Striegel, Germania

şi albirea dinţilor Autor_ Dr. Marcus Striegel, Germania Mulţi stomatologi continuă să aibă rezerve în privinţa

Mulţi stomatologi continuă să aibă rezerve în privinţa albirii dinţilor şi ezită să includă această procedură în gama de servicii oferite pacienţi- lor lor. În acelaşi timp, un număr tot mai mare de pacienţi devin conştienţi de situaţia danturii lor şi de culoarea dinţilor. Multe persoane sunt deranjate de faptul că dantura lor nu le îndepli- neşte aşteptările şi nu corespunde criteriilor ce definesc un aspect estetic ideal.

Un zâmbet afectat de un dinte anterior dis- cromic poate fi adus la frumuseţea lui naturală printr-un tratament de albire, minim invaziv, efectuat în cabinetul stomatologic – tratament care este eficient din punct de vedere al costu- rilor şi care satisface complet aproape toţi pa- cienţii.

Studiile au arătat că peste 90% din pacienţi sunt foarte mulţumiţi de rezultatele obţinute prin albirea dinţilor decoloraţi sau îngalbeniţi, tehnică realizată cu materiale pentru albire, sub supravegherea unui medic stomatolog. Este esenţială înţelegerea completă a etiologiei dis- cromiei dentare şi respectarea strictă a indicaţii- lor protocoalelor referitoare la riscurile şi limită- rile albirii dentare, pentru a avea certitudinea că tratamentul oferă rezultate practice predictibile şi lipsite de riscuri.

_Prezentare de caz

O pacientă tânără s-a prezentat la cabinet cu dorinţa de a avea o culoare mai deschisă a dinţilor. Dinţii 12, 11 şi 21 au fost restauraţi în

dorinţa de a avea o culoare mai deschisă a dinţilor. Dinţii 12, 11 şi 21 au

04

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

antecedente prin coroane ceramice. În timpul consultaţiei, a fost discutată cu pacienta necesi- tatea înlocuirii coroanelor existente.

Deseori, este recomandată începerea unui tratament de albire a dinţilor numai la nivelul unei singure arcade dentare, pentru a demon- stra pacientului rezultatul obţinut şi pentru a adapta tratamentul la exigenţele pacientului. Acest simplu pas creşte entuziasmul pacientului în legătură cu tratamentul.

_Cum se poate pătrunde în „lumea albirii”?

Albirea dinţilor, utilizând o gutieră adâncă in- dividuală şi geluri adecvate, în cabinetul dentar sau la domiciliu, reprezintă o metodă de albire consacrată, chiar dacă această metodă nu este una spectaculoasă pentru pacient, în compara- ţie cu cea de albire cu laser sau cu lumină UV. Gutierele adânci individuale sunt realizate în- tr-un mod foarte simplu, utilizând material ter- moformabil pe un model de gips confenţionat după o amprentă prealabilă a arcadei dentare. Este rentabilă dotarea cabinetului cu o unitate de termoformare, în cazul în care nu există deja acest lucru. Pe piaţă sunt disponibile prepara- te de peroxid de carbamidă în diferite concen- traţii. O concentraţie mai mare oferă rezultate

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

mai rapide, dar aceasta presupune şi riscuri mai mari de apariţie a efectelor secundare reversibi-

le, cum ar fi senzaţia de arsură la nivelul gingiei

şi hipersensibilitatea dentară. Este important să

oferim pacientului indicaţii clare depre aplicarea gelului de albire a dinţilor.

Conform planului de tratament, au fost albiţi mai întâi dinţii maxilari, utilizând gel VivaStyle (Ivoclar Vivadent) cu conţinut 16 % peroxid de carbamidă şi o gutieră. Pacienta a aplicat gutiera timp de o oră pe zi, pe o perioadă de 3 săptă- mâni. În cursul vizitei de control, pacienta s-a decis să extindă tratamentul prin aceeaşi teh-

nică şi la nivelul dinţilor mandibulari. Fig. 2 a şi

b prezintă dentiţia după tratamentul de albire. Comparând cu culoarea dinţilor 12, 11 şi 21, efectul de albire este evident.

În mod normal, luciul suprafeţei dinţilor devine uşor mai scăzut în timpul procesului de albire ; acest aspect se remite după încheierea tratamentului. De aceea, este necesară o pe- rioadă de aşteptare de cel puţin 2 săptămâni înainte de iniţierea altui tratament. În cazul prezentat, coroanele existente au fost înlocuite după 2 luni de la terminarea tratamentului de albire.

Fig. 3a - c prezintă dinţii 12, 11 şi 21 prepa -

Fig. 1a şi 1b_ Situaţia iniţială: cu- loarea restaurărilor existente (A3.5). Fig. 2a şi 2b_Culoarea dinţilor după aplicarea VivaStyle 16 % timp de 3 săptămâni. Culoarea dinţilor naturali este evident mai albă decât culoarea restaurărilor existente. Fig. 3a-c_Dinţii preparaţi, coroanele ceramice şi situaţia după cimentare. Fig. 4_Imaginea finală a grupului frontal maxilar.

ceramice şi situaţia după cimentare. Fig. 4_ Imaginea finală a grupului frontal maxilar. dentistry 3 2009
ceramice şi situaţia după cimentare. Fig. 4_ Imaginea finală a grupului frontal maxilar. dentistry 3 2009
dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

05

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry 06 dentistry 3 2009 raţi. Culoarea iniţială a dentinei contrastează cu
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry 06 dentistry 3 2009 raţi. Culoarea iniţială a dentinei contrastează cu
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry 06 dentistry 3 2009 raţi. Culoarea iniţială a dentinei contrastează cu
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry 06 dentistry 3 2009 raţi. Culoarea iniţială a dentinei contrastează cu

06

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

raţi. Culoarea iniţială a dentinei contrastează cu

dinţii adiacenţi albiţi. În acest caz, nu am renun- ţat la avantajele materialelor din sticlă ceramică,

în special pentru că în ziua de azi sunt disponi-

bile materiale opace capabile să mascheze cu- loarea preparaţiei dintelui. Am decis restaurarea dintelui pacientei cu IPS e.max Press (Ivoclar Vivadent), în combinaţie cu ceramica pentru fa- ţetare IPS e.max Ceram (Ivoclar Vivadent). Acest tip de ceramică nu numai că oferă o varietate de posibilităţi estetice, dar poate fi cimentată utili- zând tehnici convenţionale, datorită rezistenţei flexurale înalte. Oricând este posibil, preferăm utilizarea unei tehnici de cimentare adezivă în combinaţie cu un ciment răşinic, cu dublă po- limerizare. Variolink II (Ivoclar Vivadent) este un ciment răşinic recunoscut, ce este utilizat în ca- binetele de stomatologie de mulţi ani. Posibili- tatea de a creşte efectul culorii restaurării finale prin selectarea unei culori adecvate a cimetului

poate prezenta avantaje, în unele cazuri.

Rezultatul vorbeşte de la sine: coroanele se integrează armonios în regiunea frontală maxi- lară şi completează rezultatul tratamentului, în ceea ce priveşte culoarea şi forma.

_Concluzii

Albirea structurilor dentare discromice poate

fi integrată efectiv într-un concept practic care

să ajute pacientul să depăşească temerile sale iniţiale cu privire la tratamentul dentar. Deoa- rece acest tip de tratament trebuie să se efectu- eze întotdeauna sub supravegherea unui medic stomatolog, pacienţilor li se oferă o consultaţie detaliată pentru a se stabili care sunt cerinţele acestora, înainte de începerea tratamentului. În acest proces, pacienţii devin mai conştienţi de

gama de măsuri profilactice şi de calitatea înaltă

a tratamentelor dentare. Combinaţia restaură-

rii cu ceramică integrală şi a tehnicii de albire a

dinţilor poate constitui o strategie de tratament pentru a îmbunătăţii zâmbetul pacienţilor într-o manieră simplă, cu o rată mare de succes.

Dr. Marcus Striegel Ludwigsplatz 1a, 90403 Nürnberg, Germany E-mail: striegel@praxis-striegel.de
Dr. Marcus Striegel Ludwigsplatz 1a, 90403 Nürnberg, Germany E-mail: striegel@praxis-striegel.de
Dr. Marcus Striegel Ludwigsplatz 1a, 90403 Nürnberg, Germany

Dr. Marcus Striegel Ludwigsplatz 1a, 90403 Nürnberg, Germany

E-mail:

striegel@praxis-striegel.de

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

Faţetele No Prep – un nou tratament standard sau numai un trend?

Autor_Dr. Jürgen Wahlmann

_Introducere

În stomatologia estetică se conturează clar un nou trend: tratamentul neinvaziv. Avantajele pentru pacienţi sunt evidente. Deoarece nu este nevoie de îndepărtarea unor structuri sensibile, nu este nevoie nici de anestezie şi nu există nici un risc de apariţie a sensibilităţii postoperaorii sau de lezare a nervului. Pentru medic avan- tajele sunt enorme. Pe lângă durata scurtă a tratamentului, datorită neefectuării preparaţiei inutile, tratamentul neinvaziv ar fi avantajos şi pentru o mai bună predictibilitate a rezultatelor, în special la efectuarea tehnicii „Mock-up”, ca şi datorită faptului că nu este necesară realiza- rea unei lucrări temporare. Ultimul punct este foarte important pentru medicii stomatologi, toţi medicii cunoscând contradicţia existentă dintre menţinerea optimă a lucrării provizorii, pe de o parte şi eliminarea acesteia înainte de inserare, pe de altă parte. Acordul pacienţilor pentru tratamentul No Prep este evident mai mare decât în cazul lucrărilor convenţionale cu faţete (a se vedea Tabelul 1). Este evident că la consilierea în cabinetul nostru mai mult de jumătate din pacienţi se decid pen- tru acest tratament, dacă acesta este posibil fără efectuarea unei preparaţii. Desigur, trebuie dis- cutate cu pacientul şi dezavantajele unei lucrări No Prep. Axele de inserţie greşite, linia mediană deplasată, triunghiul negru, rotirile dentare, ca şi înghesuirile evidente nu pot fi soluţionate optim cu ajutorul faţetelor No Prep. În acest caz, printr-un tratament de ortopedie dento- maxilară poziţia dinţilor este adesea modificată şi, la final, nu mai este necesară realizarea unei preparaţii. Într-adevăr, adesea nu este posibilă obţinerea unori rezultate estetice "perfecte", totuşi, dezavantajele estetice comparativ cu

obţinerea unori rezultate estetice "perfecte", totuşi, dezavantajele estetice comparativ cu dentistry 3 2009 07
dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

07

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry 08 dentistry 3 2009 lucrările cu faţete preparate sunt atât de

08

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

lucrările cu faţete preparate sunt atât de reduse, încât pacienţii se hotărăsc pentru versiunea No Prep. Aici este foarte important ca medicul să informeze corect pacientul şi să îi clarifice care sunt posibilităţile, limitările, cât şi riscurile diferitelor lucrări cu faţete.

_Tratamentul de ortopedie dento-maxilară

Tratamentul

de

ortopedie

dento-maxilară

dento-maxilară Tratamentul de ortopedie dento-maxilară este aplicat în cabinetul nostru în mai mult de 90% din
dento-maxilară Tratamentul de ortopedie dento-maxilară este aplicat în cabinetul nostru în mai mult de 90% din

este aplicat în cabinetul nostru în mai mult de 90% din cazuri cu ajutorul şinei de la firma Or- thos (Oberursel şi Weimar). Acest sistem face posibilă îndreptarea dinţilor prin intermediul unei şine individuale pe care pacientul trebuie să o poarte 22 ore pe zi. Prima şină trebuie purtată de către pacient 3 săptămâni, toate celelalte şine care urmează trebuie purtate între 2.5 şi 4 luni. La solicitare, poate fi livrat şi un model nu- mit „Set-up”. Acest model arată rezultatul posibl

2.5 şi 4 luni. La solicitare, poate fi livrat şi un model nu- mit „Set-up”. Acest
2.5 şi 4 luni. La solicitare, poate fi livrat şi un model nu- mit „Set-up”. Acest

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry care se poate obţine şi acesta trebuie solicitat în fiecare caz
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry care se poate obţine şi acesta trebuie solicitat în fiecare caz
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry care se poate obţine şi acesta trebuie solicitat în fiecare caz

care se poate obţine şi acesta trebuie solicitat în fiecare caz individual, pentru a ajuta pacientul să vizualizeze rezultatul.

efectuarea unui tratament cu aparat ortodontic fix, deoarece rezultatul dorit nu se poate obţine cu ajutorul şinelor.

_Prezentare caz 1

_Prezentare caz 2

Fig. 1 şi 2 prezintă o pacientă în vârstă de 14 ani, înainte de începerea tratamentului ortope-

dic dento-maxilar. Ea s-a prezentat la consultaţie cu dorinţa efectuării unei lucrări cu faţete. La consultaţie am aflat că pacienta era tachinată

la şcoală din cauza dentiţiei ei. În Fig. 3 şi 4 este prezentată situaţia după încheierea tratamentu- lui ortopedic dento-maxilar. Poziţia incorectă a

dinţilor a putut fi corectată cu ajutorul a 5 şine, durata tratamentului fiind de 3 luni. Pacienta

a fost total mulţumită, nemaifiind în acest caz necesar un tratament cu faţete.

După încheierea tratamentului ortopedic dento-maxilar este necesară menţinerea noii poziţii a dinţilor. În acest caz este recomandat un retainer adeziv timp de 6 luni şi menţinerea finală cu ajutorul unei şine montată adânc. Tolerabilitatea pentru un pretratament ortopedic dentomaxilar cu şine este foarte mare. Mai mult de 90% din pacienţi acceptă acest pretratament atunci când, la final, este posibilă efectuarea unei lucrări No Prep. Chiar şi pacienţii, care ca şi copii/adolescenţi au fost trataţi cu aparate orto- dontice, acceptă fără probleme un tratament cu şine, pe când noile aparate ortodontice ceramice nu le acceptă. În unele cazuri, este necesară

Fig. 5 şi 6 prezintă situaţia înainte de înce- perea tratamentului ortopedic dento-maxilar. Înainte de montarea primei şine, spaţiile inter- dentare trebuie şlefuite pentru a crea spaţiul necesar. De regulă, se crează spaţii cu dimen- siuni cuprinse între 0.1 şi 0.2 mm. Fig. 7 prezintă situaţia după terminarea pretratamentului. Din- tele 22 a putut fi corectat, astfel s-a putut evita realizarea unei preparaţii agresive.

