/ DESCOPERIREA MONETARA DE LA OBOROCENI (R. PASCANI, REG. IASI) SI IMPORTANTA SA ISTORICA Materialul numismatic a fost considerat, in general, ca un izvor istoric de prima importanti, desi valorificarea sa in acest’ sens este incl departe de a fi satisficktoare. Inceredrile ficute, mai ales in ultima vreme, isi au meritele lor incontestabile prin faptul ci au strins si publicat materialul numismatic, ficindu-] astfel cunoseut cercetitorilor. Totusi, uni specialisti, istorici sau arheologi, privese inci cu destuli, rezervis incercirile in directia utilizirii descoperirilor monetare, in scopul limuririi anumitor evenimente istorice *. Evident ci 0 parte din rezerve ar putea fi intemeiate, ceea ce nu inseamni insi renunfarea Ja aceste categorii de izvoare. Scepticismul cu care mai sint privite inci inceresrile. numis- matice ii ave originea in sursa de informare nu totdeauna exactii in cea ce pri- veste condifiile de gisire a materialului respectiv, ceea ce duce, in mod firesc, la interpretare deficient, Toate aceste neajunsuri, dup’ pirerea noastri, provin din lipsa unei con- cepfii mai largi si bine fundamentate asupra categoriei pe care o formeazi izvoa- rele numismatice. In aceasta consti, dup& noi, ,,criza” prin care trece actu: mente disciplina numismatic’ din punctul de vedere pe care-1 urmirim aici. Cercetirile in domeniul numismaticii antice nu pot fi limitate exclusiv la stringerea si publicarea unui anumit material (desi acest fapt este necesar), ci, totodati, ele trebuie si-si aduck contribufia la o justi cunoastere si infelegere a viefii desfisurate cindva, fie in cadrul lumii sclavagiste, fie dincolo de hotarele ci. Acest ultim aspect este deosebit de interesant, atit pentra istoria veche a firii noastre, cit si pentru alte regiuni in situafii similare, deoarece o parte a triburilor daco-getice, indeosebi acelea care au locuit in regiunile din veei- nitatea de nord-est si de est a Carpatilor Orientali, n-au intrat dectt rareori in 1 Boris Gerov, Die golische Invasion in Mésien und antigua ‘Philippopolifana Studia hislorica et philologica, Thrakien unter Decius im Lichle der Hortfunde, tn Acta Sofia, 1963, p. 127 51 urm. e-em82 ‘BUCK SMITREA g1 ESTA ZAHARIA cimpul inregistririi istorice din partea autorilor antici, si atunei in mod cu totul incidental si vag. Acolo unde inceteazi izvoarele scrise, alituri de documentarea arheologici, descoperirile monetare, strinse cit mai complet si studiate dup’ anumite criterii, pot contribui si ele intr-o anumiti misuri la cunoasterea evenimentelor istorice desfiigurate in acea regiune. Dac izvoarele antice au consemnat si pistrat uneori ecoul unor anumite evenimente ce s-au intimplat si au frimintat diferitele populatii din ,,barbaricum’, cele mai importante, ag spune cele vitale, se reflect& si in ingropirile de tezaure monetare. Odati definit scopul acestor cercetiri, rimine si precizim calea pe care trebuie si ne indreptim si metoda pe care o socotim cea mai potriviti pentra a atinge obiectivul urmirit. Pind nu demult, o descoperire monetar’ era prezentat& prin deserierea simpli a materialului numismatic respectiv, Ia care se adiuga si numele localititii de provenienti, dindu-se rareori i uncle informafii suplimentare, De reguli insti toate aceste date erau puse la indemini fie de autorititi, fie de particulari.Faza aceasta a inregistririi mecanice a fost depisiti, riminind de domeniul treeutului, ‘Actualmente se pune problema stabilirii conceptiei ce trebuie si stea la baza utilizirii acestei categorii de documente. Socotim necesar si se ia pozitic in aceasti privinti, fiinded de aici vor decurge o serie intreagi de sarcini, pe care trebuie sii i le asume in prealabil cercetiitorii din domeniul numismaticii spre a putea atinge obiectivul fixat. In ceea ce ne priveste, considerim e& depozitele sau descoperirile monetare izolate, eu tot aspectul specific pe care-] prezinti, fae parte din categoriile de descoperiri arheologice si, impreuni cu acestea din urmi, ele constituie documente rimase peste secole, dovezi ale unei viefuiri pe meleagurile pe care s-au gisit. Dack aceasth ineadrare pe cave o facem este justi, atunci cercetitorul care ope- reazi cu astfel de documente este dator ca, pe ling’ specificul propriu materialului numisinatic, si fini seama si si rezolve, in limita posibilitigilor, probleme gi aspeete ce se pun oricirui material arheologic : locul de gisire, cuindicarea punctu- lui, dacd a fost gisit intr-o agezare contemporani cu tezaurul, dack descoperirea este intreagh sau fragmentari, si wrmireased imprigtierile de monede, si le identifiee sau si le precizeze numeric si pe impirati, si noteze gradul de tocire si si mentioneze contextul arheologic in care ele au fost ascunse in pimint. Agadar, modul in care se opereazi, cu materialul numismatic este similar aceluin cunoscut si materialului arheologic. De asemenea, tot sub influenfa metodelor de lucru proprii arheologiei, s-a treeut la cartografierea descoperirilor de acelasi fel si din aceeasi etapi, iar rezultatele obtinute sint, pe cit se pare, sugestive si promifiitoare. Este evident ci, operind cu materialul numismatic, trebuie si finem seama in primul rind de caracteristicile sale proprii, iar dack in procesul de cercetare si interpretare adoptim din metodele arheologiei acele pirfi care se potrivese si materialului nostru, atunci putem ajunge Ja coneluzii interesante si pe care cu greu le-ar putea sugera mai plastic si mai elocvent un alt izvor sau document. Pe viitor va trebui si tinem seama in incereiirile noastre de circulafia mo- netari, inti in cadrul Imperiului roman si apoi in regiunile din afara acestuia.DPSCOPERIREA MONETARA DE I OBOROCENI SI IMPORTANTA $4 ISTORICK 83 Din punct de vedere numismatic, prin cercetiirile viitoare va trebui sii se precizeze caracteristicile unor grupe de provincii, cum ar fi, de exemplu, Ilyri- cum (pentru pirfile de risirit ale imperiului), iar in cadrul lor si fie sesizate nuanfele specifice pentru