_Prezentare caz 3

Fig. 8 prezintă situaţia finală în cazul unei paciente de 35 de ani. Nu a fost necesară efectu- area unui pretratament ortopedic dento-maxilar datorită rezultatului final favorabil. Coridorul bucal negativ a trebuit lărgit astfel că trata- mentul No Prep s-a dovedit tehnica de elecţie. Tratamentul a constat în realizarea a două coroane integral ceramice (ceramică feldspat, stratificată) la dinţii 11, 21, ca şi faţate No Prep (de asemenea, din ceramică feldspat stratificată) la dinţii 12 până la 15, ca şi la 22 până la 25. Fig. 9-11 prezintă rezultatul obţinut după inserarea lucrării. Cerinţa pacientei a fost îndeplinită. (lu- crare efectuată de Oliver Reichert di Lorenzen, Dental Design).

pacientei a fost îndeplinită. (lu- crare efectuată de Oliver Reichert di Lorenzen, Dental Design). dentistry 3
pacientei a fost îndeplinită. (lu- crare efectuată de Oliver Reichert di Lorenzen, Dental Design). dentistry 3
pacientei a fost îndeplinită. (lu- crare efectuată de Oliver Reichert di Lorenzen, Dental Design). dentistry 3
dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

09

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry Perfect Smile A lternatives ABC B enefits C omplications Dr. Jürgen
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry Perfect Smile A lternatives ABC B enefits C omplications Dr. Jürgen
Perfect Smile A lternatives ABC B enefits C omplications
Perfect Smile
A lternatives
ABC
B enefits
C omplications
Dr. Jürgen Wahlmann Oldenburgerstr.13, 26188 Edewecht Tel.: 0 44 05/40 50 Fax: 0 44 05/55
Dr. Jürgen Wahlmann Oldenburgerstr.13, 26188 Edewecht Tel.: 0 44 05/40 50 Fax: 0 44 05/55
Dr. Jürgen Wahlmann Oldenburgerstr.13, 26188 Edewecht Tel.: 0 44 05/40 50 Fax: 0 44 05/55

Dr. Jürgen Wahlmann

Oldenburgerstr.13,

26188 Edewecht Tel.: 0 44 05/40 50 Fax: 0 44 05/55 38 E-Mail:

drwahlmann@gmx.de

www.drwahlmann.de

_Prezentare caz 4

Fig. 12 prezintă situaţia finală în cazul unei paciente în vârstă de 36 de ani, înainte de începerea tratamentului. Fără un tratament ortopedic dento-maxilar ar fi fost nevoie de realizarea unei preparaţii agresive şi ar fi fost posibil să nu se obţină rezultatul estetic optim deoarece traseul gingival orizontal era înclinat. Fig. 13 prezintă pacienta după încheierea celor 12 luni de tratament ortopedic dento-maxilar. Înclinarea liniei mediene a putut fi corectată, s-a realizat extrudarea dinţilor 22 şi 23, rotaţiile dentare au fost corectate. A putut fi corectat şi coridorul bucal negativ, în special pe partea dreaptă. Astfel, au fost create premizele pentru realizarea unui tratament No Prep.

_Informarea pacientului

În cazul tratamentelor cu faţete, înaintea în- ceperii tratamentului, trebuie să se facă trebuie informarea optimă a pacientului. Este important de urmărit aceeaşi schemă, astfel încât pacien- tul să fie complet informat. Astfel, „metoda ABC” (tabel 2) s-a dovedit a fi metoda de elecţie.

ABC” (tabel 2) s-a dovedit a fi metoda de elecţie. 10 dentistry 3 2009 Pacientul este

10

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

Pacientul este informat asupra tutu- ror metodelor alternative de tratament, asupra avantajelor şi dezavantajelor acestor metode. Dacă această informare este documentată corespunzător, atunci sunt excluse problemele legale care pot apare, referitoare la informarea pacientului. Dacă unui pacient îi este efectuat un tratament cu faţete, deşi ar fi fost posibilă efectuarea unui tratament No Prep şi pot apare nemulţumiri postoperatorii din partea pacien- tului, atunci din lipsa unei informări cazul este pierdut din punct de vedere juridic, chiar dacă efectuarea tratamentului a fost perfectă.

_No Prep versus convenţional

Faptul că faţetele No Prep sunt inferioare faţetelor convenţionale în ceea ce priveşte adaptarea marginală, discromia, stabilitatea culorii sau sănătatea gingiei a fost infirmat de diferite studii (Tabel 3, Lumineers by Cerinate). Sorensen, Kang şi Avera (Universatea California, Los Angeles) au arătat că o “combinaţie Cerinate/ Ultra-Bond Team este singura cu retenţie 100% din toate sistemele testate, care nu se rupe sau se sparge datorită contracţiei de polimerizare”.

_Concluzii

A fost dovedit faptul că faţetele No Prep reprezintă o alternativă importantă la tehnicile de faţetare convenţionale. Dacă sunt efectuate pretratamentele adecvate atunci pot fi efectu- ate mai multe tratamente cu faţete fără pre- parare. Menajarea substanţei dentare sănătoase prin această tehnică reprezintă un avantaj imens faţă de tehnicile convenţionale şi face mai uşoară pentru pacient luarea deciziei pentru tratamen- tul planificat. Tratamentele No Prep au devenit importante prin integrarea pretratamentelor or- topedice dento-maxilare şi au lărgit considerabil spectrul de terapii disponibile.

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

Managementul tratamentului prin proteze fixe al unei dentiţii mutilate: abordarea în echipă.

Autori_Dr. Helena Lee & Dr. Ansgar Cheng, Singapore

Autori_ Dr. Helena Lee & Dr. Ansgar Cheng, Singapore Reabilitarea completă a dentiţiei afectate din întreaga

Reabilitarea completă a dentiţiei afectate din întreaga cavitate orală reprezintă o provocare protetică şi chirurgicală. Diagnosticul precis, planificarea adecvată a tratamentului, alegerea

cu atenţie a materialelor protetice şi execuţia meticuloasă a tratamentului sunt esenţiale pentru obţinerea unui rezultat de succes, pe

o perioadă lungă de timp. În acest articol este

prezentat tratamentul unei cavităţi orale parţial

edentate, utilizând o combinaţie de restauraţii metalo-ceramice şi integral ceramice pe implan- turi imediate şi implanturi tardive.

_Introducere

Raţionamentul clinic prudent şi cântărirea cu atenţieariscurilorşibeneficiilordiverseloropţiuni de tratament sunt esenţiale pentru obţinerea

unui rezultat predictibil, de lungă durată, în cazul tratamentului protetic. 1 Este binecunoscut faptul că pierderea dimensiunii verticale a ocluziei (DVO) poate crea dificultăţi clinice semnificative

în tratamentul protetic. 2 Procedurile clinice pen-

tru restabilirea unei noi dimensiuni terapeutice

a ocluziei este rar predată în curicula studenţilor la facultatea de stomatologie. DVO este definită ca măsurătoarea superior-inferioară între două puncte atunci când elementele ocluzale sunt în contact. 3 Au fost propuse diverse metode pen- tru evaluarea clinică a DVO 4 . Pierderea structurii dintelui nu înseamnă neapărat pierderea DVO 5 , deoarece DVO se poate menţine ca rezultat al erupţiei dentare compensatorii 6 . Atunci când pierderea clinică a DVO este mică, diagnosticul precis poate fi dificil. 7 În acest studiu, obiecti- vul managementului a fost să se determine dacă era nevoie de refacerea DVO în cazul pierderii de mici dimensiuni şi dacă modificarea propusă a DVO era acceptabilă din punct de vedere clinic. Atunci când pierderea DVO este de mici dimensi- uni, orice modificare a DVO trebuie să se bazeze pe dimensiunea spaţiului interocluzal necesar pentru a restaura dentiţia la forma şi funcţia adecvată. O alterare semnificativă a DVO trebuie tratată cu atenţie, iar modificările excesive, care nu sunt necesare ale DVO trebuie evitate. În general, modificările semnificative ale DVO trebuie monitorizate pe o perioadă lungă de timp. 8

Fig. 1_Imagine intraorală frontală înainte de tratament, prezentând atriţia, pierderea suportului posterior, DVO redus şi aspectul estetic com- promis.

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

11

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry Fig. 2_ Imaginea ocluzală intraorală a maxilarului înainte de tratament,
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry Fig. 2_ Imaginea ocluzală intraorală a maxilarului înainte de tratament,
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry Fig. 2_ Imaginea ocluzală intraorală a maxilarului înainte de tratament,
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry Fig. 2_ Imaginea ocluzală intraorală a maxilarului înainte de tratament,

Fig. 2_Imaginea ocluzală intraorală

a maxilarului înainte de tratament,

prezentând atriţia dentară şi molarii restauraţi inadecvat. Firul aparatului ortodontic de la nivelul maxilarului era rupt.

Fig. 3_Imaginea ocluzală intraorală

a mandibulei înainte de tratament,

prezentând atriţia dentară şi dinţii restauraţi inadecvat. Câteva aparate ortodontice s-au desfăcut de pe incisivii mandibulari.

Îmbunătăţirile morfologiei microscopice a

implantului şi a tratamentelor suprafeţelor au condus la reducerea timpului de vindecare şi la conceptul de încărcare imediată a implanturilor. 9-18 Încărcarea timpurie a implantului este un protocol cu rezlutate de succes în anumite ca-

zuri. 19-24 În cazul în care volumul osos este su- ficient, inserarea chirurgicală fără lambou a implanturilor este predictibilă 25,26 şi pacienţii prezintă un discomfort postchirurgical minim. 27

montării implanturilor pe regiuni mai mari cu grefă osoasă. 29,30,34

Acest studiu de caz descrie managementul abordării în echipă al unei dentiţii afectate, uti- lizând diferite tipuri de restaurări convenţionale şi restaurări fixe pe implant cu protocol de încărcare imediată şi tardivă.

_Raport clinic

Fig. 4_Ortopantomogramă înainte de tratament, prezentând obturaţiile en- dodontice inadecvate, supraerupţia molarilor maxilari, suportul ocluzal inadecvat şi restaurarea inadecvată a dinţilor. Osul mandibular posterior a fost diagnosticat ca fiind de tip 2B.

Fig. 5_Prepararea dinţilor este încheiată pentru restaurările cu coroană cu acoperire totală în cazul tratamentului DVO. Trebuie observate marginile preparate echi-gingival. Implanturile au fost inserate imediat după încheierea preparaţiilor coroanelor.

Maxilarul posterior reprezintă o provocare unică în ceea ce priveşte inserarea implantu- lui, atunci când înălţimea osoasă minimă este inferioară planşeului sinusal. Pneumatizarea sinusului maxilar se produce după extracţia mo- larilor. Suplimentar, calitatea osoasă a maxilaru- lui posterior este mai scăzută, în principal fiind un os de tip IV. 28

Inserarea implanturilor în zonele cu grefă osoasă prezintă o rată mare de succes a osteointegrării. 29-32 Unii autori au raportat o rată de succes de 92% a implanturilor după aug- mentarea sinusală. 33 În general, în asemenea condiţii, încărcarea imediată a implanturilor este evitată. Rata scăzută a eşecului poate fi atribuită

Un pacient în vârstă de 38 de ani s-a prezen- tat la cabinet, având lipsă mai mulţi dinţi. Pa- cientul dorea restaurarea funcţiei şi esteticii. El a urmat un tratament ortodontic. Pacientul s-a prezentat cu atriţie dentară moderată, restaurări defectuase, pierderea suportului posterior, dis- cromie dentară, pierderea uşoară a DVO şi cu un aspect estetic compromis (Fig. 1-3). Pe radiogra- fia realizată înaintea începerii tratamentului se observa obturaţii endodontice adecvate, lipsa dinţilor mandibulari posteriori, supraerupţia dinţilor maxilari posteriori şi atriţia incisivilor. Dentiţia nu prezenta forme active de carie şi măsurătorile pungilor paradontale erau în limite normale. S-a stabilit că osul din regiunea molară maxilară stângă era inadecvat pentru

12

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

inserarea implanturilor dentare. S-a stabilit că patul osos mandibular posterior este de tip 2B, cu suficientă densitate osoasă pentru aplicarea tratamentului protetic prin încărcare timpurie a implantului (Fig. 4).

Tratamentul complet cu proteze fixe a in- clus montarea implanturilor endoosoase în zona mandibulară posterioară pentru reabilitarea protetică, utilizând protocolul de încărcare tim- purie a implanturilor; montarea restaurărilor fixe în maxilar şi mandibulă; ridicarea sinusului cu augmentarea osoasă pe partea stângă şi in- serarea simultană a implanturilor în zona maxilară posterioară, utilizând protocolul convenţional în două etape. Aceasta a fost urmată de inserarea protezelor pe implant la nivelul maxilarului, după o perioadă de vindecare de 6 luni.

Modelele diagnostice ale maxilarului şi man- dibulei au fost confecţionate din piatră dentară tip IV (Silky-Rock, Whip Mix). Modelele au fost montate într-un articulator semiajustabil (Hanau, Wide-vue, Teledyne Waterpik). A fost realizat un wax-up de diagnostic pentru res- taurarea dinţilor anteriori la o formă adecvată. Wax-up-ul de diagnostic rezultat a indicat că

era necesară o creştere de 1.00 mm a dimen- siunii verticale la nivelul incizal al dispozitivului coronoradicular pentru a restaura dinţii anteriori ai pacientului la o formă adecvată. Acest nivel de schimbare al DVO nu este de necesitate practică pentru un implant provizoriu prelungit, înainte de tratamentul protetic definitiv. Molarii maxilari doi şi trei din partea dreaptă necesitau reducerea cu 2.5 mm a înălţimii gingivo-incizale pentru a restabili planul ocluzal adecvat. Toti dinţii natu- rali ai arcului maxilar şi mandibular necesitau restauraţii coroane cu acoperire totală. Molarul al doilea din partea dreaptă a maxilarului a fost restaurat printr-o fundaţie corono-radiculară din amalgam, înainte de prepararea restaurării coroanei cu acoperire totală. A fost observat un miez adecvat de răşină preexistent fixat pe un pivot prefabricat cu efect ferrule suficient la nivelul premolarului doi stâng mandibular.

În ziua preparării dinţilor, toţi dinţii au fost pregătiţi pentru restaurări cu coroane cu aco- perire totală. Pentru a stabili un ghidaj anteri- or, 35 tratamentul indica faptul că restaurarea dinţilor anteriori trebuia terminată înainte sau în acelaşi timp cu restaurările pe implanturi. Dinţii anteriori au fost preparaţi după protoco-

Fig. 6_Coroane ceramice anterioare terminate. Suportul ocluzal a fost îmbunătăţit la restaurările definitive la toţi dinţii naturali şi la portezele mandibulare pe implanturi pentru a menţine noul DVO.

Fig. 7_Radiografie panoramică după inserarea coroanelor. Au fost inserate implanturi suplimentare în zonele maxilare posterioare.

Fig. 8_Imagine ocluzală a restauraţiilor maxilare definitive terminate cu suprafeţele ocluzale din ceramică.

Fig. 9_Imagine ocluzală a restauraţiilor mandibulare definitive terminate cu suprafeţele ocluzale din ceramică.

ocluzală a restauraţiilor mandibulare definitive terminate cu suprafeţele ocluzale din ceramică. dentistry 3 2009 13
ocluzală a restauraţiilor mandibulare definitive terminate cu suprafeţele ocluzale din ceramică. dentistry 3 2009 13
ocluzală a restauraţiilor mandibulare definitive terminate cu suprafeţele ocluzale din ceramică. dentistry 3 2009 13
ocluzală a restauraţiilor mandibulare definitive terminate cu suprafeţele ocluzale din ceramică. dentistry 3 2009 13
dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

13

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

Fig. 10_Imagine intraorală frontală, după tratament.

14

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009
intraorală frontală, după tratament. 14 dentistry 3 2009 lul obişnuit pentru restaurările cu coroane cu acoperire

lul obişnuit pentru restaurările cu coroane cu acoperire totală. Marginile preparaţiilor dinţilor au fost menţinute supragingival şi nu a fost necesară efectuarea de proceduri de dizlocare a gingiei la nivelul dinţior preparaţi. Înainte de încheierea preparaţiilor coroanelor, au fost inserate 6 implanturi endoosoase (No- belReplace, Nobel Biocare) de către medicul paradontolog în mandibula posterioară, uti- lizând protocolul chirurgical fără lambou. Toate implanturile au fost inserate cu o torsiune de inserţie de 45Ncm (Fig. 5). Nu a fost utilizat un model chirurgical în timpul fazei chirurgicale; medicul protetician a fost prezent în timpul operaţiei de implantare, pentru a se asigura că inserarea implanturilor a fost acceptabilă din punct de vedere protetic.

Cape tip pick-up, realizate prin amprentarea implanturilor (NobelReplace, Nobel Biocare), au

fost ataşate la implanturile mandibulare noi. Un material din vinil polisiloxan cu vâscozitate mare (Aquasil Ultra Heavy, DENTSPLYDeTrey) a fost injectat cu atenţie în preparaţiile dentare şi în capele realizate prin amprentarea implanturilor.

O portamprentă din polistiren încărcată cu ma-

terial chitos (Aquasil Putty, DENTSPLYDeTrey) a fost aplicată peste întregul arc dentar pentru

a realiza amprentarea mandibulară definitivă.

Amprentarea maxilară definitivă a fost realizată după procedurile obişnuite. A fost realizată o în- registrare a relaţiei centrice cu material din vinil polisiloxan (Regisil PB, DENTSPLYDeTrey).

Confecţionarea restaurărilor coronare de- finitive a fost realizată pe modele definitive. Cu excepţia molarilor maxilari de pe partea dreaptă, toate coroanele maxilare şi mandibulare montate pe dinţii naturali au fort restaurate cu coroane integral ceramice Cercon (DeguDent). Bon-

turile prefabricate (NobelReplace, Nobel Biocare) au fost frezate individual cu un con de 6 grade în laboratorul dentar pentru a facilita realizarea restaurărilor. Restaurările mandibulare fixate pe implant, cimentate, cu suprafeţe de ceramică au fost confecţionate din material metalo-ceramic.

În ziua primirii restaurărilor, implanturile mandibulare au fost torsionate la 32 cm. Orifici- ile pentru şuruburile bonturilor au fost sigilate cu gutapercă (Mynol, Block Drug Company). Toate coroanele definitive au fost cimentate cu agent adeziv glasionomer modificat cu răşină (RelyX Unicem, ESPE). Inserţia coroanelor a fost urmată de inserarea implanturilor în arcul maxilar.

În prezenţa medicului protetician, au fost montate de către medicul paradontolog trei implanturi endoosoase (NobelReplace, Nobel Biocare) în maxilarul drept, utilizând protoco- lul chirurgical fără lambou. Implanturile au fost inserate cu o torsiune de inserţie de 45 Ncm. Implanturile au fost montate în maxilarul stâng, simultan cu operaţia de ridicare a sinusului (Fig. 6 şi 7). Spaţiul sinusal a fost augmentat cu ma- terial de xenogrefă (Bioss, Geistlich Pharma).

După o perioadă de vindecare de 6 luni, au fost expuse implanturile maxilare de pe partea stângă. A fost realizată o amprentare maxilară definitivă, după procedura obişnuită. Confecţionarea restaurărilor metalo-ceramice pe implant definitive a fost realizată după pro- cedurile obişnuite pe modele definitive. Pentru coroanele maxilare posterioare pe implant au fost recomandate restaurări metalo-ceramice fixe, cimentate, cu suprafeţe ocluzale din ceramică. Restaurările maxilare pe implant au fost inserate în aceeaşi manieră descrisă mai sus, utilizând agent adeziv glasionomer modificat cu

răşină (RelyX Unicem, ESPE; Fig. 8&9).

_Concluzii

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

_Discuţii

Managementul clinic al dorinţelor pacientului

Diversele protocoale noi de implant şi proto- coalele convenţionale de implant în 2 etape au

privind aspectul estetic, reabilitarea paradontală funcţională complexă reprezintă o provocare clinică. Au fost utilizate diferite materiale res-

un

grad mare de predictibilitate. În acest articol,

taurative pentru acest tratament. Realizarea

au

fost aplicate procedura de implant fără lam-

unei combinaţii de restaurări integral ceramice

bou, inserarea implantului într-o singură etapă,

timpurie şi tardivă a implantului.

şi

restaurări metalo-ceramice cu suprafeţe ce-

augmentarea de sinus şi tehnicile de încărcare

Tratamentul a necesitat o mică creştere a

ramice îmbunătăţeşte rezultatul estetic, ca şi predictibilitatea funcţionalităţii. Au fost utilizate

diferite protocoale chirurgicale şi de încărcarea

DVO. De aceea, a fost necesară realizarea unei amprente care să înregistreze simultan toate preparaţiiloe dinţilor.

implantului, pentru a asigura obţinerea unor rezultate optime.

a

Pacientul dorea obţinerea unui rezultat es-

tetic superior; astfel au fost alese restaurările in- tegral ceramice pentru dinţii anteriori. Deoarece grosimea minimă a miezului pentru acest sistem

de ceramică integrală este de 0.4 mm, aceasta

a permis conservarea structurii dintelui, cu

obţinerea unor rezultate estetice excelente.

Restaurările coronare metalo-ceramice ante- rioare tradiţionale necesită plasarea marginilor labiale ale coroanelor în interiorul sulcusului gin- gival, pentru a masca tranziţia dintre suprafaţa rădăcinii şi restauraţia metalo-ceramică. Prin re- comandarea restaurărilor integral ceramice, pla- sarea intrasulculară a marginilor restaurării pe suprafaţa labială devine mai puţin importantă din punct de vedere estetic.

În acest articol, structura cervicală a dinţilor anteriori nu prezenta carii, marginile preparaţiile dentare au fost realizate la nivel gingival, iar procedura de retracţie gingivală a fost eliminată. Deoarece nu a fost necesar pansamentul pentru firul de retracţie gingivală, a fost redusă trauma- tizarea mecanică a ţesutului gingival şi timpul necesar a fost semnificativ mai scurt. Acest lu- cru este benefic în special pentru persoanele cu biotipuri gingivale subţiri.

Restaurările metalo-ceramice au fost uti- lizate pentru dinţii posteriori deoarece există studii de lungă durată bine documentate privind acest tip de restaurări. Pentru a maximiza as- pectul estetic, au fost recomandate suprafeţele ocluzale din ceramică.

Notă editorială: Lista completă a lucrărilor de referinţă este disponibilă la editură.

Dr. Helena Lee – a absolvit fac- ultatea de stomatologie la Univer- sitatea Naţională din
Dr. Helena Lee – a absolvit fac- ultatea de stomatologie la Univer- sitatea Naţională din
Dr. Helena Lee – a absolvit fac- ultatea de stomatologie la Univer- sitatea Naţională din

Dr. Helena Lee – a absolvit fac- ultatea de stomatologie la Univer- sitatea Naţională din Singapore şi s-a specializat în paradontologie la London-Eastman Dental Institute, Anglia. Este consultant pe teme de paradontologie al Specialist Dental Group™ din Singapore.

Dr. Lee poate fi contactată la adresa e-mail:

drlee@specialistdentalgroup.com.

 
Dr Ansgar Cheng - a absolvit facultatea de stomatologie la Universitatea din Honh Kong şi

Dr Ansgar Cheng - a absolvit facultatea de stomatologie la Universitatea din Honh Kong şi s-a specializat în protetică la North- western University, SUA şi a obţinut atestat în protetică maxilofacială la UCLA, SUA. Este consultant pe teme de protetică al Specialist Dental Group™ din Singapore.

Specialist Dental Group™ www.specialistdentalgroup.com

 
dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

15

specialitate_ Cosmetic Dentistry

Viitorul în implantologie – principalele riscuri şi oportunităţi“

_Un interviu cu Prof. Ervin I. Weiss, şeful Departmentului de Protetică de la Universitatea Hebrew, Facultatea de Stomatologie, Jerusalem

Universitatea Hebrew, Facultatea de Stomatologie, Jerusalem 16 dentistry 3 2009 Am avut oportunitatea să îl

16

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

Am avut oportunitatea să îl întâlnim pe Prof. Weiss în Tel Aviv pentru a discuta despre posibilităţile oferite de implantologia modernă. Magdalena Wojtkiewicz, DT Poland: Există o mulţime de speculaţii în ceea ce priveşte forma şi suprafaţa ideală a implantului. După mulţi ani de experienţă, în- cotro credeţi că va merge implantologia? Prof. Ervin I. Weiss: Dacă analizez diferitele sisteme pentru implant existente pe piaţa actuală, tipurile de suprafeţe şi forma lor îmi par să fi atins deja un anumit nivel de dezvoltare şi, în viitorul apropiat nu cred se va mai înâmpla nimic spectaculos. Aceasta nu este numai opinia personală, cred că şi industria consideră la fel. Exemplul cel mai bun care îmi vine în minte sunt primele zile ale aviaţiei. În vremurile de început, pasagerii avi- oanelor ocupau scaune mobile, după un timp, scaunele s-au modernizat - au avut şi lumină şi aer condiţionat, iar în ultimii 20 de ani nu s-a mai întâmplat nimic. Scaunele arată la fel, lumina, aerul condiţionat sunt la fel, căştile sunt la fel, totul arată la fel. Odată ce un produs a atins gradul maxim de dezvoltare, referitor la ceea ce poate oferi clientului, atunci asta a fost tot! Astfel, în viitor vom vedea variaţii minore ale suprafeţei, variaţii minore ale designului, variaţii minore ale im- planturilor orientate către estetică, deoarece aceste lucruri le avem deja. Pe piaţă acum avem bonturi pro- tetice de zirconium, impalnturi de zirconium. Implan- turile actuale sunt atât de bine făcute încât nu mai poţi adăuga multe lucruri. Viitorul este deja marcat de mari companii în ceea ce priveşte planificarea computerizată CAD/CAM pentru a îmbunătăţi fie forma bontului, fie coroanele provi- zorii sau alte lucruri. În esenţă, aceasta este direcţia dezvoltării implanturilor, care nu este atât de evoluată. Alte direcţii de dezvoltare sunt cele de utilizare a biolo- giei moleculare, de utilizare a BMP (Bone Morfogenic Protein – factorilor de creştere osoasă) şi a altor tipuri de molecule pentru a accelera/stimula procesul de vin- decare a osului din jurul implantului. În ziua de azi, BMP este la început de drum, noi ve- dem doar fazele foarte timpurii şi avem foarte puţine informaţii despre aceasta, dar sunt unele promiţătoare. Şi, cu siguranţă că nu există numai BPM, vor fi şi alte molecule. Alte domenii de dezvoltare, cum ar fi ingine- ria tisulară sau nanotehnologia sună foarte frumos, dar

despre ele încă nu ştim foarte multe lucruri. Ce este în dezvoltare este nou tip de filet combinat cu biologia moleculară, care vor ajuta la menţinerea ţesuturilor din jurul implantului, fie a ţesutului osos, fie a ţesutului moale prin biologia moleculară. Încă nu am început, dar viitorul este prezent. Ceva simi- lar se întâmplă acum şi cu BPM. Am spus că bontul de zirconiu şi implantul din zirconiu se află în acelaşi punct şi pot fi dezvoltate, deoarece acestea nu au atins maturaţia şi există încă lucruri ce mai pot fi făcute, dar nu se vor produce modificări majore. DT: Există o mare varietate de sisteme de implant din care medicii stomatologi pot alege. După părerea dvs., care sunt parametrii de care care trebuie să ţină cont un medic stomatolog atunci când alege un sistem de implant? Prof. Ervin I. Weiss: Aceasta este o întrebare la care, dacă întrebi 5 medici stomatologi, vei obţine 7 răspunsuri. Alegerea se face pe baza preferinţelor fiecăruia. Aş compara situaţia cu aceea a unui dansator care foloseşte anumiţi pantofi pentru dans, dansează într-un anumit loc, cu un anumit profesor şi, dacă totul este în regulă, el nu va schimba nimic din toate acestea. Cu medicii stomatologi se întâmlă la fel. Aceştia sunt foarte reţinuţi, aş spune chiar conserva- tivi. Dacă ceva funcţionează, atunci nu vor schimba. Şi în această problemă, nu pot da nici un sfat anume. Dar, aşa cum am spus mai devreme, industria în do- meniul stomatologiei a atins dezvoltare, de exemplu în ceea ce priveşte suprafaţa. Există multe studii referi- toare la suprafaţă, la rugozitatea ei, la microrugozităţi, macrorugozităţi, la rezistenţa şi uşurinţa manipulării. Dacă există ceva care să îi pot sfătui pe medicii care au dobândit ceva experienţă este să păstreze stabilitatea primară. Deoarece, în acest moment, în implantologie totul stă în inserarea imediată şi încărcarea imediată. Şi, pentru aceasta, cel mai important lucru este stabili- tatea primară. Stabilitatea primară este crucială pentru încărcarea imediată. Mulţi factori pot afecta stabilitatea primară, începând cu designul implantului, echipamentul uzat şi mergând la anatomia şi calitatea osului. Trebuie ales sistemul de implant care oferă medicului dentist cea mai mare sta- bilitate la utilizare, astfel ca el să poată obţine stabili- tatea primară.

specialitate _ Cosmetic Dentistry

DT: Din experienţa dvs., care sunt avantajele implan- turilor Alpha-Bio, cum sunt suprafeţele şi formele acestora? Prof. Ervin I. Weiss: Eu lucrez cu multe sisteme de

diferite companii. Aceasta era o problemă prin anii '90,

probleme cu care se confruntă implantologii şi pacienţii. Cum se poate preveni periimplantita? Prof. Ervin I. Weiss: Este o întrebare bună, deoarece văd multe cazuri de periimplantită. Nu sunt chiar pacienţii

implant şi realizez multe tratamente prin implant în

mei, dar sunt pacienţi trimişi de alţi medici stomatologi.

cabinetul meu, deşi specialiştii mei sunt proteticieni.