fiecare provincie in parte ; in ceea ce priveste circulatia monetari, ea va trebui si fie urmiri i desigur in desfigurarea sa cronologici, notindu-se cu griji eventualele schimbiri ce survin din punct de vedere regi- onal. fn eadrul acesta si finind seama de rezultatele obtinute, se va putea trece In interpretarea aceluiasi material descoperit la populatiile aflate dincolo de limes-ul roman, la diferitele triburi si populat doar unele probleme ce vor trebui si de triburi de Ia hotarele imperiului. care incep sii foloseasc’. moneda ca instrument de schimb. Rolul pe care l-a avut moneda romani de circulatie universal din aceast& vreme la asemenea populatii si implicafiile ei in procesul de diferenfiere social-economici, durata, riminerea ei in circulafie constituie fie precizate nuanfat in cuprinsul masei De aceea, in Iucrarea de fat vom proceda mai intii la prezentarea’ condi- fiilor de descoperire a tezaurului, a vasului si obiectelor anexe, dupi care urméazi un comentarin de earacter numismatie si istorie, iar 1a urmé eatalogul_ mone- delor. * La 11 februarie 1955, cu prilejul defrisarii nucetului din Grochila Oboroce- nilor *, locuitorii Gh, Apreutesei si Gh. Prodan din satul Marginea (com. Heles- teni, . Pascani) au descoperit un vas confinind numeroase monede imperial- romane de argint (fig. 1). Desi vasul a fost spart de ciitre descoperitori si o mare parte din confinutul lui pus in siguranfii, totugi, numeroase monede au fost impirfite gi altor lueriitori de pe santier. Prima informatie asupra acestei descoperiri a fost ocazionati de faptul ci unele monede apartinind acestui tezaur au apirut pe la diversi copii Ia gcolile din satele vecine *. Pe baza agestei informatii, la zece zile de la data descoperirii tezaurnlui, s-a efectuat o cercetare sumark la fafa locului, pentru a se stabili condifiile lui de gisire 4, Cu acest. prilej, tiate atit in satul Manginea, unde locuiese cei doi descoperitor s-a inceput stringerea monedelor impriis- , cit si in satele vecine 5, activitate care s-n continuat ulterior in mai multe etape *, soldindu-se ciitre sfirgitul aceluiasi an cu recuperarea a 734 de monede fntregi si una frag- mentara 7, 3 Grochila este un hitetop de mari propor, situat 1a 2 km sud-est de sat, sub panta vestien a doalulut denumit Mucha Bobetei, si ¢ drenat de Pictu! Tiganulul si de Pletal Sturzel. Pantele Vestice ale acestul histop fiind acoperite Aeollvadd de nue, loeu! aluat denumiren de Nueatia din Grochila, ""Descoperiren a fost semmalati de etre Invifitorul Petru Baltaru din Crivesti, care prin elevil scot respec- {ve a obfinut doud monede din acel tezaur, Aceasti primt cereetare s-a efectuat intre 2t si 23 + februaric 1955, de eitre N. Zaharia gi M, Dinu. *'La interval de 5 ile dupa descoperize, © parte din ,‘monede se aflan deja tmprigtiate In satele Helestent, ‘Harmineasa, Farcdgent, Crivestt gi chiar la Bacdu, unde fan fost duse d> edtre Supraveghetorul lucririlor silvice in Grochi " Gercetirile tn continuare au fost Intreprinse de N, Zaharia si Em, Zaharia. 4 Din totalul monedelor recuperate, un numir de 648 de ‘exemplare provin de 1a cei doi descoperitori din Marginea ; ‘38 de exemplare de la prof. N. Tazliuanu, Th, Sohoreanu $i Petru Guzu din Helejtent; 13 exempiare de la tnva- {Wtorli Petru Baltaru, Gh. Dumitriu g1 N. Boronea din Cri Vejll; 12 exemplare’de la Inva{atorul V. Munteanu. din Oboroceni. Au mal fost predate Muzeului de istorie a Mol- dovel inci 23 de monede,8 ‘MOGUH MIFRRA 9! RATA ZARARIA De asemenea, de la unul din descoperitori s-a mai reeuperat si-o fibuli romani de argint (fig. 2), gisit’ impreund cu monedele in acelagi vas. Aceasti descoperire a prilejuit si efectuarea unui sondaj *, constind dintr-o casetii, sipati pe marginea podisului, pe locul unde s-a gisit tezaurul, gi dintr-un sang, spat pe muchia, podisului, pe latura vesticd a hirtopului denumit. Grochila. Siiparea casetei a permis; prin identificarea amprentei vasului, intipiriti in sol, sii se —preeizeze locnl in care, la o adineime de 0,45 m, acesta a zicut in pozitie normali. Totodath, s-au cules gi ci- teva fragmente ceramice rimase pe loc dup’ distrugerea Ini. Pe unele dintre acestea mai ade- rau ined resturi dintr-o pinzi imbibati eu ceard si cu urme de oxid de cupru: In ceea ce priveste stratigrafia peretelui nordic al casetei, s-a constatat c% sub solul vegetal, gros de 0,05—0,07 m, zicea o pituri subtire de argile galbene alterate, neatinsi de solificare, suprapunind la rindul ei lutul gal- ben ca roci-suport in care a fost sipath groa- pa pentru tezaur. Grosimea miei a depunerilor de sol vegetal, slaba zoni de alterare, ca si lip- sa unei pituri de.sol brun, atest eroziunea activi, demonstrind totodati atit mica adin- Fig. 1.— Oborovent, Vas de lut ars, me cime’ la care s-a descoperit tezaurul, cit si-im- grat ci mina, cro a fest tezaurizate posibilitatea determinirii pe locul respectiv a rere nels Toit en, SY nivelului de la baza cdruia a fost sipati groapa tezaurului. La nord de caseti, pe un teren aplatizat, situat sub muchia hirtopului unde au fost descoperite fragmente ceramice atipice, s-a procedat la siparea unui sanf. In profilul peretelui nordic al acestui sant s-a constatat o depunere de sol vegetal de culoare negricioasi, in grosime de 0,04,—0,07 m, cuprinzind resturi de vase din secolul al XVIII-lea, precum si lipituri de perete, masate mai cu seami spre capiitul vestic al santului. [mediat sub acest sol vegetal ficea 0 pituri de depuneri de culoare bruni, aledtuit% din argile eu tente gil- bui spre baai, in grosime de 0,35 — 0,45 m. La partea superioari a acestei pituri s-au descoperit resturi ceramice.Iuerate cu mina din pasti grosier’.de culoare bruni-cenugic, aparfinind etapei Hlincea I (secolele VIT-IX). Printre acesten merit si fie mentionate douii fragmente de tipsii, dintre care una cu marginile decorate cu alveole, ‘precum 9i lipituri de pereti si resturi de vetre, marcind un nivel de locuire din perioada, prefeudali, La baza aceleiasi pituris-au descoperit pietre, cirbuni, lipituri de pereti si fragmente ceramice provenind din vase lucrate cu mina, din pasté: fin-nisipoast cenusie ‘eu fefele brane-roseate gi decorate cu briuri alveolate, precum gi altele lucrate la.roati din pasta fin-nisipoasi de culoare cenusie. Ambele aceste eategorii ceramice sint, in parte, analoge celor desco- ‘avut loc In eondlfi grele tn ziua de 28 de- Jar ganful de 10 x 1 t, gf orientat vest-est, a sXpat sub CCaseta eu dimenshunile de 3,30 x 3,30 m a muchia hfrteputui, In 100.1 nord de easel. fost deschiss'pe marginea podisutus, pe Toei descopetiti,DESCOPENIIEA MONETATA DE 1A OBONOCENT SI BHPORTANTA 64 ISTORICA 3 perite la Cursesti (r. Vaslui) pe locul tezaurului de monede imperial-romane de la: inceputul secolului al iI-lea e.n.