În

cabinetul meu, protocoalele terapeutice sunt tratate

Nu vreau să menţionez foarte multe nume, dar, da, fo- losesc foarte des implanturile Alpha-Bio în cabinetul

cu mare seriozitate. Înainte de începerea tratamentului prin implant, toţi pacienţii trebuie să trateze cariile şi

meu. Cred că acest sistem este foarte confortabil şi este, de asemenea, recomandat şi medicilor începători, deoarece cu acest sistem nu pot face greşeli. În ceea ce priveşte suprafaţa, nu cred că există diferenţe majore între suprafaţa produselor de la

dar acum nu mai este. Astăzi putem obţine o rată de durabilitate de 95%, 96%, 97%, dar este dificil de spus

bolile paradontale, iar bolile sistemice să fie controlate. Dacă acestea sunt realizate, este foarte puţin proba- bil ca pacientul să facă periimplantită. Uitându-mă în urmă, sincer să spun nici nu îmi mai aduc aminte când am avut ultimul pacient cu periimplantită. Din propria mea experienţă, pot spune că modalitatea cea mai bună de a preveni periimplantita este să practici corect stomatologia şi să le explici pacienţilor ce înseamnă o

ţine de forma implantului şi de experienţa medicului

diferenţele sunt cauzate de suprafaţă. Mai degrabă

bună întreţinere a igienei dentare. Adeseori le explic pacienţilor mei că este mult mai ieftin să mergi odată

care îl inserează. Nu există un factor unic, cum ar fi

la

2 luni la asistentul de igienizare orală şi să menţii

suprafaţa sau forma implantului care să determine rata

o

igienă dentară adecvată, decât să mergi la stoma-

crescută a durabilităţii. În ziua de astăzi, multe sisteme de implant au o rată mare a durabilităţii. Nu numai producătorii binecunoscuţi de sisteme de implant, cum

tolog odată la 3-4 ani şi să refaci lucrările. După aceea, alegerea este a lor. DT: Care sunt riscurile în implantologie? Aţi meţionat

ar

fi Nobel Biocare, 3i sau ITI pot obţine o rată de suc-

deja trei factori majori, dar există mai mulţi factori de

ces de 95-97%. Rezultate similare se pot obţine şi cu alte sisteme de implant, iar în acest sens am o foarte bună experienţă cu implanturile Alpha-Bio. DT: implantologia de astăzi oferă mult mai multe posibilităţi restaurative decât acum 10 ani. Astăzi este posibil tratamentul pacienţilor cu vârsta peste 65 de ani, a celor diabetici sau cu cancer. Aţi putea să le arătaţi/daţi cititorilor noştri câteva exemple din cabi- netul dvs.? Prof. Ervin I. Weiss: Vă voi arăta bucuros câteva cazuri, în special acelea mai dificile. În ziua de astăzi,

care stomatologii şi pacienţii ar trebui să se ferească? Prof. Ervin I. Weiss: Într-adevăr, mai există un factor de risc care poate influenţa rata de succes. Ceva care nu a fost menţionat în literatură până acum. Tempera- tura crescută. Dacă ai un implant în cavitatea orală, temperatura se transmite foarte rapid prin metal la os. Căldura este transferată cu o rată mai mare decât în cazul dintelui natural, deoarece structura dintelui natu- ral oferă izolaţie faţă de căldură, dar în cazul metalului, chiar dacă este titaniu, căldura este transferată foarte bine. Pentru distrugerea proteinelor naturale ale or-

vârsta nu mai reprezintă un factor de risc. Acum ceva timp am efectuat un tratament prin implant unei persoane de 90 de ani. Acesta este unul din cazurile

ganismului este suficientă o temperatură de peste 65 0 C. Există unele ţări, în special cele din nordul Eu- ropei, unde băuturile au o temperatură de 75-80 0 C.

mele favorite. Pacienta s-a prezentat la cabinet, având

Sunt suficiente doar câteva minute pentru a transfera

o

dantură detaşabilă, a cărei funcţie s-a pierdut cu

căldura prin implant la os şi pentru a distruge ţesutul

mult timp în urmă. După inserarea unor implanturi

din jurul implantului. Temperatura mai mare de 65 0 C

şi

confecţionarea unei restaurări fixe, funcţia a fost

deteriorează şi gingia, iar atunci când există un pro-

refăcută şi viaţa pacientei s-a îmbunătăţit în mod con- siderabil. În ziua de astăzi nici afecţiunile sistemice nu mai reprezintă un factor de risc.

ces inflamator la nivelul ei, temperatura crescută încetineşte procesul de vindecare, prin distrugerea moleculelor responsabile de convalescenţă. Pentru a

Aş spune că sunt numai trei factori care pot influenţa rata de succes: fumatul, bolile cronice necontrolate şi

evita deteriorarea datorită temperaturii crescute, re- comand pacienţilor mei să evite consumul de băuturi

administrarea de bifosfati. Nu am menţionat igiena

şi

mâncăruri fierbinţi. Acest lucru este extrem de im-

dentară insuficientă, deoarece aceasta face parte din protocolul meu de tratament. Niciodată nu abordez un tratament prin implant fără a verifica bolile pacienţilor şi întreţinerea igienei dentare. Toate problemele de genul: carii, boli paradontale, boli ocluzale sau

portant în special în prima săptămână a procesului de vindecare. Este suficient doar să aştepţi 7 minute înainte de a bea sau de a mânca pentru ca tempera- tura să coboare sub 60 0 C, temperatura considerată a fi sigură. Noi abia am terminat câteva studii referitoare

parafuncţionale trebuie rezolvate înainte de începerea tratamentului prin implant. La fel şi cu bolile sistemice, aceste trebuie controlate înainte de a începe discuţia despre posibilităţile restaurării prin implant. DT: Periimplantita este una dintre cele mai serioase

la această problemă şi sunt disponibile pe Internet câteva publicaţii. DT: Mulţumesc foarte mult pentru timpul acordat şi pentru comentariile făcute în legătură cu viitorul im- platologiei.

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

17

specialitate_ Cosmetic Dentistry

Învăţarea şi aplicarea Conceptului Natural Layering (NLC)

Autor_Prof. Didier Dietschi, Elveţia

Răşinile compozite ocupă

Prof. Didier Dietschi, Elveţia Răşinile compozite ocupă eficienţa şi predicibilitatea rezultatelor. 2 , 8 , 1

eficienţa şi predicibilitatea rezultatelor. 2,8,10,11,14,15,17 Astfel, bio-estetica aduce estetica şi stomatolo- gia restaurativă la un nou nivel; unul care poate fi descris ca şi designul comprehensiv şi conser- vativ al zâmbetului.

De ceva timp, realizarea restaurărilor directe perfecte a reprezentat un obiectiv neclar datorită propietăţilor optice a răşinilor compozite şi a teh- nicilor clinice perfectibile. Încercarea de a mima culorile şi tehnicile de stratificare a restaurărilor ceramice au condus la metode complicate de aplicare, controlabile numai de către medici foarte experimentaţi. Timp de mulţi ani, acest lucru a limitat numărul de pacienţi care puteau beneficia de avantajul enorm al tehnicii adezive free-hand. Utilizarea dintelui natural ca model şi identificarea caracteristicilor optice ale dentinei şi smalţului (măsurători ale valorilor tristimulus L*a*b* şi raportul de contrast) au jucat un rol esenţial în crearea unor materiale fizionomice

o poziţie foarte importantă

în rândul materialelor res- taurative deoarece oferă un potenţial estetic excelent şi o longevitate acceptabilă, cu un cost mai mic în comparaţie cu restaurările echivalente din ceramică, utilizate atât pentru tratamentul dinţilor anteriori cât şi celor posteri- ori. 9,11-13 Mai mult, restaurările compozite permit realizarea preparaţiilor minimal invazive

sau chiar nerealizarea preparaţiilor atunci cînd

se înlocuiesc ţesuturile deteriorate sau lipsă.

Această abordare este parte a unui nou concept denumit bio-estetica care dă prioritate proce- durilor ne-restaurative sau adiţionale, cum ar fi albirea dinţilor, micro-abraziunea, recontura- rea smalţului, răşinile compozite directe, punţile adezive, im- planturile, în cazul lipsei unităţilor den- tare sau cazurilor mult mai complexe. Aceste numeroase proceduri merită, cu siguranţă, atenţie deoarece ele oferă o imensă îmbunătăţire în ceea ce priveşte practicabilitatea,

Dreapta_Mostre de dentină ale sistemului Miris 2, create în confor- mitate cu NLC. Toate mostrele de dentină au aceeaşi culoare, dar au nivele cromatice diferite.

Dedesubt_Mostre de smalţ şi culori cu efect ale sistemului Miris 2. Există 3 culori (alb, neutru, ivory) cu diferite nivele de transluciditate şi opalescenţă crescută pentru a permite imitarea optimă a efect- elor optice şi a comportamentului smalţului natural (a). Două mase cu efect alb, plus albastru deschis, opalescent şi auriu permit replicarea efectelor specifice de culoare, cum ar fi opalescenţa localizată, hipocalcifierea smalţului şi scleroza dentinei. (b).

culoare, cum ar fi opalescenţa localizată, hipocalcifierea smalţului şi scleroza dentinei. (b). 18 dentistry 3 2009

18

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009
specialitate _ Cosmetic Dentistry mai bune. 1 , 3 , 4 Conceptul Natural Layering (Natu-
specialitate _ Cosmetic Dentistry mai bune. 1 , 3 , 4 Conceptul Natural Layering (Natu-
specialitate _ Cosmetic Dentistry mai bune. 1 , 3 , 4 Conceptul Natural Layering (Natu-
specialitate _ Cosmetic Dentistry mai bune. 1 , 3 , 4 Conceptul Natural Layering (Natu-
specialitate _ Cosmetic Dentistry mai bune. 1 , 3 , 4 Conceptul Natural Layering (Natu-
specialitate _ Cosmetic Dentistry mai bune. 1 , 3 , 4 Conceptul Natural Layering (Natu-

specialitate _ Cosmetic Dentistry

mai bune. 1,3,4

Conceptul Natural Layering (Natu-

ral

Layering Concept - NLC) reprezintă

o

abordare simplă şi eficientă pentru

realizarea restaurărilor estetice directe înalt calitative. Conceptul se referă în special la domeniul restaurărilor com-

pozite; astfel, scopul acestui articol este

de a familiariza medicul stomatolog cu

caracteristicile şi aspectele clinice ale acestei noi tehnici.

_Un nou domeniu de indicaţii pentru tehnica adezivă free-hand

În afară de indicaţiile clasice, cum

ar

fi obturarea cavităţilor Clasa III,

IV

şi V, multe alte probleme estetice

sau funcţionale pot fi rezolvate prin restaurări compozite directe simple. Aceste indicaţii sunt:

1. Deficienţe estetice congenitale

Fig. 1a_Imaginea preoperatorie

a unui pacient în vârstă de 50 de

ani care prezintă un aranjament natural al dinţilor ce urmează aplazia bilaterală a incisivilor.

Fig. 1b&c_Imagine laterală ce ilustrează numeroase deficienţe es- tetice, cum ar fi distribuţia incorectă

a spaţiilor, proporţia dinţilor, axele şi uzura dentară.

Fig. 1d&e_Imaginea postopera- torie a zâmbetului refăcut, în urma albirii dinţilor şi a altor proceduri suplimentare.

Fig. 1f_Imaginea postoperatorie la 4-5 ani demonstrează compor- tamentul bun al pacientului şi ilustrează potenţialul stomatologiei adezive conservative de a rezolva cazuri estetice complexe.

Datorită preocupării timpurii

a pacienţilor în legătură cu aceste

anomalii estetice, corecţia estetică conservativă este din ce în ce mai solicitată (Fig. 1a-f):

-displazie/discromie -hipoplazie -forma sau dimensiunea anormală a dinţilor -diasteme

2. Situaţii postortodontice

Aplazia incisivilor laterali sau in-

cluziile incorigibile ale caninilor sunt diagnostice care au adesea soluţii ort- odontice. Din nefericire, diferite anom- alii anatomice, funcţionale şi estetice pot rezulta în urma tratamentelor ortodontice. Preocuparea crescândă

a pacienţilor faţă de aspectul estetic

obligă echipa stomatologică să corec- teze aceste deficienţe (Fig. 2a-h):

-dimensiuni anormale ale coroanei dentare (mai mare sau mai mică) -diametrul radicular anormal (mai mare sau mai mic) -forma anormală a coroanei -diferenţe de culoare (în principal pentru cuspizi) şi -diferenţe privind conturul gingival sau nivelul gingiei.

3. Deficienţe estetice dobândite sau

de altă natură

Multe alte tipuri de deficienţe es-

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

19

specialitate_ Cosmetic Dentistry

Fig. 2a-c_Zâmbetul unui pacient în vârstă de 30 de ani, ilustrând restaurări vechi şi neestetice ale caninilor, urmând aplazia incisivilor laterali.

Fig. 2d_Este aplicată o clemă pentru digă de la premolar la premolar, pentru a permite vizualizarea unui zâmbet complet şi corecţia comprehensivă a 6 dinţi frontali.

Fig 2e-h_Imaginea postopera- torie ilustrează reabilitarea finală conservativă a zâmbetului, utilizând tehnica adezivă directă pentru a restabili proporţiile şi forma dinţilor (mărirea incisivilor centrali, remodelarea incisivilor laterali şi a premolarilor).

remodelarea incisivilor laterali şi a premolarilor). tetice ale unei dentiţiii nedeteriorate necesită, de
remodelarea incisivilor laterali şi a premolarilor). tetice ale unei dentiţiii nedeteriorate necesită, de
remodelarea incisivilor laterali şi a premolarilor). tetice ale unei dentiţiii nedeteriorate necesită, de
remodelarea incisivilor laterali şi a premolarilor). tetice ale unei dentiţiii nedeteriorate necesită, de

tetice ale unei dentiţiii nedeteriorate necesită, de asemenea, corecţia conservativă (Fig. 3a-e):

-discromii dentare (de ex., dinţi non-vitali traumatizaţi) -diasteme -uzura dentară, leziuni de abfracţie şi ero- ziune -fracturi dentare -carii şi -deficienţe funcţionale.