°. Pe ling% sondajul amintit, cercetirile au fost completate si cu periegheze extinse pe o ravi de cifiva kilometri in jurul Grochilei ®, in cadrul ingeuarii denu- mite Poarta Tirgului_Frumos ". Cu aceastii ocazie, in afark de agezarea din Valea Hainei, de la est de Crivesti, de unde provin mai de mult doud tezaure mone- tare # contemporane eu cel de la Oboroceni, precum si monede izolate sau grupate, gisite in timpul exploatirii pietrei de carierd, s-au identifieat si alte-punete eu resturi de locuire apar- tinind de asemenea secolelor II—III e.n., toate concentrate in cuprinsul aceleiasi formajiuni mor- fologice *. Vasul, reconstituit din fragmentele adunate prin cercetiirile Ia fafa locului si prin sondaj, s-a dovedit a avea forma unui uleior cu marginea dreapta si subfiati, en gitul strimt, corpul bombat (fig. 1) si eu perefii mai ingrosati spre partea dinspre fundul previzut on suport inelar scund. Uleiorul a- cesta este ucrat Ia roatit din pastii fini cretoasi de culoare galben-roscativ si prezinti vagi urme de lustru rogeat pe suprafata aproape total corodati. Prin forma sa gi, intr-o oarecare misuri, gi prin tehmica pastei, acest ulcior pare si apartin’ categorici ecramice de tip sarmat; din secolele II—III e.n., fiind probabil contemporan eu asezarea deseoperith prin sondaj in preajma lo- cului in care s-a fiicut tezaurizarea, Fibula romani de argint descoperita in interiorul vasului, printre monede, este de tipul eu balama” (Scharnicreinvichtung). Acestei piese, care-si pistreazi patina caracteristic’, ii lipseste balamaua, rupti din veehime (fig. 2); din aceeagi vreme este rupt si acul, dupi cum se poate constata prin oxidul de pe suprafefele de rupturi: Corpul semicircular al fibulei este fatetat si decorat Inspre portagrafi cu douk briuri in relief previzute ou crestituri. La rindul ci, portagrafa este de form’ trapezoidal si are marginile lungi indoite pe fata de care se prinde acul. O analogie mai apropiati pentru aceasti piesit 0 constituic fibula, de acelagi tip, de provenienti necunoscuti, aflati in colectia Tnstitutului de arheologie al Academiei din Bucuresti. Se pare of, in afark de fibula gi de monedele de argint, tezaurul nu a mai continut gi alte ‘obiecte. Tinind seama de mirimea uleiorului in care s-a ficut tezaurizarea, este posibil ca acesta si fi confinut 1m numir mai mare decit 735 de monede, cite aux fost recuperate. de denart imperiatromani de tenons, nccunoscindse sgezarea din. Valea Hine, ta Unis Dimes de Crveyt, “23 toate acesteajezirt so eysloneaed In euprinsil Ine euaril care, traversind peste Dealul Mare, inlerneste irculatie activa Intre clmpia deluroash a Moldovel s1 Poarta culoarul lung al Siretului, 1m zona de contact a eclor trel * ML. Dinu, Tezauru Gurseqth, comunicare finuta Ia Sesiunea stintiic versitAit AI. T Guza’” din Tagi in 1955 (manuseri 3 Cercetirite de suprafa{ au fost exccutate de aria st Em, Zahara, 4M Vietor Tufeseu,-O regiune de vie cireulafie: Tirgului Frumos, in’ BSG, 1940, p. 929. subunitati naturale: Podigut Moldovel Centrale, Podigul 39° Un mie lot dintr-unol din aceste tezaure a fost studiat Sucevel i cimpia depresionari. a Moldovel notdc-estice, Sumar : veal D, Tudor, Tezaural de denar! imperiall romani ™ Dorin Popescu, Fiteln aus dem Nationalmuseum flr de ta Muntenesti, in SES Iasi, IM, 3 ~ 4, 1954 p. 886. Te- Allerlumer in Bueuresi, In. Dacia, IX — X, 1941 — 1944, * xuurul In cau a fost Tegal de localitatea Costesti-Fugi- p. 495, fig. 6,86 [BUCUE MMITREA g! ENILIA ZANARIA Aproape toate monedele achizifionate erau acoperite cu un strat subtire de cearé, care a produs usoara lor oxidare, precum gi aderenfa mai multor monede la un loc, Aceleiasi imbibari cu ceara se datoreste si pistrarea resturilor de pinza, aderate atit pe grupurile de monede, cit si pe fragmentele de ulcior, si care provin din fesituri regulate din fire de cinepi, toarse in dou grosimi fi risucite uniform ™®, Faptul ck douk din aceste fragmente de fesituri, unul din fire mai groase i altul din fire mai subtiri, s-au gisit alipite printr-un strat de ceari ne determing si presupunem c% monedele au fost puse in uleior dup’ ce in acesta fuseseri in prealabil introdusi doi sieusori ceruiti, hicragi din pinzi de grosimi diferite. Descoperitea acestor fragmente de festitur’ confirma ipoteza unor tezau- riziri in silougori de pinzi sau de stofi, stabilindu-se, totodati, si analogii pentru unele descoperiri de siicugori in cuprinsul mormintelor”, * In comentariul nostru ne vom limita doar la uvele aspecte majore sau specifice descoperirii de 1a Oboroceni, riminind ca asupra altora, nu mai putin importante, si revenim cu alt ocazie, intr-o monografie ce o avem in pregitire cu priyire la descoperirile de monede romane de pe teritoriul Moldovei. Intr-o primi fazii de lucru, am procedat la identificarea gi clasificarer mone- delor aduse, in funetie de loturile recuperate, obtinind urmitorul tabel : Tabetut Ne | umole tmpiratuiud | 1 | 2 s|e soft | 12 | 13 | rota : | 1 | Nero (108) 1] - ~|a]-[- 2 2 | Gata aed) a ile 5 3 | Otho sy i 4/5 i i | stele oy =] afc x4 5 3 | Yespatan ed io | ao | as aft 8 8 | Hamed Sty of] | ay ala t + | Bonin (00) ee : a | Rem ts