Toate situaţiile menţionate mai sus reprezintă potenţiale indicaţii pentru tratamentele con- servative suplimentare, în funcţie de pierderea ţesutului preexistent şi statusul funcţional.

20

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009
preexistent şi statusul funcţional. 20 dentistry 3 2009 _Un nou concept de culoare Utilizarea dintelui natural
preexistent şi statusul funcţional. 20 dentistry 3 2009 _Un nou concept de culoare Utilizarea dintelui natural
preexistent şi statusul funcţional. 20 dentistry 3 2009 _Un nou concept de culoare Utilizarea dintelui natural
preexistent şi statusul funcţional. 20 dentistry 3 2009 _Un nou concept de culoare Utilizarea dintelui natural

_Un nou concept de culoare

Utilizarea dintelui natural ca şi model a fost calea raţională de dezvoltare a materialelor res- taurative care au condus la conceptul simplificat de culoare şi stratificare, NLC. Acesta se bazează pe identificarea caracteristicilor adevărate ale dentinei şi smalţului, utilizând măsurătorile valorilor tristimulus L*a*b* şi raportul de con- trast.

Înlocuirea dentinei

Măsurătorile menţionate mai sus au con- dus la următoarele recomandări referitoare la caracteristicile optice ale materialului ideal care să înlocuiască dentina:

-o singură culoare

specialitate _ Cosmetic Dentistry Fig. 3a_ Pacient adult tânăr ce prezintă hipoplazia a numeroşi dinţi
specialitate _ Cosmetic Dentistry Fig. 3a_ Pacient adult tânăr ce prezintă hipoplazia a numeroşi dinţi

specialitate _ Cosmetic Dentistry

specialitate _ Cosmetic Dentistry Fig. 3a_ Pacient adult tânăr ce prezintă hipoplazia a numeroşi dinţi frontali.
specialitate _ Cosmetic Dentistry Fig. 3a_ Pacient adult tânăr ce prezintă hipoplazia a numeroşi dinţi frontali.

Fig. 3a_Pacient adult tânăr ce prezintă hipoplazia a numeroşi dinţi frontali. Unele leziuni au fost restau- rate anterior printr-o tehnică directă cu compozit, utilizată incorect.

Fig. 3b&c_Dinţii au fost albiţi înainte de începerea unei etape noi de res- taurare a dinţilor. Materialul compozit existent a fost îndepărtat pentru a expune ţesutul de dedesubt.

Fig. 3d&e_Forma mai bună a dinţilor şi integrarea culorii pot fi obţinute printr-o tehnică restaurativă directă simplificată şi îmbunătăţită (NLC) şi Miris 2.

simplificată şi îmbunătăţită (NLC) şi Miris 2. -o singură opacitate; şi -o scală cromatică largă (care

-o singură opacitate; şi -o scală cromatică largă (care să depăşească cele 4 nivele cromatice ale sistemului VITA).

În prezent, variaţiile valorilor dentinei a* şi b* între culorile VITA „A" şi "B" par a nu justi- fica utilizarea culorilor distincte ale dentinei, cel puţin în cazul sistemului restaurator com- pozit direct. De asemenea, variaţia raportului de contrast (opacitate-transluciditate) în interio- rul unui grup de culoare nu suportă utilizarea opacităţilor diferite ale dentinei (de ex., dentină translucidă, normală sau opacă). Oricum, con- ceptul de scală cromatică largă ce acoperă toate variaţiile dentiţiei naturale, plus câteva situaţii specifice, cum ar fi dentina sclerotică (ca cea găsită sub zonele deteriorate, obturaţii sau lezi- unile cervicale) s-a dovedit a fi justificată.

Înlocuirea smalţului

În ceea ce priveşte smalţul, diferenţele de luminozitate şi transluciditate a ţesutului s-au dovedit, în general, a varia odată cu vârsta din- telui. Aceasta confirmă conceptul clinic referitor la cele trei tipuri de smalţ:

-Smalţ tânăr: culoare albă, opalescenţă mare, transluciditate scăzută; -Smalţ adult: culoare neutră, opalescenţă scăzută, transluciditate intermediară; şi -Smalţ îmbătrânit: culoare galbenă, translu- ciditate crescută.

Aceste trei descoperiri au îmbunătăţit con- ceptul de material restaurativ optim. Culorile

dentinei trebuie să fie disponibile într-o singură variantă (VITA „A” sau culoare universală a den-

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

21

specialitate_ Cosmetic Dentistry

specialitate_ Cosmetic Dentistry Fig. 4a-c_ Tefnica de turnare prin centrifugare: Post-preparaţie (a). Primul strat este
specialitate_ Cosmetic Dentistry Fig. 4a-c_ Tefnica de turnare prin centrifugare: Post-preparaţie (a). Primul strat este
specialitate_ Cosmetic Dentistry Fig. 4a-c_ Tefnica de turnare prin centrifugare: Post-preparaţie (a). Primul strat este

Fig. 4a-c_Tefnica de turnare prin

centrifugare: Post-preparaţie (a). Primul strat este de creştere a denti- nei, aplicat în adâncimea preparaţiei (b). Al doilea strat este de creştere

a smalţului, creând suprafaţa restaurării. (c).

Fig. 4d-g_Tehnica buco-linguală:

pentru un control 3D optim al com- plexelor construite: post-preparaţie (d). Primul strat este de mărire a smalţului, aplicat în indexul de silicon (e). A doua mărire este a dentinei, aplicată bucal în stratul anterior de smalţ (f). Al treilea strat este pentru creşterea suplimentară a smalţului, creând suprafaţa restaurării (g).

Fig. 5a-c_Maturaţia ţesuturilor influenţează anatomia marginii incizale. Configuraţia dintelui tânăr:

miezul de dentină are o culoare puţin intensă, este complet acoperit de un strat de smalţ alb, opalescent (a). Configuraţia dintelui adult: miezul de dentină are o culoare de intensitate medie, şi este, de obicei, acoperit cu un smalţ mai mult neutru, opal- escent. Dentina se extinde până aproape de marginea incizală sau chiar este expusă (b). Configuraţia dintelui îmbătrânit: miezul de dentină are o culoare mai intensă şi este acoperit cu un strat mai subţire de smalţ, mai gălbui şi translucid, opalescent. Dentina se extinde până

la nivelul marginii incizale (c).

tinei) cu o gamă largă de nuanţe (care să aco- pere cel puţin nuanţele existente VITA) şi opaci- tate similară cu cea a dentinei naturale. Culorile smalţului trebuie să prezinte nuanţe diferite şi

niveluri diferite ale opacităţii, pentru a putea mima toate variaţiile naturale. Companiile bine- cunoscute sunt Miris şi Miris 2 (Coltene Whale- dent), Ceram-X duo (Dentsply) şi Enamel HFO (Micerium).

Influenţa NLC asupra înregistrării culorii

Calitatea restaurării finale depinde de evalu- area corectă a culorii. Conform NLC, există doar 2 etape de bază: selecţia culorii dentinei în regiu- nea cervicală, unde stratul de smalţ este cel mai subţire, utilizând mostre de material compozit; şi

selecţia culorii smalţului, adesea realizată printr-

o simplă observaţie vizuală.

Cu sistemele de culori Miris şi Miris2, fiecare combinaţie de culori ale dentinei şi smalţului poate fi evaluată şi comparată cu dinţii de

referinţă, astfel că riscul de a selecta incorect culoarea şi de a obţine un rezultat estetic neadecvat este minimizat. În cazuri specifice şi mai puţin frecvente, poate fi implicată şi o

a treia etapă în configurarea imaginii vizuale

sau fotografice a efectelor optice speciale ale

dinţilor (cum ar fi hipocalcifierea albă, zone cu opalescenţă crescută sau zone cu o culoare intensă). În aceste situaţii este recomandată aplicarea materialelor pentru efecte, cum ar fi

recomandată aplicarea materialelor pentru efecte, cum ar fi 22 dentistry 3 2009 alb, albastru sau portocaliu-auriu
recomandată aplicarea materialelor pentru efecte, cum ar fi 22 dentistry 3 2009 alb, albastru sau portocaliu-auriu

22

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

alb, albastru sau portocaliu-auriu (de ex., Miris Effects, ColtËne Whaledent).

_Aplicaţii clinice ale NLC

Materialele compozite pot fi utilizate în următoarele tehnici pentru motive estetice sau practice şi pentru un management mai bun al stresului la polimerizare. Abordarea clasică este tehnica de turnare prin centrifugare, indicată pentru Clasa III, Clasa IV mică, şi pentru corecţii limitate de formă (Fig. 4a-c). Aceasta implică pla- sarea în adâncime a 1 sau 2 straturi de dentină (în cazul cavităţilor Clasa III, 01 cu poziţie oblică),6 urmată de smalţ, acoperind întrega suprafaţă.

O altă abordare frecvent utilizată este tehni- ca buco-linguală (Fig. 4d-g).5-7 Aceasta necesită utilizarea unei chei de silicon confecţionată fie dintr-un mock-up free-hand (cazurile simple), fie dintr-un wax-up (cazurile avansate). Primul strat de silicon este aplicat direct pe cheia de sili- con, astfel este furnizat profilul lingual, lăţimea şi poziţia marginii incizale a viitoarei restaurări, într-o singură etapă. După aceea, materialele pentru dentină şi cele cu efecte (atunci când sunt necesare), pot fi aplicate într-o configuraţie 3D. Acestea oferă condiţiile necesare pentru obţinerea unui rezultat estetic optim, ca şi a efectelor de transluciditate, opalescenţă şi ha- lou.

Efectul

de

îmbătrânire

a

dinţilor

asupra

proprietăţilor dentinei şi smalţului

Trebuie acordată o atenţie specială modificărilor morfologice care afectează struc- tura marginii incizale datorită îmbătrânirii ţeusutului şi a utilizării dinţilor. De fapt, su- plimentar faţă de creşterea intensităţii culorii dentinei şi a translucidităţii smalţului, subţierea progresivă a stratului de smalţ şi expunerea den- tinei pe marginea incizală necesită o adaptare a tehnicii de stratificare (Fig. 5a-c).

de smalţ şi expunerea den- tinei pe marginea incizală necesită o adaptare a tehnicii de stratificare
de smalţ şi expunerea den- tinei pe marginea incizală necesită o adaptare a tehnicii de stratificare

specialitate _ Cosmetic Dentistry

specialitate _ Cosmetic Dentistry _O nouă experienţă la Geneva Smile Center cativ ce face parte din
specialitate _ Cosmetic Dentistry _O nouă experienţă la Geneva Smile Center cativ ce face parte din
specialitate _ Cosmetic Dentistry _O nouă experienţă la Geneva Smile Center cativ ce face parte din

_O nouă experienţă la Geneva Smile Center

cativ ce face parte din programele GSC, alături de educaţia practică de înaltă calitate.

Geneva Smile Center (GSC) depune eforturi de a preda designul comprehensiv şi conserva- tiv al zâmbetului şi restaurările fizionomice pos- terioare (Fig. 6a-c). Cele trei programe oferite acoperă restaurările adezive, estetice anterioare

şi posterioare directe şi indirecte. Programul an-

terior constă în două cursuri ce durează trei zile (nivel avansat şi master), în timp ce programul comprehensiv posterior durează numai trei zile.

Toate cursurile includ elemente teoretice şi practice bine echilibrate, care oferă participanţilor dovezile ştiinţifice necesare pentru luarea de- ciziilor clinice şi aplicarea procedurilor şi oferă timp suficient pentru a practica diferitele proce- duri, ce duc la căpătarea experienţei în domeniul în continuă dezvoltare al stomatologiei. Medicii stomatologi sunt răsfăţaţi în ziua de astăzi cu o mulţime de posibilităţi referitoare la proceduri şi produse; astfel, este esenţial să se analizeze rezultatele studiilor clinice şi să fie identificate opţiunile care garantează rezultatele de succes pe termen lung. Traducerea datelor de cercetare complexe şi numeroase ale studiilor efectuate in

vitro şi in vivo în practica clinică este esenţială şi

a devenit un obiectiv major al programului edu-

Un alt aspect important ale acestor pro- grame este concentrarea pe precizie. Utilizarea microscoapelor Zeiss, instalate la fiecare staţie de lucru, îi ajută pe participanţi să lucreze cu o imagine mai bună şi cu o precizie optimă, ceea ce este reprezintă cheia succesului în ceea ce priveşte restaurările estetice şi le permite apli- carea mai uşoară a diverselor tipuri de tehnici adezive. Lentilele de mărire sunt disponibile pentru studiu. Aceste instrumente sunt de mare ajutor în cadrul acestor cursuri, chiar dacă mi- croscoapele nu sunt absolut necesare în trata- mentele de rutină în stomatologia restaurativă. De asemenea, se pune un mare accent pe stu- diul individualizat, iar programele GSC pune la

Fig. 6a-c_Infrastructura educaţională la GSC. Sala de curs (a) şi sala de lucrări practice cu microscoape dedicate şi reţea audiovizuală (b şi c). Participanţii pot urmări demonstraţiile şi alte prezentări pe ecrane individuale. Putem astfel aştepta că pacienţii şi medicii stomatologi vor înţelege mai bine avantajul enorm al tehnicilor neinvazive, care pot să satisfacă nu numai cerinţe estetice, dar pot şi contribui la conservarea mai bună a resurselor dentare ale pacientului.

estetice, dar pot şi contribui la conservarea mai bună a resurselor dentare ale pacientului. dentistry 3
estetice, dar pot şi contribui la conservarea mai bună a resurselor dentare ale pacientului. dentistry 3
estetice, dar pot şi contribui la conservarea mai bună a resurselor dentare ale pacientului. dentistry 3
dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

23

specialitate_ Cosmetic Dentistry

dispoziţie mult timp participanţilor pentru a interacţiona cu instructorii cursului. Din acest motiv, cursurile sunt organizate în grupuri mici de maxim 20 participanţi. Este foarte proba- bil ca situaţia economică actuală sau „criza” să afecteze şi profesia noastră. Dacă aceasta

ar avea un efect pozitiv pentru noi, ar fi că ar forma pacienţii să fie mai plini de discernământ

în căutarea lor de tratamente estetice.

Viziunea la GSC este de a împărtăşi

cunoştinţele şi experienţa clinică de 25 de ani cu colegii din toată lumea şi de a îmbunătăţi şi

a facilita protocoalele existente, ca şi de a se-

lecta instrumentele şi produsele, şi, în final, de a

îi ajuta să atingă cel mai înalt nivel al esteticii şi preciziei în stomatologia restaurativă.

Concluzii

Obiectivele restaurării tradiţionale nu s-au schimbat de-a lungul timpului; implementarea restaurărilor s-a bazat pe cerinţele estetice a unui număr din ce în ce mai mare de pacienţi. Răşinile compozite care necesită o abordare strict conservativă, au devenit astfel, materiale de elecţie pentru pacienţii tineri şi pentru per- soanele mai puţin privilegiate. Practicianul con- temporan este, în final, provocat să înlocuiască ţesuturile lipsă sau să le modifice configuraţia, prin aplicarea pe dintele pacientului a unui ma- terial artificial, care trebuie să simuleze aspectul natural al ţesuturilor. NLC a facilitat ca acest obiectiv să fie atins într-un mod predictibil, prin incorporarea cunoştinţelor foarte noi despre caracteristicile optice ale ţesutului natural în sistemele compozite contemporane. Acest pro- gres poate fi considerat ca o piatră de răscruce în stomatologia chirurgicală şi va contribui enorm la aplicarea directă a compozitelor, ajutând un număr mare de pacienţi să primească restaurări estetice care sunt mai conservative.

_info autor

restaurări estetice care sunt mai conservative. _info autor Prof Didier Dietschi are un cabinet privat şi
restaurări estetice care sunt mai conservative. _info autor Prof Didier Dietschi are un cabinet privat şi

Prof Didier Dietschi are un cabinet privat şi predă la GSC în Elveţia. Este orator senior pentru Departamentul de Cariologie şi Endodontică la Facultatea de Odontologie a Universităţii din Ge- neva, Elveţia şi este Profesor Adjunct în Departamentul de Odon- tologie Comprehensivă la Case Western Universitzy din Cleveland

(Ohio, USA).

Prof. Didier Dietschi Centrul Geneva Smile, 2 Quai Gustave Ador, 1207 Geneva, Elveţia

Mai multe informaţii, inclusiv studii referitoare la

Tel.:+41 22 700 91 26 Fax:+41 22 700 78 57 E-mail:ddietschi@genevasmilecenter.ch

24

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

Miris 2, sunt disponibile la www.coltenewhaledent.com. Pentru a afla despre posibilităţile de educaţie online, vă rugăm să vizitaţi www.globalinstituteonline.com.

Notă editorială: Lista completă a lucrărilor de referinţă este disponibilă la editură.

Lista cursurilor susţinute de Dr. Didier Dietschi în 2010 2010 16 ianuarie Arbeitskreis Kempten, Kempten,
Lista cursurilor susţinute de Dr. Didier Dietschi
în 2010
2010
16
ianuarie
Arbeitskreis Kempten, Kempten,
Germany
23
ianuarie
03-06 februarie
12-13 februarie
18-20 februarie
04-10 martie
12-16 martie
25-27 martie
15-21 aprilie
23-24 aprilie
14-16 mai
27-29 mai
10-12 iunie
25-25 iunie
BSOS, Leeds, UK
Geneva Smile Center, Geneva,
Elveţia
Coltene Whaledent, Altstätten,
Elveţia
Geneva Smile Center, Geneva,
Elveţia
CEO seminars - Gold Coast Australia
NZACD Noua Zeelnlandă
Geneva Smile Center, Geneva,
Elveţia
Geneva Smile Center, Geneva,
Elveţia
Coltene Whaledent (Dr. Baratiori),
Florianopolis, Brazilia
AAAD Kuala Lumpur, Malaezia
EAED, London, UK
Geneva Smile Center, Geneva,
Elveţia
Coltene Whaledent, Altstätten,
Elveţia
03 septembrie
24-25 septembrie
14-16 octombrie
04-06 noiembrie
12-13 noiembrie
Arbeitskreis Kempten, Kempten,
Germany
Coltene Whaledent, Altstätten,
Elveţia
Geneva Smile Center, Geneva,
Elveţia
Geneva Smile Center, Geneva,
Elveţia
Coltene Whaledent, Altstätten,
Elveţia
03 decembrie
FGDP, Glasgow, UK
Pentru mai multe informaţii şi pentru înscrierea
la cursurile Dr. Dietschi, vă rugăm să vizitaţi www.
edudentinternational.com.

exclusiv _ Cosmetic Dentistry

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

25

exclusiv_ Cosmetic Dentistry

Noul sistem NobelProcera pentru obţinerea succesului clinic:

următorul nivel al stomatologiei CAD/CAM

Autori_Hans Geiselhöringer & Dr. Stefan Holst, Germania

Hans Geiselhöringer & Dr. Stefan Holst, Germania Fig. 1_ Materialele moderne combi- nate cu tehnologia

Fig. 1_ Materialele moderne combi- nate cu tehnologia CAD/CAM oferă soluţii pentru toate indicaţiile clinice.

26

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

_Introducere

În timp ce stomatologia implantului a lărgit gama opţiunilor de tratament disponibile pentru pacienţi, tehnologia CAD/CAM a schimbat cali- tatea restaurărilor şi conceptele de viitor. Avan- tajele legate de materiale şi de confecţionare vor promova preferinţa continuă pentru siste- mele CAD/CAM în locul tehnicilor convenţionale de turnare. Oferta de tehnologii noi avantajoase oferă include metode de garantare a calităţii standardizate, o precizie excelentă a potrivirii lucrării şi o remarcabilă biocompatibilitate, combinată cu o rezistenţă mecanică adecvată şi cu asigurarea aspectului estetic. Sistemul Nobel-

Procera duce stomatologia digitală la următorul nivel, care oferă capacitatea de a confecţiona restaurări convenţionale de înaltă calitate şi restaurări pe implant din diferite materiale.

Impactul materialelor avansate şi a teh- nicilor de confecţionare în stomatologie este semnificativ. Datorită multiplelor avantaje, tehnologia CAD/CAM şi fabricarea industrială a componentelor protetice vor înlocui, în viitor, procedurile convenţionale de fabricare în labo- rator. În ziua de astăzi, aproape orice situaţie clinică poate fi confecţionată, de la suprastruc- turile convenţionale pe dinte până la cele fixate pe implant. Această versatilitate mare, garanţia

exclusiv _ Cosmetic Dentistry

exclusiv _ Cosmetic Dentistry Fig. 2_ Principiul de funcţionare al scanerului cu laser conoscopic. Diferenţa

Fig. 2_Principiul de funcţionare al scanerului cu laser conoscopic. Diferenţa semnificativă faţă scanere- le cu triangulare non-contact utilizate este colinearitatea undei laser.

non-contact utilizate este colinearitatea undei laser. Fig. 3a_ Ilustrarea schematică a hologramei conoscopice

Fig. 3a_Ilustrarea schematică a hologramei conoscopice (stânga) şi principiul de funcţionare al triangulării (dreapta).

materialelor de cea mai înaltă calitate şi precizia potrivirii lucrării asigură soluţii reale şi sigure pen- tru orice indicaţie clinică, independent de tipul de finisare (Fig. 1). Mai mult, metodele industriale de fabricare reduc costurile mari ale confecţionării manuale şi oferă eficienţa financiară în laborato- rul şi cabinetul dentar.

Sistemul CAD/CAM este capabil să mini- mizeze incompatibilităţile dintre materiale, fenomenul de coroziune datorat aliajelor din metale diferite şi precizia inadevcată a potrivirii lucrării.

Acestea influenţează succesul pe termen lung a restaurărilor şi rezultatul estetic. Criteriul predominant pentru obţinerea succesului este

Criteriul predominant pentru obţinerea succesului este planificarea adecvată a tratamentului şi trans- ferul
Criteriul predominant pentru obţinerea succesului este planificarea adecvată a tratamentului şi trans- ferul

planificarea adecvată a tratamentului şi trans- ferul exact al situaţiei intraorale în setul de date digitale.

_Hologramele conoscopice: următorul pas în digitalizarea non-contact în stomatologie

În prezent, majoritatea scanerelor uti- lizate în stomatologie au la bază principiul triangulării. Configuraţia acestora constă în doi senzori (unul este un senzor digital şi celălalt este o cameră sau un proiector de lumină) care examinează obiectul. Senzorul de triangulare

Fig. 3b_Configuraţia generală a scanerelor cu triangulare împiedică scanarea cavităţilor adânci datorită efectelor de umbrire (stânga). Colo- niaritatea fasciculuilui în holograma conoscopică (dreapta) permite scanarea cavităţilor adânci (de ex., amprentarea).

Fig. 4_Scanerul NobelProcera (Nobel Biocare) care are la bază holograma conoscopică oferă o mare acurateţe atât pentru scanarea amprentelor cât şi pentru scanarea convenţională a modelelor.

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

27

exclusiv_ Cosmetic Dentistry

exclusiv_ Cosmetic Dentistry Fig. 5a_ Tehnologia CAD/CAM permite un design virtual al unităţilor de cofrare simple
exclusiv_ Cosmetic Dentistry Fig. 5a_ Tehnologia CAD/CAM permite un design virtual al unităţilor de cofrare simple
exclusiv_ Cosmetic Dentistry Fig. 5a_ Tehnologia CAD/CAM permite un design virtual al unităţilor de cofrare simple
exclusiv_ Cosmetic Dentistry Fig. 5a_ Tehnologia CAD/CAM permite un design virtual al unităţilor de cofrare simple

Fig. 5a_ Tehnologia CAD/CAM permite un design virtual al unităţilor de cofrare simple sau multiple (programul NobelProcera, Nobel Biocare).

Fig. 5b-d_Sistemele cu pro- grame avansate oferă o siguranţă suplimentară pentru tehnician şi pacient, aşa cum imaginile secţiunii transversale permit evaluarea dimen- siunii corecte a cofrajului. Deoarece zonele conectoare reprezintă as- pectul cel mai critic pentru succesul clinic pe termen lung, caracteristicile programului special (programul NobelProcera, NobelBiocare) ajută la crearea adecvată a zonelor conectoare.

proiectează lumină pe obiect, lumină care este reflectată înapoi la un detector care se află în unghi faţă de lumina emisă. Poziţia pixelilor luminoşi crează un triunghi (lumină, obiect, detector) care permite calcularea distanţei de la obiect la detector. Datorită principiului de funcţionare, această tehnică este predominant indicată pentru scanarea modelelor dentare convenţionale. Deşi au fost făcute încercări de

a scana şi cavităţi, configuraţia generală are

limitări distincte (efectul de umbrire). O variaţie

a triangulării este lumina structurată (mar-

gini proiectate) proiectată în obiect. O cameră, deviată uşor de la patternul proiectorului, examinează forma luminii şi utilizează tehnica triangulării pentru a calcula distanţa fiecărui punct din linie.

O tehnologie inovativă introdusă odată cu noul scaner non-contact NobelProcera este holograma conoscopică. Cea mai importantă diferenţă faţă de triangulare este colinearitatea

fasciculului laser: lumina este emisă şi reflectată

în aceaşi axă, permiţând astfel o nouă gamă de

aplicaţii. În holograma conoscopică, spre deose- bire de triangulare, măsurătoarea nu se bazează pe geometria senzorului şi sistemului. Hologra- ma conoscopică crează un nou pattern al mar- ginilor şi semnalelor, proporţional cu distanţa de

la obiect şi obţine o cantitate mare de date de

calitate reflectate de la suprafaţă, crescând ca-

pacitatea şi precizia măsurătorii. Scanerul poate digitaliza orice geometrie convexă (pozitivă) sau

concavă (negativă) pe care laserul o poate „vedea” cu o acoperire de până la 2400 (zone retentive 1800 + 600). Această configuraţie, combinată cu colinearitatea, permite, de asemenea, scanarea amprentelor, eliminând o potenţială etapă în care se pot produce inexactităţi, cum ar fi cele la fabricarea modelului (Fig. 2-4).

_Utilizarea uşoară şi caracteristicile ce oferă o siguranţă suplimentară cu un program cu design îmbunătăţit

Pentru a asigura un flux de lucru eficient, este nevoie de digitalizare şi confecţionarea

componentelor, ca şi de o interfaţă prietenoasă

şi operare intuitivă.

Descoperirile ştiinţifice şi experienţa clinică subliniază necesitatea confecţionării adecvate

a materialelor şi a designului lucrărilor pentru a

reduce eşecurile clinice, cum ar fi spargerea ce-

ramicii pentru faţete sau fracturarea lucrărilor. Cea mai importantă cerinţă - în special când se lucrează cu structuri din zirconiu - este ca

matriţa să aibă design anatomic şi nu este nevoie de ajustarea manuală postprelucrare. Înainte, erau executate două scanări pentru a obţine acest rezultat. Cu noile instrumente ale programu- lui pentru design, aceste etape care consumă timp

şi sunt costisitoare nu sunt necesare, iar „librăriile de dinţi anatomici”, sprijină utilizatorul pentru

a realiza restaurări optime şi un design optim al lucrărilor. Funcţiile automate de tăiere măresc

28

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

exclusiv _ Cosmetic Dentistry

exclusiv _ Cosmetic Dentistry uşurinţa utilizării şi oferă limite suplimentare de siguranţă, prin asigurarea

uşurinţa utilizării şi oferă limite suplimentare de siguranţă, prin asigurarea grosimii omogene adecvate a materialului pentru faţete.

Un alt aspect important căruia trebuie să i se acorde atenţie este designul şi dimensiu- nea secţiunii transversale conectoare pentru protezele dentare fixe. Rezultatele cu succes pe termen lung sunt obţinute numai dacă di- mensiunile minime ale zonei conectoare sunt respectate. Instrumentele programului nou apărut sprijină utilizatorul pentru a crea virtual matriţele şi oferă un feedback imediat referi- tor la zona de secţiune transversală, înălţimea şi lăţimea zonei conectoare, ca şi la grosimea capei (Fig. 5a-d).

_Versatilitatea pentru cerinţele şi aşteptările pacienţilor: alegerea materialelor

Pentru confecţionarea CAD/CAM poate fi folosită o gamă largă de materiale. Aspectele importante care trebuie luate în considerare sunt stabilitatea pe termen lung în cavitatea orală, opţiunile postprelucrare (de exemplu, tipul materialului pentru faţetare).

Progresele realizate în cercetarea materi- alelor ceramice au condus la obţinerea ceram- icii nonsiliconice cu rezistenţă mare, ce conferă proprietăţi beneficiale, cum ar biocompatibili- tatea, estetica şi funcţionarea pe termen lung. Ceramicile din oxid de aluminiu (Al 2 O 3 ) şi oxid

de zirconiu (ZrO 2 ) sunt materialele cel mai des utilizate pentru cape, matriţe FDP şi pivoţi pen- tru implant. Adesea se presupune greşit că teh- nologia CAD/CAM este aplicabilă numai în cazul ceramicii din zirconiu. De fapt, tehnologia CAD/ CAM poate fi aplicată în cazul a diferite materi- ale. Ceramicile din oxid de aluminiu reprezintă materialele de elecţie în zonele în care este necesară estetica, cum ar fi dinţii anteriori, datorită proprietăţilor lor optice.