say 2 t] a }AlZfZ]=f=f=fa]=fe] sb o | atm (ob fas] mf ata] a} a}a]={afaf2|=]us wo | Hamers 1 St | 8 fas | dof al 3] sf ata] 2] tfafo ie iY Sot 3 2] if=( i i/-/2)/-|2{2] 4 1 | Steno pias Po | itfal a] afo}asi]2]=] ast 13) fivctin 8 Aenea HY Eesti i 3 2/}=/2]-|2}a}=)=]2]4] 3 18 | Marcu Atratos 8 eyapaffohapoycfcy ay 18 ) fot { sf); S)=po]tfcyzfcfsy 1) tects crus 3 s{afaf=/={=}=]=]=]=] % 38 | Coell : tf2}A{Z/G{=f=fa]zfe] 8 18 | Gonmoaus 3 t] 3a i{ZPA{Z}=} as 2 | Gann i 3 af-}-{=}=}=]=] 7% Bt | Bit tutianus i t da | Pertinas : t 23 ‘Septimius Severus 1 ‘ora ao fier loeb lost| 78 ‘otal general monede = 735 Pentru studiul tehnologic al scestor fragmante de ¥ Bucur Mitrea, Descperirea moneard de ta. Sfnfeti pine vel 1 Vad, Gere’ eupra frit gate tn vast (Teletman), tn Aerie 10550 p, S10. ra! dermened imperiae romane de fe" Oborocent "MA. Adi, Intercsg,” In AL 195 (G.Pajeant, rep. Top), in present volun.DESCOPERIREA MONETARA DE 1.t OBOROCENT SI IMPORTANTA SA ISTORICA st Tinind seama de faptul eX descoperitorii, locuind fn Oboroceni sau in imprejurimi, au luat din acest tezaur la intimplare si mu pe alese un numir mai mare sau mai mic de monede, s-ar putea deduce in cazul de fafi, in mod clar si concludent, felul cum se imprigtie monedele dintr-un tezaur monetar atunci cind acestea nu sint alese de ciitre specialisti sau colectionari amatori. Cu alte cuvinte, s-ar putea urmiri cum opereazi intimplarea si necesitatea in dispersinnea unui tezaur monetar, in condifiile menfionate mai sus. a0 m0 te 180 nm ny wa 10 no s too = na 1s . 0 = g m0 g § “ a s] |S g “ s}]al| | ss 0 SW ds 2 8 els Se s J /slisi[si{si\? gs 8 roe 5 a 8 ell] ]a\e & 2 ols & 2 wf hs S Fflalls]fsl[3\s € = 5 wl 2 2 gfg\e 28 sf{sljs} Sos = = 2/3 = oof |SP/EHel] S$ g &§ 3 ea - Sf/la\s = s/sssi\, ¢ 2 Ses § S$/l8|/\F = S/lsizFllzilS}/ 42 8 = E wie S § S/ls/\8 § FF |S} )2)/4) j= gs @€ ¢ 2 ‘0 2 ° Fig. 3, — Graticul repartizirli pe tmparaji a monedclor din tezaurul de 1a Oboroceni, O prima observatie, de care ne convinge parcurgerea coloanelor din tabelul de mai sus, este ca in loturile mai mari de monede numirul exemplarelor pe imparati reprezint& 0 anumit& proporfie, in raport cu numérul total de exem- plare ale acelui impirat, ceea ce ar putea insemna repartizarea in loturi potrivit legilor statisticii matematicii obisnuite, simpla intimplare. O a doua observatie pe care ne ingiduie s-o facem acelasitabel, avind insti o rezonanti si implicatii mai vaste in domeniul nostru de cercetare, este cu privire la moneda de inceput si de sfirgit din ficcare lot. Astfel, reiese ou claritate ci in aproape fiecare lot gisim in mod proportional cu numérul total al monedelor din lotul respectiv cite o monedi-din prima etapi de emisiune din tezaur, precum gi cite una, tot proportional, din partea lui final de emisiune. _ Byident ci, atunei cind este vorba de un singur exemplar de la cite un impirat, “el nu se putea afla decit intr-un singur lot: Totusi, retinem observatia de. mai ‘sus care-are 0 semnificatie mai profund&. Ea ne arati-cum opereazi intimplarea88 CER SOTREA W EMMA ZAMARIA si necesitatea in cazul impirfirii, fir alegerea monedelor dintr-un_tezaur. Aceasta se face potrivit legilor statisticii matematice, care, dupi cum am amintit mai sus, cind sint exemplare mai numeroase ele se vor distribui propor- fional cu numérul exemplarelor din loturi gi tot proportional cu numirul exem- plarelor totale ale fiecirui imparat. Constatarea aceasta pe care noi am fieut-o gi cu alte prilejuri mentionate in scris in alte Iueriri, si in parte sprijinifi pe material inedit, dar notat de noi, are 0 semnificatie mai profund’ pentru nevoile noastre numismatice i istorice. Ne vom rezuma deocamdati sti mentionim faptul de.ordin mai general, c& de reguli cind un tezaur se imprigtie in mai multe loturi, in lotul principal, care confine un numar de circa 50% sau peste 50% din numirul total al mone- delor, avem sau putem avea gi cea mai veche gi cea mai recent’ monedi din tezaur. Concluzia aceasta este intiiriti de o serie intreagi de observatii privind dispersarea altor tézaure, publicate sau nepublicate, iar importanfa ei consti in faptul c&, atunei cind avem de-a face ou fragmente de tezaur in condifiile indicate mai sus, putem opera eu ele aproape la fel ca si cu tezaure intregi. Desigur ci aceast’ observatie necesit% 0 mai profund’ documentare, pentru a se impune gi a fi folosit’ ca o concluzie-generali. . Daca grupim monedele din tezaurul de la Oboroceni pe impirafi, inclusiv cele ale membrilor casei domnitoare, obfinem urmitorul tabel : Tabelul ne. 2 Distribufia monedelor po tmparati 1. Nero (54~68) 2. Galba (68-69) | : Otho (69)... | . Viteltus (69) 5: Vespasian (6979) 3. 4 5. 6. Titus (79-81) 7, Domitian (81~98) 8. Nerva (96~98) 9. Traian (98117) 10. Hadrian (cu tamil) ° 11. Antoninus Pius (eu tam)“. .. 2 1. 4 15. 18. M. Aurelius si 2. Verus (cu fain.) ” 3. Commodus (cu fem.) : |. Didius Tullanus 3. Septimiu Sever : eer Bobecd Din acest tabel reiese e& cele mai vechi emisiuni sint din timpul impira- tului Nero (2 exemplare) ; ele continu’, fiind reprezentate prin citeva exemplare, cu monedele impirafilor Galba, Otho ’si Vitellius, pentru ca apoi s% creased, in ium mare in timpul Iui Vespasian (82 de exemplare). Ceilalfi impirati din dinastia Flavilor sint si ei ilustrati printr-un numar de monede, pentru ca dup’ Neiva, incepind cu Traian, numiral exemplarelor si creased vertiginos pink in Yremea Ini Antoninus Pius, care impreun’ cu membrii familiei sale totalizeazi un numir de 189 de exemplare. Exemplarele din timpul acestui din urmi imparat > réprezinté punctul culminant al acumulirii monedelor din tezaur. Dupi Antoninus Pius, cele ale utmasilor Ini, M. Aurelius, Commodus gi ceilalfi, vor scidea numeric‘DESCOPERIREA MONETARA DE LA OROROCEN! &1 IMFORTANTA £4 18TORICK 80 din tezaur, pentru a ajunge sub Septimius Sever la un singur exemplar. Denarul acestui din urma impirat este, de altfel, si cea mai recent’ moned& din tezaur (vezi $i diagrama). Din examinarea aminun{ité a monedelor consemnate in mod sumar in catalogul de Ja finele Iucririi reiese cd in tezaurul de Ja Oboroceni avem gi unele variante Ja tipurile cunoscute si mentionate in BMC}. In cele ce urmeazi, vom specifica in ce const aceasti noutate, cu rezerva ci ea este dati numai in raport cu publicatia amintit si cu adaosul cX unele sint mentionate in aceeasi Iuerare ca foarte rare. Printre variante, amintim c& de la ‘Traian avem patru exemplare nr. 139, pe care este figurat bustul laureat si drapat spre dr., iar nr. 159, 184 gi 188 reproduc capul laureat al impiratului spre dr. De la Hadrian, ca variante, avem monedele descrise sub nr. 236, pe care apare bustul laureat, drapat si cuirasat spre dr., ur. 237, bust spre dr., laureat si drapat pe umirul st., nr. 305, cap laureat spre dr., care este notat in cata- logul BMC ca apirind rar in descoperirile de pink acum gi nr. 339, pe care apare capul laureat: st. al impiratului. De la Antoninus Pius, exemplarul deseris sub ur. 568 prezint& bustul lau- yeat si drapat al impiratului, spre dr. ; de la Lucius Verus, pe exemplarul deseris sub nr, 595, capul lanreat al impiratului este spre dr. ;. Marcus Aurelius apare intr-o varianti ce se giseste mai rar; pe moneda descrie& sub'nr. 692, constatim bustul lanreat al acestui impirat spre dr. In sfirsit, Commodus apare pe moneda descrisi sub nr. 724, cu capul laureat spre dr. Pe baza observatiilor ficute privind gradul de tocire al fieckrei monede in parte deserise in catalog, putem face citeva constatiri de ordin general. Monedele emise de citre impiratii din a doua jumitate a secolului I e.n. sint in general mult tocite. Acest fapt se datoreste firi indoialé riminerii lor un timp mai indelungat in circulafie. Observim fnsi ck unele monede de Ia acciasi impirati, preeum gi de la alfii din prima jumitate a secolului al IJ-lea, sint mai pufin tocite prin circulatic. Aceste fapte indic& riminerea majorit&fii monedelor un timp indelungat in circulatia continu, pe cind altele, in numir mult mai mic, n-au participat continuu in procesul de circulafie, find tezaurizate inci din prima ctapi a emisiunii lor. Tntre acestea din urmi, amintim exemplarele desecrise sub nr. 85 (de Ja Vespasian), 95 gi 96 (Titus), 113 si 114 (Nerva), precum gi un numir mai mare de denari de la Traian, menfionafi sub nr. 118, 120-123, 126-129, 131-134 gi 138. O alt problemi care se pune in legituri ou tezaurul de la Oboroceni este aceea de a sti cirei populatii i poate fi atribuit si ce semnificatie poate avea pe plan social-economic. Fara a intra in aminunte, Iucru pe care J-am facut cu alte prilejuri# si mai ales asupra ciruia vom reveni pe larg discutind toate implicafiile posibile in Jucrarea privind descoperirile monetare romane de pe teritoriul Moldovei, ne mulfumim deocamdati si conchidem ci tezaurul a apar- finut unui membru al aristocratiei gentilice a populatiei locale geto-daco-carpice. 4 In BMG, H, Mattingly, Coins ofthe Roman Empire in B, Mitrea, Contribufti numismatice ta isloria. triburilor (te British Museum, Londra, aco-geticé din Moldova tna doua jumdtate a seeotulul at ‘TH-lede.n,, tn SCIY, VIL, 1956, p. 159-177,90 [BUCUR IITREA g! EMILIA ZAHARIA De altfel; acest tezaur face parte dintr-o serie foarte bogati de descoperiri monetare romane imperiale din Moldova, eunorcute fie ca tezaure monetare, fie oa descoperiri izolate®. Vom incheia observatiile noastre cu unele consi- derafii de naturi istorick sugerate de data ingropirii tezaurului. * 1. Tezaurul monetar de la Oboroceni se incheie cu un denar emis de impiratul Septimius Severus. El este de tipul Cohen’, 396 sau Mattingly- Sydenham (‘The Roman Imperial Coinage, vol. I, Londra, 1936, p. 98, nr. 60). Pe baza titlurilor triumfale : IMP V TRP III si COS IJ, autorii amintiti dateazi aceasté moned& in anul.195, Astfel, tezaurul monetar ar fi putut fi Ingropat cel mai devreme spre sfirsitul anului 195, ceea ce ni se pare mai putin probabil, deoarece i-a trebuit un timp monedei ca s% ajungh pind in ,,barbariowm”’, ‘Pinind seama de acest din urma fapt, pare mai verosimil ca ingroparea acestui tezaur si fi avut Joe un an mai tirzin, in 196 sau in anii imediat urmitori. Pentra cunoasterea cauzelor care au determinat ingroparea tezaurului de la Oboroceni, va trebui si stim mai inti daci in regiunile respective nu mai sint documentate si alte descoperiri monetare similare, datind aproximativ din acecasi vreme. Numai in asemenea. condifii_se poate face legitura intre cauzi gi efect : eveni mentul istoric si ingroparea. Intr-adevir, am inregistrat si alte citeva descoperiri de acelagi fel, in cea mai mare parte inedite, pe care le menfionim in continuare. 2. In 1885, la Avrimesti, r. Zeletin, s-a descoperit un tezaur format din 88 de denari romani ce se insiruiau de Ja Nero si pin’ la Septimiu Sever *. De la acest din urmi impirat in tezaur se pistreazi un singur denar, din nefericire nedescris. In cadrul problemei noastre ar fi fost. de mare folos si cunoagtem data- yea exact a acestei monede. Lipca unor astfel de preciziri este suplinita to- tusi de o utili indicafie privind repartitia numerick a monedelor pe impirati. Faptul ci Septimiu Sever, ultimul impirat documentat in tezaur, este reprezentat printr-o singurd monedi, constituie, dupi toate probabilititile, nu o simpli, intim- plare, ei mai curind o indicatie ck tezaurul a fost ingropat in primii ani de domnie ai acestuia din urmi. 3. In imprejurimile orasului Baciu s-a descoperit prin anul 1929 un tezaur de 310 denari romani din timpul imperiului. Tezaurul a fost studiat in intre- gime. Pe baza cercetirilor lui Mihail Macrea, monedele au fost emise incepind cu impiratul Nero pind la Septimiu Sever inclusiv #. Din timpul domniei acestui din urmi impirat cunoastem un singur denar cu efigia si legenda Tuliei Domna, sofia sa. Este de tipul Cohen *,194 (Macrea, op. oit., p. 138), sau, adugim noi, RIC 536 find datat in ani 193196, 4.In 1949 s-a descoperit la Hirsova, r. Vaslui, un tezaur compus din 220 de denari romani imperiali, ineepind cu Vitellius si sfirsind cu_Septimiu Sever. Tezaurul inck inedit si pistrat in parte la Cabinetul numismatie al Biblioteeii Academiei, a fost studiat in intregime, monedele fiind clasificate pe impirati. 2 Ibidem, harta de la p. 162. zl 2 M. 1. Macrea, Contribufit ta un repertoriu numismatic G." Schuchhardt, In Archacologizeh-epigraphische al Daciei, in AISC, I, 1928-1992, p. 131-139, Mitteilungen aus Oeslerreich-Ungarn, TX, 1885, p. 225— 228,DESCOPERIREA MONETARA DE LA OBOROCENI €1 IMPORTANTA 6A ISTORICK 1 Din timpul domniei lui Septimiu Sever sint 6 denari : cinci cu efigia si legenda sa, iar unul cu cea a sofiei sale, Iulia Domna. Intrueit ne intereseazi indeaproape datarea lor, ii vom enumera mai jos : a) Septimin Sever, Cohen *, 380 (cu titlurile TRP II COS II PP), se da- teazi cu ajutorul Ini R. Cagnat, Cours @épigr., ed. 1914, p. 200, in anul 194, b) Idem, Cohen *, 281, Cf. RIC *, 18, anul 193—194. ¢) Idem, Cohen *, 301 (Rv. LIBERO PATRI), anul 194. d) Idem, Cohen *, 46 (SECU RITAS PVBLIOA, ef. RIC 56, anul 194— 195. e) Tdem, Cohen *, 682 (VICTAVG TRPCOS), RIC, 22, anul 193—194. f) Tulia Domna (Rv. VENERI VICTR), Cohen’, 194 = RIC, 536, anul 193-196. Din enumerarea de mai sus rezulti ci cea mai recent monedi din acest: tezaur ar fi din anul 195, cu unele posibilitati e& cea a Iuliei Domna si poata fi datat% intre 193 si 196. Din motive ce vor fi aritate mai jos, credem putin pro- abil o& denarul Iuliei Domna s& se dateze in anul 196 (datarea propusi este intre 193 si 196), ci c& el trebuie datat cel mai tirziu in 195. ” Dupé cit reiese din documentarea de mai sus, se pare ci perioada de acu- mulare a monedelor din acest tezaur se incheie in anul 193. 5. Un ultim tezaur descoperit pe teritoriul Moldovei, care face parte din acéeasi categorie, a fost gisit in 1951-in ccm. Racova, satul Chetrig,r. Bubusi. Acest tezaur incé inedit, studiat insi in intregime de noi, confine 237 de denari, care se esaloneazi pe impirati incepind eu Otho si terminind cu Septimiu Seve Din timpul domniei ultimului impirat, cunoastem fn acest tezaur trei denari : unul de la Septimiu Sever si doi de la sofia sa Iulia Domna. a) Septimiu Sever, RIC, 63, A, 193. b—c) Iulia Domna, Cohen *, 194 (2 ex.) RIC, 536, anul 193-196. Din enumerarea de mai sus, rezulti c& pink azi se cunose pe teritoriul Mo!dovei nu mai putin de cinci tezaure monetare ce se incheie, dupa cum am vizut mai sus, cu denari care pot fi sigur data{i pind in anul 195 inclusiv, iar in citeva cazuri cunoastem in cadrul acestor descoperiri monede ale Iuliei Domna ce au 0 ineadrare mai largi, intre 193 si 196. Credem ci gi denarii acestei impira- tese nu pot depisi ca timp anul 195, cu toate ci dup’ incadrarea obisnuité ei ar putea fi datati si in 196 en. Considerim c& nu poate fi intimplxtor faptul e& cinei:tezaure de monede romane imperiale au fost ingropate pe teritoriul Moldovei in timpul domnici lui Septimiu Sever, nu mai devreme de anul 195. Intr-adevir, cercetind izvoarele vremii, aflim la Cassius Dio, LXXV, 3, 1, informatia ci scifi se riscular’ in timp ce impiratul Septimiu Sever se afla angajat in campania’ din. Orient (a. 196), ,,"Bv 36 2% xapis sobre cobs Exb9ue nodepncelovrys Bpovrél ve xal “aotpanal wer? BuBpod xa xepauvol Bovdsvouévors aglow eEalpyyg, Buncaoverg,: xal vols mpdtous abrov reels dvBoas dnoxrelvavsec, éxéoyov.” ,,In acest timp tunete’si fulgere insofite de ploaie opriri pe scifi, care se pregiteau de rizboi. Caizind pe neasteptate asupra lor pe cind. se aflan la.sfat, uciseri trei birbati fruntasi din ei...” Evenimentul de mai sus ® RIC, H. Mattingly g1 E. A. Sydenham, The Roman Imperial Coinage, vol. 1, 1, Londra; 1936.2 [BUCUR SUTREA of ESITLIA ZAHARIA este datat de citre Ph. U. Boissevain, in anul 196 gi acelasi crudit comentator a lui Cassius Dio adaugii in nota ,,Seythae ad eos pertinent Daci...”. Dupa parerea noastrii, intre ingroparea celor 5 tezanre de monede romane de la Oboroceni, Baciu, Racova-Chetris, Avrimesti si Hirsova si informatia furnizati de ciitre Dio Cassius este o legituri, cauzali. ste adevarat oii in izvorul citat lipsese preciziri topografice, dar nu este mai putin adevirat si faptul ci ,,barbarii” care veneau dinspre risirit vizau Imperiul roman si, pentru a-si atinge felul, drumul lor trebuia si treaci prin Moldova. Dacé lucrurile stau aga si documentarea de care dispunem, atit cea numi maticd, cit si cea literard, ne indeamni sh ciutim o solufionare in, aceasta directic, atunci, pe baza informatiilor complexe pe care le avem Ja indemini, si ineercim © reexaminare a acestei probleme si a felului in care ea a fost pusi pin’ acum. Prin includerea in cadrul diseufiilor a unei noi categorii de deseoperiti, problema care pini acum se contura vag, nefixata teritorial in nici un fel, prinde pentru prima oar% o forma concreta si este Jegata de un anumit spafiu prin desco- peririle de tezaure monetare notate mai sus: Evenimentul amintit de Dio Cassins este adevirat si in desfisurarea Iui a ajuns pind in regiunea centrali a podigului Moldovei, unde, dupi toate probabilititile, a Inat sfirsit. Un aspect ce ni se pare ci se desprinde cu destuli certitudine din acest complex de fapte este acela ch populafia geto-dack ce-si avea, cum am amintit, doar centrul ci de rezistenti tocmai in podisul Moldovei n-a Iuat parte la acest plinuit atac impotriva Imperiului roman, pentru bunul motiv ci ea ar fi aceea care a suportat invazia pe teritoriul ei. Un alt aspect este acela de a incerea si preciziim ce populatii au plinuit si infiptuit aceasti incursiune ce s-a oprit pe parcours, inainte de a-si fi ajuns finta. Termenul intrebuinfat de Cassius Dio este de ,,Skythai”. Este insi cunoscut ci autorii antici dideau acestei notiuni un infeles mai curind geografic decit etnic. Ph. U. Boissevain, in eruditul comentariu ce-] face Istori lor lui Dio Cassius, crede ed sub denumirea de scifi ar putea fi vizufi