Suplimentar, aplicabilitatea clinică a Al 2 O 3 în cazul FDP unidentar şi anterior scurt a fost

dovedită, iar Al 2 O

priveşte rezultatul pe termen lung şi estetica. În contrast, pentru restauraţiile de dimensiuni mari şi posterioare, materialul de elecţie este dioxidul de zirconiu stabilizat cu ytriu (Y-TZP). Proprietăţile de rezistenţă la fracturare ale (Y-TZP) permit apli-

carea acestuia în orice zonă a cavităţii orale în care rezistenţa şi stabilitatea sunt mai importante decât estetica. Suplimentar, proprietăţile materi- ale ale zirconiului face ca acesta să reprezinte o alternativă reală pentru suprastructurile pe im- plant, inclusiv a stâlpilor implantaţi şi punţilor multiunitare pe implanturi. Disponibilitatea pe piaţă a zirconiului colorat reprezintă încă un pas spre oferirea pacienţilor unor soluţii vaste şi cu o estetică înaltă.

depăşeşte zirconiul în ceea ce

3

Materialele alternative sunt titaniul şi aliajele de metale nepreţioase, cum ar fi cele din cobalt- crom (CoCr). Dacă acestea sunt confecţionate

Fig. 6_Pentru a maximiza rezultatul estetic, pivoţii coloraţi din zirconiu (NobelProcera Abutment Shaded zir- conia, Nobel Biocare) pot fi combinaţi cu cape de aluminiu sau zirconiu.

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

29 29

exclusiv_ Cosmetic Dentistry

exclusiv_ Cosmetic Dentistry centralizat, ele oferă o precizie excelentă şi o funcţionare pe termen lung în

centralizat, ele oferă o precizie excelentă şi o funcţionare pe termen lung în cavitatea orală (Fig. 7a şi b).

Suplimentar, acestea pot fi utilizate atunci când spaţiul sau forţele biomecanice nu per- mit folosirea materialelor ceramice sau în cazul restaurărilor provizorii de lungă durată. Cu noul program NobelProcera, stabilirea materialului de care este nevoie se face doar printr-o simplă apăsare de buton.

_Versatilitatea clinică printre soluţiile pentru dinţii naturali şi implanturi

O cerinţă de bază a sistemului modern CAD/ CAM este oferirea de soluţii pentru dinţii natu- rali şi implanturi. În viitor, restaurările pe im- planturi în cazul dinţilor lipsă vor deveni forma predominantă de restaurări. Ratele de succes clinic, predictibilitatea înaltă şi reducerea cos- turilor, ca şi implementarea implantologiei în curicula facultăţii de stomatologie vor conduce la inserţia mai frecventă şi mai timpurie a im- planturilor atunci când se consideră că dintele nu mai poate fi restaurat.

Designul pivotului şi materialul pentru res- taurarea unidentară pe implant sau restaurările

Designul pivotului şi materialul pentru res- taurarea unidentară pe implant sau restaurările 30 dentistry 3 2009

30

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

exclusiv _ Cosmetic Dentistry

exclusiv _ Cosmetic Dentistry FDP pe implant trebuie să îndeplinească câte- va cerinţe de bază. În

FDP pe implant trebuie să îndeplinească câte- va cerinţe de bază. În ziua de astăzi, pe piaţă sunt disponibile mai multe tipuri de pivoţi. Diferite studii au demostrat utilizarea cu suc- ces a pivoţilor de ceramică şi titaniu, în ceea ce priveşte ţesutul moale şi stabilitatea osoasă marginală.

Un studiu ce a analizat diferitele materiale din care erau confecţionaţi pivoţii şi influenţa lor asupra barierelor de ţesut moale din jurul implanturilor dentare a demonstrat că tipul materialului afectează atât înălţimea cât şi cali- tatea ţesutului. Pivoţii de titaniu şi ceramică au permis formarea unei inserţii mucoase, în timp ce pivoţii din aliaj cu aur şi metaloceramici au dus la retragerea şi resorbţia crestei osoase. Observaţii similare au fost făcute şi în cazul studiilor in vitro, care demonstrau placa redusă şi aderenţa bacteriană scăzută în cazul pivoţilor din titaniu şi zirconiu.

Un factor indispensabil al succesului clinic pe termen lung al suprastructurilor pe implant este precizia potrivirii lucrării. Depinzând de com- plexitatea restaurării, potrivirea redusă poate avea un impact semnificativ asupra funcţiei şi stabilităţii în cavitatea orală. Atunci când vine vorba despre precizia reproductibilităţii, teh- nologia CAD/CAM depăşeşte în mod evident tehnicile convenţionale de confecţionare a matriţelor. Instrumentele de lucru ale progra- mului de ultimă generaţie elimină necesitatea realizării matriţei pe un model master, etapă ce consumă timp. În schimb, scanarea poziţiei

implantului poate fi uşor potrivită unei scanări

al unui wax-up, urmată de realizarea virtuală

a designului matriţei cu instrumentele CAD.

Ajustarea designului şi dimensiunilor în funcţie de conturul final anticipat al restaurării de- finitive se face în câteva minute, în comparaţie

cu cele câteva ore necesare protocoalelor convenţionale de fabricare (Fig. 8).

Eliminarea etapelor ce consumă timp şi care sunt costisitoare în laborator nu este numai benefică din punct de vedere economic, dar şi conduce la creşterea generală a preciziei şi a calităţii lucrării prin intermediul proceselor de fabricare industrială.

Notă editorială: Lista completă a lucrărilor de referinţă este disponibilă la autor.

Hans Geiselhöringer Tehnician dentar, Dental X Hans Geiselhˆringer GmbH & Co.KG Lachnerstrafle 2, 80639, München,
Hans Geiselhöringer Tehnician dentar, Dental X Hans Geiselhˆringer GmbH & Co.KG Lachnerstrafle 2, 80639, München,

Hans Geiselhöringer Tehnician dentar, Dental X Hans Geiselhˆringer GmbH & Co.KG Lachnerstrafle 2, 80639, München, Germania

Dr. Stefan Holst Clinica Universitară Erlangen Dental Clinic 2 – Departmentul de Protetică Dentară Glueckstrafle 11, 91054 Erlangen, Germania

Fig. 7 a&b_Fabricarea industrială oferă o calitate mare a produselor, indiferent de materialul comandat, datorită strategiilor de frezare şi sinterizare specifice fiecărui material, imposibil de realizat în cabinete den- tare mici (producţie la Nobel Biocare Tokyo, Japan).

Fig. 8_Imaginea instrumentelor de design pentru lucrările pe implant (NobelProcera software, Nobel Biocare). Fluxul de lucru eficient şi precizia mare fac această tehnică să fie una promiţătoare în viitor.

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

31

exclusiv_ Cosmetic Dentistry

Amprentarea digitală simplificată

Autor_Dr Helmut Götte, Germany

Fig. 1_Scannerul intraoral CEREC Bluecam (Imagine: Götte)

Fig. 2_Scanarea cadranului cu preparaţii, realizată din imagini

individuale unite automat pentru a produce o imagine 3D

(Imagine: Götte)

Fiind unicul sistem în lume care utilizează principiul triangulării pentru efectuarea măsurătorilor intraorale, sistemul CEREC stabileşte standarde mai înalte în cadrul teh- nologiei CAD/CAM prin CEREC AC şi camera CEREC Bluecam. Scanările intraorale nu au fost nicicând mai rapide, mai exacte sau mai precise în 3D. Imaginile întregului maxilar lărgesc spec- trul de indicaţii şi, cu ajutorul modelelor virtu- ale, cabinetul şi laboratorul stomatologic pot lucra împreună fără amprentare.

Unitatea de înregistrare a datelor a sistemu- lui CEREC 3D - denumită CEREC AC (acquisition center – centrul de achiziţii) – a fost echipată cu o nouă cameră (Bluecam). CEREC AC înlocuieşte vechea unitate de înregistrare a datelor CEREC 3; dar noul program suportă camera CEREC 3. CEREC AC este compatibilă cu ambele unităţi de frezare – CEREC 3 şi CEREC MC XL (extra large).

Avantajele unui sistem îmbunătăţit de cap- turare intraorală a imaginii nu a împiedicat

confecţionarea unor restauraţii „chairside” de dimensiuni mai mari. Includerea simplificată a dinţilor adiacenţi şi a celor antagonişti face posibilă îmbunătăţirea designului ocluzal şi funcţional, iar măsurarea exactă a preparaţiei permite o creştere a cantităţii de informaţie conţinută în imagine. Mai mult, seturile de date 3D ale situaţiilor gnatologice înregistrate intra- oral oferă posibilităţi noi de diagnostic.

Elementul principal al sistemului CEREC AC este camera Bluecam. În locul luminii infraroşii, Bluecam emite lumină albastră cu lungime de undă scurtă, produsă de diode. În plus, configuraţia lentilelor este nouă: lentile asferice concentrează undele de lumină şi le orientează paralel către senzorul de imagine (CCD). Senzitivitatea la lumină a fost crescută, durata capturării imaginii scurtată la 50% şi secvenţa imaginilor a fost accelerată. Matricea proiecţiei mai utilizează încă grila pentru dungi luminoase.

a fost accelerată. Matricea proiecţiei mai utilizează încă grila pentru dungi luminoase. 32 dentistry 3 2009
a fost accelerată. Matricea proiecţiei mai utilizează încă grila pentru dungi luminoase. 32 dentistry 3 2009

32

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

exclusiv _ Cosmetic Dentistry

_Mai rapid, mai precis, fără umbre

Drept rezultat, noua Bluecam oferă mai mare acurateţe a imaginilor în cazurile clinice:

adâncimea măsurătorii a crescut cu 20%, iar adâncimea de focalizare a crescut la 14 mm. Exactitatea imaginilor individuale a fost mărită, iar voalarea marginală a fost eliminată. Camera realizează controlul voalării (captură automată), senzitivitatea care poate fi preselectată, verifică imaginea dorită şi captează imagini numai când este sigur că nu există voalare. În cadrane şi de-a lungul arcadelor dentare, oricâte fotografii pot fi făcute ca secvenţă suprapusă. Catalogul cu imagini 3D gestionează imaginile individuale pe ecran. Programul analizează utilitatea acestora, marchează şi respinge scanările nefolositoare şi uneşte imaginile pentru a forma un şir complet de dinţi (potrivire), iar modelul virtual este corelat cu situaţia reală naturală. Imaginile capturate la începutul secvenţei, a căror calitate poate fi mai mică datorită prezenţei clemei pentru digă sau rulourilor de vată, sunt schimbate automat cu imagini adecvate, imediat ce acestea sunt găsite. În acest fel, imaginile neadecvate sunt rapid în- locuite. Studiile „in vitro” efectuate în laborato- rul Universităţii din Zurich ( Elveţia ) au arătat că acurateţea imaginii astfel obţinute deviază de la măsurătoarea de referinţă a scannerului master al laboratorului cu numai 19 μm – acesta este echivalentul a unei treimi din diametrul firului de păr uman. Aceasta înseamnă că acurateţea Bluecam este similară cu cea a scannerelor cu laser fixe. O astfel de precizie măreşte acurateţea adaptării marginale a restaurării; astfel, nu mai apare material în exces în timpul fixării adezive, ceea ce face ca să fie nevoie de mai puţin timp pentru îndepărtare.

Din cauza adâncimii imaginii şi adâncimii

de focalizare, nu este necesar să se păstreze o distanţă bine determinată faţă de preparaţie; fereastra prismatică a camerei poate fi plasată direct pe dinte, ceea ce face mai uşoară achiziţionarea imaginii, în special în regiunea distală. Funcţia Autocapture (autocapturare), responsabilă de preluarea efectivă a imaginilor, porneşte automat după certitudinea că imaginea este focalizată. Prin urmare, nu mai este nevoie de utilizarea pedalei de comandă, care necesită coordonarea ochi-picior. Aceasta înseamnă că un întreg cadran poate fi scanat în 30 secunde. Funcţia de control al voalării face ca secvenţa de imagini şi meniul de utilizare să fie precise şi simple; astfel, această etapă poate fi efectuată de o asistentă. Dacă unitatea de înregistrare a datelor este dotată cu posibilitatea de conexi- une wireless sau WLAN la unitatea de frezare, atunci sistemul poate funcţiona fără alimen- tare timp de până la 6 minute, fără pierderea de date, datorită sursei de alimentare proprii (UPS) , care este opţională – ideală pentru schimbarea locaţiei în timpul fazei de frezare/şlefuire.

_Până la punţi cu patru elemente, realizate „chairside”

Bluecam necesită aproximativ 30 secunde pentru a scana un cadran complet şi este potrivită pentru scanarea modelelor. În plus, înregistrările statice şi dinamice ale ocluziei sunt digitizate şi preparate pentru modelarea funcţională a restaurării. După selectarea bridge tooth databank (banca de date pentru dinţi de punte) preparaţia pentru o punte cu 4 elemente poate fi scanată cu Bluecam. Aceasta permite conceperea şi confecţionarea „chairside” a restaurărilor provizorii de lungă durată, din răşină compozită, ceea ce lărgeşte considerabil spectrul de indicaţii al CEREC.

Fig. 3_Restaurarea coroanei:

ajustarea ocluziei pentru realiza- rea designului suprafeţei ocluzale, regiunea 24 (Imagine: Götte)

Fig. 4_Finalizarea suprafeţei ocluzale a coroanei (Imagine: Götte)

regiunea 24 (Imagine: Götte) Fig. 4_ Finalizarea suprafeţei ocluzale a coroanei (Imagine: Götte) dentistry 3 2009
regiunea 24 (Imagine: Götte) Fig. 4_ Finalizarea suprafeţei ocluzale a coroanei (Imagine: Götte) dentistry 3 2009
dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

33

exclusiv_ Cosmetic Dentistry

exclusiv_ Cosmetic Dentistry Fig. 5_ Coroana 24 după fixarea adezivă (Imagine: Götte) Fig. 6_ CEREC AC
exclusiv_ Cosmetic Dentistry Fig. 5_ Coroana 24 după fixarea adezivă (Imagine: Götte) Fig. 6_ CEREC AC

Fig. 5_Coroana 24 după fixarea adezivă (Imagine: Götte)

Fig. 6_CEREC AC ilustrând Bluecam şi Quadrant Scan (Imagine:Sirona)

Ca şi atunci când se construiesc coroane cu CEREC 3D, sunt analizate şanţurilor şi cus- pizilor dinţilor adiacenţi – este analizată, de asemenea, morfologia antagoniştilor, dacă se

tate este verificată dinainte, de asemenea şi

care nu este dotat cu unitatea de frezare CEREC va putea, în viitor, să acceseze portalul de In- ternet infiniDent pentru a confecţiona lucrarea, ceea ce va servi ca punct de start de la care

doreşte – şi incorporată în calcularea suprafeţei ocluzale. Programul ajustează punctele ocluzale de contact şi planurile de culisare a construcţiei coroanei la suprafaţa ocluzală a antagoniştilor. Grosimea peretelui matricei ceramice proiec-

laboratorul poate porni pentru a îşi confecţiona singur lucrările. Astfel, CEREC AC şi CEREC Con- nect, oferă împreună posibilitatea de iniţiere minimă în sistemul CEREC, care poate fi extins până la orice limita dorită. Orice laborator inLab poate utiliza această opţiune pentru a accepta lucrările de la cabinete care nu fac amprentarea

direcţiile de inserţie a coroanelor de agregare pe dinţii stâlp. După realizarea restaurării, setul de

a

unităţii CEREC MC XL, o punte cu 4 elemente

şi

să confecţioneze coroanele integral ceramice

date poate fi transmis la unitatea de frezare fie

şi

punţile, utilizând tehnologia CAD/CAM.

în cabinet, fie, prin LAN sau wireless LAN către laboratorul dentar. În modul de frezare rapidă

Cu unitatea CEREC MC XL, noul program CEREC 3D şi CEREC Connect, CEREC AC stabileşte

a

sistemului CEREC, dezvoltarea consecventă a

poate fi confecţionată în aproximativ 20 minute. Blocurile de răşină compozită VITA(CAD-Temp) şi Merz (artBloc Temp) pot fi utilizate pentru a confecţiona restaurării provizorii. Previzualiza- rea rezultatului frezării indică mărimea blocului

un nou standard în tratamentul dentar restau- rator. Confortul utilizării sistemului permite un flux de lucru constant şi cu economie de timp în laboratorul dentar. În plus, natura modulară

necesar şi poziţionarea restaurării în material –

acestuia şi compatibilitatea totală cu toate com-

ideală când se utilizează blocurile ceramice care au incorporat smalţ cu densitate determinată/ progresia culorii dentinei (VITA TriLuxe, Ivoclar Multishade).

ponentele sistemului, inclusiv sistemul labside inLab, asigură flexibilitatea completă a trata- mentului şi garanţia susţinută a investiţiei.

_Modelul virtual, online

Utilizând sistemul CEREC Connect, datele digitale ale amprentării optice, chiar şi ale în- tregului maxilar pot fi transmise de la CEREC

AC în laboratorul dentar. Acest lucru permite confecţionarea restaurării fără model. În viitor, va fi posibilă confecţionarea unui model fizic real, utilizând aceste date de la un portal, pentru utilizarea în laboratorul dentar. În acest fel, pot

fi confecţionate toate restauraţiile unidentare,

cum ar fi inlay, onlay, coroane parţiale, faţete,

coroane, şi provizorii. Pentru coroane şi punţi de până la 4 elemente, orice laborator dentar

_info autor

_info autor
Dr Helmut Götte  

Dr Helmut Götte

 

A

studiat stomatologia la

Universitatea din München, pe

care a absolvit-o în anul 1993.

În

ziua de astăzi, Dr. Götte

conduce un cabinet stomatologic complet digitalizat, paperless, în Bickenbach, Germania. Utilizează CEREC din anul 1996 şi este membru al Societăţii Germane a Stomatologiei Computeritzate.

Dr Helmut Götte poate fi contactat la:

 

helmut.goette@goette-online.de

34

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009
dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

35

exclusiv_ Cosmetic Dentistry

Biocompatibilitatea materialelor dentare

_Recenzie carte. Autori: Gottfried Schmalz, Dorthe Arenhold-Bindslev

carte. Autori: Gottfried Schmalz, Dorthe Arenhold-Bindslev Editura Springer Verlag GmbH, 2008 ISBN-13: 9783540777816

Editura Springer Verlag GmbH,

2008

ISBN-13: 9783540777816 ISBN-10: 3540777814 368 pag, 300 imagini

36

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

Editat de o ilustră autoritate în domeniul stu- diului experimental al materialelor dentare- Profesorul Gottfried Schmalz (Universitatea Regensburg, Germania), tratatul “Biocom- patibilitatea Materialelor dentare” reprezintă

o sinteză documentată de informaţii orientate

în domeniul efectelor terapeutice şi adverse a materialelor utilizate în profilaxia şi tratamen- tul afecţiunilor oro-dentare. Într-o manieră sintetică şi, în acelaşi timp cuprinzătoare, sunt introduse noţiunile fundamentale ce au ca scop definirea şi ex- plicarea unor termeni larg utilizaţi în ştiinţa biomaterialelor: biocompatibilitate, toxicitate sistemică şi reacţii adverse locale, fenomene alergice sau toxice, risc de administrare. Sunt prezentate exhaustiv atât metodologia fundamentală de testare a biocompatibilităţii materialelor dentare, cât şi anumite teste aplicate în circumstanţe specifice- cum sunt testele de evaluare a potenţielului alergic. Cunoaşterea acestor teste, precum şi a rezul- tatelor obţinute prin evaluarea diferitelor clase de materiale dentare, este imperios necesară medicului practician care are responsabilitatea de a selecta şi individualiza tipul de tratament

şi, implicit, materialele utilizate, pentru fiecare caz în parte. Sunt, de asemenea, prezentate normativele ce au ca obiectiv reglementarea producerii şi utilizării dispozitivelor medicale, a medica- mentelor şi produselor de uz medical în UE şi în alte părţi ale lumii.

În paginile cărţii se regăsesc practic toate clasele

de materiale utilizate în practica stomatologică de conservare şi restaurare a structurilor den- tare: amalgame şi răşini compozite, mase ce- ramice, cimenturi dentare (fosfat de zinc, iono- mere de sticlă, hidroxid de calciu etc), materiale de obturaţie radiculară, aliaje dentare, răşini polimetacrilice. Alături de date privind clasifi- carea acestor grupe de materiale, compoziţia şi proprietăţile generale, sunt prezentate exhaus-

tiv informaţii privind toxicitatea lor generală, compatibilitatea tisulară şi citotoxicitatea, proprietăţile antimicrobiene, precum şi re- zultate ale testelor preclinice de laborator şi clinice privind: difuziunea prin dentină, reacţia ţesuturilor pulpare şi ale mucoasei orale, sen-

sibilitatea asociată aplicării, potenţialul alergic

şi carcinogenetic, microinfilitraţia marginală. Păstrând capitole riguros organizate după o

schemă generală, fiecărei grupe de materiale îi sunt prezentate individualizat şi rezultate ale unor teste specifice.

O atenţie specială este acordată produselor

destinate igienei orale şi cosmetizării arcade-

lor dentare- paste şi geluri dentare, soluţii de clătire orală, agenţi de albire dentară, precum

şi unor materiale ce au timp de contact redus

cu mediul oral: materiale de amprentă, pansa- mente parodontale, materiale de sutură.

Alături de aceste capitole, sunt prezentate as- pecte privind riscul ocupaţional de expunere

la diferite clase de materiale dentare, nor-

mativele care reglează manipularea şi evacu- area acestora, precum şi efectele unora dintre componente asupra mediului ambiant (ex. mercurul, reziduurile de materiale pe bază de metacrilaţi, etc). Acest tratat poate fi utilizat în egală măsură

de studenţii şi rezidenţii în medicină dentară-

care pot dobândi informaţii sintetice şi

cuprinzătoare asupra caracteristicilor generale

şi de biocompatibilitate ale materialelor de uz

stomatologic, precum şi de medicii dentişti , care vor beneficia de o sursă de documentare

bogată şi competentă necesară nu numai în

selecţia materialelor utilizate în fiecare zi, dar

şi în recunoaşterea unor simptome asociate efectelor secundare ale acestora.

Conf dr. Diana Dudea Catedra de Propedeutică dentară, UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

exclusiv _ Cosmetic Dentistry

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

37

38

exclusiv_ Cosmetic Dentistry

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

despre _

Cosmetic Dentistry

cosmetic

dentistry _ beauty & science

the international magazine of cosmetic dentistry

Comitet Ştiinţific:

Prof. Dr. Badea MÂNDRA Dr. Alexandru BREZOESCU Prof. Dr. Alexandru BUCUR Prof. Dr. Vasile BURLUI Şef Lucr. Dr Lucian CHIRILĂ Conf. Dr. Bogdan DIMITRIU Conf. Dr. Diana DUDEA Prof. Dr. George FREEDMAN Dr. Alecsandru IONESCU Dr. Florin LAZARESCU Dr. Elliott MECHANIC Prof. Dr. Augustin Traian MIHAI Prof. Dr. Ion PATRAŞCU Dr. Radu SECELEANU Prof. Dr. Dragos STANCIU Prof. Dr. Teodor TRĂISTARU Dr. Cosmin ULMAN Conf. Dr. Constantin VÂRLAN S.L. Dr. Anca VÂLCEANU

Contact:

Dr. Constantin VÂRLAN S.L. Dr. Anca VÂLCEANU Contact: Pentru mai multe detalii legate de publicitate, distribuire,

Pentru mai multe detalii legate de publicitate, distribuire, editare, tipărire vă rugăm să ne contactaţi la: Societatea de Stomatologie Estetică din România, Str. Dr. Leonte, Nr. 8, Sector 5, Bucureşti, Tel. / Fax 021.317.58.64 Mob. 0726.691.132 / www.sser.ro

Revista se distribuie gratuit membrilor cotizanţi SSER sau pe bază de abonament.

Copyright:

Editura îşi rezervă toate drepturile de reproducere şi traducere a articolelor publicate. Toate articolele publicate în “Cosmetic Dentistry” sunt protejate de legea dreptului de autor. Toate încercările de reproducere, fără acordul prealabil al editurii, se va pedepsi penal.

Revistă editată de Societatea de Stomatologie Estetică din România.

ISSN 1843-6755

penal. Revistă editată de Societatea de Stomatologie Estetică din România. ISSN 1843-6755 Partener ştiinţific

Partener ştiinţific

penal. Revistă editată de Societatea de Stomatologie Estetică din România. ISSN 1843-6755 Partener ştiinţific
dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

39

directive pentru autori

_

Cosmetic Dentistry

cerinţe redacţionale:

“Cosmetic Dentistry” este revista oficială a Societăţii de Stomatologie Estetică din România, societate care se ocupă de formarea şi perfecţionarea medicilor stomatologi în domeniul esteticii dentare. SSER, prin revista sa, oferă posibilitatea medicilor din România de a tipări, alături de medici de renume internaţional, articole de specialitate.

_Criterii de eligibilitate Vă rugăm să aveţi în vedere că toate articolele trimise trebuie să conţină:

_articolul complet _toate subtitlurile articolului _bibliografia completă _informaţii generale ale autorului: scurt CV, adresa poştală, adresa de e-mail. Toate aceste documente trebuiesc trimise într-un fişier tip Word. Vă rugăm să nu trimiteţi fişiere multiple pentru fiecare document în parte. În completare, imaginile (tabele, grafice, fotografii) nu trebuiesc încorporate în fişierul Word mai sus menţionat, ci trimise separat alături de referinţele de apariţie ale fiecărui articol.

_Lungimea articolului Lungimea fiecărui articol poate varia între numai 1500 cuvinte şi 5500 cuvinte – după subiectul abordat.

_Încadrarea textului în pagină În cadrul textului vă rugăm să lăsaţi un singur spaţiu între cuvinte, şi să nu începeţi

40

dentistry 3 2009
dentistry
3 2009

paragrafele de la capăt. Pentru a departaja paragrafele folosiţi un rând de spaţii. Vă rugăm să nu folosiţi decât normele ortografice aflate în vigoare, manuscrisul nu trebuie să necesite modificări ulterioare. Dacă doriţi să accentuaţi anumite cuvinte din text, vă rugăm să folosiţi numai

italics (nu subliniaţi cuvintele şi nu măriţi caracterele). Boldface

se foloseşte doar pentru titlul

articolului. Vă rugăm să nu centraţi textul în pagină, să adăugaţi diferite tabele, să subliniaţi părţi din text, pentru că toate acestea vor fi şterse.

Dacă articolul dvs. necesită un layout special vă rugăm să folosiţi programul special de prelucrare

al calculatorului pentru a crea

acest layout. Dacă doriţi să creaţi

o listă, să adăugaţi referinţe

de subsol vă rugăm să lăsaţi programul special de prelucrare

al calculatorului să facă acest

lucru pentru dvs. Sunt meniuri pentru fiecare calculator care vă pot ajuta în acest sens. Oricât de atent aţi fi, pot apărea oricând greşeli în numerotarea notelor de subsol sau a bibliografiei.

_Trimiterea imaginilor

Vă rugăm să numerotaţi imaginile

din articol în mod consecutiv.

Dacă este necesar ca o parte din imagini să fie grupate vă rugăm să folosiţi următorul model:

imaginea 2a, 2b, 2c. Vă rugăm

să introduceţi în articol figura

la care se referă articolul fie că

este in mijlocul sau la finalul propoziţiei.

_Informaţii suplimentare:

_trimiteţi doar poze în format TIF sau JPEG _aceste imagii nu trebuie să fie mai mici de 6/6 cm la o rezoluţie de 300 DPI _imaginile nu pot fi mai mici de 80 kb Întotdeauna imaginile mai mari sunt mai bune, în cazul în care aveţi imagini mai mari nu încercaţi să le modificaţi dimensiunea. Imaginile cât si textul în sine trebuiesc trimise prin e-mail si prin poştă normală la adresa de corespondenţă. Vă rugăm să nu uitaţi să ne trimiteţi o fotografie recentă, care să se încadreze în parametrii ceruţi, pentru a putea fi tipărită alături de articolul dvs.

_Rezumatul lucrării:

Nu este necesar să trimiteţi rezumatul articolului dvs. În cazul în care trimiteţi unul, acesta va fi tipărit alături de articol.

_Informaţii de contact La sfârşitul fiecarui articol va apărea o căsuţă care va conţine datele de contact ale autorului/ autorilor, o poză recentă, precum şi un scurt CV (maxim 60 cuvinte). Vă rugăm să trimiteţi la sfârşitul articolului informaţiile exacte care doriţi să apară în articol. Odată cu trimiterea manuscrisului de către autor, acesta se declară de acord ca editura să aibe drepturi depline de tipărire, distribuire şi traducere în alte limbi. Nu pot fi trimise articole care au mai fost tipărite în alte publicaţii. Pentru mai multe informaţii vă rugăm să ne contactaţi la office@sser.ro.