si dacii nSkythac ad cos pertinent Davi”. Explicafia aceasta a lui Boissevain ni se pare greu de susfinut gi in orice ca intimpin& obiectii ee ni se par hotiritoare. In primul rind, incursiunea se desfisoari pe teritoriul triburilor geto-dace din Moldova, pink in centrul podisului Moldovei, locuit de ele. Cu grew s-ar putea admite ca triburi dacice din regiunea de nord-cst a Carpatilor ‘si fi fost impinse peste cele din podigul Moldovei; in acest caz n-ar fi purtat etniconul de Skythai. Ni se pare deei putin probabilk posibilitatea ca la aceasti actiune sk fi Iuat parte triburile Iceale geto-dace. O himink cu totul nou’ si nu mai pufin sugestivi si care ne indicd gi directia unde trebuie ciutati rezolvarea acestei probleme ne vine de la examinarea repartitiei si grupirii pe harti a acestor descoperiri. Localitatea Oboroceni este situati din punct de vedere geografic la poarta de trecere dinspre stepa Jijiei spre valea Siretului *. Aici, sintem datori si facem unele preciziri de ordin geografic : pentru populatiile care voiau si patrunda pe teritoriul Moldovei dinspre nord-est si est nu exista decit o singuri posibilitate : dupi ce au treout Prutul prin vaduri, si se indrepte spre poarta + Informatia o datorim profesorului Nicolai Zaharla‘din Tayi.DRSCOPRRIREA MONETARA DE; IA OROROCENE 81 IMPORTANTA SA ISTORICK oa Moldovei, Tasi—Tirgul Framos, care plitrandean apoi in valea Siretului, singura cale accesibil in tot cuprinsul etapei antice si feudale. Descoperirile noastre de tezaure monetare, dar mai en seami acela de la Oboroceni, r: Pagcani, sint situate chiar pe parcursul acestei -porti de pitrun- dere. Dupi toate probabilitipile si dup’ eum reiese din documentele numismatice de care dispunem, este vorba de o pitrundere a unei populafii dinspre est si nord-est ce viza Imperiul roman ca ultim obiectiv. Pentru a asigura aceasti, orientare a invaziei, mai mentionim ined o des- coperire monetari in zona Nistrului mijlociu. Astfel, in comuna Larga, r. Hotin (U. R. S. 8.), s-a descoperit in 1922 un tezaur format din 21 de denari romani imperiali ce se esalonedzt de la Galba si pind la Septimiu Sever *. Denarul din timpul domniei acestui impirat poarti efigia si legenda Tuliei Domna, sotia sa; este de tipul Cohen *, 194—=RIC, 536, fiind datat: intre 193 si 196. Faptul c& si acest ultim tezaur se incheie exact cu acelasi tip de monede pe care le-am gisit si in alte trei tezaure de monede romane ingropate la Baciiu, Hirsova si Racova-Chetrig ne face si punem la baza tuturor acestor ingropiri aceeasi cauzi comuni. Din felul cum se repartizeazi pe hart aceste Ingropiiri ni se indick o incursiune ce a pornit dinspre spatiul nord-pontic werainean inspre hotarele Daciei, pe drumul deja. indicat. Pentru a verifica daci aceasti sugestie ce ne oferi studinl ingropiirii depo- zitelor monetare amintite aici se confirmé sau nu, va trebui si ne adresim aceleiasi categorii de documente descoperite in spatiul uerainean. Lueririle din ultimii ani, efectuate de citre cercetitorii polonezi si sovietici in acest domeniu, ne dau posibilitatea de a ne documenta asupra acestei probleme in regiunea amintiti. In acest sens, trebuie amintit& in primul rind Iucrarea Tui Kazimier Majewski ®, precum gi aceea a lui A. Gupieniec, care aduce importante contributii prin publicarea unor tezaure monetare inedite 2”, Pe de alti parte, cercetittorii sovietici au reluat si ei aceeasi problemi. Astfel, M. Io. Braicevski * si V. V. Kropotkin ® an prezentat pint acum in dons dense publicatii, rezultatele cercetirilor lor, bazindu-se fie pe studii mai vechi, fie pe altele recente, avind griji si faci cunosente contribugia si deseope- ririle la zi, comunicate de citre alfi cercetitori. Interesante sint observa fiile de ansamblu pe care le face V. V. Kropotkin cu privire la ingropitrile de tezaure monetare, aritind ci ,,mai mult de 1/3 din tezaurele de monede romane imperiale gisite in’ Europa de risirit (36 din 100) se imcheie cu monedele impiratilor Commodus, Pertinax si Septimin Sever. Alte 12 se incheie in epoca urmitoare, pini la Alexandru Sever inclusiv. Astfel, 48% din tezaure au fost ingropate intre sfirsitul secolului al IL-lea gi deceniul al 3-lea al sécolului al [I-lea. Acest fapt important trebuie explicat probabil prin emigrarea dovediti istorie a unei 2 Const, Molsil, Creslerea coleeittor Cabinetuluinut- imismatic, in Biblioteca Academiei Romdne, Cresterea co- Xetillor,” vol. XEIX — LIL, 1938 — 1942, Bucuresti, 1044, p. 3941, 281, Majewsi, Imporly rzymskie na siemiach Sloot- + anskich (Les tmportations romaines dans tes terrloires sla- tes), Wroclaw, 1949, 2A, Gupleniec, Preemédnik po dsiale numtematyesnya Muzeiim areheologigeznego w Lodi, Lodz, 1954. M. I. Braicevsi, in Arh, TT, 1950 si mat ales tn Tuera~ rea de sintezi a aeeluiagi autor: Punteuka Mowora a ‘repiropll Yxpatuu, Kuro, 1959, #V.\. Kropotkin, Kaa Pusterare wonor na rep- puropint, CCCP, Moseova, 1961, unde sint citate si alte tuerirt importante ale aceliiagt autor,4 [BOCUR NITIRRA ol EMIT ZAHARIA pirfi din triburile est-germane (gofi, gepizi ete.) din regiunea Baltieii spre farmul M. Negre” ®, Tn linii generale, sintem de acord cu concluziile lui V. V. Kropotkin, dar credem cl este cazul si se’faci unele rezerve. Asticl, este posibil ea o parte din aceste tezaure (ce se incheie cu monede din timpul impirafilor-amintifi mai sus) si fi fost ingropate gi mai tirziu, Observatiile si rezervele pe care le-a fiout Roman Jakimowiez trebuie Tuate in considerare. Aceasta nu inseamni, dupi cite ni se pare, ci trebuie si cidem in cealalth extremi si si considerim of toate tezaurele care se termink cu monede de la impirafii Commodus, Septimin Sever gi alfii au fost ingropate tirziu in cursul secolelor al I1J-lea, al IV-lea sau chiar al V-lea, Dupi datele cu totul incomplete ce ne stau la dispozitie, credem c& trebuie fiicut& o disjunefie, O parte din aceste tezaure ar piltea si fi fost ingro- pate si mai tirziu, asa cum inclind si cread% unii cercetiitori avind in vedere poate elementul geografic (regiunea de descoperire a moriedelor), dar totodata, trebuie relevat si un element esenfial: gradul de wound al monedelor. Desigur c& ele au circulat intr-un fel oarecare (in sensul mai curind ci n-au fost ingro- pate si c& au ficut parte din tezaurul sau averea cuiva). Ne este aproape impo- sibil ca, pe baza datelor ce ne stau la dispozitie, si incercim o rezolvare a acestui aspect. De altfel nici ceilalfi cercetiitori din fiirile respective mu pot verifica acest aspect in actualul stadin al cercetirilor, deosrece o bunt parte din material s-a pierdut. Nu ne indoim insk ef acest aspect, pe vitor, va putea fi completat si verificat pe materialul pistrat si mai ales pe acela care se va descoperi. Pini atunci credem ef este posibil ca o parte din tezaurele monetare, mentionate in tabloul lui V. V. Kropotkin (ne referim la acelea identifieate intre Nistrul supe- rior si regiunea bazimului superior si, partial, mijlociu al Niprului) si fi fost ingropate in timpul domniei Ini Septimiu Sever. Dar o examinare mai atent% a descoperirilor monetare aga cum sint mar- cate pe harta intoomits de acest cereetiitor-ne poate duce si la alte coneluzii, mai ademenitoare. Credem ck descoperirile monetare strinse si publicate de citre V. V. Kropotkin pot fi analizate mai profund. Desigur od, in starea de documentare in care aceste descoperiri ne sint puse la dispozifie, ele ne pot duce, cu toati probabilitatea, Ja noi incheieri, nebinuite-de autor, dar care, dupa pirerea noastri, au reiesit din examinarea mai aminunfit’ a ‘materialali pre- zentat de el. Harta tezaurelor intocmiti de V. V. Kropotkin se bazeaxii pe criteriul ero- nologic indicat de ultima moneda din tezaur™, prezentindu-se mai multe grupe : 1) tezaure nedeterminate ; 2) tezaure cu monede piné la 211; 3) idem pink la 235 5.a.m.d. Dacis in grupa a doua de tezaure a Iui V. V. Kropotikin indicate pe hart& ou aceleasi semne am face o separare, folosind 0 mareare deosebit% pentru cele ingropate in timpul Iui Commodus gi alta pentru cele ingropate in timpul lui Septimin Sever, harta ia un aspeet nou gi ne sugereaz noi coneluzii, mx mai putin ispititoare, a ciror importanfi pare a depisi chiar asteptiirile noastre. Este evident ch sugestiile pe care ni le di acest material nu pot fi dovedite in mod coneludent, ele pot fi provizorii, diseutabile, dar clemente noi se integreazi, % V.V. Keopotkin Kaaait puntckux Mosier 0 nocto- _* H, Cohen, Dessription historique des monnaies [rape swomt Enponey in VDI, 1851,"3, py 240—281, ples sos Vempite roman, 2 ed. 2 23.)PFRIREA MONETARA DE LA OBOROCEST SI IMPORTANTA SA ISTORICK 95 intr-o problema indelung dezbiituta si care intotdeauna a fost Yezolvati 1a modul general. Dar, mai intfi, si vedem cum se prezinti materialul si apoi sugestiile Ja care ne imbie. Se constati pe harta amintiti o serie de patru tezaure, care dup’ datele pe care Je avem pind acum se termini cu moneda din vremea Tui Commodus. Este vorba de tezanrele notate de V. V. Kropotkin eu nr. 45, 112, 31 si 47, provenind respectiv din localitiifile Bosinea, Kraseey, Belgorodka si Cernifa. O semnificatie cu totul deosebiti capith aceste tezaure prin pozifiile geo- grafice pe care le ocupi ; astfel, toate au fost descoperite in localitifi situate la cumpina apelor a doua bazine diferite : nr. 45 [Bosinea] la punctul de separatie intre bazinul Nistrului si al Vistulei, iar restul localit&tilor se esaloneazi de la vest spre est de-a hungul aceluiasi culoar ce separi bazinul unui fluent: al Ni- prului superior de izvorul Bugului. Acest fapt credem ci nu poate fi intimplitor. Este vorba de patru tezaure descoperite in intetiorul unui spatiu de cirea 400 km, toate terminindu-se eu monede din timpul lui Commodus. Noi credem ef aceste ingropiri de tezaure monetare ar avea dou’ semnifi- ‘ii, si anume cle ar putea si reprezinte din punct de vedere istorie 0 etapa si un drum in piitrunderea gotilor spre risirit (din acest punct de vedere harta trebuie examinatii foarte atent). Continuind aceeasi operatie cu tezaurele ce se termini cu monede din timpul domniei Iui Septimiu Sever, constatiim ci marea lor majoritate se gru- peazii la sud de aceasti linie : uncle de-a lungul Bugului mijlociu si altele inspre Kiev si chiar la est de Nipru. Avem impresia ci s-ar putea vedea in aceasti repartizare a tezaurelor dou’ etape succesive ale migratiunilor gotice cu respec- tivele deplasiiri de triburi in regiune care la rindul lor au fost: impinse de presiune asupra altora. In acest sens am putea explica existenta a trei tezaure monetare din timpul lui Septimiu Sever, nr. 94, 57 gi 114, ingropate in bazinul afluenfilor Niprului superior. Tot prin presiunea exereitati ar putea fi explicati si ingro- paren nor tezaure la est de Niprn. * Reintoreindu-ne la punetnl nostru de plecare, tezaurul monetar de la Oboroceni, ca gi intregul nivel de tezaure ingropate in acelagi timp in spafiul uerainean, pe care l-am amintit si analizat mai sus, credem eine putem ingidui anele concluzii care, chiar dact nu pot fi in intregime dovedite clar, deschid noi perspective pentru rezolvarea wiei probleme mult discutate. Este posibil ca intregul nivel de tezaure de monede romane amintit de noi si acclen descope- rite in Moldova si faci parte integranti, ca nivel, cu aceleh semnalate in reginnea uerainean’, ele putind fi puse in legituri on stirea pistrati de Cassius Dio, LXXV, 3, 1, menfionati mai sus. Este vorba de o populafie (sau populafii) inarmatii, care a venit dinspre est, cu scopul de a ataca Imperiul roman. Parte din traseul drumului pe care I-au stribiitut poate fi precizat dupi accleasi ingropiri de tezaure monetare ; astfel, Nistrul a fost trecut probabil prin impre- jurimile Hotinului (dup cum’ ar indica-o tezaurul de ln Larga), de unde s-an indreptat in spre Prut si, prin poarta Iasi—‘Tirgu Frumos, documentata prin teza- urtl de 1a Oboroceni, au piitruns in valea Siretului. Calea stribituti pe valea